Fisa de lectura

Titlul operei : Moara cu noroc ;

Autorul : Ioan Slavici;
Date despre autor: Ioan Slavici (n. 18 ianuarie 1848, iria, comitatul Arad, d. 17
august 1925, Crucea de Jos, judeul Vrancea) a fost un scriitor,jurnalist i pedagog romn, membru
corespondent (din 1882) al Academiei Romne.
[2]

Provenind dintr-o familie de rani ardeleni remarcabila oper literar a lui Ioan Slavici este
influenat de viaa satului ardelean. Scriitorul, dei nu a fost un om de o vast cultur,
[3]
a fost
considerat de criticul George Clinescu, un instrument de observaie excelent al mediului
rural,
[4]
oferind n nuvelele sale poporale i n studiile sale o fresc a moravurilor, a
comportamentului oamenilor n funcie de statificarea lor social, n cele mai mici detalii ale inutei,
mbrcminii, vorbirii i gesturilor.
[3]

A devenit scriitor ndrumat de Mihai Eminescu, iar la ndemnul acestuia, debuteaz cu comedia Fata
de biru n anul 1871.
[5]
Printre cele mai importante scrieri literare ale lui Ioan Slavici se numr
romanul Mara, nuvelele Moara cu noroc i Pdureanca, iar memoriile sale publicate n
volumul Amintiri, aprut n anul 1924, au o importan deosebit pentru istoria literaturii romne.

Teme si motive literare: Tema acestei nuvele o constituie urmarile negative ,consecintele nefaste ,
pe care setea de imbogatire le are asupra vietii sufletesti a individului , asupra destinului
omenesc.La baza ei se afla convingerea autorului ca goana dupa bani zdruncina tihna si amaraste
viata omului , genereaza numeroase rele , iar in cele din urma duce la pierzanie .

Rezumat : Nuvela Moara cu noroc, de Ioan Slavici, infatiseaza destinul
cizmarului Ghita (saisprezece capitole), care ia in arenda o carciuma
aflata la rascruce de drumuri langa Ineu, in campia Aradului. Hanul se
numeste Moara cu noroc si, desi soacra lui Ghita, mama sotiei sale Ana, il
avertizeaza ( Omul sa fie multumit cu saracia sa,, caci, daca e vorba, nu
bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit"), se muta cu intrega familie
acolo (cu sotia, copilul si soacra), pentru ca nu mai dorea sa carpeasca
cizmele oamenilor, pe care ei doar duminica le incalta.
La inceput, lucrurile decurg bine, el castiga cinstit si familia traieste fericita in buna
intelegere. Numai ca Ghita afla in curand ca tinutul este sub stapanirea lui Lica
Samadaul, sef al porcarilor care ingrijeau marile turme de porci ale lui Arpad Vermesy.
Lica are faima rea de om primejdios, cunoaste bine tinutul si este amestecat in afaceri
necurate si crime. El vine la han si incearca sa si-1 faca pe Ghita omul lui, pentru a sti
despre cine trece pe drumurile pustei. Ana este fascinata de aspectul fizic placut al
Samadaului, dar intuieste ca este o fiinta malefica. Ghita refuza la inceput propunerea
lui Lica, isi cumpara pistoale, caini, ia inca o sluga, dar isi schimba comportamentul fata
de Ana careia nu-i mai destainuie toate framantarile sufletesti. Lica Samadaul, insa,
incearca sa se apropie tot mai mult de familia lui Ghita, ii da acestuia insemnele turmelor
sale de porci, ii ia cu imprumut niste bani, iar in cele din urma Ghita il accepta ca aliat,
ca prieten. intr-o zi, Ghita primeste de la Lica sase porci fara insemnele sale, iar Lica
joaca in carciuma cu Ana, trezind gelozia lui Ghita.
Ghita nu doreste sa incalce legea si se imprieteneste cu jandarmul Pintea de la Ineu.
Totusi devine complice la faradelegile lui Lica (jefuirea unui arendas bogat; uciderea
unei tinere femei si a copilului acesteia), ii schimba banii, acceptand partea sa si nu-i
spune intreg adevarul jandarmului. Astfel, Lica scapa de inchisoare la procesul de la
Oradea, in locul lui fiind condamnati porcarii Buza Rupta si Saila Boarul. Lica ii
marturiseste lui Ghita crima, dar ii propune un castig bun din banii pe care Ghita ii va
schimba la Ineu. Ana recunoaste o bancnota a femeii ucise. Ghita ii spune lui Pintea
despre bani, dar nu despre camata primita. Lica se apropie tot mai mult de Ana, dorind
sa distruga casnicia cu Ghita pentru a si-1 subordona total. Dorind sa-1 dea prins pe Lica
Samadaul care avea asupra sa banii furati, inainte de Pasti, dupa ce batrana si copiii
plecara la rude, Ghita isi lasa nevasta cu Lica si se duce sa-1 anunte pe jandarmul Pintea.
Ana se lasa in voia Samadaului, fermecata de joc si simtindu-se tradata de plecarea lui
Ghita. ( Tu esti om, Lica, iar Ghita nu e decat o muiere imbracata in haine barbatesti, ba
chiar mai rau decat asa. ") Planul lui Ghita esueaza. Lica pleaca de la Moara, refuzand
cererea Anei de a fi luata cu el. Se adaposteste de ploaie in biserica din Fundureni, in care
intra calare. isi da seama ca si-a uitat chimirul cu bani la han. intre timp, Ghita soseste si
el, insotit de Pintea, sluga sa Marti si inca doi jandarmi, zarindu-1 pe Lica plecand. Se iau
dupa el, iar Ghita merge la carciuma, unde isi injunghie sotia. Sosesc Lica si Raut, omul
acestuia, care il impusca pe Ghita din ordinul Samadaului. Cu ultimele puteri, Ana ii
zgarie fata lui Lica ( Cand Lica se apleca asupra ei, ea tiupa dezmierdata, ii musca mana
si isi infipse ghiarele in obrajii lui, apoi cazu moarta langa sotul ei. ").
Lica pleaca spre Fundureni, poruncind lui Raut si Paun sa dea foc Morii cu noroc. Pe
drum, calul sau, obosit, se prabuseste, iar Lica, pentru a nu fi capturat de Pintea, se
sinucide izbindu-se din fuga, cu capul, de un stejar.
Mama Anei, sosita la carciuma dupa incendiu, crede ca totul s-a datorat unui fulger.