Sursele laice ale sistemului musulman

Sursele sau izvoarele laice sunt complementare surselor religioase, sunt compatibile cu acestea.
In ceea ce privete cutuma, ea trebuie sa fie compatibila cu sursele religioase : cu Coranul si cu Sounnah. De
asemenea, nu trebuie sa fie contrara legilor scrise.
La rndul ei, legea scrisa nu trebuie sa fie contrara surselor religioase.
Jurisprudena, la rndul ei, poate fi creatoare de drept (diferena fata de sistemul anglo-saxon).
Judectorul poate dezvolta un sistem prin analogie (qiyas) dup sursele religioase, elabornd soluii proprii.
Are aceasta libertate numai daca nu gsete soluii direct aplicabile din Coran si Sounnah, din sursele religioase. Nu
poate crea precedente judiciare ca in sistemul anglo-saxon, care sa fie obligatorii ulterior.
Organizarea judiciara si statutul judectorului
In dreptul musulman, in dreptul public, un rol central l are Califul (seful religios la suniti) iar la iii Imam.
Califul sau Imamul delega atribuiile sultanului sau pasei (conductor de provincie), care prin deciziile lor nu
trebuie sa ncalce regulile religioase stabilite de Coran si de Sounnah,
De regula, Guvernul se numea consiliu, format din minitri. Exista un divan care l reprezenta pe sultan, care
era reprezentat de guvernator in fiecare provincie. Rezulta ca in materia dreptului public autoritatea centrala este
dubla, fiind reprezentata att de seful religios cat si de seful statului.
Dreptul public = relaiile dintre autoritile statului
In ceea ce privete dreptul privat si dreptul penal, rolul important este al judectorului devenit cadiu.
Puterea judectoreasca aparinea guvernatorului, care o delega cadiului. Mai trziu, cadiul devine judector.
Cadiul judeca singur att in prima cat si in ultima instana - complet unic. Judeca toate litigiile indiferent de
materie. Aplica dreptul musulman utiliznd raionamentul prin analogie. Procedura cuprindea reguli simple, iar
probatoriul se reducea la proba cu martori (declaraiile martorilor).
In ceea ce privete dreptul penal - infraciunile sunt clasificate in 3 categorii:
1) crimele de snge - de gravitate maxima
ex : omorul deosebit de grav, loviri si vatamari corporale grave, urmri moartea sau sinuciderea victimei;
2) cele 6 infraciuni luate din Coran :
a) omorul - reglementat in Coran
b) adulterul femeii
c) diverse vatamari corporale
d) furt
e) infraciunea de a bea vin
f) renegarea (sau abjurarea) islamului; la cretini apostazia

3) infraciuni lsate la puterea discreionara a cadiului (a judectorului) - faptele cu gravitatea cea mai mica ;
de regula, infraciunile care pot aduce atingere ordinii publice - comportament indecent in public, orice fapta contrara
legii savarsita in public.

Dreptul privat este impartit in :
1) dreptul persoanelor = brbatul si femeia sunt egali in ceea ce privete capacitatea de folosina si
capacitate de exerciiu;
Capacitatea de folosina se dobndete din momentul naterii (= aptitudinea de a dobndi drepturi si de a
avea obligaii, dreptul la viaa, la coala, libertatea de circulaie).
Capacitatea de exerciiu = posibilitatea de a exercita drepturi si obligaii. Dup 18 ani - subiecte de drept cu
capacitate deplina, putem semna orice fel de acte juridice, ne poate fi angajata rspunderea civila, penala.
Pe timpul minoritatii, sub 14 ani, nu exista rspundere penala .
Exista diferene intre brbat si femeie in ceea ce privete casatoria si proba in justiie.
2) dreptul familiei = brbatul este seful familiei iar tatl sau nlocuitorul acestuia isi poate casatori copiii
minori fara consimtamantul acestora
Soul se poate casatori cu mai multe femei - Coranul l limiteaz la 4.
Are drept de repudiere in cazul soiilor.
Un brbat musulman se poate casatori cu o femeie cretina, dar o femeie musulmana nu are dreptul sa se
cstoreasca cu un brbat cretin.
In ceea ce privete copiii rezultai din casatorie, femeia are mai multe drepturi, ea este stapana casei. In afara
casei, vorbete brbatul. Femeia poate acorda educaie si are dreptul de a-i creste. Copiii trebuie crescui in religia
musulmana chiar daca mama este cretina.
3) dreptul patrimonial sau dreptul bunurilor
Terenurile pot face obiectul proprietatii individuale, pot fi transmise prin succesiuni si prin contracte, nsa
dreptul de proprietate este un drept absolut, pentru ca titularul proprietatii este Allah, proprietatea este un dar de la
Dumnezeu si are caracter sacru, este sfnta, inviolabila. Noi oamenii nu suntem stpnii proprietatii.
Dezmembrmintele proprietatii sunt admise/permise - dreptul de uzufruct, dreptul de folosina si dreptul de
utilizare, dreptul de dispoziie (abusus).
Fruct juridic - iau bani din chiria apartamentului.



In ceea ce privete categoriile de bunuri, acestea se clasifica:
a) Kharagii - cele mai importante bunuri, pentru ca aparin statului, dar pot fi date in detenia persoanelor
private
b) Waqf - sunt considerate proprietatea lui Allah, sunt inalienabile, perpetuum, se considera ca sunt bunurile
afectate unei opere
In ceea ce privete obligaiile - rezulta din acte juridice.
Contractele nu au la baza teoria consimtamantului sau a acordului de voina.
Un contract nseamn 2 - act juridic bilateral
Testamentul - act juridic unilateral
In dreptul nostru sau anglo-saxon contractul este un act care cuprinde minim 2 voine.
In dreptul musulman este suficient sa existe o declaraie a unei parti care sa cuprind intenii serioase de a
realiza o anumita operaiune juridica. Ex: fie vnzare, fie cumprare, fie de a dona un bun, fie de a accepta donaia
unui bun.
Exista vnzare-cumprare din momentul in care exista doua declaraii - una a vnztorului si una a
comparatorului, deci 2 declaraii, adic 2 acte juridice care sa aib concordanta (sa exprime acelai lucru).
Nu exista o teorie a rspunderii juridice civile, cum este in sistemul romano-germanic sau sistemul anglo-
saxon. Nu exista rspundere pentru fapta altuia, sau rspundere pentru fapta lucrului.
In ceea ce privete rspunderea persoanei, aceasta este cazuistica, ex - este obligaia de a repara in cazul
distrugerii lucrului altuia sau in caz de uzurpare.
Tendine actuale ale dr.musulman
La ora actuala exista state musulmane, state fidele dreptului musulman clasic, unde Coranul are ponderea
majoritara in izvoarele dreptului (ex: Arabia Saudita).
- exista state cu tendine de modernizare, de laicizare ale sistemului de drept (ex: Turcia);
- exista state care au ales o ntoarcere la dreptul musulman pur, state ale fostului URSS; ele au fost transformate cu
fora in republici sovietice, dar erau de tradiie musulmana. Dup cderea comunismului revin la forma lor ancestrala.
- state musulmane, foste colonii franceze: Algeria, Tunisia, care au preluat numeroase elemente din dreptul francez,
din codul napoleonian, dar dreptul musulman ocupa locul central;
- statele cele mai puternic laicizate: Turcia - candidata la UE.




Sistemul hindus de drept

I - Consideraii generale
II - Izvoarele sistemului
III - Organizarea judiciara

I Consideraii generale
Sistemul hindus = sistem religios de drept care nu se fundamenteaz pe texte religioase unice ci pe mai multe
carti sacre care claseaz in centrul lor individul, sau omul.
Dreptul hindus tradiional a reflectat principiul hinduismului care a susinut ca adevrul si revelaia divina nu
sunt accesibile oricui, ci numai claselor superioare sociale, deoarece oamenii nu se nasc egali.
Este unul din cele mai vechi sisteme de drept din lume, care a aprut in jurul anului 1700 i HR .
Sistemul hindus tradiional este caracterizat nsa de principiul discriminrii si al inegalitii de tratament care
se aplica oricrui individ care recunoate apartenenta la hinduism, indiferent de cetenie sau naionalitate sau de
domiciliu, de locul unde tria, unde traiste.
Hinduismul nu pretinde, aa cum bine tim, credina intr-un Dumnezeu unic, ci in mai multe zeitatea,
politeism, ceea ce a determinat apariia a rituri si ritualuri diferite.
Sistemul hindus de drept - bibliografie - vezi articolul din Aub seria drept nr 4 din 2004 paginile 103-105.
II Formarea sistemului - Izvoarele dreptului
A) Sistemul hindus tradiional - fiind un sistem de drept religios, este bazat pe texte sacre denumite SHRUTI (sunt
texte revelate de divinitate oamenilor inteleptilor)
Este vorba de urmtoarele categorii de texte sacre :
1) VEDAS; care cuprind 3 categorii de texte sacre
- RIGVEDAS
- VEDANGAS
- UPANISADE
Vegas cuprinde un ansamblu de principii care stau la baza oricrei cunoateri, precum si de reguli de conduita,
norme pentru viaa personala si sociala.
2) DHARMA - cuprinde un ansamblu de tradiii hinduse aplicabile in viaa de zi cu zi, nu sunt texte sacre, sunt
considerate compilaii care cuprind tradiiile si operele marilor intelepti (profei) ai antichitii hinduse.


Aceste compilaii se mpart la rndul lor :
- Dharmasutra - norme de conduita obligatorii, norme juridice;
- Dharmasatras - codul lui MANU;
- Nibandhas - prin comentarii ale juritilor, ale specialitilor ;
3) CUTUMELE = reprezint a treia mare sursa a dreptului tradiional hindus. Cutumele hinduse modifica sau
completeaz Dharma. Sunt foarte numeroase datorita colilor diferite dar si castelor si datorita apartenentei la casta
(fiecare casta cu cutumele ei).
Sfera de aplicare a unei cutume este de la o regiune la alta, de la o casta la alta, uneori de la o familie la alta -
stricto sensu : mama, tata si copilul - lato sensu : strbunici, bunici, parinti, copii (strbunicul = pater familia).
4) Principiul echitaii = in absenta soluiilor provenite din izvoarele principiilor, din textele sacre, litigiile se soluionau
dup contiina si echitate.
Judectorul era obligat de textele sacre sa acioneze potrivit contiinei sale - este si un principiu actual de
drept.
5) PANCHAYAT - in realitate pot fi considerate tribunale sau curi, structuri locale ale castelor care rezolvau
problemele interne de casta, att religioase cat si juridice.
Soluiile PANCHAYAT ineau cont de DHARMA.
Sanciunea maxima ce putea fi pronunata era aceea a excluderii din casta.
Existau 4 caste :
1) Casta brahmanilor - cea mai importanta - fceau parte preoii, intelepti comunitarilor ; era cea mai importanta
casta deoarece venea in contact direct cu divinitatea.
2) CSHATRIYAS - intrau militarii sau puterea armata si persoanele cu titluri nobiliare, prinii.
3) VAYSHYAS - comerciani si agricultori.
4) SHUDRAS - clasa micilor meteugari, servitori, mici slujbe .
In afara celor 4 caste - SHANDALAS sau PARIAS - oamenii care nu aparineau niciuneia dintre caste, orfanii
(includea paturile srace ale societatii hinduse).
Specificul izvoarelor dreptului hindus tradiional este acela ca nu exista nici legi scrise, nici precedente judiciare,
pentru ca filosofia hindusa este aceea ca autoritile statului sau statul in general nu se pot lega pe viitor sau pentru
viitor, mai bine zis, nici de legi, nici de precedente pentru ca este posibil sa apere o soluie mai buna dect cea
reglementata la un moment dat de o lege sau definita intr-un precedent .

B) Dominaia engleza - o noua etapa in formarea sistemului de drept hindus.
Pe langa dreptul hindus tradiional bazat pe religie si pe langa dominaia musulmana care a dus la aplicarea
dreptului musulman, dominaia engleza sau britanica a avut o contribuie importanta la sistemul actual al dreptului
hindus.
Influenta engleza a nceput in sec al XVII-lea pana la 18 iulie 1847 cnd India si-a ctigat independenta.
Autoritile engleze coloniale au decis sa respecte dreptul tradiional hindus, dar pentru a-l nelege au apelat
la experii denumii punditi, care aveau rolul sa-i indice judectorului britanic soluia aplicabila.
Punditi au deformat prin interpretrile lor soluiile cutumiare. Pe de alta parte s-a introdus terminologia
juridica britanica peste sistemul tradiional.
De asemenea, au fost introduse soluiile juridice engleze .
Dup 1947, sistemul tradiional de drept a continuat sa se aplice, dar numai in anumite materii, cum ar fi :
- statutul persoanei (dreptul persoanei);
- in materia succesiunilor - adic dreptul de motenire;
- in materia afacerilor sau dreptul afacerilor - daca vrei sa deschizi o afacere;
Se vorbete in aceasta perioada, dup 1947, de un anglo-hindus law caracterizat prin faptul ca limiteaz
dreptul hindus tradiional.

C) Crearea dreptului modern hindus
Formarea acestuia se remarca inca din 1833, din perioada colonialismului, cnd ncepe un proces de
codificare, caracterizat sau marcat de receptarea dreptului englez sau britanic, precum si practicilor sau tehnicilor de
Common law.
In 1860 a fost adoptat Codul penal indian.
In 1872 a fost adoptat Indian contract act - act care reglementa regimul contractelor.
In 1908 - Codul de procedura civila.
Dup independenta, dei s-a ncercat unificarea dreptului, in special dup adoptarea constituiei Indiei. Din
cauza sistemului de caste, care ar funciona si astzi, se menin multe inegalitatea intre ceteni, deoarece India este
stat federal. Aceasta face greu de realizat unificarea sistemului.
Constituia din 1950 reglementa India ca republica federala, cu 25 de state si 7 teritorii. Puterea legislativa are
2 camere :
- Camera poporului (43 de membri cu mandat de 5 ani) - se ocupa de India ca stat federal.
- Consiliul statelor format din 245 de membri cu mandat pe 6 ani.
In ceea ce privete puterea executiva, preedintele statului este ales pe 5 ani si are un rol simbolic cu atribuii
limitate. Primul ministru conduce guvernul si provine din majoritatea aflata in camera poporului.
Puterea judectoreasca este organizata in cadrul statelor membre ale federaiei.
Ceea ce este interesant este ca nu exista Curi supreme in fiecare stat, ca in alte state federale. Exista, in
schimb, o curte suprema federala a Indiei, condusa de Chief of Justice - preedintele curii federale a Indiei.


Atribuii ale Curii supreme federale:
- compusa din 13 judectori numii de preedintele republicii
- are competente largi: control judiciar si control Constitutional al legilor
- exista recurs pentru incalcarea drepturilor fundamentale prevzute de Constituie .
- judeca apeluri mpotriva unor hotrri penale (in cazul pedepsei cu moartea)
- exista jurisdicii inferioare specializate in anumite domenii:
In materia penala : Sessions Courts
In materie civila : exista tribunale de district.
In civil - primul grad de jurisdicie care judeca in prima instana este fondul.
Gradul 2 este asigurat de High Courts - care sunt att in materie civila, cat si penala. Judeca apelurile mpotriva
hotrrilor pronunate de jurisdiciile de prim grad.
Gradul 3 de jurisdicie - ultimul si cel mai important - aici se asigura jurisprudena definitiva si irevocabila.
Furnizeaz practica judiciara definitiva. Gradul 3 este asigurat de Indian supreme Court, deciziile ei fiind considerate
precedente obligatorii - marca de familie anglo-saxon - obligatorie pentru instanele inferioare.
In ceea ce privete statutul persoanelor (sau dreptul persoanelor), s-a ameliorat fata de normele cutumiare
tradiionale. A fost abolita interdicia casatoriei dintre membrii castelor diferite (nainte te puteai casatori numai cu cei
din casta ta). Poligamia a fost interzisa, la fel casatoria intre colaterali (casatoria intre frate si sora). Divorul a fost
liberalizat, nainte era interzis.
1) Vduva persoanei decedate - decuius in latina - trebuia si vduva sa moara odat cu el. Aceasta norma
cutumiara s-a considerat desueta. La indieni se incinereaz, nu exista nmormntare; doar pentru vduve este
valabila aceasta situaie, barbarii putndu-se reclasatori. Femeia murea asfixiata prin incinerare.
In 1806, intr-un anumit stat federal, s-a descoperit ca inca se mai practica aceasta cutuma. Autoritile locale
executaser aceasta tradiie conform normei hinduse. S-a iscat un adevrat scandal - statului indian i-a fost cerut sa
adopte o lege care sa desfiineze acest lucru .
2) In alte provincii exista aceasta norma : cnd deceda pater familia, vduva devenea o strina pentru familie,
era scoasa din familie, devenea o paria. Vduvele erau izgonite la marginea oraului. Comunitatea
internaionala a atras atenia - se proceda astfel intrucat averea trebuia sa ramana in familie. Femeia nu este
capabila sa administreze averea - femeile acestea erau obligate sa se mbrace in negru, erau izgonite. Se mai
practica si azi in unele comunitati.