Alexandru Macedonski:

Noapte de decembrie
Un poet de tranziie prin care se realizeaz trecerea de la romantismul
eminescian la curentele moderne, n primul rnd, la simbolism. Creaia lui st
sub semnul conglomeratului estetic mbinarea mai multor curente !i orientri
literare": romantismul se mbin cu elemente parnasiene !i simbolismul cu
nostalgia clasicismului.
#oet, prozator, dramaturg, publicist, Macedonski a $ost un promotor al
nnoirii poeziei: O literatur trebuie s inoveze dac vrea s triasc i s
fie puternic.
%n activitatea literar a lui Alexandru Macedonski se pot distinge
dou etape: #rima etap, pn la &'() * cnd scrie poeme ample, de $aptur
romantic, cu +ersuri lungi, !i cu un pronunat caracter satiric, acum scrie
ciclul nopilor, caracterizat !i printr*un retorism romantic, rezultat din
mulimea interogaiilor !i exclamaiilor. -up &'() lirica lui Alexandru
Macedonski trece printr*un proces de simpli$icare, dar !i o sublimare artistic.
.ste $aza simbolist*ornamental. Acum scrie rondelurile, discursul liric este
rezultatul unui e$ort de esenializare !i se bazeaz pe o meta$or concret.
#oetul renun la +erbalismul !i retorismul primei etape, poezia de+enind
sugestie !i muzicalitate: Rondelul rozelor ce mor, Rondelul apei din grdina
japonezului, Rondelul cinilor, Rondelul lucrurilor.
/olume de +ersuri: Prima verba &'01",Poesii &''1", Excelsior &'(2",
Flori sacre &(&1", Poema rondelurilor &(10"
#roz: ram banal &'(3", !artea de aur &()1", "a calvaire de feu
&()3", #$alassa &(&2", %uvele &(14"
5eatru: &oartea lui ante 'lig$ieri &(&3"
#ublicist: %n &'') scoate re+ista "iteratorul de orientare anti6unimist. %n
&'04 scoate ziarul Oltul, iar n &'(3 re+ista "iga ortodox n care +or deputa
mari scriitori: 5udor Arg7ezi, 8ala 8alaction.
#romotor al noii poezii: 'rta versului &'()", Poezia viitorului &'(1". A
condus cenaclul "itaratorul n care au debutat cei mai de seam reprezentani
ai simbolismului romnesc.
.ste una din capodoperele liricii lui Macedonski. #oemul se axeaz pe
ideea omului de geniu nsetat de absolut, mai precis pe necesitatea
sacri$iciului n numele unui ideal. #oetul de$ine!te etica omului superior care
re$uznd orice compromis alege !i urmeaz ntotdeauna drumul drept. 9u este
important $aptul c omul superior nu*!i atinge scopul, pentru c accentul se
pune pe ideea de lupt !i de sacri$iciu. .mirul din :agdad este simbolul
credinei nestrmutate n ideal.
Geneza poemului:
%n &'() Macedonski a publicat un poem n proz &e(a i &e(a, n
care prelucra o legend oriental. Un prin arab Ali*:en este s$tuit de tatl
su s urmeze n +ia drumul drept. #lecnd n pelerina6 la Meka prinul
alege drumul drept !i mpreun cu oamenii si piere n pustiul arab. 5ot spre
Meka pleac cer!etorul #ocitan*:en #e7li+an care alege drumul cotit. %nainte
de a pieri, Ali*:en +ede cum cer!etorul intr pe poarta cetii s$inte.
Semnificaia titlului :
%n timp ce prinul intr n Meka cereasc cer!etorul intr n Meka
pmnteasc.
-up unsprezece ani n &()&, Macedonski re+ine asupra legendei,
o$erindu*i multiple +alene simbolice. #oemul este alctuit din dou pri mari
legate prin moti+ul inspiraiei. %n prima parte Macedonski de$ine!te contextul
social ostil n care trie!te poetul. %ntlnim deci moti+ul poetului damnat,
$rec+ent n lirica simbolist. Macedonski stabile!te un acord per$ect o
coresponden ntre mediul exterior !i starea su$leteasc deprimat a poetului:
Pustie i alb e camera moart)
*i focul sub vatr se stinge scrumit)+
Poetul, alturi, trsnit st de soart,
!u nici o sc$inteie -n oc$iu+adormit)
%n contrast cu acest spaiu rece, du!mnos, srac, Macedonski
e+idenializeaz genialitatea poetului: .ar geniu+i mare e+aproape un mit).
/i6elia care domne!te a$ar viscolul geme cumplit, )lupi groaznici s+aud,
rguit,/ !um latr, cum url, cum urc, cu+ncetul,/ 0n tremol sinistru de
vnt+nbuit)., criv1ul 1ip" simbolizeaz piedicile care inter+in n drumul
creatorului spre absolut.
#oetul subliniaz corespodena per$ect dintre mediul natural !i starea
su$leteasc disperat a poetului:
0rgia e mare i+n gndu+i, +afar,
*i luna e rece -n el i pe cer.
Macedonski procedeaz la o mortificare a spaiului E moart odaia
i mort e poetul", pentru a pregti apariia inspiraiei. Prin inspiraie se
realizeaz saltul din real n fantastic, din material n spiritual
#artea a doua poate $i considerat ca un +is al poetului, !i este alctuit
din mai multe momente. #rimul moment prezint condiia ideal a emirului
din :agdad. ;olosind ra$inate sinestezii, repetiia cu e$ect de incantaie
7ipnotic, poetul red $rumuseea :agdadului:
2agdadul 3 2agdadul 3 i el e emirul)+
Prin aer, petale de roze plutesc)
&tasea+nflorit mrit cu firul
%uan1e, ce+n umbr, -ncet, vestejesc)+
4avuzele cnt) + voci limpezi optesc)
2agdadul 3 2agdadul 3 i el e emirul.
5ot pentru a reda $rumuseea, +ra6a :agdadului, Macedonski apeleaz
la o succesiune de meta$ore expresi+e:
2agdadul 3 cer galben i roz ce palpit,
Rai de aripi de vise, i rai de grdini,
'rgint de izvoare, i zare+aurit +
2agdadul, poiana de roze i crini +
Macedonski asociaz dou moti+e care strbat mai multe stro$e *
:agdadul !i emirul, el insist asupra ideii de per$eciune a :agdadului !i
condiia ideal a emirului, tot ce*!i poate dori un om obi!nuit:
*i el e emirul, i toatele are.
E tnr, e farmec, e trsnet, e zeu,
ar zilnic se simte furat de+o visare)
5pre &e(a se duce cu gndul mereu +
-e!i are totul, emirul din :agdad trie!te $ascinaia cetii s$inte din
Meka, cetatea sfnt a musulmanilor devine simbolul aspiraiei eterne
spre absolut. #rintr*o repetiie enumerati+, poetul red c7emarea c7inuitoare
a cetii Meka, $ascinaia idealului:
5pre &e(a+l rpete credin1a + voin1a
!etatea preasfnt -l c$eam -n ea,
6i cere sim1irea, -i cere fiin1a,
6i vrea frumuse1ea + tot sufletu+i vrea +
in tlpi pn+n cretet -i cere fiin1a.
-e!i dulce e via1a -n rozul 2agdad, emirul porne!te la drum n
cutarea idealului su. Macedonski $olose!te o sugesti+ combinaie
cromatic pentru a reda imaginea emirului care*!i prse!te cetatea:
*i el ce e+n frunte pe+o alb cmil,
7ar viu de lumin sub ruu+oranisc,
5+oprete, o clip, pe verdele pisc,
Privindu+i oraul -n roza idil)
%n acela!i timp cu emirul porne!te la drum !i un cer!etor mai slut ca
iadul, zdren1os i pocit / 4oit jalnic de bube de drum prfuit + dar viclean la
privire. #rin repetarea cu+ntului Meka poetul obine e$ecte muzicale, rednd
n acela!i timp obsesia $ascinaia idealului:
e nume+l -ntreab emirul, deodat,
*i+aceasta+i rspunde ca vocea ciudat8
+"a &e(a, plecat+am a merge i eu.
+"a &e(a 9)"a &e(a9)i vocea ciudat8
+"a &e(a3 "a &e(a3 rsun mereu.
.mirul din :agdad alege drumul peste ntinderile $r s$r!it ale
de!ertului. #rin repetarea cu+ntului dreapt, poetul insist asupra eticii
omului superior: i calea e dreapt + e dreapt + tot dreapt, dar zilele
curg,/ *i foc e -n cer, -n zori i+n amurg, dar timpul e scurt.
Cer!etorul alege drumul cotit pe sub pomi unde o tnr umbr de
soare+l ferete. %n descrierea drumului prin de!ert poetul reu!e!te s creeze
senzaia spaiului !i a timpului $r s$r!it. ;olosind meta$ore expresi+e,
Macedonski red epuizarea $izic !i su$leteasc a cltorului:
!nd setea, cnd foamea+, grozave la fel.
Pe piept, ori pe pntec, -i pun cte+o stnc
*i foamea se face mai mare + ai mare,
*i zilnic, tot cerul s+aprinde mai tare)
2at tmplele)+ oc$ii sunt demoni cupli1i)
!utremur e setea, +a formei sim1ire
E arpe, ducndu+i a ei zvrcolire
6n pntec, -n snge, -n nervii+ndrji1i)+
-e!i au pierit nsoitorii !i cmilele, emirul singur rmas din tot
singur" !i continu drumul prin de!ert. .puizat $izic !i psi7ic emirul are iluzia
nplinirii idealului, dar de $iecare dat cetatea de +ise se do+ede!te a $i o
nluc. Macedonski pune accentul pe +erbul alearg, pentru a reda e$ortul
ncrncenat n cutarea idealului. %nainte de a muri, emirul +ede cum drumeul
zdren1os i pocit, care a ales drumul cotit, intr pe porile cetii s$inte. Ultima
stro$ este o re+enire la planul real, poetul explic simbolurile, lupi care url,
luna cea rece, $rigul, srcia ce+alunec zilnic spre ultima treapt, sunt
greutile cu care lupt creatorul n drumul su spre absolut.
#oemul se de$ine!te ca o sintez ori!inal ntre tradiia romantic,
orientarea nou simbolist "i nostal!ia clasicismului: elemente
romantice: omul superior nsetat de absolut, etica omului superior cu
accentul pe ideea de lupt !i sacri$iciu, moti+ul inspiraiei, antiteza romantic,
moti+ul nopii, +isul, elmente simboliste: sugestia, simbolul, cromatica,
corespondenele, tema poetului damnat, re$renul.
#oetul realizeaz trecerea de la real la $icti+, natural, $iresc, prin
meninerea cromaticii albe pustie i alb e camera moart, palatele sale
sunt albe fantasme"
Modaliti artistice
#oetul $olose!te metafora: meta$ora conceput ca de$iniie poetic:
emirul e tnr, e farmec, e trsnet, e zeu: meta$ora propriu*zis: oc$ii sunt
demoni cumpli1i. ;olose!te epitete inedite: o tnr umbr, roza idil.
%ntlnim !i $iguri de stil mai rare: metonimia o1eluri cumplite: sinecdoca
combinat cu meta$ora, n prezentarea :agdadului. Cu e$ecte muzicale
deosebite poetul $olose!te repetiia: 2agdadul, &e(a, dreapt, nluc.
Modalitatea esenial $olosit de poet este antiteza, putem indenti$ica o
serie de antiteze: antiteza dintre mediul sordid !i genialitatea poetului,
antiteza dintre poet !i emir, antiteza dintre emir !i cer!etor, antiteza dintre
drumul drept al emirului !i drumul cotit al cer!etorului, antiteza dintre $astul
:agdadului !i de!ertul arab, dintre ceea ce sunt persona6ele !i ceea ce
realizeaz.
#oncluzia este trist: nu ntotdeauna cel mai nzestrat !i realizeaz
idealul su, rsplata, mplinirea sunt n raport in+ers proporional cu meritele.
$deea esenial este c un ideal cere ntotdeauna lupt !i sacri$iciu.
.mirul din :agdad rmne o proiecie ideal, o c7intesen de caliti, care
re$uz constant compromisurile de orice $el. %n opoziie cu el, cer!etorul
rmne simbolul omului comun, lipsit de caliti, dar nzestrat cu spirit
pragmatic.
Noapte de decemvrie
;iind scris in &()&, poemul inc7eie ciclul <9optilor=, scrise dupa modelul o$erit de
suita de poeme cu acelasi titlu a poetului $rancez Al$red de Musset.
5ematica, structura si $orma poeziei se pare ca se conturasera in mintea autorului
inca din &'() cand publicase poemul in proza <Mecca si Mecca=, o legenda cu iz oriental,
cu adanci implicatii $ilozo$ice si etice.
<Mecca si Mecca= contine o parabola dictata de inspiratia <cu limba de $oc= intr*o
noapte de decembrie, cu ger si zapada, a unui poet sarac, si in dezacord cu lumea
gu+ernata de +anitate si aur. Un print arab, Ali*ben*Ma7omet*ben*>assan, primeste cu
limba de moarte de la tatal sau, indemnul de a nu se abate niciodata de la calea cea
dreapta. Acest principiu etic, este respectat cu s$intenie de tanarul print, care se 7otaraste
sa plece in pelerina6 la Mecca, urmand sa strabata drumul drept peste imensa pustietate
araba. ?pre aceeasi cetate s$anta musulmana pleaca si cersetorul #ocitan*ben*#e7li+an care
pre$era calea ocolita si $erita de razele solare ucigase. Con+oiul piere in desert, iar printul
are +iziunea inselatoare a cetatii si i se pare, inainte de a muri, ca #ocitan patrunde prin
poarta stralucita a <Meccai pamantesti=, pe cand el trece pragul <Meccai ceresti=. de aici
si semni$icatia titlului"
Continutul prozei este supus restructurarilor, $iind adaptat intentiei artistice si
nuantat cu sensuri simbolice, sub titlul <9oapte de decem+rie=.
Macedonski construieste un poem pe tema geniului intr*o maniera originala, in
care elementele romantice se impletesc cu pre$erinta simbolista pentru cromatica si
muzicalitate, intr*o structura armonioasa, simetrica, clasica.
?imetria lucrarii este data de doua sec+ente care descriu spatiul poetului, odaia,
uni+ersul inspiratiei, al creatiei. Aceasta descriere apare la inceputul textului si este reluata
in $inal, $apt care apropie cele doua momente. ?enzatia de ciclicitate nu ne duce cu gandul
la repetabilitatea unui $enomen, tragedia .mirului, ci la o $orma posibila oricand a re*
crearii unui alt uni+ers al poeziei.
<Alba odaie=, $iind trans$igurata, dobandeste cu totul alte proportii. ?altul din
cotidian in $antastic, din material in spiritual, dintr*o realitate in alta, se $ace $iresc, prin
mentionarea cromaticii, iar apoi prin transpunerea poetului in .mirul din :agdad. 5oate
aceste trans$ormari sunt mi6locite de moti+ul inspiratiei: <Ar7ang7el de aur, cu tine ce*
aduci@=.
Urmatoarea parte a poemului dobandeste o mai pronuntata tenta epica. Un sir de
momente in$atiseaza succesi+ pe .mir in di+ersele ipostaze ale e+olutiei sale simbolice.
Mira6ul cetatii s$inte Mecca de+ine pentru printul <rozului :agdad= o ade+arata
obsesie. Autorul pune in antiteza $astul, $rumusetea :agdadului, cu pustia situata <in zarea
de $lacari*departe=.
#e acelasi drum spre Mecca porneste si un <drumet pocit=, care este prezentat in
antiteza cu .mirul. An +reme ce printul apare in poem ca un cumul de calitati: <. tanar, e
$armec, e traznet, e zeu=, drumetul este la cealalta extrema: <Mai slut e ca iadul, zdrentos
si pocit, B>oit 6alnic de bube, *de drum pra$uit, B/iclean la pri+ire, si searbad la $ata=.
An concordanta cu in$atisarile lor, drumurile celor doi sunt si ele di$erite. Cersetorul
strabate un <drum ce coteste=, iar printul alege calea cea dreapta. Ansistenta autorului
asupra epitetului <dreapta= de+ine aici nu numai un laitmoti+, ci un semnal care a+ertizeaza
intrarea pe un drum ce nu poate a+ea decat un $inal tragic.
<Calea dreapta= sta sub semnul $ocului si al sangelui, culoarea rosie simbolizand
+iata, dar si patima dusa la extrem. Anaintarea .mirului se $ace in ritm extrem de dinamic,
aglomerarea de +erbe transmite incrancenarea eroului in ideea eroului de a a6unge la
cetatea +isata.
?oseste si ziua in care printul ramane singur, con+oiul sau $iind de+orat de pustia
lacoma de +ieti.
A6uns in punctul maxim al drumului sau, .mirul traieste impresia atingerii idealului,
apropierea de Mecca. -ar +isul sau semni$ica s$arsitul unei existente tragice, inc7inate
unui ideal. An momentul transcederii in Mecca cereasca, .mirul il +ede pe cersetor
patrunzand pe portile Meccai pamantesti.
;inalul poeziei desci$reaza simbolurile si stabileste legatura intre conditia omului de
geniu si lumea incon6uratoare.
.mirul ca si #rintul din Ce+ant di balada lui ?te$an Augustin -oinas <Mistretul cu
coltii de argint= raman eternele simboluri ale omului superior, insetat de absolut, si de+enit
+ictima propriului sau ideal. Dert$a .mirului este similara cu gestul lui >Eperion din poemul
eminescian, de a renunta la nemurire in $a+oarea iubirii.
.roul poemului de+ine simbolul credintei nestramutate in ideal, al capacitatii
omului superior de a ramane $erm pe drumul ales. Ca randul ei, cetatea s$anta Mecca se
incarca de semni$icatiile simbolice ale idealului. 9u are importanta daca printul atinge sau
nu punctul $inal al calatoriei sale, scopul poemului este sa in$atiseze etica omului de geniu,
atitudinea lui in relatia cu +iata. -rumul ocolit de+ine simbolul eticii in$erioare a omului
comun, dispus la compromisuri.
:ogatia semni$icatiilor simbolice concorda cu $rumusetea limba6ului artistic. Acest
limba6 este, mai ales in partea a treia, meta$oric, cu semni$icatia usor decodi$icabila, de
unde marea $rec+enta a de$initiei poetice ca +arianta a meta$orei. <#ustia e*o mare aprinsa
de soare=". 9u lipsesc enumeratiile bogate si repetitiile ce sporesc obsesia. .pitetele sunt,
de cele mai multe ori, strans inrudite cu meta$ora, in a$ara de epitetele ornante,
plasticizante sau cromatice aparand si sintagme ce surprind: <F tanara umbra=, <orasul in
roza idila=. Macedonski $oloseste si $iguri de stil mai rare, precum metonimia: <>angiare*n
tot locul *oteluri cumplite= sau sinecdoca. F muzicalitate aparte este imprimata +ersurilor
prin $olosirea re$renului, ca si prin creditul artistic pe care il acorda poetul neologismului:
<geniu=, <mit=, <monolit=, <demoni=, <magic=.