Florin Abraham - Romania de la comunism la capitalism,

1989-2004
Presedintele se afla pe cea mai inalta treapta din punct de vedere constitutional si are cea mai
mare influenta simbolica in sistemul politic romanesc
!asterea unei institutii "imensiunea constitutionala a functiei
pre#identiale
Re$imul lui !icolae %eausescu, ba#at pe fu#iunea dintre stat si partid a fost urmat de mai multe
perioade de tran#itie, pana la reali#area unei structuri constitutionale democratice
Prima etapa este cea a &puterii revolutionare difu#e&
%a urmare a revolutiei a aparut %onsiliul Frontului 'alvarii !ationale, or$anism politic
provi#oriu caruia i s-a recunoscut autoritatea suprema in stat (abandonarea rolului conducator
unui sin$ur partid, sistem democratic pluralist de $uvernamant, ale$eri libere, separarea puterilor
in stat, ale$erea conducatorilor pentru ma)im 2 mandate*
%onsiliul F'! a preluat intrea$a putere in stat pentru o perioada de + #ile, urmand ca in 2, dec
1989 sa apara decretul nr 2-1989 care stabilea ca denumirea tarii va fi Romania si ca forma de
$uvernamant a statului este republica
Perioada 22-2, dec 1989 repre#inta stareade incertitudine in le$atura cu forma pe care trebuia sa
o ia sistemul politic, daca sa fie un re$im autentic democratic sau o forma de conducere
autoritara, derivata din re$imul comunist Printre pretendentii la obtinerea puterii au fost si doi
lideri ai partidului %omunist, .lie /erdet(#* si %onstantin "ascalescu, dar puterea a fost casti$ata
de %onsiliul %F'!
"upa ale$erile parlamentare si pre#identiale din 20 mai 1990 si constituirea Parlamentului ca
adunare constituanta au inceput ample de#bateri le$ate de raporturile care ar trebui stabilite intre
institutii 0pinia $enerala dorea adoptarea modelului france#, luand in considerare le$aturile
istorice dintre Franta si Romania
Pentru ca in Romania la inceputul anilor 90 erau la moda variantele ori$inale ale democratiei,
modelul ori$inar al %onstitutiei din 1991 a fost re$imul semi-pre#idential al celei de-a /-a
Republici France#e (presedintele devine un arbitru intre puterile statului, puterea e)ecutiva e a
$uvernului*
Presedintele este un e)emplu elocvent al faptului ca un sistem democratic nu poate accepta
e)istenta unei autoritati care sa fie in afara controlului popular1 de aceea competentele
presedintelui sunt relativ modeste
Po#itia presedintelui este una fra$ila, cel mai bun e)emplu in acest sens fiind limitarea severa a
capacitatii acestuia de a di#olva Parlamentul
"intre competentele presedintelui, cele mai importante sunt in politica e)terna si aparare, iar
pentru as-i putea e)ercita aceste prero$ative a fost infiintat %'A2-ul (%onsiliul 'uprem de
Aparare a 2arii*, care reuneste membrii cabinetului cu responsabilitati in sfera si$urantei
nationale (aparare, e)terne, 3ustite, afaceri interne, economie*
Ale$erea presedintelui prin vot universal ar trebui sa ii acorde acestuia prero$ative semnificative
pentru a-i valorifica le$itimitatea democratica, dar acestea sunt limitate in comparatie cu cele ale
presedintelui Frantei sau Portu$aliei Astfel, decretele presedintelui Romaniei trebuie contra
semnate de primul ministru
4odificarea %onstitutiei din 2005 a dat o importanta nota de parlamentari#are a re$imului politic
prin introducerea prevederii ca presedintele nu il poate destitui pe primul ministru 0 alta
modificare este marirea duratei mandatului pre#idential de la 4 la + ani
Ale$erile pre#identiale 1990-2004
.n perioada 94-2000 ale$erile pre#identiale s-au desfasurat simulta cu cele parlamentare deoarece
ambele erau pe o durata de 4 ani 'imultaneitatea a avut importante consecinte cum ar fi6
dependenta partidelor de ima$inea si performanta liderilor lor, accentul foarte mare pus pe
calitatile si ima$inea candidatului la presedintie in dauna de#baterii pe pro$rame, personali#area
e)cesiva a vietii politice, transformarea partidelor dupa liderul lor
%ampania electorala din 1990 a durat 70 de #ile, in cursa inscriindu-se 5 candidati6 .on .liescu
(F'!*, Radu %ampeanu (P!8*, .on Ratiu (P!2%"*, .liescu casti$and cu 8+,59
Acest re#ultat se e)plica prin faptul ca electoratul nu avea o perceptie precisa nici asupra
raporturilor dintre putere si opo#itie, nici asupra formei pe care trebuia sa o aiba sistemul
democratic .n aceasta fa#a, democratia insemna un nivel elementar, cel al ale$erilor libere si
corecte (pluralismul politic s-a de#voltat $reu din cau#a lipsei opo#itiei in comunism*
4ai mult, .on .liescu se identifica cu revolutia in perceptia publica
0po#itia a contestat re#ultatul votului, acu#and F'! de frauda, si desi au e)istat numeroase
nere$uli si carente or$ani#atorice (calitatea tusului si a hartiei buletinelor de vot*, ale$erile au
fost considerate &libere si corecte&
Ale$erile din 20 mai 1990 au avut o rata de participare ridicata, de 879
1992-: noua constitutie1 candidatii aveau nevoie de 100000 de semnaturi pt a putea participa la
ale$eri
.n + iunie 1992, .liescu isi anunta participarea la competitia electorala, pro$ramul electoral fiind
intitulat ;%red in schimbarea in bine a Romaniei;, propunand in esenta continuarea
democrati#arii si a reformei economice 'lo$anuul sau era ;<n presedinte pt linistea
dumneavoastra=;
"e cealalta partea, opo#itia a invata o parte din lectiile ale$erilor din mai 1990 si a devenit mai
unita dpdv or$ani#atoric 8a ale$erile locale din 92 au reusit sa casti$e mare parte din cele mai
importante primarii din tara
%andidatul %onventiei "emocratice a devenit >mil %onstantinescu, obiectivul central al
pro$ramului fiind &desprinderea totala a tarii de comunism&
Pre#enta la vot a fost mai sca#uta de aceasta data, ,7,019 in primul tur si ,+,99 in al doilea tur,
.liescu casti$and ale$erile cu 71,459
"upa 92, ideea de alternanta in cadrul vietii politice din romania a dobandit tot mai multa
consistenta
Ale$erile locale din 97 au transmis un semnal important in le$atura cu directia votului, candidatii
opo#itiei reusind sa casti$e toate marile orase, iar batalia cea mai spectaculoasa a fost la
bucuresti, unde .lie !astase (P"'R* nu a reusit sa il invin$a pe /ictor %iorbea (%"R*
Pt a cuceri puterea, opo#itia s-a focali#at asupra catorva teme6 .liescu nu ar avea dreptul
constitutional de a mai candida pt alt mandat1 oricine ar invin$e, importat este sa nu mai fie
.liescu1 sta$narea si indepartarea de 0ccident, lipsa sanselor de inte$rare in institutiile euro-
atlantice etc
Pro$ramul pre#idential al lui .liescu din &97 mi#a pe ideea continuitatii, fiind intitulat &'a
continuam schimbarea in bine a Romaniei;
Al treilea candidat important al ale$erilor din 97 a fost Petre Roman (<'"*, care era in
competitie atat cu .liescu cat si cu %onstantinescu, dar tinta sa predilecta a fost .liescu .deea
principala a campaniei electorale a lui Petre Roman a fost &oricine altcineva, dar nu ion .liescu;
.liescu a casti$at primul tur, dar turul al doilea a fost casti$at de %onstantinescu prin prisma
faptului ca Petre Roman (si alti candidati* si-a oferit sustinerea in turul 2, %"R si <'" urmand
sa participe impreuna la $uvernare Astfel, %onstantinescu a obtinut cu peste un milion mai multe
voturi decat .liecu, reali#and astfel prima alternanta prin vot la putere in Romania
>uforia casti$arii ale$erilor de catre >mil %onstantinescu si de coalitiile care l-au dus la putere a
fost repede spulberata de impactul cu realitatea economica si politica interna si internationala
>rodarea credibilitatii lui >mil %onstantinescu pe fondul certurilor din coalitia de $uvernamant a
dus la o refacere a credibilitatii lui .liescu
Anuntul retra$erii din competita pre#identiala a lui >mil %onstantinescu in 1, iulie 2000 pe
motiv ca a fost invins de fortele 'ecuritatii a bulversat scena politica 'olutia disperata $asita de
> %onstantinescu si de P!2%" pentru a fi repre#entati in competitia pre#identiala a fost
nominali#ara lui 4u$ur .sarescu, insa acesta nu a acceptat decat o formula de candidatura
independenta
.n competitia electorala s-au inscris 11 candidati 4i#a bataliei pentru primul tur al ale$erilor din
27 noiembrie 2000 era ocuparea locului al loilea din finala cu .on .liescu, care era dat casti$ator
de sonda3ele de opinie
Pro$ramul lui .liescu era denumit &0 $uvernare mai buna, pentru o viata mai buna& si propunea
relansarea economiei, combaterea saraciei si a soma3ului, inte$rarea demna in <> si !A20 iar
slo$anul lui era ;Aproape de oameni, impreuna cu ei;
"in partea partidelor membre ale coalitiilor de $uvernamant au participat 4 candidati6 2h
'tolo3an (P!8*, 4u$ur .sarescu (independent, dar cu sustinerea %"R 2000*, Petre Roman (P"*
si ?@or$@ Frunda (<"4R*
"e atmosfera politica tensionata de la acea vreme a profitat /adim 2udor, care a a venit cu un
mesa3 nou, ;'us patria, 3os mafia=;, declaratiile sale ca &va lichida coruptia in 24 de ore;, ca &ii va
impusca pe #iaristi; etc avand un efect important pt intrarea in turul 2, dar aceleasi afirmatii i-au
blocat calea spre Palatul %otroceni
8iderul PR4 a obtinut voturi foarte multe din partea electoratului tanar, din #onele cele mai
bo$ate ale tarii, transilvania si bucuresti Potrivit cercetarilor sociolo$ice efectuate la iesirea de la
vot, 299 din votantii lui > %onstantinescu din 97 l-au votat pe /adim
Re#ultatele primului tur al ale$erilor pre#identiale au produs un adevarat soc in viata poitica
romaneasca si au tre#it reactia in$ri3orata a comunitatii internationale 4obili#area societatii
impotriva pericolului e)tremist a decis soarta celui de-al doilea tur, .liescu casti$and din postura
de &salvator al democratiei&
Ale$erile din 28 noiembrie-12 decembrie 2004 au fost primele scrutine electorale la care .liescu
nu a mai putut candida
'chimbarile cele mai importante pe scena politica au intervenit insa in distributia de putere pe
scena politica "upa casti$area ale$erilor din 2000, P"'R, transformat in P'" a dominat clar
scena politica romaneasca pana in iunie 2004, cand au avut loc ale$eri locale Acestea au
determinat echilibrarea scenei politice si bipolari#area acesteia intre P'" si Alianta "A P!8-P",
lansata in septembrie 2005
%ompetitia pre#identiala parea a se da intre Adrian !astase (P'"* si prim ministrul 2heodor
'tolo3an (P!8*, candidat alAliantei "A
"upa esecul de la ale$erile locale, Adrian !astase a pornit intr-u amplu turneu de promovare,
reusind sa se distante#e de Alianta "A Astfel, pe seama epui#arii fi#ice a lui 2h 'tolo3an el a
decis sa se retra$a din cursa pre#identiala in 2 oct 2004, pentru ca, a doua #i, presedintele P"
2raian Aasescu sa invoce un presupus &santa3& al puterii impotriva candidatului A "A Astfel, cu
mai putin de 2 luni inaintea ale$erilor pre#identiale are loc o schimbare semnificativa in
competitia electorala, primarul Aucurestilor intrand in cursa pentru Palatul %otroceni
Aasescu si-a construit campania electorala pe ideea unui altfel de presedinte, diferit de
predecesorii rai, un om politic activ, un &presedinte 3ucator, nu spectator=& 2empa principala a
campanei sale a fost lupta anti coruptie, iar slo$anul a fost &'a traiti bine=&
Al 5lea candidat a fost /adim 2udor, care a intrat in campanie de#orientat, deoarece inca din
2005 a incercat sa-si democrati#e#e discursul politic si sa scape de eticheta de e)tremist si anti-
semit Astfel, acesta a vrut sa se retra$a din competitie in ultima saptamana de campanie, dar a
fost impiedicat de ru$amintea lui !astase, care i-a cerut sa continue pentru ca altfel ar fi fost
favori#at Aasescu
Re#ultatele finale ale primului tur6 !astase 40,949, Aasescu 55,929, /adim 12,+,9 "esi dupa
primul tur, !astase avea un avans de peste ,00000 de voturi, .n tutul al doilea, cu o pre#enta la
vot de ++,219 din totalul ale$atorilor, s-au obtinut re#ultatele6 Aasescu +1,259, !astase 48,,,9