[SERIA CARTllOR SARA

~ ~
f
~J SA A
~ ,
Cartea nti
Sara afla Secretul.despre Legea Atractiei
o poveste plina de inspiratie despre experienta unei felite In descoperirea
si In,elegerea faptului ca totul este bine. (Si este bine cu adevarat.)
ESTHER SI JERRY HICKS
(nvataturile lui Abraham")
~ .I.~-r~
ADEV AR ~.~ DIVIN
Dezvoltare personala
Inspiratie djyina
SARA, Cartea ntai:
Sara afla Secretul despre Legea Atractiei
Esther si Jerry HICKS, autorii cartilor besr-seller Cere si ti se va da,
Puterea extraordinara a creatiei deliberate si Legea Atractiei, produc si
prezinra minunarele nva~aruri Abraham-Hicks prin ana de a accepra
manifesrarea srarii noasrre firesri de bine. n rimp ce desfasoara semi-
narii n aproape 60 de orase pe an, Esrher si Jerry HICKS au publicar
mai mulr de 700 de cani ale nvararurilor lui Abraham, au creat
nregisrrari audio si video: CD-uri si DVD-uri cu scopul de a-i ajuta
pe oameni sa-si traiasca viata fericita pe care o doresc.
Pot fi conracta~i pe website-ul: www.abraham-hicks.com.
\
Aceasta carte va ofera o formula inspirata si eficienta pentru a crea
recunostinta, fericire si sentimente pozitive - abilitate izvorta din povestea
naltatoare a unei fete ndraznete si curioase numita Sara si a nvatatorului ei
spiritual, nfatisat de o bufnita pe nume Solomon.
Cartea va trezi n sufletul dumneavoasta ntelepciunea cu care v-ati
nascut, pe care este posibil sa o fi uitat. Va va deschide calea catre adevarata
dumneavoastra fiinta, indiferent de vrsta pe care o aveti.
Exista ceva n aceasta prima cafte Sara pentru orice copil, adolescent sau
adult ce-si urmareste bucuria si menirea ... si cauta raspunsuri despre viata,
moarte si dorintele inimii. Cartea este plina de tehnici si modalitati pentru
mplinirea visurilor tuturor ... dar mai cu seama ale dumneavoastra!
Sara si Solomon va vor ncnta si bucura!
www.divin. ) /1 pemru SIJ~U!T, ,'dJN"fl;; il' ''' __ (~
ADEV AR l~~DIVIN ~
Luvmte de apreC1erepentru ~AKA, cartea mtai
Joe Vitale scrie:
(8ara estepovestea ce-ti ncalzefte sufletu0 povestea unei fetite
ce descopera secretelecrearii vietii fericite. Pe masura ce Sara descopera
cum sa-fi creeze o viata mai buna pornind chiar din momentul n care
se afla - fi cititorul nvata aceleafi lectii despre viata. n mod magic,
ambii se schimba n bine.
Aceasta carte naltatoare fi inspirata poate trezi n toti cititorii
puterea launtrica, care exista d{jja,pentru crearea unei vieti mai bune,
la care au visat dintotdeauna.
Sara este o carte pe care vei dori sa o daruiefti membrilor
familiei tale fi prietenilor tai pentru caaceastapoarta mesqje remarcabile
despre viata ntr-o maniera ce este ufor de nteles fi urmat.
Rndurile inspirate ale autorilor creeazafascinatie fi ncntare
fi doar simpla lor lectura poate schimba viata n bine. Si din moment
ce Sara nu este n mod special o JJcartepentru copii'~ ea este, defapt, o
poveste cepoate schimba n bine viata sufletului de coPil care se regasefte
n fiecare dintre noi.
Pur fi simpu ti da putere, ti da dreptul la viata mplinita
pe care o meriti pe deplin! Este remarcabila, minunata fi naltatoare!
Citefte-ob>
- Joe Vitale, autor al cartii JJ The Seven Lost Secrets of
SuccessJJ
(Cele fapte secretePierdute ale succesului)
Un contabil scrie:
JJSara este minunata. O citesc pentru a treia oara! Sunt
att de multe de nvatat din aceasta carte. mi da o stare absolut
naltatoare! JJ
Un copilas de zece ani scrie:
JJ Tocmai am citit cartea dumneavoastra ... care este cea mai
buna cartepe care am citit-o vreodata. Voiam doar sa va multumesc ca
ati scris-o)pentru ca ea aprodus cea mai mare schimbare a vietii mele.
MULTUMESO))
o bunicuta spune:
))Sara este magnifica! Ce sentiment coplefitor de bucurie fi
recunoftinta simt. Nepotica mea nca mai citefte fi acum pasaje din
carte pentru noi fi pentru prietenii ei... ct de clar fi de naltator este
mesajul cartii!"
"Aceasta minunata carticica este o bijuterie) rafinata prin
propria claritate a mesajului. nvataturile ti merg direct la inima,
trezind n fiecare dintre noi o Sara! O poveste aleasa fi ncntatoare)
pe alocuri amuzanta, adesea incisiva fi) mai mult dect toate)
nemaipomenit de vesela. Fara ndoiala, va deveni abecedarul celor care
studiaza Starea de Bine. ))
- Audrey Harhur Bershen) psihoterapeut
Iar Ahraham spune:
"Aceasta carte va va ajuta sa nu uitati ca sunteti fiinte
nemuritoare ... si va va ajuta sa descoperiti legatura eterna
care i uneste pe cei dragi unul de celalalt."
S4RA PRIMESTE
PREMIUL DE EXCELENTA
- - - - ,
Body Mind Spirit Magazine
(Revista pentru Trup, Minte si
Suflet), una dintre cele mai mari
reviste renumita pentru editorii
de articole referitoare la Noua
Gndire, ne-a comunicat de
curnd ca ndragita noastra carte
Sara a primit din partea lor
Premiul de Excelenta, ca
fiinduna dintre cele mai
remarcabile carti iesite
de sub tipar n ultimul
an. Si, de asemenea, a
fost inclusa printre cele
patruzeci si sase de carti
acceptate la sectiunea Carti
despre Viata ale revistei lor.
Eu si Esther am fost
foarte ncntati sa aflam, din
publicatia Hay Home a dragei
noastre prietene Louise Hay,
despre o alta carte intitulata A
Deep Breath ofLife (O gura de
viata), a unui alt prieten bun,
Alan Cohen, care a primit de
asemenea, aceasta recunoastere.
"DragaDoamna si Domnule
Hicks: mi revine deosebita
placere sa va anunt ca Sara,
cartea nti a primit Premiul
de Excelenta Body Mind Spirit
1997 ca fiind una dintre cele mai
remarcabile carti iesite de sub
tipar n anul 1996 ..."
"Aleasadin sute de
carti excelente iesite
de sub tipar, din aria
de spiritualitate,
vindecare naturala,
relatii si creativitate ...
fiecare carte aduce o
contributie importanta la auto-
cunoastera si propria noastra
transformare ... Apreciem foarte
mult autorii pentru aceasta
remarcabila lucrare ..."
Iar eu si Esther suntem
recunoscatori si fericiti pentru
recunoasterea Sarei.
- Jerry Hicks
Alte titluri ale nvataturilor lui Abrcjham publicate n Romania:
Cere si ti se va da: Jnvata sa."p ndeptinesti dorintele {Volumul inti}
Cerr! si P se w d~ Mwtasa-,ti mdepff1ll"fti {+ieie ('WIIII al loiIJJ - gIWM prrKJd
legea Atracpei - hivaIa1ile lui Abrahum
Uluitoarea Putere a Emopilor - Las~ sentimentele sa te ghideze
Detalii despre aceste ca1li si despre Esther si Jeny Hicks gasiti pe site-ul
www.divin.fO.
SARA, ICartea nti
Sara pfla Secretul despre ILegea Atractiei
SARA, Cartea nti
Sara afla Secretul
despre Legea Atractiei
Traducere din limba engleza de:
Mirela NECIU si Judy JAMELL
ADEVAR ~;i>DIVIN
~~--,
Brasov, 2008
~ I ~,~~
Editurq ADEVAR ii~DIVIN
"Calea catre lumina si iubire" .
BrasoV, s.tt. A1eea.M.. illlo.zei, .nr .... 10.,.bl .... 76,. scie-.,. et..2, ..a.p Il, C.Od500377.,.0...P. 12
Mobil: 0722.148,983 sau 0727,275.8 7; Telefon/Fax. 0268.324.970
E~mail: contact@divin.to sai contact@secretuLtv
Pe site-ul editurii gasiti si alte carti entru suflet: www.divin.ro
Site: www.secetul.tv
Yahool Group: a1~ardiVin Cop~right 2007 Editura ADEVAR ~~ DIVF' _" .. "
0..nglllal.ly.P..U.bI1Sh. ed.a,."SARA ... "'.a.Il .... d.the .For.evlmeSSof Fnends ofa Feather by Esther
and Jerry HICks,
Copyright 1999 by Esther and Jerry Hicks.
Original U.S. publication 1995 by Abraham.Hiqks Publkations, Texas, V,SA
Published by arrangement with InterLicellce, Ltel" U,SA
Toate drepturile asupra prezentei editii in limbal romlla apartin n exclusiVitate Editurii
ADEV AR ~') DIVIN.
Intentia autorilor este.do.a. r de a.o.fertinb.~rmatii'.l.U. cara.cteE gen.er.al ...ce va pOt ajuta, sa ga.'sltI
starea de bllle dlll punct de vedere emOtIonal slplt1tuaL In eazullll care dan? sa falasltI
de unul singur orice infarmatie cuprinsa in ace sta carte, autorii si editarul nu-si asuma
respansabilitatea actiunilor dumneavaastra.
Editor: Catalin PARFENE
Traducere: Mirela NECIU si Judy JAMELL
Tehnoredactare: Catalin DAVID
Corectura: Elena MLNAI
Descrierea CIP a Bibliotecii Natiol1ale il Romrtiei
mcKS, EsnIER j
Sara: cattea nti: Sara afla Secretul "spre Legea atrtu:tiei /
Esther ,i Jerry Hicks; ed.: Catalin Parfon,,; Irad.; Mirela Neciu, Jud)'
JamelL ' Brasov: Adevat Divin, 2008
ISBN 978,9738859111
1. I-lieks,Jetry
IL Parfene, Catalin ("d.)
111.Neciu, Mirela (trad,)
IV Jamell, Jud)' (trad.)
087.5
:t~
Mislunea Editurii AD~AR ~i:; DMN:
Insufletirea armoniei divine.
"",rul ,,~"'., d, S.<C """"'~ Prl., C.m,'" S.R.L.
teL/fax: 0268 313355 e-mail: gddsolo@tiposerv.ro
Aceasta carte este dedicata tuturor acelora dintre voi
care) interesati fiind de iluminare fi de obtinerea Starii de
Bine) ati adresat ntrebari care fi-au gasit raspuns n paginile
acestei carti fi) de asemenea) celor patru copii minunati ai
copiilor nOftri) care sunt exemple ale nvataturilor din aceasta
carte) care nca nu ntreaba pentru ca nca nu au uitat.
Cuvnt nainte
Aceasta este o carte naltatoare si foarte nspirata despre
experienta unei fetite n descoperirea si ntelegerea fericirii
fara limite. Sara este o fetita de zece ani, timida, nchisa n
sine si nu tocmai fericita. Are un frate insuportabil, care o
tachineaza ntr-una, colegi de clasa nemilosi si o atitudine
indiferenta fata de scoala. Pe scurt, ea reprezinta foarte
multi copii din ziua de azi. Cnd am citit pentru prima data
aceasta carte, am fost surprinsa de asemanarea dintre Sara si
mine cnd aveam zece ani. Cartea este cu adevarat de folos
tuturor.
Sara vrea sa se simta bine, fericita si iubitoare, dar
privind n jurul ei nu gaseste prea multe motive pentru care
sa se simta asa. Toate acestea se schimba n momentul n care
ea l ntlneste pe Solomon, o bufnita batrna si nteleapta,
care-i arata cum sa vada lucrurile altfel, prin ochii iubirii
neconditionate. El o nvata cum sa se afle ntotdeauna ntr-o
, ,
atmosfera de energie pura si pozitiva~ Sara ntelege nca de
la nceput cine este cu adevarat si ce potential nelimitat are.
Citind aceasta carte si voi veti realiza ca aceasta este mult mai
~ ,
mult dect o poveste pentru copii. Aceasta este o schita abil
creionata pentru atingerea bucuriei si fericirii care ne sunt
harazite la nastere.
ntreaga mea familie a citit aceasta carte si de atunci n-am
mai fost aceiasi. Sotul meu a fost, se pare, cel mai miscat. De
fapt, el a spus ca a avut un impact fntastic asupra lui, nct
acum priveste viata cu alti ochi. Este ca si cnd toata viata
ai fost miop si n sfrsit ti-ai luat ochelari de vedere, totul
devenind limpede ca un cristal.
Nu gasesc suficiente cuvinte de lauda pentru aceasta
carte ce va poate schimba viata n bine. Va veti bucura de , ,
reusitele si ncercarile prin care trece Sara pe drumul spre cea
mai grandioasa realizare a vietii ei si veti descoperi ca exista o
Sara n fiecare dintre noi. Daca ar exista doar o singura carte
pe care ati cumpara-o, fiti convinsi ca aceasta este. Indiferent
de vrsta ... n-o sa regretati!
- Denise Tarsitano
n publicatia "Rising Star"
Prefata
O .. fi . d I b~ . d ' . L ."
" amenu vor mal fgra a amuzatl ecat lillormatl.
, ,
ceasta a fost, cred, o o servatie a unui distins editor,
William Randolph Hearst. Daca e asa, atunci a informa
ntr-o maniera amuzanta ar futea fi cel mai eficace mod de a
transmite informatia, chiar li n cazul informatiei cu o mare
, ,
nsemnatate personala.
"Sara) Cartea nti" am1Za si informeaza n acelasi timp,
ca si cnd ar curge peste tin --:iar tu ai fi pregatit pentru asta
- prin gndurile pe care Es her le primeste din Univers si le
da o interpretare, asa cum un computer proceseaza datele.
Izvoare de ntelepciune PIta si dragoste neconditionata -
nvataturi blnde ale acelui Tentor naripat al Sarei, distractiv si foarte antrenant - se ~bina cu suvoaiele de experiente
de ntelepciune pe care le fraiest~ Sara cu familia ei, copii
de vrsta ei, vecini si prOfesori' ce te trimit ntr-o noua
cunoastere a conditiei tale naturale a Starii de Bine, spre
propria convingere ca totul este cu adevarat bine.
Ganditi-va cine sunteti si de ce sunteti asa atunci cnd
, , .) ,
va gndi ti sa cititi aceasta cjrte si apoi, dupa o prima lectura
usoara, observati cat de deprrte si ct de repede ati progresat
catr<:lucrurile pe care le comsiderati importante pentru voi.
In urma perspectivelorl mai luminoase pe care le veti fi
cstigat din acest roman cJncis, simplu si care provoaca la
medit~tie, asteptati-va sa atip.geti o treapta noua de mplinire
si bucurie.
-Jerry Hicks
PAItTEAI
Sara si prietenia vesnica a celor cane se aseamana
CAPITOLUL 1
Sara se ncrunta intinsa n patul ei cald, dezamagita ca
s-a trezit singura. Era nca ntuneric afara, dar Sara
stia ca era timpul sa se dea jos din pat. Urasc aceste zile scurte de
iarn~ gndi Sara, af vrea sapot sta aici pna cnd rasare soarele.
Sara stia ca visase. Fusese cevfl foarte placut, cu toate ca
acum n-avea idee despre ce era vorba.
Nu vreau sa ma trezesc nc~ gndi Sara n timp ce ncerca
sa treaca de la visul ei asa de placut la o dimineata rece de
iarna nu tocmai placuta. Sara se.cuibari napoi n patul cald
si tragea cu urechea daca mama ei se trezise si se misca deja
prin casa. si trase paturile peste cap, nchise ochii si ncerca
sa-si aduca aminte macar o bucatica din acel vis placut din
care se trezise. Fusese asa de ncntator, Sara voia mai mult. -
Mda. Trebuie sa ma duc la baie. Ma voi abtine} voi sta liniftita
fi poat~-mi va trece.
Sara-si schimba pozitia, ncercnd sa amne inevitabilul.
Nu merge. Bine. Ma ridic. nca o zi. Mare scojala.
17
Sara cobor tiptil holul pana la baie, pasind atent peste
locurile unde podeaua scrtia ntotdeauna si nchise ncet usa
n urma ei. Decise sa nu faca zgomot tragnd apa la toaleta,
asa ca putea sa se bucure de luxul de a fi treaza si singura n
baie. nca cinci minute de linifte fi pace) gndi Sara.
"Sara? Te-ai trezit? Vino sa ma ajuti!"
"Acum pot sa trag apa la toaleta," si spuse Sara. "Vin
imediat!" i raspunse mamei.
N-a putut niciodata sa nteleaga cum mama ei si dadea
seama ce faceau ceilalti prin casa. Cred ca are microfoane nfiecare
camera, gndi Sara cu amaraciune. stia ca nu e adevarat, dar
nu putea sa-si alunge aceste gnduri negative din minte.
N-o sa mai beau nimic nainte de culcare. Mai bine de laprnz nu
mai beau nimic, de acum nainte. Astfel, cnd ma voi trezi dimineata
voi putea sa stau n pat fi sa ma gndesc fi nimeni sa nu ftie ca m-am
trezit.
Ma ntreb la ce vrsta trebuie sa-ti nfrnezi placerea propriilor
ganduri. Stiu ca se ntmpla, pentru ca nimeni nu e afa tacut. Altii
nu pot sa-fi asculte propriile gnduri pentru ca ntotdeauna vorbesc, se
uita la televizor, iar cnd urca n mafina, primullucrtl pe care-Ifac e
sa dea drumul la radio. Nimanui nu-i place sa fie singur. ntotdeauna)
oamenilor leplace safie cineva lnga ei. Vor sa mearga la nlniri) sau
la un film, sau la discoteca, sau la un meci defotbal. Af vrea sa opresc
toate ::;gomoteledin lume ca sa pot sa-mi ascult gndurile doar un pic.
Ma ntreb daca eposibil sa te trezefti dimineata fi sa nu fi bombardat
de gaIagia altora?
O sa-mi deschid un club. Si o sa-I numesc: OAMENII
SINGURATICI. Revendicarile membrilor sa fie: Poate sa-ti placa
de ceilalti, dar nu e nevoie sa le vorbefti. Poate sa-ti placa sa te uiti la
altii) dar nu trebuie sa dai socoteala nimanui ce ai vazut. Poate sa-ti
placa sa fii singur cteodata, doar ca sa-ti asculti proriile gnduri. E-n
regula daca vrei sa ajuti pe altii, dar nu foarte des)pentru ca vei cadea
cu siguranta n capcana ruinarii. Daca te implici prea mult, nu vei mai
avea timp pentru tine nsuti.
18
Af vrea sa ftiu daca cinev~ s-ar nscrie n clubul meu. Nu! Va fi
lin dezastru! Nu am nevoie de Jn asemenea club! Vreau doar ca viata
mea sa fie destul de importanta] destul de interesanta, destul de vesela,
ala ca nu am...nevoiede nimeni ltcineva n acest club.
"Sara!"
Luata prin surprindere I de vocea mamei, Sara clipi din
ochi si se trezi la realitate sfnd n fata chiuvetei de la baie,
=;du-se n oglinda si sprndu-se pe dinti fara tragere de "Ai de gnd sa stai toha ziua acolo? Hai mai repede!
_-\vemmulte de facut!"
19
Sara, voiai sa-mi slpuiceva?"
" Tresarind, sari si dadu seama ca domnul
Jorgensen spusese numele i.
"Da, domnule! Adica, despre ce domnule?" se blbi
Sara, n timp ce ceilalti dou zeci si sapte de elevi din clasa ei
chicoteau.
Sara nu ntelesese niCiO~1 ata ce le facea o asa mare placere
, ,
cnd cineva era facut de r sine, dar niciodata nu pierdeau
ocazia sa faca asta, sa rda, a hrie, ca si cnd se ntmpla se
ceva foarte distractiv. Ce es ala-de amuzant cnd cineva se simte
prost?" Sara nu reusi sa afle laspunsulla aceasta ntrebare, dar
nu era timpul sa se gndesc ~la asta acum, pentru ca domnul
Jorgensen nca o tinea n f ta clasei ntr-o lumina proasta, n
timp ce colegii ei se distrau exagerat.
"Poti sa-mi raspunzi la ntrebare, Sara?"
-~ai mult rset. Asta n se va mai sjrli.
"Ridica-te, Sara, si da- e un raspuns."
De ce e ala de suparat? C este ala de important?
21
Cinci sau sase mini s:J.inclasaIButurara pe sus, semn ca
~::~ raspunsul, facnd-o astfel pt Sara sa se simta si mai
"Nu, domnule", susoti Sara, a~ezndu-se pe locul ei.
"Ce-ai spus, Sara?" ntreba ras~t profesorul. "Am spus nu, domnule. Nu s1u raspunsul la ntrebare",
spuse Sara, putin mai tare. Dar domnul Jorgensen nu
terminase nca cu Sara. Nu nca.
"Stii care este ntrebarea, sar~f"
Fata Sarei deveni rosie de rus' e. Habar n-avea care era
ntrebarea. Ea fusese adnc cuf data n gndurile ei, se
gndea la cu totul altceva... la lum a ei.
"Sara, pot sa-ti dau un sfat?"
Sara nici nu privi n sus, p ntru ca stia ca domnul
Jorgensen i-l va da, fie ca avea sau nu permisiunea ei.
"Te sfatuiesc, domnisoara, sa fii mai atenta la lucrurile
importante ce se discuta n aceast clasa si sa lasi mai putin
gndurile sa zboare dincolo de D reastra. ncearca sa bagi
ceva n capul ala gol." Mai multe r sete.
Nu se va mai termina ora asta odj:a? Si atunci suna clopotelul, n stfrsit clopotelul.
Sara mergea ncet spre casf, privindu-si cizmulitele
rosii afundndu-se prin zapada al~a. Recunoscatoare pentru
ninsoarea care cadea. Recunoscatoare pentru linistea din
jur. Recunoscatoare pentru ca avja ocazia de a se cufunda
n gndurile secrete din mintea SI' n timp ce strabatea cei
aproximativ trei kilometri pna ac sa.
Ea observa ca apa de sub p dul strazii principale era
aproape complet acoperita cu gh ata, si atunci se gndi sa
alunece pna la malul rului sa vad~ ct de groasa era gheata,
dar hotar sa faca asta alta data. Blluteasa vada apa curgnd pe sub gheata si zmbi gndindu se ct de diferit putea sa
22
arate acest ru de-a lungul anului. Acest pod, traversnd rul,
era locul ei favorit din drumul spre casa. ntotdeauna aici se
intmpla ceva interesant.
Dupa ce traversa podul, Sara ridica privirea la un moment
dat pentru prima data de cnd parasise curtea scolii si simti
cum o usoara tristete o nvaluie cnd reahza ca mai avea
, , .
putin si plimbarea ei linistita avea sa se sfrseasca. ncetini
putin pasul ca sa se poata bucura de pacea pe care tocmai o
redescoperise si atunci facu ctiva pasi napoi, ca sa priveasca
iar podul.
"Ei bine," suspina ea usor, pasind pe aleea din fata casei.
Se opri putin pe scari ca sa loveasca o bucata de gheata ce-i
statea n cale, azvrlind-o ct colo ntr-un troian de zapada.
Apoi si scoase cizmele ude si intra n casa.
nchiznd usa ncet si agatndu-si haina uda si grea n
cuier, Sara ncerca sa faca ct mai putin zgomot. Nu era ca
ceilalti membri din familia sa, care de obicei atunci cnd
,
intrau pe usa strigau "Am veniiit!" mi place sa Jiu solitara,
concluziona ea, traversnd camera de zi spre bucatarie. O
solitara tacuta, bucuroasa, care gndefte) vorbqte sau nu) care poate
alege ce safaca ntr-o Zi. Da!
23
I
CAPI~OLUL 3 .
Singura ei preocup+e - asa cum statea ntinsa pe
spate si cu picioarelF departate n fata dulapului de la scoala, fiinca alunecase pe cr podea murdara - era ca o durea
cotul, o durea rau.
ntotdeauna cnd alun~ci si cazi este un soc. Se ntmpla
asa de repede. Acum esti n picioare, mergnd repede nainte
cu intentia clara sa te ase i n banca ta pentru ca a sunat
clopotelul de intrare, si n rromentul urmator esti ntinsa pe
podea, cazuta pe spate, impbilizata, qmetii:a si ranita. Si cel
mai rau lucru pe lumea ast~ este sa cazi la scoala, unde toata
lumea te poate vedea.
Sara si ridica privirea ~tr-o mare de fete rautacioase care
, ,
rnjeau, cmcoteau sau cma rdeau foarte tare. Se comporta ca
fi cnd lor nu li s-a ntmplat ta niciodata.
De ndata ce au realizaf ca nu era nimic nemaipomenit,
ni~io "f~acturasau vreo ramla pli~a ~e snge, ~nic.io~cti~a
zvarcolindu-se de durere, multimea adunata disparu, -lar
25
rautaciosii au plecat fi~care cu treburile lor, facndu-si loc
spre clase.
Vazu apoi un brat ce cobora spre ea, iar o mna o apuca
si o ridica n sezut si o voce de fata spuse: "Esti bine? Vrei
sa te ridici?
Nu, si spuse Sara n gnd, vreau sa dispar, dar pentru ca
asta nu era posibil si pentru ca ceata de curiosi disparuse
deja, Sara zmbi neputincioasa, iar Elien o ajuta sa se ridice.
Sara nu vorbise ruciodata cu Elien pna atunci, dar o
vazuse pe holurile scolii. Elien era cu doua clase mai mare ca
Sara, dar nvata n aceasta scoala doar de un an.
Sara nu stia prea multe despre Elien, dar asta nu era ceva
neobisnuit. Copiii din clasele mari niciodata nu comunicau
cu cei din clasele mai mici. Era un fel de regula nescrisa
referitoare la asta. Dar Elien ntotdeauna zmbea usor si
cu toate ca se pare ca nu avea prea multi prieteni si umbla
ncoace si-ncolo singura, Elien parea ct se poate de fericita.
Asta trebuia sa fie motivul pentru care Sara o remarcase pe
Elien. Sara era si ea o singuratica. Prefera sa fie asa.
"Podelele astea devin asa de lunecoase cnd e umezeala
afara" spuse Elien, "Ma si mir ca n-au cazut mai multi pe
aici."
nca putin naucita si jenata de situatie, Sara nu prea era
atenta la ce spunea Elien, nsa ceva din ajutorul oferit de
Elien o facu pe Sara sa se simta mult mai bine.
Era ceva oarecum tulburator pentru Sara sa se simta
afectata de o alta persoana. Era cu adevarat o ocazie rara
pentru Sara sa prefere cuvintele rostite n loc sa se retraga
tacuta n propriile-i gnduri intime. Asta o facu sa se simta
ciudat.
"Multumesc," murmura Sara n timp ce ncerca sa-si
scuture noroiul de pe fusta.
26
"Nu cred ca se va ma~vedea asa rau dupa ce o sa se
uce putin", zise Elien.
Si, nca o data, nu erau tumai cuvintele pe care le spunea
Ellen. Cuvintele erau pur si pimplu norm~le, banale chiar, dar
era si altceva. Ceva n felulln care le spunea.
Calmul lui Elien, vocta ei clara pareau sa linisteasca sentimentul de tragedie si 1e trauma pe care l simtise Sara,
iar rusinea ngrozitoare a Srei disparu, facnd-o sa se simta
mai bine si mai puternica.
"Aaa... chiar nu mai 1onteaza", raspunse Sara. "Ar fi
bine sa ne grabim, altfel vor; ntarzia la ore." Si odata ce se aseza nl,banca - cu coatele tremurnde,
hainele namolite, sireturile resfacute si cu parul cel castaniu
rmos atrnndu-i n ochi - ea se simti mai bine dect s-a
,
imtit vreodata de cnd s~a ea ca ocupa acest loc. Nu era
logic, dar era adevarat.
Drumul pe jos al Sare!' fu diferit n ziua aceea. n loc
a se retraga n propriile-i gnduri linistite, nebagnd prea
mult n seama poteca strm a prin zapada din fata ei, Sara se
simtea sprintena si plina d viata. i venea sa cnte. Chiar b , o ,
facu. Fredonnd o melodie cunoscuta, cobor vesela poteca,
privind la cei pe care-i ntLp.ean cale, ce veneau din directie
opusa din micul oras.
De ndata ce trecu ti e lnga singurul restaurant al
orasului, Sara se gndi sa ' op()seasca pentru o gustare de
dupa-amiaza. Deseori, o g0f'0asa glazurata sau o nghetata la
cornet, sau un cosulet cu caftofi prajiti, chiar era lucrul care-i
distragea atentia pe mome~t de la ziua lunga si plictisitoare
pe care o petrecuse la scoaf'
Mai am nca toti banii de b zunar desaptamna asta) si zise Sara
stnd pe trotuarul din fata micului restaurant, gndindu-se.
Dar decise ca mai bine nu, ~mintindu-si ca mama ei i spunea
mai tot timpul "Nu-ti strid cina cu llimicuri".
27
N-a putut niciodata sa nteldga acele cuvinte, pentru ca
ea era ntotdeauna gata ~ama~n~e tot ce i se ofere daca era
bun. S-a ntmplat doar cnd cina nu arata bine sau, mai mult
de-att, nu-i placuse cum mirose si atunci a gasit o scuza sa
se ridice de la masa, sau cel mult a gustat putin. Mi separe ca
altcineva mi-a stricat cina) si zise Sar , zmbind sugubat, n timp
ce-si continua drumul spre casa. qhiar nu-i mai trebuia nimic,
pentru ca astazi totul fusese att Jle bine n lumea Sarei.
CAP'TOLUL4
Sara se opri n vrf~l podului de pe strada principala,
privind pe dedesu t la gheata sa vada daca era destul
de groasa pentru a putea fi traversata de la un cap la altul. Ea
urmari cteva pasarele ce ltateau pe gheata si observa chiar
si un cine foarte mare Iastnd urme n zapada de pe gheata, dar nu se gndi ca gheata I~Uera destul de groasa pentru a
sustine toata grtutatea ei, rclusiv paltonul greu, cizmele si ghiozdanul de-a dreptul ~~~oi. iVIai bine mai artept putin) se
gndi Sara, studiind atent r~ul nghetat.
Aplecata deasupra ghehi, sustinuta de balustrada ruginita
si deformata, despre care~ra credea ca e asezata aici numai
si numai pentru ea si sim," du-se mai bine dect se simtise n
ultima vreme, decise sa m . petreaca putin timp uitndu-se
la dul ei minunat. Lasa g~ozdanul sa-i cada la picioare si se
sprijini de balustrada nvechita. Pentru Sara era locul cel mai
frumos din lume.
29
Odihnindu-se asa ~ezemata si apreciind acest loc, Sara
zmbi cnd si aduse aminte de ziua n care aceasta bah:strada
veche fusese transformata n acest reazem perfect de catre
camionul domnului Jackson, atunci cnd, ncercnd sa evite
sa-I calcepe Harvey, cinele doamnei Peterson, a apasat brusc
pe frne pe un drum cu polei. Toata lumea din oras a vorbit
si a tot vorbit, luni de zile, despre ct de norocos a fost ca n-a
ajuns cu camionul n ru. Sara fusese ntotdeauna mirata de
faptul ca oamenilor le'placea sa exagereze, sa faca din tntar
armasar. Daca domnul Jackson ar fi plonjat cu camionul n
apa, ei bine, asta ar fi fost cu totul altceva. Asta ar fi justificat
zarva facuta de toata lumea. Ori, daca ar fi plonjat n apa si
s-ar fi necat, asta ar fi putut fi un motiv de brfa. Dar n-a fost
asa, n-a cazut n apa. Dupa cte a putut Sara sa-si dea seama,
nu fusese nicio stricaciune. Domnul Jackson nu fusese lovit.
Camionul lui nu fusese avariat. Doar Harvey fusese speriat
de moarte si a stat n casa cteva zile, dar nu fusese ranit
deloc. Oamenilor leplace sa-fi faca griji) deduse Sara. Dar Sara
se binedispuse cnd descoperi noul ei reazem. Stlpii grei,
din otel cu gabarit mare, erau acum ndoiti bine peste apa.
Era perfect, facut parca special pentru placerea si ncntarea
Sarei.
Atrnnd peste ru si privind n josul apei, Sara putu sa
vada un bustean urias asezat de-a curmezisul rului, iar asta
o facu sa zmbeasca din nou. Acesta era alt "accident" care
i placuse Sarei att de mult.
Unul dintre cei mai mari copaci care strajuiau malul
rului fusese rau lovit de o furtuna. Asa ca fermierul care
era proprietarul pamntului a strns ctiva voluntari din
oras si au retezat toate crengile copacului, care stateau sa se
rupa. Sara nu stia de ce se facuse atta vlva despre asta. n
definitiv, era doar un copac mare si batrn.
30
Tatal ei nu vrusese s-o lase sa se apropie prea mult nct
sa-si dea seama ce vorbeau, numai ca Sara a auzit pe unul din
ei spunnd ca erau ngrijorati de liniile de nalta tensiune care
puteau fi rupte. Apoi, un ferastrau mare a nceput sa huruie
din nou si Sara n-a mai putut auzi nimic altceva, asa ca s-a
dat napoi, la ceva distanta, lnga ceilalti oameni din oras, sa
priveasca marele eveniment.
Deodata, ferastraiele au tacut si Sara a auzit pe cineva
trignd: "Oh, NU!" Sara si-a amintit ca-si acoperise urechile
) a nchis ochii, tinndu-i strns nchisi. A simtit ca ntreg
orasul s-a zguduit cnd copacul urias a cazut la pamnt, iar
cnd Sara a deschis ochii a tipat de bucurie cnd si-a dat
eama dintr-o privire ca avea acum podetul ei perfect, ce
facea legatura ntre potecile ce strajuiau rul de o parte si de
alta.
Cuibarita n acel reazem metalic ca ntr-un cuib, atrnnd
peste apa, ea respira adnc, vrnd sa se nvaluie de mirosul
rului. Era n transa. Mireasma, susurul continuu al apei.
Iubesc acest ru) si zise Sara, uitndu-se nca la busteanul ntins
peste apa.
Sarei i placea sa ntinda minile pentru a avea balans si
sa vada ct de repede putea sa traverseze busteanul. Nu se
temuse niciodata sa faca asta, dar stia !ntotdeauna ca un pas
gresit putea s-o arunce drept n apa. De fiecare data cnd
traversa busteanul avertizarile mamei i sunau n minte. "Sara,
nu te apropia de acel ru! Te poti neca!"
Oricum Sara nu-si facea prea multe griji din pricina
acestor vorbe, pentru ca ea stia ceva ce mama ei nu stia. Sara
stia ca_nu se putea neca.
31
Relaxata si linistita, ntinsa pe balustrada, Sara si aminti
ce se ntmplase acum doi ani tot cu acest bustean. S-a
ntmplat ntr-o dupa-amiaza trzie, dupa ce terminase de
dereticat prin casa. Sara plecase spre ru. S-a oprit pentru
o vreme sa se odihneasca rezemata de balustrada, apoi si-a
urmat drumul pe carare pna la bustean. Rul, umflat de la
topirea zapezii, era mai nalt ca de obicei, iar apa aproape ca
trecea peste bustean. Era n cumpana daca sa-I traverseze
sau nu. Apoi un fel de entuziasm ciudat o facu sa ia decizia
de a traversa aceasta punte riscanta. Cnd era aproape la
mijloc, s-a oprit pentru un moment si s-a ntors pe o parte
a busteanului cu amndoua picioarele ndreptate spre vale,
baIanganindu-se usor nainte si napoi ca sa-si recupereze
echilibrul si curajul. Sideodata, din senin, aparu cinele natng
si zdrenturos al familiei Pittsfield, Fuzzy, topaind de partea
cealalta a podului, fericit peste masura ca o recunoscuse pe
32
Sara, si o izbi cu suficienta forta nct s-o rastoarne n apele
c\olburate ale rului.
Asta e) acum) gndi Sara. Exact cum m-a avertizat mama) o
sti ma nec! nsa lucrurile se miscau prea repede ca sa-i mai
e Sarei timp sa se gndeasca la asta. Sara se vazu ntr-o
:::llnunata si uimitoare cursa, plutind cu rapiditate n josul
~pei, pe spate, cu ochi ndreptati n sus, vaznd una dintre
ele mai frumoase privelisti la care fusese martora vreodata.
Sara colindase pe aceste maluri de sute de ori, dar acesta
era un punct de vedere foarte diferit fata de ce observase
ea pna acum. Purtata cu blndete pe aceasta perna de apa,
ea putu sa vada cerul albastru deasupra, ncadrat de forma
perfecta a copacilor, mai desi sau mai rari, mai grosi sau mai
Sravi. Att de multe umbre frumoase n verde.
Sara nici nu realiza ca apa era extrem de rece, ci
dimpotriva, se simtea ca si cnd ar fi plutit lin, n liniste si n
iguranta, pe un covor fermecat.
Pentru un moment, paru ca se ntuneca. Pentru ca Sara
plutea acum printr-o dumbrava densa, formata de arborii
aliniati pe malurile rului, ea nu putea sa vada cerul aproape
deloc.
"Vai, copacii astia sunt minunati!" spuse Sara cu voce
tare. Nu mersese niciodata asa de departe pe apa-n vale.
Copacii erau bogati si fermecatori, iar cteva din crengile lor
erau cufundate n ru.
Deodata, o creanga solida, lunga si prietenoasa paru sa
se ntinda pna n mijlocul apei ca sa-i dea Sarei o mna de
ajutor.
"Multumesc, copacule," Spuse suav Sara, tragndu-se
afad din apa. "A fost foarte dragut din partea ta."
Ramase n picioare pe malul rului, uluita, dar bine
dispusa si ncercnd sa-si vina n fire:
33
Vai! murmura Sara cnd recunoscu hambarul mare si
rosu al familiei Peterson: Nu putea sa-si creada ochilor. Sarei
i se paruse ca ar fi trecut doar un minut sau doua, dar ea
plutise peste opt kilometri printre pasuni si ferme. Chiar nu-i
pasa ca drumul pna acasa era asa lung. Cu o pofta grozava
de viata, Sara porni spre casa, sarind ntr-un picior.
Bucuroasa ca iesise cu bine din bucluc, puse repede
hainele murdare si ude n masina de spalat si fugi n mare
graba sa faca o baie fierbinte. "N-are rost sa-i mai dau mamei nca
un motiv n plus de ngrijorare) gndi ea. Si oricum) asta n-o vaface
sa se simta mai n siguranta.
Sara se ntinse n apa _fierbinte, zmbind, iar tot felul
de frunze, murdarie si insecte cadeau sub jetul de apa, din
paru-i castaniu si crliontat, stiind cu siguranta ca mama ei
se nselase.
Sara stia ca nu se va neca niciodata.
34
CAPI~OLUL5
Stai asa, Sara!" Slra se opri n mijlocul intersectiei
, , ca sa-si astepte ~ratele mai mic, ce alerga ntr-un
uBet spre ea.
"Trebuie sa vii, Sara, e pe bune!"
Pun pariu ca da, gndiolara, aducndu-si bine aminte de
ultimele lucruri "pe bune" pe care Jason i le servise. Odata,
Jason a prins n cursa un sobolan n hambar, ntr-o cursa
Bicuta chiar de mna lui, si t asigurat-o ca "era n viata ultima data cnd m-am uitat, serio~!"Adoua oara, Jason aprins-o pe
Sara pe picior gresit si a paFalit-o sa caute n ghiozdanullui,
doar pentru a da de vreo VjabiUtanevinovata sau un soricel,
care cazusera prada lui J son si prietenilor lui nespalati,
bucurosi nevoie mare si do -nici sa-si foloseasca pistoalele cu
aer comprimat primite-n d r de Craciun.
Ce se-ntmpld cu. baie(ii 4!tia? se-ntre,ba Sara~~stept~ndu-l pe Jason, care obosIse SI actIm mergea illcet, vazand ca Sara,
35
de fapt, l astepta. Cum poate sa leraca placere suferinta unor biete
animalute lipsite de aparare? A; Avre~sa-i prind ntr-o capcana ;i sa
vad daca le place, gndi Sara. Imi &mintesc ca, uneori, glumele lui
erau mai degrabapline de cruzime dec1t amuzante) iar fason parea ca
devine din ce n ce mai rau. I
Sara statea n mijlocul strrzii linistite, de provincie
asteptndu-l pe Jason sa o ajunga din urma. Ii veni sa rda,
dar se abtinu, cnd si aminti de}farsa isteata pe care Jason
o facuse n clasa domnului John on. Jason pusese capul pe
banca prefacndu-se ca vomitase cnd de fapt el ntinsese pe
banca o chestie scrboasa, din Jma tocata, care chiar arata
ca si cum ar fi vomitat, iar cnd ~omnul Johnsori se aplecase sa vada ce are, el a ridicat privir~t prefacndu-se a fi bolnav.
Domnul Johnson a iesit n grab~~dupa femeia de serviciu,
sa vina sa curete mizeria, dar c d aceasta a revenit, Jason
i-a anuntat ca avusese el grija Ia curete, domnul Johnson
simtindu-se multumit nct nici macar nu a mai ntrebat
, ,
nimic. Jason a fost scutit n acea fi si trimis acasa.
Sara era uluita de ct de cre&ul a fost domnul Johnson,
fara macar sa ntrebe cum de jcea voma, care arata ca o
baltoaca, putea sa stea pe banca pclinata, fara sa se prelinga.
Numai ca, pe atunci, domnul JOfnson nu avea nca destula
experienta cu Jason pe ct avea Sara, si ntr-adevar, Sara
admise ca Jason o pacalise n mai multe rnduri, dar gata cu
pacalelile! Sara-l cunostea deja pd Jason.
"Sara!" striga Jason agitat si ferabdator.
Sara facu un pas napoi, "Ja~on, nu trebuie sa tipi. Sunt
la doar doi pasi de tine."
"Scuze." Jason nghiti n s c, ncercnd sa-si recapete
respiratia. "Trebuie sa vii! S-a ntors Solomon!"
"Cine-i Solomon?" ntreba $ara, regretnd imediat ca-i
scapasera aceste vorbe; ea nu vdia sa arate nicicum ca ar fi
. ~d ~ ~ JI lllteresata espre ce trancanea ason.
36
"Solomon! l stii pe Solomon. Pasarea aia mare de pe
~omeniul familiei Thacher."
"N-am auzit niciodata despre o pasare mare pe domeniul
:amiliei Thacher," ncerca Sara sa para nepasatoare, aratnd
ct putu ea mai bine o nota de plictiseala, la o asa veste brusca .
.Jason nu ma intereseaza deloc pasarile tale tmpite."
"Pasarea asta nu e tmpita, Sara, este uriasa! Ar trebui
s-o vezi. Billy a zis ca-i mai mare dect masina lui taica-su.
-ara, trebuie sa vii, te rooog ..."
"Jason, o pasare nu poate fi mai mare dect o masina."
"Ba da, poate! Poti sa-Intrebi pe tatal lui Billy!Conducea
-pre casa ntr-o zi si a spus ca a vazut o umbra asa de mare,
inct a crezut ca trecea un avion pe deasupra lui. Acoperise
intreaga masina. Dar nu era un avion, Sara, era Solomon!"
Sara fu nevoita sa admita ca se molipsise si ea un pic de
entuziasmul lui Jason pentru Solomon.
"Voi merge alta data, Jason. Acum trebuie sa ma duc
~"
acasa.
"Hai, mai Sara, te rog, vino! Solomon s-ar putea sa nu
mai poata veni aici din nou. Trebuie sa vii, Sara, trebuie!"
Insistenta lui Jason o puse' pe gnduri pe Sara. De
obicei nu insista att. Adesea, cnd el vedea ca Sara opunea
rezistenta, o lasa mai moale si astepta un moment mai bun
ca s-o scaie iarasi. nvatase din propria-i experienta ca, cu
ct insista mai mult ca Sara sa 'faca ceva ce ea nu voia, cu
att Sara devenea si mai ncapatnata. Numai ca de data asta
era cu totul altceva. Jason parea att de convingator ntr-un
mod pe care Sara nu-l vazuse pna acum, asa ca, spre marea
uimire si ncntare a lui, Sara se dadu batuta.
"Ei bine, Jason, unde este acea pasare uriasa?"
"l cheama Solomon."
"De unde stii cum l cheama?"
37
"Asa l-a botezat tata~lui Billy. Este o bufnita mascul. Si
bufnitele se spune ca sunt ntelepte. Asa ca numele nu putea
fi altul dect Solomon, ca numele mparatului cel ntelept."
Sara grabi pasul ca sa poata sa se tina dupa Jason. E de-a
dreptul ncntat depasarea asta, gndi Sara. E destul de ciudat lucrul
asta.
"Este pe aici, pe undeva," spuse Jason. Aici si-a facut
culcusul."
Sara se distra adesea ca Jason parea asa de sigur de el,
numai ca Sara stia ca, de fapt, el habar n-avea despre ce
vorbea. Numai ca, de cele mai multe ori, Sara se prefacea
ca n-a observat, facndu-i jocul. Era mai usor n acest fel sa
scape de el.
Cautara prin desisul golit de frunze, acoperit acum de
zapada. Mersera de-a lungul unui gard darapanat, urmnd o
poteca ngusta facuta prin zapada, croita pare-se de un cine
ce trecuse nu cu mult timp naintea lor pe acolo...
Sara nu mersese aproape niciodata pe aceasta carare
iarna. Nu era n drumul ei dintre scoala si casa. Oricum,
vara, acesta era un loc unde Sara petrecuse nenumarate si
binecuvntate ore. Sara mergea mai departe, fiind atenta la
toate locurile astea att de familiare, simtindu-se asa de bine
ca-si revazuse vechea alee. Ce-mi place mai mult la aceasta alee)
gndi Sara) este capot sa vin aici singura, n linifte. Nicio mafina
care sa treaca pe aicz; niciun vecin. Ar trebui sa ma plimb mai des pe
am.
"Solomon!" rasuna vocea lui Jason, speriind-o pe Sara.
Nu se astepta ca el sa urle n halul asta.
"Jason, nu tipa la Solomon. Daca el e pe-aici, cu siguranta
nu va mai fi, auzindu-te cum urli."
38
"E aici, Sara. Ti-am spus ca si-a facut cuib pe aici. Si daca
.ti fi plecat, l-am fi vazut. Pentru ca e foarte mare, Sara, pe
cuvnt!"
Sara siJason mersera simersera prin padure, trecnd peste
o srma ruginita, o ramasita din acel gard vechi si subrezit.
-;.aintara ncet, cu bagare de seama, nestiind ce se poate
~cunde sub zapada care de acum era pna la genunchi.
"Jason, mi-e frig."
IA v S V';:>"
" nca pUt11l, ara, te rog. rel.
Sara admise ca mersese mai mult din propna-l curi-
ozitate, si nu pentru ca Jason nsitase att de mult. "Bine,
_~son, nca cinci MINUTEEE," tipa Sara ce pasise ntr-un
canal de irigatie adnc pna la talie si care fusese camuflat
_ub zapada. Zapada rece si umeda i intra Sarei pe sub haina
si pe sub bluza, ajungndu-i pna la piele. "Gata, Jason! Ma
duc acasa!"
Jason era dezamagit ca nu-l gasisera pe Solomon, dar
upararea Sarei i distrase atentia de la asta. Nimic nu-l bucura
pe Jason mai mult dect enervarea Sarei.Jason rdea cu gura
pna la urechi, n timp ce Sara si-scutura zapada de pe sub
haine.
"Aaa, Jason, deci ti se pare amuzant, nu-i asa? Probabil
ca ai nascocit totul despre acest. Solomon, doar ca sa-mi ud
hainele si sa ma enervezi!" -
Jason rdea n timp ce trecu naintea Sarei. n timp ce se
bucura de supararea ei, stia ca totusi e mai bine sa pastreze
distanta. "Nu, Sara, Solomon exista. O sa vezi."
,
"Da, cum sa nu!" i raspunse Sara n zeflemea.
N.umai ca, din nu stiu ce motiv, Sara stia ca Jason avea
dreptate.
39
CAPI~OLUL6
Sara nu-si putea a~inti daca-i fusese vreodata usor sa se concentreze It ce se petrece n clasa n timpul
orelor. Scoala estel de-a dreptu1 cel mai plictisitor lucru depe pamn0
ajunsese ea la aceasta conctuzie cu mult timp n urma, Dar aceasta zi, fara exceptie, eri cea mai grea zi pe care o traise.
Nu putea sa se concentrez1e deloc la ce spunea profesorul.
Gandurile ei se lasau purtate de vnt napoi la hatisurile ~adurvii.s~imediat :e se auz~~timu: cl.opotel sunnd, Sara si
lIldesa ghiozdanullIl vesuaHsl p"lecadirect acolo.
"Probabil c-am nnebu 't," si spuse Sara n sine, n timp
ce nainta prin padure, cro~du-si poteca prin zapada mare.
"Caut o pasare zapacita, dre probabil ca nici nu exista. Ei
bine, daca nu o vad ChiarJlcum, plec. Nu vreau ca Jason sa
afle.ca sunt aici si nici ca s nt interesata de aceasta pasare."
Sara se opri sa asculte. Era asa de liniste nct putu sa-si
auda propria respiratie. N putu sa vada nicio alta creatura.
41
Nicio pasare, nicio vevc:rita. Nit!c. De fapt, daca nu ar fi
vazut urmele pe care ea, Jason si qinele singuratic le Ia~asera
acolo, ieri, Sara putea sa creada d, ntr-adevar, ea era singura
fiinta vie de pe planeta. l' Asta era cu adevarat o zi ftumoasa de iarna. Soarele
stralucise toata ziua, iar zapada se tppise usor deasupra, crend
o crusta umeda si lucioasa. Totut era stralucitor. De obicei,
o asemenea zi ar fi facut ca inimi Sarei sa cnte de bucurie. Ce altceva putea fi mai bine dett sa fie singura cuc, fara
griji, reflectnd doar la propriilet gnduri, ntr-o asemenea zi? Numai ca Sara se simtea n~~ajia. Sperase ca Solomon
putea fi usor de gasit. ntr-un ffl sau altul, interesul Sarei fusese strnit, gndindu-se la padrrea deasa si la posibilitatea
de a localiza aceasta misterioasa ~asare, dar acum, stnd aici singura, n zapada pna la genunfhi, Sara ncepu sa se simta
ridicola. "Unde-o fi pasarea aia~ Hai, las-o balta! Ma duc
acasa!".
Dezamagita, Sara statea n lmijlocul padurii, suparata,
coplesita si oarecum confuza. POfni napoi, pe urmele lasate prin zapada, exact pe drumul Pt care venise, cnd deodata
se opri, gndindu-se daca n-ar fi fost mai rapid sa traverseze
pasunea pe care o folosea adesea ca pe o scurtatura, n timpul
lunilor de vara. Sunt convinsa ca r111 e nghetat acum. Poate capot
sa-I traversez pe undeva, pe unde este mai ngust. Asa gndi Sara,
n timp ce trecea pe sub singura srma ce mai ramasese din
gard.
Sara era surprinsa de ct dt dezorientata era n acest
loc, acum, n iarna. Trecuse pest aceasta pasune de sute de
ori. Aici era pasunea unde unch"ul ei tinuse caii, n timpul
lunilor de vara. Acum nsa, totW arata att de diferit, cu
toate punctele ei de reper ngr9pate sub zapada. Aici rul
era complet nghetat si era acopefit de ctiva centimetri buni
de zapada. Sara se opri, ncercnU sa-si aminteasca unde era
42
?2!tea cea mai ngusta a dului. Cnd deodata, simti gheata
:Junecndu-i sub picioare - si fara sa-si dea seama cum, se
::rezi ntinsa pe spate pe gheata foarte nesigura, iar apa rece i
:recea deja prin haine. Imediat i venira n minte momentele
care le traise n vara cnd plutise la vale pe acest ru si
~ntru un moment intra n panica la gndul ca acest lucru se
-:-a repeta, dar ca de data asta va muri nghetata.
Ai uitat ca tu nu te poti neca? O voce blnda se auzi de
:.rndeva de deasupra capului Sarei.
"Cine-i acolo?" ntreba Sara, uitndu-se n toate partile,
ercetnd nti copacii goi, cu ochii pe jumatate nchisi
ciin cauza luminii orbitoare a soarelui, sageti stralucitoare
-eflectndu-se peste tot n jurul ei n zapada. Oricine ai fi) de
nu vii sa ma ajuti sa ies de aici? gndi Sara, ntinsa pe gheata
:surata, ngrozita ca n orice moment aceasta putea sa cedeze
sub ea.
Gheata te va tine) ntoarce-te pe partea cealalta fi trafte-te n
eenunchipna aici) spuse misteriosul ei prieten.
Asa ca, fara sa mai stea pe gnduri, Sara se rostogoli pe
burta si, ncet de tot, se aseza pe genunchi. Apoi, cu bagare de
eama, ncepu sa se trasca n directia din care venea vocea.
43
Sara nu era dispusa pentr? o conversatie. Nu acum.
Era uda, i era foarte frig si n PlJ1IS' era furioasa pe ea~nsasi
ca facuse un lucru att de nesabuit Ce o interesa cel mai mult
acum, era sa mearga acasa si sa se schimbe nainte ca cineva
din familie sa ajunga naintea ei, iy hainele sa o dea de gol.
"Trebuie sa plec," zise Safa, privi chiors spre soare
n directia n care acel cineva i V0t,l:bise.
Lua drumul napoi prin urmele lasate de ea mai
nainte, tremurnd de frig si de su arare ca luase decizia asta
prosteasca sa travereze rul. Deo~ata, parca o trazni ceva...
"Hei, cum de-ai stiut tu ca nu ma pet neca?" Nu primi niciun
raspuns.
"Unde-ai plecat? Hei, unqe esti?", striga Sara.
Si atunci, cea mai mare p sare pe care Sara o vazuse
vreodata si lua zborul din vrf unui copac, naltndu-se
:pre cer, nconjurnd padurea si rasunea si disparnd apoi
1nsoare.
Sara ramase uluita, prirnd n lumina soarelui. Solomon! _1
~ ~-
44
Sara se trezi adoua zi ,. neatasi, cade obicei, se cuibari
mai bine sub paturi, mpotrivindu-se nceputului unei
aoi zile. Deodata, ea si a .nti de Solomon.
Solomon) se gndi Sara1 te-am vazut cu adevarat sau te-am
isat?
Apoi, n timp ce Sara ) revenea din somn, si aminti ca,
dupa ce terminase orele la ,coala, fusese n padure sa-I caute
pe Solomon, si aminti si c era ct pe ce sa se scufunde sub
heata prea subtire. Nu) S lomon) n-aifost un vis. fason a avut
dreptate. Efti real, exifti!
Sara tresari la gndul cr Jason si Billy luasera deja calea
pre padure, cautndu-1 {e Solomon. Si-atunci, o mare
neliniste puse stapnire pe a, o neliniste grea ce o cuprindea
ntQtdeauna cnd se gnde la Jason si boacanele lui.
Nu-i voi spune lui fason) fi nimanui altcineva)ca l-am vazut pe
Solomon. Asta-i secretulmeu.
45
Fara niciun fel de exagerare, Sara se lupta ct fu ziua
de lunga sa ne atenta la ce spunea profesorul. Gndul ~i era
la desisul stralucitor si la acea uriasa pasare fermecata. iVIi-a
vorbit ntr-adevar Solomon? Se ntreba Sara. Sau mi-am imaginat
asta? Poate ca am fost ametita din cauza cazaturii. Poate am fost
inconftienta fi am visat. Sau s-a ntmplat cu adevarat?
Sara abia astepta sa mearga din nou n padure sa afle
daca Solomon era cu adevarat real.
Cnd ultimul clop~tel sui1a,Sara se opri la dulapiorul ei,
si puse cartile nauntru si nghesui ghiozdanul deasupra lor.
Asta era a doua zi de cnd Sara nu-si cara toate cartile acasa.
, ,
Descoperise ca, daca avea-ntr-o mna un teanc de carti,
acestea pareau s-o protejeze de orice coleg bagaret. ntr-un
fel sau altul, ele formau o bariera mpotriva impostorilor
neastmparati si neseriosi ce-i apareau n cale. Dar astazi,
Sara nu voia sa-i stea nimic n cale. Tsni pe usa afara ca un
glont, ndreptndu-se direct spre domeniul familiei Thacker.
Cnd Sara lasa n urma strada pietruita si ncepu sa
coboare cararea, ea vazu o bufnita foarte mare stnd chiar n
fata ochilor, pe un gard... Aproape ca parea ca o asteapta. Sara
fu surprinsa sa-I gaseasca asa de usor pe Solomon. Petrecuse
att de mult timp sa caute aceasta pasare misterioasa si ireala
si acum era aici, stnd de parca aici statuse dintotdeauna.
Sara habar n-avea cum sa se apropie de Solomon. Ce-ar
trebui safac? gndea Sara. Arji chiar ciudat sa merg spre o bufnita
uriafa fi sa Zic: "Bun{t ce mai faci?"
Bun{t cemai faci? zise bufnita catre Sara.
Sara sari un pas napoi. Solomon rse cu pofta. N-am vrut
sa te sperii) Sara. Ce mai faci?
"Multumesc, bine. Doar ca nu sunt obisnuita sa vorbesc
cu o bufnita, atta tot."
46
A) cePaca0 zise Solomon. Cei mai buni prieteni ai mei sunt
bufnite.
Sara rse. "Esti simpatic, Solomon."
Solomon) hmmmm) zise bufnita. Solomon e un nume dragut.
Da) cred ca-mi place.
Sara se nrosi, jenata. Ea uitase ca nu facusera niciodata
cunostinta. ]ason ii spusese Sarei ca bufnita se numea
Solomon. Si ca tatal lui Billy ii pusese acest nume. "Vai,
mi pare rau," zise Sara. "Ar fi trebuit sa te ntreb cum te
cheama."
Pai) de faP0 nu m-am gndit niciodata la asta) zise bufnita.
Dar, oricum) Solomon e un nume frumos. mi place.
Ce vrei sa spui prin faptul ca nu te-ai gndit niciodata? Sa
inteleg ca nu ai un nume?"
Nu) vorbesc serios) replica bufnita.
Sara nu-si putea crede urechilor. "Cum sa nu al un
nume?"
Pai) vezi tu) Sara) numai oamenii au nevoie de denumiri ca sa
poata identifica lucrurile. n schimb) noi {tim precis cine suntem) iar
denumirile nu sunt aia de importante pentru noi. nsa chiar miplace
numele Solomon. Si din moment ce tu e{ti obi{nuita sa le spui celorlalti
pe nume) acesta va fi perfect pentru mine. Da) mi place acest nume.
Solomon safie!
Solomon parea asa de multumit de noul sau nume care
o facuse mai devreme pe Sara sa se simta stnjenita. Botezata
sau nu, era oncntare sa stai de vorba cu aceasta pasare.
"Solomon, crezi ca as putea sa spun si altcuiva despre
tine?
Poate. ~Mai ncolo.
47
"Dar crezi ca ar trebui sa te tin secret deocamdata,
asa-i?
Afa-i cel mai bine pentru o vreme. Pna vei ntelege ce vei spune.
<<A, da, cred ca as parea destul de toanta. "Am gasit
aceasta bufnita, care mi-e prietena si care-mi vorbeste fara
sa-si miste buzele."
Iar eu trebuie sa-ti atrag atentia cu ntelepciune) Sara) ca
btifnitele nu au buze.
Sara rse. Aceasta pasare era foarte haioasa. "Eeei,
Solomon, tu stii ce vreau sa spun. Cum poti sa vorbesti fara
sa dai din gura? Si cum se face ca nu vad pe nimeni altcineva
prin apropiere, care savorbeasca din directia de unde vorbesti
tu?"
Nimeni altcineva depe aici nu m-a auzit vreodata. Ceea ce auzi
tu) nu este sunetul vocii mele) Sara. Tupricepi gndurile mele.
48
Nu nteleg. Dar, eu te aud!"
Ei bine, se pare ca ma auzi) fi ntr-adevar afa e) dar nu cu
urechile tale. Nu nfelul n care auzi celelalte lucruri.
Sara-si ridica mai bine fularul n jurul gtului si si trase
caciula n jos peste urechi, cnd o rafala de vnt rece matura
zapada din jurul ei.
n curnd se va ntuneca) Sara. Mai
sporovaim p' mine. Gndefte-te la ce am
l'orbit azi. n timp ce dormi la noapte)
baga de seama ca poti vedea. Chiar
daca ochii tai vorfi strns nchifi) tu vei
vedea n visurile tale. Asa ca, daca nu
)
ai nevoie de ochi ca sa vezi, la fel
nu ai nevoie de urechi ca sa auzi.
nainte ca Sara sa-i atraga atentia ca visele sunt diferite de
realitate, Solomon zise: La revedere) Sara. Nu-i afa ca aceasta zi
este minttnata? zicnd asta, Solomon se nalta n aer, si ntinse
aripile puternice, si el pluti deasupra desisului si locului
pe care statuse pe gard si deasupra micutei lui prietene de
dedesubt.
Solomon, gndi Sara, efti uriaf! .
Sara si aminti de vorbele lui Jason, "E urias, Sara, trebuie
sa vii sa-I vezi!" n timp ce-si croia drumul spre casa prin
zapada, ea si aminti cum el aproape ca o trse spre padure,
pur si simplu alergnd cu emotie, Sarerfiindu-i destul de greu
sa tina pasul cu el. Ciudat, cugeta Sara, ajost att de insistent sa
vin sa vad aceasta pasare gigantica, iar acum) dupa trei zile) nu mai
scoate niciun cuvnt despre ea. Ma mir ca el fi Bil!J n-au venit aici
n fiecare Zi sa-I caute pe Solomon. Se vede treaba ca a uitat cu totul
despre el. O sa tin minte sa-I ntreb mine pe Solomon despre asta.
n' zilele urmatoare Sara se trezea adesea, spunndu-si
singura, "Va trebui sa-I ntreb mine pe Solomon despre
49
asta." De fapt, ea deja purta n buzunar un carnetel, n care
si nota dferite subiecte pe care voia sa le dscute.
1separea ca n-o sa aiba niciodata destul timp savorbeasca
cu Solomon despre toate lucrurile pe care ea voia sa i le
spuna. Fereastra scurta de timp, de la terminarea ultimei ore
de scoala, ajungerea acasa si terminarea sarcinilor casnice -
nainte ca mama Sarei sa se ntoarca de la serviciu - era putin
mai mult de jumatate <jeora:
Nu e drept, ncepuse Sara sa gndeasca, mi petrec toata ziua
cuprofesori plicticofi, niciunul neftiind nici macar a zeceaparte din ct
ftie Solomon, fi doar o amarta dejumatate de ora cu cel mai dqtept
profesor pe care l-am avut vreodata. Hmmm, profesor. Am caprofesor
o bufnita. Asta o facu pe Sara sa izbucneasca n rs.
"Va trebui sa-I ntreb pe Solomon despre asta."
50
CAPItOLUL 8
Solomon, tu esti ~rofesor?"
, , Da) Sara) ntr-ad[ar sunt.
"Dar tu nu vorbesti de lucrurile despre care profesorii
adevarati", iarta-ma, "alti" rofesori vorbesc. Vreau sa spun
ca tu vorbesti despre lucruri care qJ.aintereseaza. Tu vorbesti
despre chestii grozave."
Sara) defapt) eu vorbesc J10ardespre ceea ce tu vrei sa vorbesc.
Doar ca, atunci cnd tu pui o ntrebare) injormatia pe care eu ti-o
pot riferi are o mare nsemnata e pentru tine. Toate acele raspunsuri
care sunt riferitefara ca o ntrebfre sa fi jost pusa sunt de-a dreptul o
Pierdere de timp pent. ru oricare J1i";)ztre noi. Att elevul, ct fi prrifesorul
nu au nimic de cftigat din asta.
Sara se gndi la ce-i susese Solomon si realiza ca, n
afara de ce ntrebase ea de ecare data, el nu vorbise despre
nimic altceva. "Dar ia stai, Splomon. mi amintesc despre un
lucru pe care tu l-ai spus fa~aca eu sa te fi ntrebat."
51
Si despre ce era vorba,_Sara?
<<Ai spus, "Ai uitat ca tu nu te poti neca?" A fos_texact
primul lucru pe care mi l-ai zis, Solomon. Eu nu-ti spusesem
niciun cuvnt. Eram ntinsa acolo, pe gheata, dar nu te
ntrebasem nimic.
Aaa, nseamna ca Solomon nu era singurul de acolo careputea sa
vorbeascafara sa-fi mifte buzele.
"Ce vrei sa spui?'~
Ca ai ntrebat, Sara, dar nu cu cuvinte. ntrebarile nu sunt puse
ntotdeauna prin cuvinte.
"Asta-i straniu, Solomon. Cum poti sa ntrebi ceva daca
nu vorbesti?"
Gndindu-ma la ntrebarea ta. Multe fiinte fi creaturi comunica
prin intermediul gndurilor. De fapt, comunica mai mult prin aceasta
cale dect prin cuvinte. Oamenii sunt singurii care folosesc cuvintele.
nsa, chiar fi eifac mult mai multe n comunicarea lor cu gndurile
dect cu cuvintele. Gndefte-te la asta.
veZi tu, Sara, eu sunt un profesor batrn fi ntelept, care
a nvatat cu muuhuuhuulti ani n urma ca este o mare Pierdere de timp
sa dai unui elev itiformatii pe care el nu le-a cerut.
Sara rse de accentuarea demodata a lui Solomon, atunci
cnd el zisese batrn si de acel exagerat muuhuuhuulti,
caracteristic parca pentru o bufnita. mi place aceasta pasare
nebuna, se gndi Sara.
Si mie mi place de tine, Sara, replica Solomon.
Sara se nrosi, uitnd deja ca Solomon putea sa-i auda
gndurile.
Apoi, fara sa mai fie nevoie de cuvinte, Solomon se ridica
cu putere spre cer si disparu din ochii Sarei.
52
CAPITOLUL 9
A
Imi doresc sa pot zbura, ca tine, Solomon."
" De ce, Sara? De ceti-ar placea sa Zbori?
"Vai, Solomon, este asa de plictisitor sa trebuiasca sa
mergi pe jos tot timpul, ncoace si-ncolo, aici, pe pamnt. E
att de lent. ti ia o vesnicie sa ajungi la locurile la care vrei sa
ajungi, apoi nici nu poti sa vezi prea multe. Numai lucrurile
care te nconjoara atunci cnd treci pe lnga ele. Niste chestii
banale."
Bine, Sara) dar separe ca nu mi-ai raspuns n tocmai la ntrebarea
mea.
"Ba da, Solomon, ti-anl raspuns. Am spus ca as vrea sa
zbor pentru ca..."
Pentru ca nu-ti place sa mergi pe jos) ncoace fi-ncolo) aici pe
pamnt fi ca eplictisitor. veZi) Sara) nu mi-ai spus de ce vrei sa Zbori.
Mi-ai :spus doar despre lucrurile care nU-ti plac pentru ca nu poti
sa Zbori.
55
"E vreo diferenta?" _
O da) Sara. O mare diferenta. Nlai ncearca o data.
Putin mirata ca Solomon insista pe aceleasi ntrebare,
Sara ncepu din nou. "Bine. Vreau sa zbor pentru ca mersul
pe jos nu este att de placut si pentru ca-ti trebuie mult timp
sa mergi pe jos, dintr-un loc n altul."
Sara) vezi ca nca vorbefti mai mult despre ce nu vrei fi de ce nu
vrei. ncearca din nou.
"Bine. Vreau sa zbor pentru ca... Nu pricep, Solomon.
Ce vrei sa spun?"
Vreau ca tu sa-mi spui despre ce vrei tu cu adevarat) Sara.
"VREAU SA ZBOR!".zbiera Sara, enervata ca Solomon
nu era capabil s-o nteleaga.
Ei) Sara) acum spune-mi de ce vrei sa Zbori. Cum ar fi sa Zbori?
Cum te-ai simti daca ai zbura? Fa-ma sa nteleg) Sara. Descrie-mi ce-ai
simti daca ai zbura. Nu vreau sa-mi spui cum este aici)pe pamnt, sau
ceNU este ca zboruL Vreau sa-mi spui cum te simti cnd Zbori.
Sara nchise ochii, ntelegnd acum sensul spuselor lui
Solomon, si ncepu sa spuna. "Sa zbori nseamna sa te simti
liber, Solomon. Este ca si cum ai pluti, dar mai rapid."
Spune-mi ce-ai vedea daca ai zbura?
"As vedea tot orasul ntins sub privirea mea. As vedea
Strada Principala, si masinile miscndu-se, si oamenii
mergnd. As vedea rul. As vedea scoala mea."
Cum e sa Zbori) Sara? Descrie-mi cesimti cnd Zbori.
Sara sovai putin cu ochii nchisi, nchipuindu-si ca zbura
deasupra orasului ei. "Ar fi o distractie pe cinste, Solomon!
Numai sa zbori, trebuie sa fie o distractie pe cinste. M-as
ridica n zbor ca vntul. M-as simti att de libera. Este att de
bine, Solomon!", continua Sara, complet absorbita acum de
imaginatia ei. Apoi, pe neasteptate, cu aceeasi putere pe care
o simtise n aripile lui Solomon atunci cnd si lua zborul de
56
pe stlp zi dup~ zi, Sara sim~ cum o strabate un suierat, ce i
taie respiratia. Isi simti corphl, pentru o clipa, ca si cnd ar fi
cntarit cinci tone, apoi, in~tantaneu, simti ca pluteste de-a
dreptul. Sara zbura.
"Solomon," striga Sara ~e-a dreetul ncntata, "uita-te la
mne, zbor!"
57
Solomon zbura n .rnd cu ea si mpreuna se naltara
deasupra orasului. Orasul unde Sara se nascuse. Orqsul n
care Sara strabatuse aproape fiecare centimetru. Orasul pe
care Sara l descoperea acum dintr-un unghi la care nici
macar nu visase.
"Oaaauu! Asta-i de-a dreptul minunat, Solomon! Oh,
Solomon, ct de mult mi place!"
Solomon zmbea sisebucura de entuziasmul extraordinar
al Sarei.
"Unde mergem, Solomon?
Poti sa mergi oriunde-ti place.
"Oh, oaau!", exclama Sara, privind n jos spre linistitul ei
orasel. Niciodata pna acum nu aratase att de frumos.
Sara mai vazuse o data orasul din aer, cnd unchiul ei o
luase mpreuna cu familia n micul lui avion. Numai ca atunci
Sara nu putuse sa vada prea multe. Ferestrele avionului erau
amplasate prea sus, iar de fiecare data cnd voia sa vada ceva
mai bine, se ridica n genunchi si si lipea fata de geam, nsa
tatal ei i tot spunea sa stea la locul ei si sa-si puna centura de
siguranta. Asa ca nu i placuse deloc n acea zi.
Acum nsa, era cu totul altceva. Putea sa vada tot. Putea
sa vada fiecare strada si cladire din oras. Putea chiar sa vada
cteva mici magazine nsiruite pe Strada Principala ... bacania
lui Hoyt, si farmacia lui Pete, si Posta ... Putea sa vada rul ei
att de drag serpuind prin oras. Si cteva masini miscndu-se
si o mna de oameni mergnd de colo pna colo.
"Oh, Solomon," zise Sara cu rasuflarea taiata, "asta este
cel mai grozav lucru care mi s-a ntmplat vreodata. Hai sa
mergem la scoala mea, Solomon. ~ voi arata unde-mi petrec
zi..." vocea Sarei se pierdu, n viteza ei spre scoala.
"Ce diferit arata scoala vazuta de aici, de sus!" Sara fu
surprinsa sa vada ct de mare arata scoala. Acoperisul parca
58
nu se mai termina. "Oau!" exclama Sara. Putem sa coborm
mai aproape sau trebuie sa ramnem aici, pe loc?"
Poti sa mergi oriunde vrei tu) Sara.
Sara chiui nca o data, napustindu-se n jos spre terenul
de joaca si trecnd ncet spre fereastra clasei ei. "Ce minunat!
Uite, Solomon! Poti sa vezi banca n care stau eu, si acolo-i
domnul Jorgensen."
Sara si Solomon zburara de la un cap la altul al orasului,
venind n picaj aproape de pamnt, apoi naltndu-se din
nou, aproape atingnd norii. "Uite, Solomon, acolo-s Jason
si Billy."
"Hei,Jason, uita-te la mine, pot zbura!" striga Sara.Jason
nu o auzise. "Hei, Jason!" striga Sara din nou, de data asta si
mai tare. "Uita-te la mine! Pot zbura!"
fason nu tepoate auzi) Sara.
"Pai de ce nu? Eu l pot auzi pe el."
Este prea devremepentru fason) Sara. Nu estegata pentru asta)
nca. Dar vafi. n timp.
59
Acum ntelese Sara,. mult mai clar, de ce Jason si Billy
nu-Ilocalizasera pe Solomon. "Nici pe tine nu te pot ~edea,
Solomon. Nu-i asa?"
Sara era bucuroasa caJason si Billynu-l puteau vedea pe
Solomon. Ar putea sa ne mpiedice, daca ar {ti, se gndi ea.
Sara chiar nu-si amintea sa fi petrecut vreodata att de
bine ca acum. Se nalta sus spre cer, att de sus nct masinile
de pe Strada PrincipaIa_arata~ca niste furnici. Apoi, fara nici
cel mai mic efort, cobora n zbor att de aproape de pamnt,
chiuind fericita ca zbura cu o asa viteza. Se napusti n jos chiar
deasupra rului, cu fata att.de aproape de apa, nct putea sa
miroase muschiul verde si umed de pe pietre, trecu n viteza
pe sub podul de pe Strada Principala si iesi n cealalta parte.
Solomon zbura n paralel cu ea, ntr-o armonie perfecta, ca si
cnd ar fi exersat acest zbor de sute de ori pna acum.
Zburara asa un timp, ce li se paru a fi cteva ore, apoi
acelasi suierat puternic ce o facuse pe Sara sa se nalte spre
cer o facu sa-si recupereze trupul si se ntoarse pe pamnt.
Sara era att de emotionata, nct abia mai putea sa
respire. Aceasta fusese cu adevarat cea mai mare experienta a
vietii ei. "Oh, Solomon, a fost minunat!" tipa Sara de bucurie.
Sarei i se paru ca ar fi zburat cteva ore.
"Ct e ceasul?" se trezi ea ntrebnd, uitndu-se la ceas si
gndindu-se ca a dat de belea ntrzund atta de acasa, numai
ca ceasul ei arata ca trecusera doar cteva secunde.
"Solomon, traiesti o viata ciudata, stii?" Nimic nu pare a
fi ceea ce ar trebui sa fie.
Ce vrei sa spui, Sara?
"Pai, faptul ca noi am putut zbura peste tot orasul, iar
timpul nu a trecut. Nu ti se pare ciudat? Sau ca eu pot sa
te vad, pot sa vorbesc cu tine, pe cnd Jason si Billy nu te
60
pot vedea si niei nu-ti pot vorbi. Nu ti se pare ciudat acest
lucru?
Daca dorinta lor de a ma v dea era destul deputernica, ar fi putut
sa ma vada, Sara) sau daca do "ntamea ar fi fost destul deputernica,
of fi putut influenta dorinta lor.
"Ce vrei sa spui?"
Ceea ce v-a mnat n acest tufifuri afost entuziasmul lorpentru
ceva ce nu vazusera defapt pn4 acum. Ei aufost o veriga impor.tanta pentru circumstantele n care nOIIdoi ne-am ntlnit.
"Da, cred ca da." Sara tu prea voia, de fapt, sa-i acorde
fratelui ei mai mic meritele rcestei experiente extraordinare.
Era mai usor pentru ea sa-I stie tot ca pe fratele mereu
enervant. Dar caJason sa ftt cheia bucuriei acestui moment?
Asta era prea mult pentru ef n acest moment. Deci, Sara, spune-mi ce af nvatat astazi? ntreba Solomon
zmbind.
"Am nvatat ca pot sa zbor peste ntregul oras fara ca
timpul sa treca?" constata S ra, ntrebatoare, ngrijorata daca
asta vrusese Solomon sa au a. "Am nvatat ca Jason si Billy
nu ma pot vedea sau auzi tunei ~nd zbor, pentru ca sunt
prea mici sau nu sunt preg titi nca? Am nvatat ca nu este
deloc frig acolo sus, cand z ,ori?"
Toate astea sunt corectefi p tem sa discutam despre elemai trziu)
dar Sara, n-ai observat ca, at timp ct ai- vorbit despre ceea ce nu
voiai, tu nu ai putut avea ceea e voiai sa ai? Dar cnd ai nceput sa
vorbefti despre ceeace voiai - mii mult dect att, cnd aifost n stare
sa ncepi sa simti ceeace voiai ~ atunci a venit, numaidect?
Sara tacea, ncercnd sa si aminteasca. Dar nu-i era usor
sa se gdeasca la ceva la ca e se gndise sau simtise nainte
de a zbura. Ea ar ft prefera~ mai degraba sa se gndeasca la
partea cu zborul.
61
Gnde{te-te bine la as~a}Sara} {i exerseaza ct poti de mult.
"Vrei sa exersez sa zbor? Foarte bine!"
Nu doar sa Zbori} Sara. l7reausa exersezi gndindu-te la
ceea ce vrei, si gndindu-te de ce anume vrei ceea ce vrei -
nainte de afi n stare sa simti asta. Acesta este cel mai important lucru
pe care l vei nvata de la mine} Sara. Distractie placuta.
Si cu asta, Solomon se nalta n zbor si disparu.
Aceasta este ceamai buna Zi din viata mea! Gndi Sara.AstaZi}
am nvatat sa zbor! '
CAPITOLUL 10
Hei, piciule, nca mai faci pipi n pat noaptea?"
, , Sara se mnie, uitndu-se la ei cum si bateau
joc de Donald. Prea timida sa intervina, ea ncerca sa se uite
in alta parte si sa nu bage n seama ce se petrece.
"Li se pare ca sunt smecheti", si zise Sara cu voce
soptita. "Sunt doar niste nesuferiti."
Doi dintre "cei mai tari din parcare" colegi de clasa,
care puteau fi vazuti mai tot timpul mpreuna, se distrau pe
seama lui Donald, un coleg nOl:l,care venise doar de doua
zile n aceasta clasa. Familia lui se mutase de curnd n oras
si nchiriasera cea mai veche si darapanata casa la capatul
strazii pe care locuia Sara. Casa fusese parasita luni ntregi,
iar mama Sarei se bucurase sa vada ca, n sfrsit, cineva se
mutase n ea. Sara observase cnd descarcau camionul vechi
si fuse~seuimita ca doar putina mobila, si aceea subreda, era
absolut tot ce aveau.
63
Este destul de grel!; sa fi ndu n oras si sa nu cunosti
pe nimeni, dar sa trebuiasca sa ncasezi asemenea yorbe,
ei bine, asta era deja prea mult. Stnd n picioare pe holul
scolii, uitndu-se la Lynn si la To my cum dinadins il faceau
pe Donald sa se simt~ prost, Sar i i dadura lacrimile. Ea-si
aminti cum ieri toata lumea rses atunci cnd Donald fusese
rugat sa se ridice n picioare pent u a fi prezentat colegilor de
clasa, iar cnd s-a ridicat strnge la piept o cutie de plastic
rosie n care avea creroane. ,Sara recunoscuse ca nu fusese
cel mai bun lucru pe care-l pu ea face. Acestea erau mai
degraba potrivite pentru cei de sdtma fratelui ei mai mic, dar cu siguranta nu credea ca merita rstfel de umiliri.
Sara si dadu seama ca acesfa fusese punctul critic de
cotitura pentru Donald de a fi aCfeptat de ceilalti. Trebuia sa fi fost capabil sa tina acea situatieisub control de prima data,
stnd n picioare cu curaj, si daca f-ar fi stmbat si el, fara sa-i
pese ca acea clasa prapadita il irozeaza, poate ca lucrurile ar
fi stat cu totul altfel acum. Dar n-a fost sa fie asa. Donald se
intimidase si, fiind de-~ dreptul s~eriat, s-a prabusit n banca,
cu barba tremurnda. Invatatoruf Sarei i-a mustrat, dar fara prea mare succes. Elevii pareau fa nici nu le pasa de ce le
spune domnul Jorgansen, nsa lr' Donald, cu siguranta, i
pasa de ce zice clasa despre el.
Ieri, cnd a plecat din clasa, Sara l-a vazut cnd i-a cazut
suportul cel nou pentru creioa9~ exact n cosul de gunoi de lnga usa. De ndata ce Dona~d disparuse din raza ei de
observatie, Sara a recuperat acel t eac de suport si l-a ndesat
n ghiozdanul ei.
Sara i pndi pe Lynn si To my sa parasesca culoarul
scolii. Trase cu urechea sa-i aud~ tropaind pe scari n jos.
l vazu pe Donald n fata dulapul1uilui, stnd asa si privind
nauntru, ca si cnd acolo ar fi trclbuit sa fie cheia care putea
sa faca, cumva, lucrurile sa meargi mai bine ori sa se strecoare
n dulap si sa scape de toate utflintele. Sara simti ca i se
64
pune un nod n stomac. Nu stia ce sa faca, dar voia sa-I ajute
pe Donald sa se simta mai bine. Dupa ce se uita pe hol, sa
fie sigura ca nataraii aceia plecasera, ea scoase din ghiozdan
cutia rosie cu creioane si se ndrepta n graba spre Donald,
care ncerca de acum sa-si recapete linistea.
"Hei, Donald. Ieri am vazut ca ti-a cazut asta," zise
ara pur si simplu. "Cred ca e buna. Cred ca ar trebui s-o
pastrezi."
"Nu, n-o vreau!" i raspunse Donald scurt.
Socata, Sara facu un pas napoi ncercnd sa-si revina.
"Daca tu crezi ca e asa de buna, pastreaz-o!" striga
Donald la Sara.
Bagnd repede cutia napoi n ghiozdan, spernd ca
nimeni nu vazuse sau auzise acest incident jenant, Sara se
repezi spre curtea scolii si apoi spre casa.
"De ce nu-mi vad eu de treaba?" se mustra Sara
singura.
"De ce nu ma nvat mnte?"
65
CAPITOLUL 11
Solomon, de ce sunt oamenii asa de rai?"ntreba Sara.
" Toti oamenii sunt rai) Sara? N-am observat asta.
"Pai, nu toti, dar marea majoritate sunt, si nu nteleg de
ce. Eu cnd sunt rea, ma simt oribil."
Cnd e{ti tu rea) Sara?
"De obicei cnd cineva e rau cu mine nti. Cred ca
atunci prefer sa le raspund cu aceeasi moneda."
Si asta te qjuta?
"Da." ncerca Sara sa se apere.
Cum aIa) Sara? Faptul ca leplate{ti cu aceea{i moneda, teface sa
te simti mai bine? Asta face ca lucrurile sa se mbunatateasca sau ti
dispare din rautate?
"Ei bine, nu, cred ca nu."
De faply Sara) ce am observat eu este ca lumea aduna tot mai
multa rautate. Este ca un cercvicios. Cineva te ranefte) apoi tu ranefti)
dupa asta celalalt ti face fi mai mult rau) fi tot afa.
67
"Solomon, dar cine a nceput acest groazruc cerc
vicios?"
Nu mai are imp011anta cine l-a ncepu/y Sara. Dar ESIE foarte
important ceea cefaci tu daca ai ajuns n acest cerc. Cum de s-au
ntmplat toate astea, Sara? Ce te-a determinat sa intri n acest cerc?
Simtind o durere n stomac, Sara i spuse lui Solomon
despre noul ei coleg, Donald, si despre prima lui zi de scoala.
i spuse si despre colegii rautaciosi, care parca nu mai terminau
n a-l necaji pe Donald. i spuse lui Solomon si despre oribilul
incident care avusese loc pe holul scolii. Si ca si cum ar fi retrait
aceste incidente pe care i le povestise lui Solomon, sim~ ca se
nfurie din nou, chiar dureros de mult, iar o lacrima i aparu n
coltul ochiului si se rostogoli pe obraz. Suparata, si sterse lacrima
cu dosul mnecii, de-a dreptul enervata ca, n loc sa se bucure,
ca de obicei, de conversa~a cu Solomon, ea se smiorcaia si-si
tragea nasul. Nu asa trebuia sa se simta cnd era cu Solomon.
68
Pentru o vreme, Solo on nu spuse nimic, n timp ce
Sarei i treceau prin minte to te gndurile acelea. Sara l simtea
pe Solomon cum o privea u ochi mari si dragastosi, dar nu
era ctusi de pu~n stnje "ta. Dimpotriva. Parca Solomon
ncerca s-o scoata din aceasta stare.
Ei bine, am nteles ce nu reau, gndi Sara. Nu vreau sa ma
simt aIa. Mai cu seama cnd v rbesc cu Solomon.
Bravo tie, Sara. Tocmai I"Jacut primul pas ca sa ieIi din aceJt
cerc viciOJ.n mintea ta, fara s . vrei, ai realizat ceea ce nu vrei sa se
ntmple.
"Si asta e bine?" ntreb - Sara. Ca nu prea pare a fi."
Ti separe aIa pentru ca arfacut doar un singur pas, Sara. Jvlai
sunt nca trei.
"Si care e pasul urmatdr, Solomon?" Ei bine, Sara, nu estegreu I sa-ti dai seama de ceeacenu vrei. EIti
de acord cu asta?
"Da, asa cred. Adica, db obicei cred ca-mi dau seama de
asta.
Si cum {tii ca tegndeIti /,1 ceea ce nu Imi defapt?
"Asa... pur si simplu, S "ueu.':
Sara, ntotdeatma vei {ti ca ee caleaspre a-ti descoperi sentimentele.
Cnd te gndeIti la ceva sau v rbeIti despre ceva la care nu vrei sa
te gnde{ti Jau despre care nu vrei Ja vorbe{ti, vei simti zntotdeauna
niIte sentimente negative. Te v " simti furi(Jasa, sau dezamagita, sau
sttzjenita, sau vinovata, sau ti vafi frica. ntotdeauna te vei simti rau
cnd te vei gndi la ceva ce nu rei sa Je ntample.
Sara se gndi la zilele ce tocmai trecusera, zile care i
adusesera sentimente neg tive mai mult ca de obicei. "Ai
dreptate, Solomon," zise Sara. Am avut parte de multe
astfel ae sentimente n uIti a saptamna, privind acei baie~
batndu-si joc de Donald. m fost att de fericita cnd te-am
69
ntlnit pe tine, Solomon. si apoi aIiade suparata cnd amvazut
cum l necajeau pe Donald. mi dau seama ca sentim.entele
mele au fost cauzate de felul n c re am gndit. -
Bravo) Sara. Hai a{um sa vorbi!. desprepasul doi. ntotdeauna)
cnd vei realiza ca nu vrei un lucru)1va fi destul de uIor sa afli ceea
ce vrei defapt.
"Pai ... zise Sara prelung, v4nd sa nteleaga, fiind nsa
destul de nesigura. ,
Atunci cand eIti bolnava, ce-vrei?~' .
"Vreau sa ma simt bine," ras unse Sara repede.
Cnd nu ai destui bani sa cumpe . ceti-ai dori) ce vrei tu atunci?
"Vreau mai multi bani," rasp nse Sara.
veZi? Acesta estepasul doi n ruperea cercului vicios) Sara. Pasul
unu.e sa-ti dai seama de ceea ce nUJ~r]ei. Pasul doi este sa decizi ce
vrez.
"Pai, asta nseamna ca e des. de usor." Sara ncepuse sa
se simta mult mai bine.
Pasul trei este cel mai importanttas) Sara) Ii estepasul pe care
majoritatea oamenilor l ignora. Pas! 1trei este acesta: Odata ce ai
identificat care este lucrul pe care-l vre; trebuie sa-ti imaginezi ca este
real. Trebuie sa spui de ce vrei acel!. cru) sa ti imaginezi cum ar fi
sa ai ace/lucru) sa-I explici) sa-I dore~ti) sau sa-ti aminteIti o situatie
similara - dar sa continui sa tegndeI~f'la elpna l veigasi. Continua
sa-ti spui tie nsuti ca vrei acest lucru na n momentul n care te vei
simti bine.
)
n timp ce Sara l asculta p, Solomon cum o ncuraja
sa-si petreaca timpul cu un scop anume, imaginndu-si
lucruri, nu-i venea sa-si creada Jrechilor. Ar fi putut da de
belea destul de usor facnd Chit si numai unul din aceste
lucruri. Parea ca Solomon i spu ea exact opusul lucrurilor
pe care i le spuneau profesorii scoala. Dar ea nvatase sa
sa aiba ncredere n Solomon. Si tlra foarte dornica sa ncerce
70
ceva diferit. Ce spusesera Iprofesorii, evident, nu mersese
pna acum.
"De ce este pasul I trei cel mal Important pas,
Solomon?"
Pentrtl ca, nainte de a-ti s{himba modtll de a simti) ntl trebtlie sa
schimbi nimic Ctladevarat. Efti (nca n cerctll vicios. Dar, cnd schimbi modtll de a simti) efti drja n al4 cerc. Efti n cerctllltli Solomon) ca sa
sptln afa.
"De ce-l numesti cercu; tau, Solomon?"
Ei bine) defapt ntl are ti ntlme exact. E vorba defeltll n care
simti. Dar ttl poti sa-I ntlmefti ctlm vrei: Cerctll Btlctlriei satl Cerctll
Fericirii. Cerctll Starii de Bine. ste tin cercnattlra~ Sara. Reprezinta
starea noastra interioara.
"Pai si daca este ceva natural si e ceva care vine din
interiorul nostru, atunci d~ ce nu ne simtim bine mai tot
timpul?"
Oamemi vor sincer sa se Srmta bine) fi cei mai mtllti vor sa faca
Itlcrt/rifoarte btlne. Si asta este 1areaproblema.
"Ce vrei sa spui? Cum sa fie o problema faptul ca vrei
sa faci bine?"
Ei bine) Sara) oamenii v+ sa faca bine) se tlita n jtlrtlllor sa vada cefac ceilalti oameni) aPi.i decid ce este bine. Ei vad sittlatiile
din jtlrtll lor fi vad Itlcrtlri dere care ei cred ca stlnt btlne) daJ~ de
asemenea) vad Itlcrtlri despre caJleei c:'edca stlnt rele.
"Si asta este rau? Nu teleg ce e rau n asta, Solomon."
Ce am remarcat etl) Sara) e te ca attlnci cnd mqjoritatea oamenilor
vad situatiile dinjurullOJ~ und bune) altele rele) ei nu conftientizeaza
de unde le vin aceste simturi. Si atunci asta esteproblema lor. n loc sa
conftientizeze ca ceea ce vad i ifecteaza n cautarea starii de bine, ei
continua sa scoata n evidenta iarea de rau fi s-o tina departe pe cea
de bine: Marea ?ro~/ema, ~ara :steA ca ncer~n~ tot timpu: sa se tina
departe ceea ce ezgandesc ca e rUJ znseal'fma ca sunt deja zn acel cerc
71
VlCZOS. Oamenii sunt mai m..ult interesati sa vad~ sa analizeze fi sa
compare situatiile, n loc sa conftientizeze ceeacesimt. Si atunci,. de cele
mai multe ori, situatiile i atrag n cercul vicios.
Sara, gndefte-te putin la ce ti s-a ntamplat cu cteva zile n
urma fi ncearca sa-ti amintefti cele mai puternice sentimente pe care
le-ai avut. Ce s-a ntmplat de te-ai simtit afa rau saptamna asta,
Sara?
"M-am simtit ngrozitqr cnd Tommy si Lynn l-au
necajit pe Donald. M-am simtit ngrozitor cnd copiii au rs
de Donald n clasa, dar cel mai rau si mai rau m-am simtit
atunci cnd Donald a tipat la mine. Tot ce-am vrut sa fac a
fost sa ncerc sa-I ajut, Solomon."
Bine, Sara. Hai sa vorbim despre asta. n timpul acelorntmplari,
cnd tu te-ai simtit att de rau, ce-aifacut?
"Nu stiu, Solomon. N-am facut nimic. Doar m-am uitat
la ce se ntmpla, cred."
Exact. Ai dreptate, Sara. A~ observat situatiile - dar situatiile
pe care tu ai ales sa le observi aujost acel tip de situatii care te-au atras
in cercul vicios.
"Solomon, dar..." i raspunse Sara. "Cum poti savezi ceva
care este gresit si sa nu te simti rau cnd vezi asa ceva?"
Asta e o ntrebare joarte bun~ Sara, fi ti promit ca n timp ti voi
raspunde pe ndelete. Stiu ca nu este ufor sa ntelegi toate astea deodata.
Si motivul pentru care este greu de nteles, n primul rnd, estepentru
ca tu ai jost obifnuita sa observi situatiile, dar nu ai jost obifnuita sa
fii atenta la cum te-ai simtit cnd le observai - fi atunci, situatiile par
sa-ti controleze viata. Daca tu observi ceva bun, raspunzi printr-un
sentiment bun, dar daca observi ceva rau, raspunziprintr-un sentiment
rau. Cnd situatiile par sa-ti controleze viata, devine enervant pentru
mqjoritatea dintre oameni fi din cauza aceasta att de multi oameni
continua sa ramna n cercul vicios.
72
"Atunci, spune-mi c~m pot sa stau n afara cercului
ncios si cum pot ajuta pe tltcineva sa iasa de acolo?"
Ei bine, Sara, sunt o mtA]'ltimede cai prin care poti sajaci asta.
Dar calea meajavorita - carerare a fi cea mai raPida dintre toate -
este:gndejte-te la tot cepoti sl apreciezi.
"Apreciere?"
Da, Sara, gndejte-te la eva sau la cineva ji ncearca sa gasejti
gndurile care tejac sa te simti rei mai bine. Apreciaza-le ctpoti tu de mult. Este calea cea mai bunalsa intri n cercul bucuriei.
ti amintesti, care este Pasul Unu?
, ,
73
"Sa stiu ceea ce nu: vreau," I raspunse Sara cu mndrie.
Asta era usor pentru ea.
Si care este Pasul Doi?
"Sa stiu ceea ce vreau."
Foarte bine, Sara. Si care este Pdsul Trei?
"Oh, Solomon, am uitat," s~ alinta Sara, dezamagita de
ea nsasi ca uitase att de repede.
Pasul trei este gasirea locului potrivit pentru
sentimentul pe care tu l vrei. Referindu-ne la ceea ce doreai
nainte sa simti ca fi cum ai fi fost deja acolo.
"Solomon, nu mi-ai spus 1na acum care este Pasul
Patru," exclama Sara ncn.tata.
Ah, Pasul Patru este cel mai grof,av pas, Sara. Este atunci cnd
prime!ti ceea ce vrei. Pasul Patru tste manifestarea fizica a
dorintei tale.
fr doresc distractie placuta, S ara Nu-ti petrece timpul ncercnd
sa-ti aminte!t toate acestea. Exersea a doar aprecierea. Asta e
cheia. Mai bine du-te acasa acum, Sira. Putem sa vorbim mai multe
despre acestea mine.
Aprecierea, se gndi Sara, Voi ncerca sa ma gndesc la lucruri
care-i veni n minte. Aoleu, asta v fi foarte greu, gndi Sara, n
timp ce parasi tuf1surilelui Solo ono
ncepe cu ceva mai ufOr! i striga Solomon, lundu-si zborul
din acel loc.
"Ai dreptate," rse Sara. Te iUIbesc, Solomon, gndi Sara.
Si eu te iubesc, Sara. Sara auzi vocea lui Solomon, foarte
dar, desi el se afla acum undeva rStul de departe.
<"-' <"-'
74
------
~~
~~-
CAPITOLUL 12
Ceva ul0r, se gndi Sara. Vreau sa apreciez ceva Ul0r.
De la distanta, Sara putea sa vada cinele vecinilor
de vis-a-vis topaind prin zapada. Sarea si alerga, apoi se
rostogolea pe spate, evident fericit si plin de viata.
Brownie, ce catelfericit elti! Te apreciez; gndi Sara, avnd de
mers nca 500 de metri pna acasa. n acel moment, Brownie
ncepu sa alerge catre Sara ca si cnd ea ar fi fost stapna ei si
l strigase. Dnd din coada, dadu ocol Sarei de doua ori, apoi
sarind cu amndoua labele pe umetii ei, acest cine latos,
obraznic si destul de mare, o trnti pe Sara ntr-un morman
de zapada ce ramasese n urma unui plug care trecuse pe
acolo saptamna trecuta - si ncepu sa o linga pe fata cu
limba lui mare si umeda. Sara ncepu sa rda att de tare,
nct nu se mai putea opri. "A, si tu ma iubesti, nu-i asa,
Brownie?"
Sara statea n patul ei n acea noapte, gndindu-se la tot
ce se ntmplase n ultima saptamna. Ma simt ca Ii cnd al fi
75
Jost ntr-un caruse!. M-am sjmtit cel mai bine de cnd ma {tiu {i m-am
simtit mai rau dect m-am simtit vreodatti {i toate astea doar ntr-o
singura saptamna. Ador discutiile cu Solomon {i) ah) ct mi place
ca am nvatat sa Zbor, dar de asemenea) am Jost att de suparata n
aceasta saptamna. Foarte ciudat.
Gande{te-te la lucruri carepot fi apreciate. Sara putea sa jure
ca auzise vocea lui Solomon n dormitorul ei.
"Nu, nu poate fi," decise Sara. "Doar mi-am amintit ce
a spus Solomon." Apoi Sara se ntoarse pe cealalta parte,
gndindu-se. Apreciez acestpat calel cu siguranta) gndi Sara, n
timp ce-si tragea paturile peste umeri. Si perna mea. Pernuta
mea moale. Cu siguranta apreciez asta) gndi Sara, strngnd cu
drag perna si afundndu-si fata n ea. i apreciezpe tata {i pe
mama. Si pe Jas ..... {i pe Jason l apreciez.
Nu {tiu) se gndi Sara. Nu cred ca voi gasi locul exact al acelui
sentiment. Poate ca sunt prea obosita. Ma voi gndi la asta mine. Si
cu acest ultim gnd, Sara adormi.
"Zbor din nou! Zbor din nou!" striga Sara, n timp ce
se nalta deasupra casei. Zborul nu este cel mai bun cuvnt care
sa descrie asta) gndi ea. Mai degraba plutire. Pot sa merg oriunde
vreau eu!
Fara niciun fel de efort, dar stiind exact unde voia sa fie,
Sara porni usor dincolo de nori, oprindu-se pentru cteva
momente sa examineze cte ceva ce nu vazuse pna atunci,
uneori cobornd rapid foarte aproape de pamnt, apoi
ridicndu-se iar n vazduh. Sus! Sus! Sus! Ea descoperise ca
daca voia sa coboare, tot ceea ce trebuia sa faca era sa ntinda
un deget spre pamnt si se ndrepta spre acel punct. Cnd era
gata sa se ntoarca n vazduh, doar se uita n sus si se putea
nalta.
,
AI vrea sa pot zbura tot timpul! decise Sara.
Ia sa vedem) cugeta Sara, cam pe unde a{ vrea sa merg acum?
76
Sara si continua calatoria peste micul ei oras, privind
la luminile care se stingeau, ici, colo, casa dupa casa, familie
dupa familie pregatindu-se de culcare. ncepuse sa ninga
foarte usor, dar Sara fu cuprisa de un fior placut de caldura si
iguranta, plutind n mijlocul noptii, chiar daca era desculta si
doar ntr-o camasuta de noapte. Nu efrig deloc) baga de seama
ara.
Aproape toate casele erau n ntuneric de acum, doar
cteva lumini mai straluceau pe strazi, dar undeva departe,
pe cealalta parte a orasului, Sara observa o casa n care mai
ardeau luminile. Si se decise sa mearga ntr-acolo, sa vada
cine era treaz la acea ora. Probabil ca cineva care nu trebuie sa se
trezeasca mine dimineata n zori) gndi Sara apropiindu-se de
locul cu pricina, apoi ntinznd degetul mare de la picior,
cobor cu precizie spre acea casa. Se apropie de geamul de
la bucatarie, bucuroasa ca draperiile nu erau trase si ca putea
sa priveasca nauntru. Si acolo, stnd la masa din bucatarie,
printre hrtii mprastiate peste tot n jur, era chiar domnul
Jorgensen, nvatatorul Sarei. Domnul Jorgensen culegea
sistematic cte o hrtie, o citea, ~poi alta si apoi alta... Sara
ramasese fascinata privind la el. Parea a fi att de serios n
ceea ce facea.
Sara ncepu sa se simta un pic vinovata ca-si spiona
nvatatorul n acest fel. Dar, n -definitiv, asta era geamul de la
bucatarie) gndi Sara, nu de la baie sau de la dormitor, sau alt loc
ascu1lS.
Domnul Jorgensen ncepu deodata sa zmbeasca,
parnd ca-i place ceea ce citea, orice ar fi fost. Apoi, scrise
ceva pe acea hrtie. Dintr-o data Sara realiza ce facea domnul
Jorgensen. Citea lucrarile de control, pe care le dadusera
astazi, la sfrsitul orelor. Citea toate lucrarile pna la capat.
77
De multe ori, Sara gasea pe lucrarile ei ceva mzgalit la
nceputul sau la sfrsitul foii, dar nu apreciase acest lucru
prea mult. Niciodata nu poti sa-! mu!tumefti) s-a gndit Sara de
multe ori citind mzgaliturile notate pe lucrarile ei.
Dar vazndu-l pe acest om, citind, apoi scriind, si iar
citind si iar notnd ceva, n timp ce aproape toata lumea din
oras dormea deja, o facu pe Sara sa se simta foarte ciudat.
Se simti aproape ametita de lupta care se dadea n mintea
ei, n timp ce vechea perspectiva, negativa despre domnul
Jorgensen se ciocnea n capul ei cu noua lumina n care l
vedea acum. "Vai de mine!", zise Sara privind n sus, lucru ce
o facu sa se nalte deasupra casei nvatatorului ei.
Un fior cald, venind dinlauntru, o facu pe Sara sa si
simta pielea ca de gaina. Cu lacrimi de bucurie n ochi, cu
inima batndu-i de fericire, se nalta pna la nori si privi de
acolo la oraselul ei frumos si adormit, sau aproape adormit.
Te aprecieiJ domnule Jorgensen) gndi Sara, dnd nca o data
ocol casei lui, nainte de a merge acasa. Si n timp ce Sara
privi napoi spre fereastra bucatariei domnului Jorgensen,
fu sigura ca l vazuse stnd n picioare n dreptul ferestrei,
uitndu-se afara. ,r"'~r
~.
<I-,'
o""'~
~~
J;<
"
79
CAPI OLUL13
Buna dimineata, domnule Matson," si auzi Sara
, , propria voce unndu-i, n timp ce traversa
podul de pe Strada Princip Ia, n drum spre scoala.
Domnul Matson scoa e capul de sub capota masinii
la care lucra. Pentru ca er proprietarul statiei de benzina
de la intersectia Strazii principale cu Strada Centrala, el
o vazuse pe Sara de sute de ori dimineata trecnd spre
scoala, de-a lungul anilor, dar niciodata nu-l salutase n
acest fel pna acum. Luat rin surprindere, nici nu stiu ce
sa zica, raspunzndu-i doai cu un semn din mna. De fapt,
majoritatea persoanelor cate o stiau pe Sara ncepusera sa
?bserve schimbari radicale ~ncomportamentul ei introvertit.
In loc sa mearga cu priVir~ean jos, utndu-se la picioare
si a-dncita n gnduri, Sa a era nteresata de orice tinea
de orselul ei de munte S , n mod uimitor, chiar ciudat,
comunca cu ceilalti oame ;..
,
81
"Att de multe IUCt"uri de apreciat!" recunoscu Sara n
si?ea sa. Plugul curatase dqa zap+a de pe majoritatea str.azilor.
Asta-i chiar un lucru bun, gndi Sana.Apreciez asta.
Ea vazu macaraua pentru I repararea retelei electrice
a orasului aflata n fata magazinului Bergman, cu scara
ridicata. Un om era n vrful Sca~ii,lucrnd ceva pe un stlp
de tensiune, n timp ce un altul sb uita cu atentie de jos. Sara
se ntreba oare ce faceau ace-stio~meni si ajunse la concluzia
ca probabil reparau una din liniile de nalta tensiune care
devenise prea grea din cauza tJrturilor formati n ultimele
zile. Asta-i chiar un lucru b1!n, gddi Sara. Ce frumos din partea
acestor oameni ca au grija de curentul e ectrical orafului. Apreciez asta.
Un autobuz al scolii, plin de copii, veni de dupa colt, n
timp ce Sara intra n curtea scoli'. Ea nu putu sa vada fetele
niciunuia dintre copii, pentru ca ferestrele autobuzului erau
aburite, dar si putea imagina c m ce se ntmpla: soferul
autobuzului, care culesese odr aie de elevi fara chef de
scoala, nca dinainte de a se lu 'na de ziua, era acum mai
usurat ca jumatate din ei cOborru la scoala unde nvata si
Sara. El trebuia sa lase cealalta jumatate la vechea scoala
a Sarei, aflata pe Strada Princip Ia. Ceea ceface foferul acestui
autobuz este un lucru bun, gndi sa+. Apreciez asta cu adevarat.
Sara si scoase paltonul greu si nainta pe holul scolii,
observnd ct de cald si bine dra nauntrul acestei cladiri.
Apreciez aceasta cladire fi' centrala 1ermica ce da aceasta caldura fi
pe omul de serviciu care are grija de ara. Ea si aminti ca-I vazuse
cum alimenta cu o lopata cuptor l cu carbuni, avnd grija ca
focul sa arda cteva ore bune, a oi scotnd cenusa ramasa
din cuptor. Apreciez acest om de ~erviciu care muncefte ca noi sa
avem caldura n fcoala.
82
Sara se simtea minunat. Chiar nteleg toate aceste lucruri ce
pot fi apreciate) gndi ea. Ma ntreb de ce nu am nteles asta mai de
mult. E minunat!
"Hei, pampaIaule!" auzi Sara o voce pitigaiata, prefacuta
i zeflemitoare venind de undeva. Aceste cuvinte o facura
a se simta groaznic, iar Sara sari ca arsa cnd le auzi. Era
ocant sa vii ntr-un loc ce te facea sa te simti att de bine si
~ '.l
a vezi pe cineva care jignea pe un altul. Sara simti un nod
in stomac.
O) nu) si zise ea, nu din nou Donald Dar fu aproape sigura
ca erau aceiasi doi natarai. l prinsesera pe Donald ntr-un
colt al holului. l mpinsesera n dulap, iar Sara putu sa-i vada
pe Lynn si Tommy cu fetele lor scalmbaiate la doar ctiva
centimetri de fata lui.
,
Dintr-odata, Sara nu se simti deloc intimidata. "De ce nu
gasiti voi pe cineva de vrsta voastra cu care sa va bateti?".
Ei bine, asta nu era exact ceea ce Sara voia sa spuna, din
moment ce Donald era de fapt mai nalt dect cei doi. Numai
ca cei doi aveau curaj, pentru ca mereu erau nedespartiti si, n
felul acesta, i intimidau pe cei ca-Donald, de exemplu.
"A, Donald are o prietena, Donald are o prietena,"
cntara ei la unison. Fata Sarei se facu rosie de rusine, apoi
de furie.
Baietii rsera cu pofta, apoi plecara pe hol n jos, lasnd-o
pe Sara stnd acolo, rosie ca macul de mnie si de rusine.
83
y
/
\ 1,
v .
"
/ C_::,} ~
,
,.,
\,
"N-am nevoie sa-mi iei apararea!" striga Donald,
infuriind-o si mai mult pe Sara, dar ascunzndu-si n acest fel
lacrimile de rusine.
Bravo tie) Sara) si zise ea, am facut-o din nou. Nu ma nvat
minte.
Ei bine) Donalel gndi Sara, fi pe tine te apreciez. nca o data
m-ai qjutat sa nteleg ca sunt oproasta. O proasta care nu se nvata
minte.
85
CAPItOLUL 14
Buna, sOlomof,, zise Sara fara entuziasm,
, , atrn.ndu-si groz. danul pe stlpul de lnga cel
pe care statea Solomon.
Buna ziua, Sara. Este o i/frumoasa. Nu-i ala?
"Da, asa cred." i raspurse Sacra,absenta, fara sa observe
sau sa-i pese ca soarele stral1ucea din nou att de frumos. Sara
si scoase fularul de la gt S l vr n buzunar.
Solomon astepta, n lii' ste, ca Sara sa se adune si sa dea
drumul la suvoiul de ntre ari. Dar Sara era azi neobisnuit
de ursuza.
"Solomon," ncepu Sa a. "Nu nteleg."
Ce nu ntelegi,Sara?
"Nu nteleg la ce folo~este altora faptul ca eu apreciez anumite lucruri. Adica, vrefu sa spun ca eu chiar nu nteleg
la ce foloseste.
Ce vrei sa spui, Sara?
87
Pai, vreau sa spun cJ am pu1 n practica destul de bine
ce mi-ai zis toata saptamna. La ~nceput a fost mai de.greu,
dar pe urma a fost destul de usol Iar astazi, chiar apreciam
aproape totul, pna am ajuns la SJala si i-am auzind pe Lynn
si Tommy necajindu-1 din nou pe Donald .
.si ce s-a ntmplat atunci?
"Atunci m-am enervat. M-a enervat att de tare, nct
am tipat la ei. Am vrut doar saTIlase n pace pe Donald.
Dar am facut-o lata din nou, SOJomon. Am intrat n lantul
lor vicios. N-am nvatat nimic. t' urasc pe acesti doi baieti,
Solomon. Cred ca sunt groaznici. '
De ce i urasti? .
"Pentru ca ffil-au stncat zma. StaZ1, toata zma, apreC1am
tot mai multe lucruri. Cnd m- m trezit de dimineata am
,
apreciat patul, apoi micul dejun, pe mama si pe tata, chiar
si pe Jason. Tot drumul spre sco Ia am gasit lucruri pe care
le-am apreciat, apoi ei au ruinat to , Solomon. Ei m-au facut
sa ma simt groaznic, din nou. Ca nainte. Exact ca nainte sa
ncep sa apreciez lucrurile din jur l meu.
Nu ma mira ca efti suparata pe e, Sara} pentru ca ai cazut ntr-o
capcana teribila. De fapt} ai picat n c1amai rea capcana din lume. Sarei nu-i placu ceea ce auz~ acum. Ea vazuse destule
capcane construite acasa de Jasom si Billy,iar ea eliberase de
multe ori soricei, veverite si pasarfle pe care ei le capturasera
bucurosi. Numai ideea ca cine\fa poate sa o puna ntr-o
capcana o facu sa se simta terib! de rau. "Ce vrei sa spui,
Solomon? Ce capcana?"
Ei bine} Sara} cndfericirea ta djpinde de ceea ceface sau nuface
altcineva} te afli ntr-o capcana, pent~11 ca nu poti controla cegndesc
sau cefac ei. Numai ca tu} Sara} vei descoperi adevarata libertate -
libertatea la care nici macar nu ai vis t - cnd vei realiza cafericirea
88
fa nu depinde de nimeni altcin1va. Fericirea ta depinde numai de ceea
(e TU alegi sa ai n atentie.
Sara asculta tacuta, ~ar lacrimile i se prelingeau pe
obraji.
\ li
Chiar acum) te simti ca ntr-o capcana, pentru ca nu poti sa
vezi cum aiputea raspunde n mod difelit la ceea ce ai vazut ca s-a
ntmplat. Daca efti martor l. ceva care teface sa nu te simti bine)
ripostezi conform acestor situati'. Si tegndefti ca singura conditie ca sa
te simti mai bine este ca aceste sz uatii sa se mbunatateasca. Si deoarece'
nu poti controla aceste situatii) e simti prinsa n capcana.
Sara si sterse fata cu dosul mnecii. Se simtea destul
'" .J' ,
de stnjenita. Solomon a ea dreptate. Se simtea ca ntr-o
capcana. Si voia sa iasa afa a de acolo.
Sara) ncearca n continoare sa apreciezi lucrurile - fi vei ncepe
sa te simti mai bine. Vom CoJ["itinua sa aflam cte ceva despre toate
astea) futin cteputin) n timp. Vei vedea. Nu vafi dificil pentru tine
sa ntelegi. Distreaza-te n con inuare. Vom vorbi mai multe mine.
Somn UfOr.
89
CAPITOLUL 15
Solomon avea dreptate. Lucrurile pareau sa mearga
din ce n ce mai bine. De fapt, urmatoarele saptamni
fusesera cele mai bune din viata Sarei din cte si amintea ea.
, ,
Totul parea sa mearga att de bine. La scoala, zilele treceau
mai repede, orele erau tot mai scurte si, spre surpriza Sarei,
de fapt ncepuse sa-i placa la scoala. nsa, pentru Sara, cea
mai buna parte a zilei continua sa ramna Solomon.
"Solomon," zise Sara, "Ma bucur att de mult ca te-am
gasit aici, n desisul asta. Tu esti cel mai bun prieten al
"
meu.
Si eu ma bucur, Sara. Noi ne asemanam) {tiai asta?
"Ei bine, ai dreptate doar pe jumatate, oricum," rse
Sara, uitndu-se la penajul minunat al lui Solomon si simtind
cum o nvaluie o adiere calda de apreciere. O auzise pe mama .
ei spunnd adesea: "Cine se aseamana, se aduna", dar nu se
gndise niciodata prea mult la ce ar putea nsemna asta si,
91
binenteles, cu att ;nai mult nu se vedea deloc ntr-un staI
de pasari.
"Totusi, ce nseamna asta, Solomon?"
Oamenii folosesc aceasta expresie ca sa sublinieze faptul ca, daca
ofiinta se aseamana cu alta) se ntlnesc fi le gasqti mpreuna. Asta
nseamna ca ceea ce se aseamana se atrage.
"Vrei sa spui ca berzele stau mpreuna, si ciorile stau
mpreuna, si vever.itelestau mpreuna?"
Da) cevadegenul asta. Dalj defapt, toate fiintele care se aseamana
fac asta) S ara. Numai ca asemanarea nu este ntotdeauna ceea ce crezi
ca este. De multe ori) nu este ceva evident) cezJacepoti vedea.
"Nu nteleg, Solomon. Daca nu poti vedea, cum poti
sa-ti dai seama ca seamana sau nu?"
,
Poti simti) Sara. Dar asta ti cere multa exersare fi nainte de a
putea exersa trebuie sa ftii ce anume cauti) nsa, atta timp ct oamenii
nu nteleg regulile de baza, ei nu vor fti ceea ce cauta.
"Reguli, ca regulile unui joc, Solomon?"
Da) ceva degenttl asta. De fapt, ttn nttme mai potrivit pentrtt asta
ar fi ),Legea Atractiei.)) Legea Atractiei spune ca Ceea ce se
........ "
aseamana se atrage.
,,0, nteleg," se nsenina Sara. "Cine se aseamana, se
aduna."
Asta este)Sara. Si oricine fi oricen ntregttl Univers este influentat
de aceasta Lege.
"Pe asta n-am nteles-o, Solomon. Te rog sa-mi spui mai
multe."
Mine) ct va fi zitta de Ittnga, ttrmarefte dovezile acestei Legi.
Tine ochii deschip' fi ttrechile cittlite fi) cel mai important Ittcru) fii
atenta la modul n care te simti n timp ce observi Ittcrurile) oamenii)
animalele fi sitttatiile din jttrttl tatt. Distractie placttta Ctt asta) Sara.
Vorbim mai mttlte despre asta) mine.
92
Hmmm, Cine se aseamana se aduna, cugeta Sara. Si n timp
ce aceste cuvinte-i treceau prin minte, un stol mare de gste
isi luara zborul de pe izlaz si-si flfira aripile chiar deasupra
capului Sarei. i placusera ntotdeauna aceste gste salbatice si
era att de uluita de desenul stolului pe care-l etalau brazdnd
cerul. Sara rse de strania coincidenta ca numai ce vorbise
,
despre stolul de pasari si imediat vazu cerul plin de ele. Hmm,
Legea Atractiei!
93
CAPItOLUL 16
Masina veche si straltitoare a familiei Pack ncetini
cnd trecu pe lnga Sara. a le facu cu mna, iar domnul
si doamna Pack zmbira si ,. raspuns era la rndullor cu un
semn din mna.
Sara si aminti comentatiile tatalui ei despre acesti vecini
cam n vrsta. "Acesti batrrei se aseamana att de mult."
"Chiar seamana unul cu celalalt," adaugase mama Sarei.
Hmmm) se gndi Sara, }ntr-adevar seamana foarte mult unul
cu celalalt. Sara ncerca sa-si Iduca aminte de cnd i cunostea
pe acesti doi vecini. "Amlndoi arata ca scosi din cutie,"
observase mama ei chiar de la nceput. Masina domnului
Pack era ntotdeauna cearyai stralucitoare din oras. "Cred
c-o spala n fiecare zi," a bo~banit tatal Sarei, nemultumit de
contrastul dintre masina veSnic curata a domnului Pack si a
lui, care era de obicei murd~ra. ntotdeauna, vara, gazonul si gradina domnului Pack qrau tunse si aranjate ca la carte,
95
iar doamna Pack era ntQtdeauna la fel de ngrijita ca si sotul
ei. Sara nu avusese prea multe ocazii sa intre n casa IQr,dar
de cte ori mama ei o trimesese la ei cu vreo treaba si putuse
intra nauntru, Sara fusese ntotdeauna impresionata de acea
casa unde totul era curat, ordonat si aranjat, iar fiecare lucru
era pus la locul lui. Ah) Legea Atractiei) concluziona Sara.
Jason, fratele Sarei, mpreuna cuindisciplinatullui prieten
Billy, trecura n viteza..pe lpga ea, cu bicicletele, amndoi
pedalnd ct putura de aproape de Sara, nct aproape ca o
lovira. "Hei, Sara, uita-te pe unde mergi," o tachina Jason.
Sara i putu auzi rznd n timp ce coborau strada.
Derbedeilor! gndi Sara; n timp ce revenea pe trotuar,
enervata ca trebuise sa se catare pe un gard ca sa se fereasca
din calea nebunilor. "Astia-s facuti unul pentru celalalt,"
mormai Sara. "Le face o deosebita placere sa necajeasca pe
ceilalti." Sara se opri deodata din mers, cugetnd: "Cine se
asemana se aduna! Asta-i Legea Atractiei!"
Si orice Ji oricine n Univers este supus acestei legi! si aminti
Sara cuvintele lui Solomon.
A doua zi, .Sarapetrecu ct de mult timp putu n cautarea
dovezilor Legii Atractiei.
Este pretutindeni! concluziona Sara, uitndu-se la adulti si
copii si la adolescentii ce se perindau prin oras.
Sara se opri la Hoyt's Store, un fel de magazin universal
aflat chiar n mijlocul orasului si singurul magazin n drumul
Sarei spre scoala. Ea si cumpara o radiera noua, pentru ca pe
cea veche o mprumutase ieri si nu o mai primise napoi, si o
ciocolata pe care s-o mannce n pauza de masa.
Sarei i placea sa intre n acest magazin. ntotdeauna se
simtea bine acolo. Proprietarii magazinului erau trei barbati
simpatici si neobositi, care ntotdeauna erau bucurosi sa
96
\\
\
glumeasca cu oricine intr, n magazin. Era un loc mereu
aglomerat, pentru ca era sir-gurul magazin-bacanie din oras,
dar chiar si cnd era coada ta casa, cei trei barbati glumeau si
rdeau cu oricine era gata s~intre n acest joc.
"Cum ti merge, pustoaico?" i zise Sarei cel mai nalt
dintre cei trei glumeti.
Entuziasmul lui o lua ~n pic prin surprindere pe Sara. Ei nu glumisera cu ea prea mft pna acum, pentru ca o gaseau
cam retrasa, numai ca astaz~,n mod evident ei voiau ca Sara
sa ia parte la distractia lor.
"mi merge bine." Rasf,unse Sara cu ndrazneala.
"Asa! Asta voiam sa aur! Ce-o sa mannci nti, ciocolata
sau radiera?"
"Ma gndeam sa mafnc nti ciocolata. Voi pastra
radiera pentru desertl" i zlmbi Sara strengareste.
Domnul Hoyt izbucni ~ hohote de rs. Sara il luase prin
surprindere cu raspunsul ei prompt si plin de umor. Replica
inteligenta a Sarei o surpri9se pna si pe ea.
"Atunci, sa ai o zi milunata, draguta! Si sa nu-ti pierzi
simtul umorului!" -
,
Sara se simtea minun t lund-o iar la pas pe Strada
1. Cine se
E pretutindeni!
Ce Zi minunata! recunorcu Sara, aple- ,~ ~~.'
cndu-se pe spate, Uitnju_se n sus \.~ ~_
spre cerul albastru, Era n cer de
un albastru stralucitor, n ceasta zi
exceptionala si calda de 'arna, De , ,
obicei la acea ora strazile S1'. rotuarele
nghetate straluceau, iar .ci siroaie
de apa se prelingeau n lalea Sarei, formnd mici baltoace ici-dolo,
97
"Brrrrroooom," urla,ra la unison Jason si Billy, trecnd
pe lnga Sara val-vrtej, pedalnd pe biciclete att de repede
si de aproape de Sara, nct aproape ca o doborra. Apa
murdara o mprosca pe Sara de jos pna sus.
"Bestiilor!" striga Sara, uda leoarca de apa murdara si
clocotind de furie. Chiar nu nteleg asta. O sa-I ntreb pe Solomon
despre acest lucru.
Chiar daca hainele ude: se uscasera ntre timp, iar
majoritatea petelor fusesera scoase, la sfrsitul zilei Sara era
nca tulburata si suparata. Era furioasa pe Jason, dar nu era
nimic nou n asta. Era suparata si pe Solomon, si pe Legea
Atractiei, si pe oamenii care se aseamana si se aduna. De
fapt, Sara era suparata pe toata lumea.
Ca de obicei, Solomon statea cocotat pe stlpul lui,
asteptnd rabdator vizita Sarei.
Arati destul de tulburata astazi, Sara. Despre ce vrei sa
vorbim?
"Solomon!" zise Sara cam rastit. Ceva nu e~n regula cu
aceasta Lege a Atractiei!"
Sara se opri, asteptnd ca Solomon sa o corecteze.
Zi mai departe, Sara.
"Ei bine, n-ai spus tu ca Legea Atractiei spune ca cine se
aseamana se aduna? Iar Jason si Billysunt de-a dreptul ticalosi,
Solomon. De cele mai multe ori, si petrec ziua ntreaga
cautnd modalitati ca sa-i faca pe altii sa se simta rau." Sara
se opri putin, nca asteptnd ca Solomon sa intervina.
Zi mai departe.
"Solomon, eu nu sunt ticaloasa. Vreau sa spun ca eu nu
stropesc oamenii cu noroi si nici nu dau cu bicicleta peste ei.
Nu pun capcane pentru animalute si nici nu le omor si nici
nu dezumflu rotile de la masinile vecinior, deci cum sa se
98
asemene Jason si Billy cu mine? Nu facem parte din aceeasi
tagma, Solomon. Suntem diferiti!"
Crezi cafason fi Bil!J sunt cu adevarat ticalofi, Sara?
"Da, Solomon, cred!"
Sunt de acord cu tine ca sunt cam pungafi, zmbi Solomon,
dar ei se aseamana destul de bine cu oricine sau orice n acest univers.
Au fi parti bune fi parti rele. Ai observat vreodata cafratele tau sa
faca un lucru bun?
"Pai, da, cred ca da. Dar foarte rar" se blbi Sara. ,,0 sa
ma gndesc la asta. Dar, Solomon, nca nu pricep. De ce ma
necajesc tot timpul? Eu nu-i necajesc pe ei!"
Ei bine, Sara, uite cum stau lucrurile. n fiecare moment, tu ai
posibilitatea de a alegentre ceva ceti-ai dori sa ai, ori ceva ce-ti lipsefte.
Cnd tu te uiti la ceva ce-ti dorefti - doar privind la acel lucru, ncepi
sa vibrezi ca fi ei. Devii lafel ca e~ Sara, ntelegi?
"Vrei sa spui ca doar daca ma uit la cineva care este
ticalos, devin si eu ticaloasa?"
Ei, nici chiar afa, dar ai nceput sa ntelegi. Imagineaza-ti un
panou de comanda, cam de marimea patului tau.
"Un panou de comanda?"
Da, Sara. Un panou cu mii de beculete, ca cele din pomul de
Craciun, care clipescpe acestpanou. O mare de beculete.Mii de beculete,
iar tu efti unul dintre ele. Cnd ceva ti atrage atentia, doar pentru ca
te concentrezi asupra acelui lucru, beculetul tau depe panou se aprinde,
fi n acel moment toate becurile de pe acel panou - care sunt n
armonie vibrationala cu becul tau - se aprind fi ele. Si toate
aceste beculete aprinse reprezinta lumea ta. Aceftia sunt oamenii fi
ntmplarile la care ai tu acum acces vibrationai.
Gndefte-te la acest lucru, Sara. Dintre toti oamenii pe care-i
cunofti tu, pe cine scie fi hartuiefte fratele tau fason cel mai mult?
Sara raspunse instantaneu. "Pe mine, Solomon. ntot-
deauna pe mine ma enerveaza!"
99
Si dintre toti oamenii pe care-i cuno{ti tu, cine crezi ca este cel mai
enervat de scieile lui fason? Ce beculete crezi ca se vor aprinde pe
panou, n armonie vibration~ia cu beculetele celor doi {trengari, Sara?
Sara se puse pe rs, ncepnd acum sa nteleaga. "AI
meu, Solomon. Eu sunt cea mai enervata. Beculetul meu va
sta aprins atta timp ct ma voi uita laJason si voi fi furioasa
pe el."
Deci, vezi tu, Sara, c!:,ct te uiti mai mult la cevacare nu-ti place,
{i i acorzi atentie, {i opui rezistenta acelui lucru, {i te gnde{ti la el -
cu att mai mult sta luminita ta aprinsa pe panoul de comanda, iar
atunci ai parte de mai mult dect att. Deseori, tu vibrezi chiar {i cnd
fason nu este npreqjma ta. Tu-ti aminte{ti doar ultimul lucru care s-a
ntmplat actunci cnd el a fost n preqjma ta. Lucrul bun din toate
acestea, Sara, este acela ca: Poti spune ntotdeauna, dupa cum te simti,
n ce stadiu de armonie vibrationala te afli.
"Ce nseamna asta?"
.Ori de cte ori e{ti fericita, ori de cte ori simti recuno{tinta, ori
de cte ori e{ti atenta la aspectelepozitive ale cuiva sau ale unui lucru,
vibrezi n armonie cu ceea ce vrei tu. Dar ori de cte ori qti suparata
sau ti-e frica, ori de cte ori te simti vinovata sau dezamagita, tu efti -
n acel moment - n armonie cu ceea ce nu vrei.
"Chiar de fiecare data, Solomon?"
Da. De fiecare data. Poti avea ncredere n modul tau de a simti.
Este Sistemul tau de Caiauzire. Gnde{te-te bine la asta, Sara. n
urmatoarele cteva zile, n timp ce vei observa acestea njurul tau, fii
atenta la modul n care te simti. Arata-ti tie nsati, Sara, n ce stadiu
de armonie vibrationaia te afli.
"Bine, Solomon. Voi ncerca. Dar sa stii ca e destul de
complicat. O sa-mi ia destul timp sa exersez asta."
Sunt de acord. E bine ca exista njurul tau att de multi oameni
care-ti vor da ocazia sa exersezi. Distractie placuta!
Si cu asta, Solomon si lua zborul si disparu.
100
Ce ufor e pentru tine sa ~ui asta) Solomon) gndi Sara. Tu
poti sa-ti alegi cu cine sa-ti petTci timpul. Nu efti obligat sa-tipetreci
timpul n {Coalacu Lynn po TOllmy. Nu trebuie sa locuiefti cufason.
Deodata, ca si cnd Solomon ar fi stat nca acolo vorbind
direct si clar n urechile Sa+i, ea auzi: Cnd fericirea ta depinde
de ceea ceface sau nuface altcinfva) te afli ntr-o capcana, pentru ca nu
poti controla cegndesc sau ceJec ei. Vei descoperi adevarata libertate
- libertatea la care nici macar nf ai visat - cnd vei realiza cafericirea
ta nu depinde de nimeni altcin 'va. Fericirea ta depinde numai
de ceea ce tu alegi sa ai n atentie.
JOI
CAPItOLUL 17
Ce Zi a mai fost fi af'ta de azi, gndi Sara n timp ce
nanta catre tufisu ile lui Solomon.
"Urasc scoala!" striga 's ra c~ voce tare, n timp ce mnia
o nvaluia din nou, mnie ce o ncerca n fiecare moment
n care pasea n curtea sc~li. nainta uitndu-se n jos, la
picioare, rememornd fiecare detaliu al acestei zile de-a
dreptul rrllzerabile.
Ajunsese n fata portii ~ acelasi mQment n care ajunsese
autobuzul scoli, iar cn~ soferul autobuzului desI
usile, o ceata de baieti SalbJ. tici aproape ca o secerasera pe
Sara, mpingnd-o n toate directiile, aruncndu-i cartile si
mprastiindu-i toate lucrurillce le avean ghiozdan. Si, cel mai
rau dn toate astea, tema ei pentru ora domnului Jorgensen
fusese la propriu calcata n p cioare. Sara si adunase de pe jos
hrtiile mototolite si murdare, le facuse teanc si le ndesase
103
n ghiozdan. "Asta penttu ca mi-a pasat prea mult de cum
arata hrtiile astea nenorocite," mormaise Sara printre dinti,
regretnd n acel moment ca petrecuse o gramada de timp sa
rescrie tema a doua oara nainte sa sa o mpatureasca si sa o
aseze cu grija n ghiGzdan.
nca ncercnd sa-si aranjeze lucrurile n timp ce pasea
pe usa principala a scolii, Sara nu mergea destul de repede
pentru Doamna Webster. "Bai mai repede, Sara, nu pot sa
stau dupa tine toata ziua!" o biciuise pe Sara vocea ascutita a
celei mai nesuferite profesoare de la clasa a treia.
"Scuzati-ma ca sunt n viata!" abia mormai Sara. "Mare
scofala!"
Sara trebuie sa se fi uitat la ceas de o suta de ori n acea
zi, numarnd minutele pna la eliberarea din aceasta nebunie
fara sfrsit.
Si apoi, n sfrsit, ultimul clopotel si Sara era libera.
"Urasc scoala. O urasc cu adevarat. Cum poate reprezenta
scoala ceva important, cnd aici te simti oribil?"
Deja devenit un obicei, Sara apuca drumul catre tufisurile
lui Solomon si, n timp ce traversa proprietatea familiei
Thacker, Sara gndea: Asta este cea mai proasta dispozitie pe care
am avut-o vreodata. Cel putin de cnd lam ntlnit pe Solomon.
"Solomon," ncepu Sara sa se plnga, "Urasc scoala.
Cred ca este o pierdere de timp."
Solomon era foarte tacut.
"Este ca o cusca din care nu poti iesi, iar oamenii din
aceasta cusca sunt rai si cauta, ct e ziua de lunga, modalitati
sa te faca sa suferi."
nca niciun comentariu din partea lui Solomon.
"Este destul de rau cnd copiii sunt rai unii cu altii, dar si
profesorii sunt rai, Solornon. Cred ca nici lor nu le place acolo.
104
Solomon pur si simplu statea acolo, privind fix. Clipea
doar din cnd n cnd din ochii lui mari si galbeni, dnd astfel
de nteles Sarei ca nu adormise.
,
O lacrima aluneca pe obrazul Sarei n timp ce-si expunea
frustrarea. "Solomon, eu vreau doar sa fiu fericita. Si nu cred
ca voi fi vreodata fericita la scoala."
Atunci, Sara, cred ca ar fi mai bine sapleci fi din orar
Sara privi n sus, speriata de comentariul neasteptat al lui
Solomon.
"Ce-ai spus, Solomon? Sa plec si din oras?"
Da, Sara, dacaparasCfti fcoala, pentru ca acolosunt cteva lucruri
negative, cred ca ar trebui saparasefti fi orafu~ fi tara asta, fi sapleci
depe fata pamntului acestuia, chiar fi din acest Univers. Numai ca
acum, Sara, nu ftiu unde sa te trimit.
Sara era confuza. Asta nu parea sa semene deloc cu
solutia cautata la acel Solomon pe care-l stia si-l iubea ea.
"Solomon, ce spui tu acolo?"
Ei bine, Sara, am descoperit ca n fiecare particula din Univers
exista fi ceea ce vrem fi ceea ce am vrea sa fie dar lipsefte. n fiecare
persoana, n fiecare situatie, n fiecare loc, n fiecare moment - aceste
posibilitati de a alege sunt ntotdeauna acolo. Chiar prezente. Vezi tu,
Sara, daca parasefti un loc, sau o mprqurare, pentru ca ceva negativ
este acolo, n urmatorul loc unde vei merge ~afi cam lafel.
"Nu ma faci sa ma simt mai bine, Solomon. Suna
descurajant."
105
~
Sara, sarcina ta nu este sa cauti locul peifect unde sa existe doar
lucrurile pe care le vrei tu. Sarcina ta este sa cauti lucrurile pe care le
vrei n fiecare loc.
"Dar de ce? Ce cstig facnd asta?"
Pai, pe de o parte te vei simti mai bine, iar, pe de alta parte,
pe masura ce ncepi sa observi lucrurile pe care vrei sa le
vezi, multe din aceste lucruri ncep sa devina parte din
experienta ta. Va fi din ce n ce mai UfOr,Sara.
"Dar, Solomon, nu sunt unele locuri mai rele dect
altele? Vreau sa spun ca scoala este cel mai rau loc care poate
fi pe lumea asta."
Sara, este mai ufor sa gasefti lucruri pozitive n unele locuri dect
n altele, numai ca asta poate sa se tran.iforme ntr-o mare capcana.
106
"Ce vrei sa spui?"
Cnd vezi ceva ce nu-ti place Ii te hotaralti sa mergi altundeva -
lrparte de acel loc - de obicei, acel ceva l iei cu tine.
"Dar, Solomon, n-as vrea sa iau cu mine pe acei profesori
:ii sau pe copiii aia'urciosi."
Pai, poate ca nu exact pe aceia, Sara, dar tu vei ntlni altii,
-oarte asemanatori cu aceia, oriunde te-ai duce. Sara, amintelte-ti de
.cine se aseamana se aduna". Amintelte-ti de "Panoul de Comanda. "
Cnd vezi lucruri care nu-ti plac Ii te gndelti la ele Ii vorbelti despre
'le, tu devii ca ele, Ii atunci oriunde te-ai duce, vorfi Ii ele acolo.
"Solomon, eu uit tot timpul ce-mi spui tu depre toate
astea."
Ei bine, Sara, estefiresc sa uiti astea, pentru ca tu elti lafel ca
Illqjoritatea oamenilor care au nvatat sa raspunda la anumite situatii.
Daca situatiile dinjurul tau sunt bune, tu reactionezi simtindu-te bine,
dar daca situatiile din jurul tau sunt rele, reactionezi prin a te simti
rau.
Marea mqjoritate a oamenilor gndesc ca trebuie sa gaseasca
situatiile perfecte, iar odata gasite aceste situatii perfecte, atunci ei
pot reactiona prin a fi fericiti. Numai ca asta este foarte frustrant
pentru oameni, pentru ca ei descopera,joarte repede, ca nu pot controla
situatiile.
Ce trebuie sa nveti tu, Sara, este ca tu nu elti aici ca sa gaseiti
situatiile perfecte. Tu elti aici ca sa alegi lucruri cepot fi apreciate - care
tefac sa vibrezi ca n situatiile perfecte - n'ala fel nct, n acestfe~ sa
poti atrage situatiile perfecte.
"Am nteles," ofta Sara. Totul pare att de complicat de
nteles.
,
Sara, chiar nu e att de complicat pe ct pare. De fapt, oamenii
fac acest lucru mult mai complicat n timp ce ncearca sa nteleaga toate
situatiile care-i nconjoara. Poate deveni foarte ncurcat daca ncerci sa
ntelegi cum este creata fiecare situatie, sau care situatie este corecta Ii
107
~
care este gre{ita. Poti sa nn.ebune{ti /[cercnd sa ntelegi toate astea. Dar daca veifi atenta doar ca robinetu1 tau sa fie ori deschis ori nchis,
atunci viata ta vafi mult mai simpla {tmult mai fericita. "Robinetul meu? Ce vrei sa srui?"
Sara, n fiecare moment, un {uvpi de energie pozitiva pura se revarsa asupra ta. Poti sa spui ca estelaproape capresiunea apei din
casa ta. Aceasta presiune a apei este jAntOtdeauna acolo, opunndu-se
robinetului tau. Si atunci cnd vrei sa ai apa i'n casa, dai drumul la
robinet {i la{i apa sa curgd. Iar cnd r: binetul este nchis, apa nu mai
curge. Este sarcina ta sa tii deschis cest robinet al Starii de Bine.
El e~e ntotdeauna acolopentru tine, lumai ca tu trebuie sa-lla{i sa
curga..
"Dar, Solomon," protesta Sa la."La ce mi-ar folosi sa-mi
tin robinetul deschis ntr-o scoalJ~unde ceilalti sunt suparati
, ~"
si josnici?"
n primul rnd, cnd robinetul ta1 este ~,
deschis, nu vei mai observa atta josnrcie,
iar parte din aceste lucruri se vor schi]ba chiar sub ochii tai. Sunt multi oa:rni
care oscileaza pe muchie de cutit ntr[ a
tine robinetul deschis sau nchis, dar rnd
ei intra n contact cu tine {i robinetul/
tau este deschis, ei ti vor raspunde
cu u{urinta printr-un zmbet sau
cu o alta abordare frumoasa. De
asemenea, trebuie sa tii minte ca un
robinet deschis nu afecteaza numai
ceea ce se ntmpla chiar n acest mo1nent. El afecteaza {i ce se va
ntmpla mine {i poimine. Prin urm+e, cu ct mai multe zile n care
azi te simti bine, cu att mai multe sitf'atii n care mine {i poimine
ti vor oferiplacere. Exerseaza asta, S kra.
108
Ia decizia ca nicio situati~) indiferent ct de rea poate sa-ti para
n acel moment, sa nu te influe~(eze sa-ti nchizi robinetuL Alege ca cel
mai important lucru este sa-ti tfi robinetul deschis. Iata cteva cuvinte pe car1 sa le tii minte fi sa le spui) ct de des
poti: ))Oricum ar sta lucrurile) [mi voi tine robinetul deschis. "
"Bine, Solomon," ras~unse Sara, supusa, nefiind foarte
igura ca ntelesese tot ce-i s~usese Solomon, dar amintindu-si
ca lucrurile mersesera mul mai bine atunci cnd ncercase
celelalte tehnici pe care i le propusese Solomon.
"Voi exersa asta. Sper ~a mearga," zise Sara peste umar,
n timp ce parasea tufisurilb lui Solomon. O sa fie de-a dreptul
placut safii capabil sa te simti Ibineindiferent de ce se ntmpla. Asta
este ceeace vreau cu adevarat!
"'" "'"
109
CAPI1rOLUL 18
Masina mamei Satei era pe aleea din fata casei. Ce
ciudat, gndi Sart Nu trebuia sa fie acasa afa devreme.
"Hei, am venit," striga Sara n timp ce deschidea usa,
urprinsa de ea nsasi cu ,cest anunt neobisnuit ca a ajuns
acasa. Numai ca nu primi ciun.raspuns. Sara si lasa cartile
pe masa elin sufragerie si mai striga o data, trecnd prin
bucatarie catre holul ce d cea spre dormitoare: "E cineva
acasa?"
"Sunt aici, scumpo," uzi' Sara vocea calma a mamei.
Draperiile elin dormitorul Famei erau trase, iar mama Sarei
era ntinsa pe pat avnd ur prosop roz nfasurat peste ochi
si frunte.
"Ce s-a ntmplat, mara?" ntreba Sara. "A, am doar o durere I de cap, scumpa mea. M-a durut
toata ziua, si ntr-un final rm hotart ca nu mai pot sta nici
macar un minut la serviciu. asa ca am venit acasa."
111
"Te simti mai bine a~um?"
"Ma simt mai bine daca tin ochii nchisi. Voi mai sta
putin ntinsa aici. Ma voi ridica "n pat mai trziu. Te rog
sa-mi nchizi usa, iar cnd va veni fratele tau spune-i si lui ca
ma voi ridica din pat mai trziu. Poate ca daca voi reusi sa
adorm putin, ma voi simti mai bi le."
Sara iesi n vrful picioarelor E' n camera, nchiznd usor
usa. Ramase n picioare penttu o reme, pe holul ntunecos,
ncercnd sa se hotarasca ce sa aca mai departe. stia cam
care erau treburile casei ce trebui. u facute. Le facuse de att
de multe ori, n fiecare zi, de multJ vreme, nct nici nu-si mai
amintea de cnd, dar cumva de fi care data pareau altfel.
Sara nu-si putu aduce aminte ultima data cnd mama ei
lipsise de la serviciu, fiind bolna a, si atunci fusese tot asa
ceva neasteptat. Sara avea un nod n stomac si se simtea cam
dezorientata. Nu realizase pna acum ca taria de caracter
si umorul mamei aveau o influ1enta att de mare asupra
propriilor ei zile.
"Nu-mi place asta," zise Sa a cu voce tare. "Sper ca
mami sa se simta bine, ct mai re I ede."
Sara. Sara auzi vocea lui Sol~mon. Depinde fericirea ta cIR situatiile dinjurul tau? Aceasta poate fi o buna ocazie sa exersezi.
"Bine, Solomon. Dar cum [1 a exersez? Ce trebuie sa
fac?"
Doar deschide-ti robinetu~ Sara. I nd te simti rau) robinetul tau
este nchis. Afa ca ncearca sa tegnde ti doar la lucruri care teJac sa
te simti mai bine pna cnd vei simti ck robinetul tau curge din nou.
Sara merse n bucatarie, dai gndurile ei erau nca la
mama ei care statea ntinsa n pat, n camera de alaturi. Poseta
mamei era pe masa de la bUcatarier,iar Sara nu putea sa nu se
gndeasca la mama ei.
112
Hotara{te-te sa faci ceva, Sara. Gnde{te-te la treburile casei {i
.' -opune-ti sa lefaci n timp record, n seara asta. Gnde{te-te sa faci
1'a mai mult ca de obicez~mai mult dect treburile zilnice.
Si inspirata de aceasta idee, Sara porni la actiune. Se
.sca repede si sigura pe ea, culegnd lucrurile de prin casa
.::arenu fusesera puse unde trebuie de membrii familiei, seara
:xcuta nainte de culcare. Strnse si aseza ntr-un teanc ziarele
.::arepareau ca acopera o mare parte din podeaua camerei de
zi. Curata chiuveta si cada de la unica baie a familiei. Goli
osurile de gunoi din bucatarie si baie. Facu ordine n hrtiile
:mprastiate pe biroul imens, din stejar, al tatalui ei, care fusese
~hesuit cu greutate ntr-un colt al camerei de zi, fiind foarte
l:enta sa nu le mute prea departe de locul unde le pusese tatal
e. Nu era prea sigura daca asta era ordine sau dezordine pe
~irou, dar nu voia sa creeze nicio problema. De fapt, tatal ei
~trecea putin timp la acest birou, iar Sara se ntreba deseori
de ce trebuia ca o mare parte din camera sa fie consacrata lui.
Parea nsa ca i oferea tatalui ei un loc unde sa se poata gndi
52U si, cel mai important, un loc unde sa-si ascunda lucrurile
. care nu voia sa se gndeasca la un moment dat.
Se misca repede, cu scopuri bine definite, lund chiar
'ecizia sa nu dea cu aspiratorul p'e covorul din camera de zi,
_entru ca nu voia sa-si deranjeze mama, realiznd astfel ct
e bine se simtea n asa de scurt timp. Dar, lund decizia sa
au dea cu aspiratorul si gndind, ca o Roate deranja pe mama,
atentia ei se ndrepta iar spre o stare negativa si aoleu, simti
din nou nodul n stomac.
Vai! gndi Sara. Asta-i nemaipomenit. Pot spune, de fapt,
,dfelul n care ma simt dePinde doar de lucrurile asupra carora ma
"oncentrez. Situatiile nu s-au schimbat, dar atentia mea da!
Sara simtea ca jubileaza. Descoperise ceva foarte
important. Descoperise ca bucuria ei nu depinde cu adevarat
de nimeni si nimic altceva.
113
Deodata, Sara auzi usa dormitorului mamei sale
deschizndu-se, iar pe mama intrnd n bucatarie. "Oh, Sara,
totul arata att de frumos!" exclama aceasta, parnd n mod
clar ca se simte mult mai bine.
"Ti-a trecut durerea de cap, mami?" ntreba Sara cu
tandrete.
,
"E mult mai bine acum, Sara. M-am putut odihni o
vreme, pentru ca stiam ca tu erai aici avnd grija de treburile
casei. Multumesc, iubit'o."
Sara se simti minunat. Stia ca nu facuse mai mult dec:
, ,
ar fi facut n oricare alta zi dupa ce venea de la scoala. Mam2.
ei nu o apreciase pentru fapta sa. Mama sa aprecia robinettL
deschis al Sarei. Pot sajac asta) decise Sara. Pot sa-mi tin robinetII,
deschis indiferent de situatie.
Sara si aminti afirmatia lui Solomon: mi voi tine robinetJ/.
, ,
deschis - oricum ar sta lucrurile!
114
l
I
CAPITOLUL 19
Poarte bine) Sara - ai un 10. Sara citi notitele mzgalite
n coltul de sus al lucrarii de ieri, pe care tocmai
:-0 napoiase domnul Jorgensen. Sara ncerca sa-si ascunda
chicoteala ce o apucase n timp ce citea cuvintele scrise cu
erneala rosie. Domnul Jorgensen privi napoi spre Sara,
inmnnd lucrarea colegei din fata ei, iar cnd ochii Sarei
~tlnira privirea profesorului, acesta i facu cu ochiul.
Sara si simti inima ca-i sare din piept. Se simtea foarte
:nndra. Acesta era un sentiment nou pentru Sara, iar odata
descoperit, realiza ca i place foarte mult.
Abia astepta sa mearga sa-i povesteasca lui Solomon.
"Solomon, ce s-a ntmplat cu domnul Jorgensen?"
ntreba Sara. "Pare a fi un alt om."
Este acelafl' om) Sara) numai ca tu ai perceput alifellucrurile.
"Nu cred ca eu am perceput altfel lucrurile, cred ca el .1 -acelucruri diferite."
115
Ca de exemplu) Sara? _
"Pai, de exemplu, zmbeste mai mult dect obisnuia
sa o faca pna acum. Iar cteodata fluiera nainte sa snne
clopotelul. Nu obisnuia sa faca asa ceva. Mi-a facut chiar
si cu ochiul! Si a nceput sa spuna povesti n timpul oreloL
facnd clasa sa rda. Solomon, pare sa fie mult mai ferici~
dect l stiam eu pna azi."
Ei) Sara. Pare-se c4.prife~orul tau a intrat n cercul tau dE
bucurie.
Sara ramase buimacita. ncerca Solomon sa-i ia parte2.
domnul Jorgensen, n privinta purtarii lui?
"Solomon, vrei sa spui ca eu l-am facut pe domnlL
Jorgensen mai fericit?"
Ei) nu este numai din cauza ta) Sara) pentru ca domnul Jorgenser:
vrea sa fie fericit. Numai ca tu l-ai qjutat sa-Ii aminteasca faptul rei
el vrea sa fie fericit. Si tu l-ai qjutat sa-Ii aminteasca de ce s-a decis .id
devina prifesor, cu multi ani n urma.
"Solomon, dar eu nu am discutat nimic despre asta ce
domnul Jorgensen. Cum am putut eu sa-Iajut sa-si aminteasd
acest lucru?"
Ai facut toate astea) Sara) doar apreciindu-l pe domnul Jorgenser...
Vezi tu) defiecare data cnd te concentrezi asupra cuiva sau ceva) ia:"
n acelali timp te ncearca sentimente minunate de apreciere - tu ,-
alaturi starii lor de bine) i faci sa se simta mai bine. ReverIi peste
aprecierea ta.
"Ca si cnd i-as stropi cu furtunul?" chicoti Sara..
ncntata de asemanarea prosteasca pe care o gasise.
Da) Sara. Cam ala ceva. Numai ca nainte de a-i stropi) ,
trebuie sa prinzi) sa conectezi furtunulla robinet Ii sa dai drumul
apa. Iar asta este ceea ceface aprecierea. Ori de cte ori simti aprer;ier,
sau dragoste) ori de cte ori simti cevapoZitiv despre cineva sau ceva),
elti conectata la robinet.
116
"Cine pune aprecierea n robinet, Solomon? De unde
. -;J"
-:1ileea.
A fost acolo dintotdeauna, Sara. Este acolopur fi simplu.
"Si-atunci, de ce nu sunt mai multi oameni care sa
stropeasca n jurul lor?"
Pentru ca cei mai multi oameni sunt deconectati de la robinet,
Sara. Nu intentionat, numai ca ei nu nteleg cum sa stea conectati.
"Bine, Solomon, deci tu vrei sa spui ca eu pot sa ma
conectez cu furtunul oricnd vreau eu si sa stropesc n jur,
orice, oricnd si pe oricine vreau eu?"
Sigur ca da, Sara. Si oriunde stropefti apreciere cufurtunu~ vei
incepe sa observi schimbari evidente.
"Pfiuuu!" fluiera Sara, ncercnd sa cntareasca n mintea
ei nsemnatatea lucrurilor tocmai nvatate. "Solomon, asta
este fascinant!"
Pare fascinant la prima vedere, Sara, dar n timp devine ceva
firesc, natural. Simtindu-te bine - fi atunci fiind un catalizator n a
qjuta pe altii sa se simta bine - este cel mai natural lucru pe care-l vei
face vreodata!
Sara-si aduna ghiozdanul si jacheta, pregatindu-se sa-i
zica la revedere lui Solomon.
Tine minte, Sara, sarcina ta este sa stai conectata la robinet.
Sara se opri si se ntoarse spre Solomon, realiznd,
deodata, ca asta nu poate fi chiar asa de usor sau prea fascinant,
asa cum ncercase Solomon sa se nteleaga la nceput.
"E vreo smecherie n asta, Solomon, sa stai conectat la
robinet?"
Poate ca o sa-ti ia ceva timp, la nceput. ti va fi nsa din ce n
ce mai bine. n urmatoarele zile, doar gndefte-te la ceva ~nume fi fii
atenta la ce simti. O sa observi, Sara, ca atunci cnd vei aprecia, sau
vei aplauda, sau vei vedea aspectepozitive, atunci te vei simti minunat
fi asta nseamna ca efti conectata la robinet. nsa, cnd vei acuza,
117
sau critica) sau vei nvinui -. nu te vei simti bine. Si asta nseamna
ca eIti deconectata) drept urmare) n final te vei simti rau. Distractie
placuta cu asta) Sara. Si cu aceste ultime vorbe, Solomon -se
facu nevazut.
Sara simtea o bucurie de nedescris n timp ce se ndrepta
spre casa. Ea se bucurase att de mult sa puna n practica
jocul lui Solomon de-a aprecierea, nsa ideea de a aprecia
ceva fiind conectata la acest minunat robinet o facu sa se
simta de-a dreptul em~tionata. ntr-un fel oarecare, asta-i
dadu deja Sarei un motiv n plus de apreciere.
Sara intra pe ultima strada ce ducea spre casa ei, cnd o
vazu pe matusa Zoie naintnd foarte ncet pe aleea din fata
casei ei. Ct fusese iarna de lunga, Sara nu o vazuse deloc
pe batrna matusa, iar acum fu surprinsa sa o vada afara.
118
a
\
C
11
C
d
e
~1atusa Zoie nu o vazu pe Sara si, din acest motiv, nici Sara
au o striga, nevrnd sa o sperie, dar si pentru ca nu avea
acum chef de o discutie lunga si plictisitoare. Matusa Zoie
'\orbea foarte ncet, iar n ultimii ani Sara ncercase sa evite
cnstetea de a o vedea pe matusa Zoie bjbind n cautarea
cuvintelor care sa-i exprime gndurile. Era ca si cnd creierul
ii lucra mult mai rapid dect gura, iar ea saraca amesteca toate
cuvintele, uitnd de la ce pornise sa spuna. ncercarea Sarei
de a o ajuta cu cte un cuvnt ici colea nu facea dect sa o
enerveze mai rau pe matusa Zoie. Asa ca Sara lua decizia ca
evitarea era solutia cea mai buna. Mai mult dect att, nici
au i se parea corect. Sara se ntrista cnd o vazu pe aceasta
biata batrna urcnd treptele casei sontc-sontc. Se tinea
de balustrada cu toata puterea ei, urcnd foarte ncet, pas cu
pas, cele patru sau cinci trepte din fata verandei.
Sper ca eu sa nu qjung ca ea cnd voi fi batrna, gndi Sara.
Si-atunci Sara-si aduse aminte ultima ei discutie cu Solomon .
. ' ,
Robinetul! O s-o stropesc cufurtunul! Mai nti ma conectez la robinet,
rpoi o stropesc peste tot. Numai ca nu putu sa simta nimic. Bine,
voi ncerca din nou. Iarasi nu simti ca s-ar fi conectat la robinet.
n acest moment, Sara se simti att de neputincioasa .
.,Solomon," invoca ea, "acest lucru e foarte important.
YIatusa Zoie trebuie sa fie stropita." Niciun raspuns de la
olomon. "Solomon, unde esti?" strig~ Sara cu glas tare, fara
a realizeze astfel ca matusa Zoie o observa, se opri n capul
carilor si se uita nspre ea.
"Cu cine vorbesti tu acolo?" striga matusa Zoie.
Sara tresari brusc si o cuprinse rusinea. "Aaa, cu nimeni,"
raspunse ea. Apoi o taie la fuga pe alee n jos, peste gradina
matusii, care era acum doar un cmp noroios ce astepta
plantarile de primavara. Rosie la fata si furioasa, Sara se
ndrepta spre casa.
119
CAPITOLUL 20
Solomon, unde ai fost ieri?" se vaicari Sara, cnd
, , il ntlni pe Solomon cocotat pe stlpullui. "Am
avut nevoie de tine sa ma ajuti sa ma conectez la robinet ca
s-o pot ajuta pe matusa Zoie sa se simta mai bine."
ntelegi de ce ai avut probleme cu conectarea) Sara?
"N,u, Solomon. De ce nu m-am putut conecta? Am vrut
asta att de mult.
De ce?
"Am vrut att de mult s-o ajut pe matusa Zoie. Este att
de batrna si confuza. Nu cred ca-i merge prea bine."
Deci) ai vrut sa te conectezi la debit ca s-o stropelti pe matula
Zoie) ca sa-i repari problemele) Ii astfel ea safie bucuroasa?
"Da, Solomon. Vrei sa ma ajuti?"
Ei bine) Sara) mi-ar face placere sa tepot ajuta) dar ma tem ca
nu esteposibil.
121
"De ce nu, Solomon? Ce vrei sa spui? Este cea mal
draguta batrnica. Cred c-o sa-ti placa de ea. Sunt convinsa
ca n-a facut niciodata ceva rau..."
Sara, sunt sigur ca ai dreptate. Matuia Zoie este o femeie
minunata. Motivul petru care nu oputem qjuta, n aceste circumstante,
nu are nicio legatura cu ea; ci cu tine, Sara.
"Cu mine?! Ce-am facut eu, Solomon? Am ncercat doar
s-o ajuti" _
Da, Sara, ntr-adevar. Asta este ceea ce vrei tu. Numai ca tu
mergi pe o cale care separe ca nu func,tioneaza. Sarcina ta este sa te
conectezi la robinet.
"Stiu asta, Solomon. -De asta am nevoie de tine. Sa ma
ajuti sa ma conectez."
Vezi tu, Sara, nici eu nu tepot qjuta. Tu trebuie sa gaseiti locul
acelui sentiment.
"Solomon, nu-l gasesc."
Tine minte, Sara, nu poti safaci parte dintr-un cercvicios Ii safii
conectata la robinetul Starii de bine, n acelali timp. Ori una, ori alta.
Cnd observi o situatie nedorita care teface sa te simti rau, chiar acel
sentiment teface sa-ti dai seama ca nu elti conectata la robinet. Si cnd
nu elti conectata la revarsarea naturala a Starii de bine, nu ai nimic
ce sa dai altcuiva.
"Ce pacat, Solomon, ca pare imposibil. Daca vad pe
cineva care are nevoie de ajutor, numai vazndu-1 ca are
nevoie de ajutor, ma face sa vibrez ntr-un fel n care nu-l pot
ajuta. Asta e de-a dreptul oribil. Cum voi putea eu ajuta pe
cineva vreodata?"
Trebuie sa tii minte ca cel mai important lucru este sa stai conectata
la robinetul Starii de bine. Deci, trebuie sa-ti pastrezi gndurile ntr-o
pozitie care teface sa te simti bine. Cu alte cuvinte, Sara, tu trebuie sa
fii mult mai atenta la conectarea ta la robinetul Starii de bine dect sa
fii atenta la situatii. Asta e cheia.
122
Sara)gndefte-te la ces-a ntmplat ieri. Spune-mi ces-a ntmplat
cu matufa Zoie.
"Bine. Ma ndreptam spre casa de la scoala si am vazut-o
pe matusa Zoie mergnd sontc-sontc pe aleea din fata
casei ei. Este schilodita toata, Solomon. Nu mai poate sa mai
mearga aproape deloc. Are un baston vechi facut dintr-un
lemn batrn care o ajuta sa se tina pe picioare."
Apoi ce s-a mai ntmplat?
"Pai, nu s-a ntmplat mai nimic, doar ca ma gndeam ce
dureros este sa fii ntr-o situatie ca ea, asa schilodita..."
Apoi ce s-a mai ntmplat?
"Pai, nu s-a ntmplat nimic, Solomon ..."
Cum te-ai simtit tu atunci) Sara?
"Pai, m-am simtit de-a dreptul rau. Mi-a parut att de
rau de matusa Zoie. Ce greu si tragea piciorul sa poata sa
urce cte o treapta. Apoi m-am speriat ca si eu voi putea
ajunge ca ea cnd voi mbatrni."
Asta este punctul principal n toata povestea asta) Sara. Cnd
observi ca te simti rau) asta teface sa fii atenta la o anumita situatie
care te deconecteaza de la robinet. Tu nu trebuie sa tepreocupi cum sa
te conectezi. Dar este important sa fii atenta la ce simti) astfel nct
sa-ti dai seama cnd efti deconectata. Asta este ceea ce se cheama o
emotie negativa.
"Dar cum as putea sa fac sa ramn conectata,
Solomon?"
Am observat, Sara) ca atunci cnd prioritatea ta numarul unu
este sa stai conectata la robinet, gasefti din ce n ce mai multe resurse
care te tin conectata. Dar pna nu ntelegi cu adevarat ca acesta este cel
mai important lucru) atunci nseamna ca visezi la cai verzi pe pereti.
a sa-ti ofer o serie de gnduri sau afirmatii) iar tu fii atenta la
felul n care te simti atunci cnd le auzi. Te conecteaza afirmatia la
robinet sau te deconecteaza de la el?
123
"Bine."
Uita-te la saraca batrna. Abia se mifCa.
"Pai, ma simt rau, Solomon."
Chiar nu {tiu cese va nmpla cu matu{a Zoie. Abia urca scarile
acum. Ce vaface cnd i vafi mai rau?
"Asta ma deconecteaza de la robinet, Solomon. E
usor."
Ma ntreb unde sunt nenorocitii de copii ai ei. De cenu vin ncoace
sa aiba grija de ea?
"M-am ntrebat asta, Solomon. Si ai dreptate. Si asta ma
deconecteaza de la robinet."
124
cUln,pentru ca tu vrei n mod conftient
sa ai o multime de ocazii sa le descopen".
Matufa Zoie este o batr'fnica puternica. Cred ca-i place sa fie
independenta:
"Hmmm. Acest gnd ba face sa ma simt mai bine."
'::hiar daca cineva ar
i-ar placea.
"Da. Si acest gnd mk face sa ma simt mai bine. Si sa
stii ca e chiar adevarat, Solbmon. S-a suparat pe mine o data,
cnd am ncercat sa o aju~." Sara-si aminti cum se enervase
mat~sa Zoie cnd ncerca1e sa o ajute sa duca fraza pna la
capat.
A Aceas~a minunata. doam.a ~ ~rsta a t~a~t~o viata lunga fi
Imbe!fugata. N-am aUZIt nzczo~ata ca ar fi nefenczta.
"Asta ma face sa ma simt bine."
P . ~ ~ I d~ d . d d
un pa17u ca are o grama a e pove;tz grozave . e spus, espre
lucrurile pe care le-a vazut. MtVOi opri fi o voi vizita de acum nainte
ca sa-i aflu poveftile.
"Asta ma face sa ma s t foarte bine, Solomon. Cred ca
matusii Zoie i-ar placea aSja""
Ei bine, Sara, poti sa exp ',fiacelafi subiect, fi n acest caz subiectul
este matufa Zoie, fi sa gasefti ~ai multe situatiz."diferite asupra carora
tepoti concentra. Sipoti spune desprefelul n care te simti ca ai alesfie
o situatie care sa-ti fie defolos, re una care nu te qjuta.
Sara se simtea mult !pai bine. "Cred c-am nceput sa
nteleg, Solomon."
Da, Sara, afa cred fi eu.
sa ntelegi acest lucru, ma aftep
Distractie placuta, Sara!
"'-' "'-'
125
CAlhTOLUL 21
Lucrurile pareau s~ mearga din ce n ce mai bine.
Fiecare zi parea s~laiba mai multe parti bune dect
parti rele..
Ma bucur att de mult ca {-am descoperitpe Solomon. Sau el m-a
descoperitpe mine, se gndea $ara, cnd se ntorcea de la scoala
ntr-o zi n care nu avuseselloc niciun incident negativ. Viata
merge cu adevarat din ce n ce Jrai bine peJJtru mine.
Sara se opri n locul ei preferat de pe podul Strazii
Principale si, atrnnd pe~e balustrda deformata de dea-
supra rului nvolburat, mbea larg. Inima ei cnta cu
adevarat si astazi totul era I erfect n lumea Sarei.
Auzind galagie mare li tipete stridente de baieti, Sara
ridica privirea si-i vazu p Jason si Billy alergnd att de
repede cum nu-i mai vazuse vreodata pna acum. Se miscau
a~t.d~repede, nc~t :tunc1 :nd tr~cu~a~pelng~ ea, r.eali.z~
ca ruo nu observara ca ea statea ghemUlta acolo, Iar ea-l pnvi
127
cum, cu minile-n cap ~ndu-s1 de sepci, trecura cu viteza
maxima prin fata magazinului Hoyt. Ceva din felul ~ care
alergau o facu pe Sara sa zmbeas a putin. Pareau cu adevarat
cam prostanaci, alergnd asa de repede nct trebuiau sa se
tina de sepci. Aftia doi ncearca totdeauna sa depafeascaviteza
sunetului) zmbi Sara, observnd n acelasi timp ca n-o mai
suparara, nici pe departe, att de ult cum obisuiau s-o faca.
Ei nu se schimbasera .,prea mult] sau poate chiar deloc, dar
faza de acum n-o mai irita p~ Sa1a.Nu ca pna acum.
Sara-i facu cu mna domnull' Matson, care de obicei era
bagat cu capul sub capota vreunei masini, apoi linistita si vazu
de drum spre tufisurile lui Solom n. "Ce zi minunata!" spuse
Sara cu voce tare, privind n su spre cerul de un albastru
minunat al dupa-amiezii si respiri,nd adnc aerul proaspat al
primaverii. De obicei, starea sufl teasca a Sarei crestea odata
cu topirea ultimei zapezi si ivire primelor fire de iarba sau
a florilor de primavara. Iarna fu. ese cam lunga pe aici. Dar
nu numai sfrsitul iernii o facu pe Sara sa se nveseleasca
att de mult, ci si terminarea SC10lii. Trei luni de libertate, ce
se conturau n viitorul imediat, erau pentru Sara un motiv
de mare bucurie. nsa, pe unde a, Sara stia ca bucuria ce-o
simtea n suflet nu se datora nU9ai sfrsitului de an scolar, ci
si faptului ca-si descoperise robirl.etul Starii de Bine. nvatase
sa-I tina deschis - oricare ar fi fo~t situatia.
, 1- ,
E att de bine sa te simti libet, gndi Sara. E att de bine
sa te simti bine. E att de bine ~a nu-ti .fie teama de nimic... ))AAAAAAAAAHH!" tipa Sara, ISarindatt de sus ca sa evite
sa calce pe cel mai mare sarpe pct care-l vazuse n viata ei, ce
parea ca nu se mai termina, n1ns la soare ct era de lung
de-a curmezisul drumului. Ateri nd dincolo de sarpe, Sara
o rupse la fuga speriata de moar, e, fara sa se mai uite napoi
128
si fara sa ncetineasca macar o clipa, pna fu sigura ca sarpele
ramasese undeva departe n urma ei.
"Ei bine, poate ca nu sunt chiar att de curajoasa pe ct
credeam ca sunt," rse Sara de ea nsasi. Apoi ncepu sa rda
si mai tare cnd realiza cauza care-i determinase pe Jason si
Billysa fuga n asa hal nct sa nu mai doreasca sa se opreasca
si s-o mai necajeasca. Sara nca mai rdea si gfaia cnd ajunse
n dreptul tunsurilor lui Solomon.
Rabdator si tacut, Solomon o astepta pe Sara. Ei, Sara,
efti mult mai entuziasmata astazi?
"Zilele acestea mi s-au ntmplat o multime de lucruri
ciudate, Solomon. Cnd tocmai am zis ca am nteles cu
adevarat ceva, altceva m-a facut sa realizez ca de fapt nu am
nteles nimic. Cnd tocmai am hotart ca sunt cu adevarat
,
curajoasa si ca nimic nu ma sperie, trosc!, s-a ntmplat ceva
care m-a speriat de moarte. Lucrurile sunt foarte ciudate,
Solomon."
Nu prea pari speriata de moarte, Sara.
"Ei, am exagerat eu putin, Solomon, pentru ca, dupa
cum poti vedea, nu sunt moarta ..."
Eu voiam sa spun ca nu arati afi speriata. Pari mai surzatoare
ca niciodata.
129
"Pai, acuma rd, Solomon, f ar nu rdeam deloc cu putin
timp n urma, cnd un sarpe e orm statea ntins pe aleea
pe unde treceam, gata gata sa a muste. Tocmai cnd mI
ziceam singura ce viteaza si curajoasa sunt acum, deodata am
simtit cum ma cuprinde o frica !emaiPOmenita."
A, nteleg, replica Solomon. Sara, nu fi prea aspra cu tine
nsati. Este absolut normal sa rearionezi ala de puternic cnd te
confrzmti cu o situatie n:1prea placftta. Un efect de durata nu
rezulta din prima reactie nfi~ta unui stimul; nu asta ti
" ,
face sufletul sa vibreze, nu ast, atrage atentia asupra ta,
ci actiunea ta ulterioara.
,
"Ce vrei sa spui?"
De ce crezi ca Iarpele te-a speri t ala rau, Sara?
"Pentru ca e un sarpe, S lomon! Serpii sunt nspal-
mntatori! Serpii te musca si p ti sa zaci din asta. Chiar te
pot omor. Unii din ei se nco acesc n jurul tau si-ti rup
coastele si te sufoca, de nu mai poti sa respiri," explica Sara
cu mndrie, amintindu-si aceste detalii de la filmul prezentat
la scoala, la ora de stiintele natutii.
Sara se opri sa-si tra~a respi atia si, pentru ca era obosita,
ncerca sa stea )'osputin. Inca m . vedea stelute-n fata ochilor, , , ,
iar inima-i batea cu putere.
Sara, crezi ca explicatiile pe care mi le-ai dat acum tefac sa te simti mai bine sau mai rau? J
Sara se opri sa se gndeasc1 un moment, pentru ca nici nu-i trecuse prin minte cum ar putea-o afecta explicatiile
de mai devreme. Ea fusese doat nerabdatoare sa-i spuna ce
simtea despre serpi.
Vezi tu, Sara, la asta m-am r~rit eu cnd am spus ca ceea ce
veiface dupa aceea este cel mai impo 'tant. Ct timp tu ai vorbit Ii ai
tot vorbit despre acest Iarpe Ii despre alti Ierpi Ii despre toate lucrurile
relepe care lepot face Ierpii, tu singu 'ate-ai oprit n acea vibratie - Ii
130
devine din cen cemai probab{l cape viitor sa aiparte de alte experiente
neplacute n legatura cu ferpii
"Dar Solomon, ce-arifi trebuit sa fac? Vreau sa spun ca
acel sarpe urias statea ntifs acolo. Apoi l-am vazut. Aproape ca am calcat pe el. DupaI aceea, nu pot sa spun ce s-a mai
ntmplat ..."
Iar ncepi) Sara. nca-tii imaginezi fi te gndefti la ceva ce nu-ti
dorefti.
Sara tacu. Stia ce voia sa spuna Solomon, dar nu stia ce
sa faca n legatura cu astaj Faptul ca sarpele fusese asaaaa de mare si asaaaaa de aproa~e si att de nfricosator, nct
ea nu putuse sa gndeas a sau sa simta altfel despre serpi.
"Bine, Solomon, spune- . ce-ai fi facut tu daca erai o fetita
care aproape ca a calcat p un ditamai sarpe?"
Mai nti de toate) Sara) trebuie sa-ti amintefti ca scopul tau este)
n primul fi n primul rnd, sa gasefti o situatie n care sa te simti
mai bine. Daca ai un oricare It scop) cu siguranta te vei afla pe un alt
drum. Daca ncerci sa afli une sunt ferpii) te vei simti mai rau. Daca
fIti hotarta sa stai cugrija ci a nu mai vedea niciodata un farpe att
de aproape de tine) te vei simti coplefi~aca de opovara. Daca ncerci sa
nveti sa identifici toti ferpii ,i sa-i cataloghezi care sunt buni fi care
sunt rai) te vei afla ntr-o siturtie imposibila. Selectarea situatiilor nu
vaface dect ca lucrurile sa mrmga mai rau. Singurul tau scop este sa
ncerci sa te apropii de acest sflbiect ntr-un fel n care sa tefaca sa te
simti mai bine dect te-ai simfiit atunci cnd ai sarit n sus si ai ruht-o
J .)1 -' 'r
lafuga de lnga farpe.
"Cum as putea sa fa~asta, Solomon?"
Ai putea sa-ti spui tie n ati ceva degenul.- ),Acest farpe uriaf sta
doar ntins aici) ncalzindu-se la soare. El nici macar nu s-a uitat ca
eu am luat-o lafuga. El are Fultealte lucruri defacut, dect sa mUfte
jetitele. ))
131
"A, asta ma face sa ma simt putin mai bine. Ce altceva
- ,
as mai putea face?
"Sigur ca sunt n alerta." Continua Solomon. "E bine ca am
vazut farpele, sau l-am simtit, fi c-am sarit peste el, afa ca nu l-am
deraf!/at. Sarpele ar fi facut acelafi lucru daca m-ar fi ntlnit. "
"Ar fi facut el asta, Solomon? De unde stii?"
Serpii traiescpeste tot njurul tau, Sara. Traiesc n ru. Traiesc
n iarba pe care te plimbi. C1!d nsa treci pe acolo, ei se dau la o
parte din drumul tau. Ei nteleg ca exista spatiu suficient pentru toata
lumea. Ei nteleg echilibrul peifect al acestei planete. Ei au robinetele
lor deschise, Sara.
S"" b" ;lI" " erpll au ro mete ...
Firefte ca au. Toate animalele planetei au robinete. Si robinetele
lor sunt larg deschise aproape tot timpul.
"Hmmmm," se gndi bine Sara. Ea se simtea acum mult
mai bine.
Vezi, Sara, ca te simti mult mai bine? Nimic nu s-a schimbat.
Sarpele sta nca ntins exact acolo unde l-ai vazut. Situatia nu s-a
schimbat. nsa modul n care te simti este cu siguranta altul.
Sara stia ca Solomon avea dreptate.
Sara, de acum nainte cnd te vei gndi la ferpi, vei avea o emotie
poZitiva. Robinetul tau vafi deschis, robinetele lor vorfi deschise. Si veti
continua sa traiti n armonie.
Ochii Sarei stralucira de multumire ca llvatase ceva
, ,
nou.
"Bine, Solomon. Ar fi mai bine sa plec. Ne vedem
mine."
Solomon zmbi n urma Sarei care cobora cararea sarind
ntr-un picior. Deodata, Sara se opri si striga napoi peste
umar, "Solomon, crezi ca-mi va mai fi vreodata frica de
serpi?"
132
Ei bine, poate, Sara. Dar daca o sa mai fi vreodata speriata, ;tii
ce ai defacut.
"Da," zise Sara zmbind, "Stiu."
S au eventua~ adauga Solomon, teama ta va disparea complet.
Nu doar teama de ;erpi, ci de orice altceva.
n timp ce se ndrepta spre casa din desisuri, Sara cauta
cu privirea prin iarba de primavara de pe marginea drumului
-JJ ..~.. ~ ~-.--~
~
si se ntreba cam cti serpi se ascundeau acolo. La nceput,
tremura putin de teama la gndul ca serpii stateau ascunsi
n tunsurile ce strajuiau potecile pe unde colinda ea, apoi
se gndi ce bine era ca toti au stat ascunsi si departe din
133
calea ei. Ce bine ca n-o atacasera si n-o speriasera asa cum
Jason si Billy o faceau adesea. Sara zmbea nca, n timp ce
urca pe aleea ce ducea spre curtea ei. Se simtea triumfatoare
si puternica. Se simtea bine ca lasase temerile n urma. Se
simtea cu adevarat bine.
,
CAPITOLUL 22
Sara! Sara! Oau, Sara! Ia ghiceste! L-am gasit pe
, , Solomon!"
Oh) nu) nu se poate! Se gndi Sara, nghetnd n mijlocul
strazii, n timp ce Jason si Billy ajunsera, n viteza pe biciclete,
lnga ea.
"Cum adica, l-ati gasit pe Solomon? L-ati gasit, unde?"
"L-am gasit pe proprietatea lui Tacker, Sara. Si ia mai
ghiceste ceva! Striga Jason tantos. "L-am mpuscat!"
Sara simti ca lesina, simti ca se va prabusi n acel
moment. Genunchii i tremurau si pamntul parca i fugea
de sub picioare.
"Statea acolo pe stlpul din gard, Sara. Asa ca l-am
speriat, el a zburat spre cer, apoi Billy l-a mpuscat cu pistolul
cu aer comprimat. A fost nemaipomenit, Sara! Dar sa stii ca
nu e nici pe departe att de mare pe ct am crezut eu ca ar fi.
Mai mult penele ce-s de el."
135
Sara nu-si putea c~ede oc1for. Impactul celor auzite
era asa de intens, att de puternlc, iar Jason nu se gasise sa
spuna dect ca Solomon nu e ci pe departe att de mare
pe ct crezuse el ca ar fi? Sara si tea ca-i va exploda capul.
picioarele catre tufisurile lui Solo ono
"Solomon! Solomon! Unde esti, Solomon?!" tipa Sara
nnebunita.
Aici, Sara, sunt aici. Nu fi speriata.
Si ac.olo, zacnd pe jos ntr-j gramada de pene ciufulite,
era Solomon.
"Oh, Solomon," zbiera Sara prabusindu-se n genunchi
n zapada. "Uita-te la tine! Uite cf ti-au facut!"
Solomon arata ntr-adevar proaznic. Penele lui, ntot-
deauna curate si ngrijite, erau ~cum zburlite si ntoarse n
toate directiile, iar zapada de un ~lbimaculat era rosie n jurul
lui Solomon, din cauza SngelUi'l
"Solomon, Solomon, cum a putea sa te ajut?"
Sara, nu e nicioproblema, pe CUTAnt.
"Dar Solomon, sngerezi. ita-te la sngele asta din
jurul tau. Poti sa spui ca o sa-ti e bine?"
Binenteles, Sara. ntotdeauna, tftul va fi bine.
"Hai, Solomon, te rog nu-~ mai spune chestii din astea nvechite cu ,Totul Va Fi Bin~:'~1 Pot sa vad foarte bine, cu
ochii mei, ca Nimic Nu Este Bi1e!"
Sara, ia vino ncoace la mine, Zile Solomon.
Sara se tr pna lnga So omon, il lua n brate si ii
mngie usor penele de sub ba bie. Era pentru prima dati
cnd Sara il atingea pe Solom0.' iar el parea att de pufo~
acum si att de vulnerabil. Laqimi mari se rostogoleau pe
obrajii Sarei.
136
Sara, nu compara acest morman de oase fi pene amestecate cu
cine este Solomon cu adeVarat.j Acest trup este doar un ceva la care
te poti uita - sau un punct al unei posibilitati - prin carepoti vedea
ceva mai mult. Corpul tau est, lafel, Sara. El nu este ceea ce efti tu
~-
.~-
~--
~~'"
cu adevarat. Este doar oposibrlitate pe care tu ofolosefti, n prezent,
pentru apermite celei care eftZl'llUcu adevarat sa sejoace, sa creasca fi
sa se bucure. -
"Solomon, dar eu te i besc. Ce voi face eu fara tine?"
Sara, ce safaci cu aceste [cruri fara valoare? Solomon nu pleaca
nicaieri. Solomon este vefnic!
"Dar, Solomon, uite, 1f mori!" abia ngna Sara, suferind
asa cum nu mai suferise niFiodata pna acum.
Asculta-ma, Sara. Eu ntf mor, pentru ca nu exista niciun lucru
care moare. E adevarat, nu v~i mai putea folosi acest trup, de acum
137
nainte, dar oricum devenise batrn fii putin cam teapan. Chiar mi
scrntisem gtui ntr-o Zi, n timp ce.Z1~f cercasem sa-mi ntorc capul n
toate partile pentru a leface pe plac neA0tilorfamiliei Thacker.
Sara rse printre lacrimi. ~olomon putuse aproape
ntotdeauna s-o faca sa rda, chiaf si n momentele cele mai grele. 1,
Sara, prietenia noastra este vefnic'. Iar asta nseamna ca oricnd
vei vrea sa vorbefti cu Solomon, tot ceal defacut este sa stabilefti despre
ce ai vrea sa vorbefti, sa te' concentrezi supra acestui lucru, sa te duci
ntr-un loc unde sa te simti foarte bine fi eu voi fi chiar aici, cu tine.
"Dar te voi vedea, Solomon. O sa reusesc sa te vad si
sa te ating?"
Ei bine, Sara, probabil ca nu. Fel putin nu pentru o vreme, oricum, dar Sara, nu asta conteaza n prietenia noastra.
Tu fi cu mine suntem prieteni te/~eatici.
Si cu aceste ultime cuvint , trupul mototolit al lui
Solomon se lasa moale n zapada" iar ochii lui mari ncetara
sa mai clipeasca.
N II11" ..T S' ~ ~ k. ~ S l " u.... vocea are! rasuna Piste pasune." o omon, nu
ma parasi!"
Numai ca Solomon nu mai rispunse.
Sara se ridica n picioare, prh~ind la trupul lui Solomon.
Parea att de mic, ntins acolo nlzapada, iar cteva pene se
miscau usor n bataia vntul~i. Sart-si scoase haina si o ntinse
pe zapada lnga Solomon. Il ridica usor, l puse pe haina si l
nveli cu ea. Apoi, fara sa tina coht ca afara se facuse foarte
frig, Sara porni n jos peste domclniileThacker, carndu-1 n
brate pe Solomon. I
Sara, prietenia noastra este vefnicr"' Iar asta nseamna ca oricnd
vei vrea sa vorbefti cu Solomon, tot cea defacut este sa stabilefti despre
ce ai vrea sa vorbqti, sa te concentrezi asupra acestui lucru, sa te duci
ntr-un loc unde sa te simti foarte bine fi eu voi fi chiar aici) cu tinl?y
spuse din nou Solomon - dar Sa~anu mai putea sa auda.
138
C1ITOLUL23
Sara nu stia ce sa Bacasau de unde sa nceapa sa le
explice parintilor + cine era Solomon, ori ct era de
important acest prieten pe1truea. Capul i vjia si simtea un
regret nespus ca nu spuses nimic familiei ei despre Solomon,
pentru ca acum nu era n stare sa gaseasca o modalitate sa
le explice tragedia ce S~batuse asupra ei. si ndreptase
complet atentia asupra drumarilor si alinarii venite din
partea lui Solomon si a sese parte de multe povete, deci
rupsese putin legatura c propria ei familie. Iar acum se
trezi singura sa faca fata pierderii lui Solomon. Se simtea cu
, I '
adevarat singura, fara loc elentoarcere.
Nu stia ce sa faca cf Solomon. Pentru ca pamntul era nca nghetat si tare, ia stia ca nu va reusi sa-i sape o
grGapa. Gndul ca-I va arlca n cuptorul cu carbuni ncinsi,
din centrala termica, asa um vazuse ea ca facea tatal ei cu
pasarelele moarte sau cu S riceii, era mult prea dureros.
139
Sara nca mai statea pe scara din fata casei ei, tinndu-l n
brate pe Solomon, cu lacrimi mari curgndu-i pe fata, cnd
masina tatalui ei frna brusc pe aleea acoperita cu pietris. El
se grabi sa iasa repede din masina tinnd n mna ghiozdanul
ud al Sarei si un morman de carti mototolite. Sara uitase
complet de lucrurile ei, abandonate la marginea drumului.
140
"Sara, domnul Matsonl m-a sunat la serviciu. Ti-a gasit
ghiozdanul si cartile pe malginea drumului. Am crezut ca ti
s-a ntmplat ceva, Sara! Te simti bine?"
Sara-si sterse fata plinr de lacrimi, rusinata ca tatal ei :rebuia s-o vada n halul afta. Voia sa-I ascunda cumva pe
- lomon, sa continue Sa-Ifastreze n secret, iar pe de alta
7<lrte,voia att de mult sa aseasca cumva o consolare n a-i
::>ovesti totul tatalui ei.
"Ce s-a ntmplat, Sara1 Ce e cu tine, scumpa mea?"
"Oh, tati," abia murmUJfaSara. "Jason si Billyl-au omort
e Solomon."
"Solomon?" ntreba t taI ei, n timp ce Sara desfacu
. aina, Iasndu-1 sa-i vada p 'etenul mort.
"Oh, Sara, mi pare as de rau." El habar n-avea de ce
.3.ceastabufhita moarta era att de importanta pentru Sara,
dar era clar ca ea trecea J=1rintr-oadevarata trauma. Nu-si
:nai vazuse pna acum fii~catt de ndurerata. Voia s-o ia n
;:,rate,sa o sarute ca sa-i tre ca durerea, dar stia ca ceea ce se
intmplase era mult prea ult pentru orice ncercare de a o
alina. "Sara, da-mi-1mie P? I olomon. i voi sapa o groapa n
patele cotetului de gaini. Itra n.casa si ncalzeste-te." Doar atunci realiza Safa ct era de ngletata. Cu mare
parere de rau se elibera defretioasa-i comoara si l aseza pe
olomon n bratele tatalui sau. Sara se simtea slabita, att
de trista si foarte, foarte o 10sita. Ramase asezata pe trepte,
IJrivindn urma tatalui ei, ca1e-1cara cu mare bagare de seama
pe Solomon al ei cel frumo . Zmbi fara vlaga printre lacrimi
dznd ct de delicat si aten cara tatal ei acel maldar de pene,
lasnd cumva impresia ca sta ct era de pretios.
Sara se prabusi pe p t, fara sa mai tina cont ca era
imbratata cu hainele de este zi. si azvrli pantofii din
picioare, suspina adnc cu ata n perna, apoi adormi.
141
re ce ai vrea tN sa vorbim? intreba
nu se ntmplase deloc ceva
C1ITOLUL24
Sarase trezi stndntr-un desis necunoscut, nconjurata
de minunate Bori de primavara, de pasarele viu
colorate si de Buturi ce zburau peste tot n jurul ei.
Ez~ Sara) separe ca ai mt41tede SPNSdespre ziNa de azi) glumi
sugubat Solomon.
"Solomon!" striga safa cu ncntare. "Solomon, n-ai
murit, n-ai murit! O, Solo on, ma bucur att d.e mult sa te
vad!"
Sara) de ce eIti att de sNrpnnsa? Ti-am SPNS ca nN exista
moarte.
ACNm) ia spNne Sara) de.
calm Solomon, ca si cun
neobisnuit.
"Solomon, stiu ca miji spus ca nu exista moarte, dar tu pareai mort de-a binelea. l1areai fara vlaga, greu, iar ochii tai
erau deschisi si nu mai resoirai."
143
Ei) Sara) doar tu te obifnuisefi Isa-l vezi pe Solomon ntr-un
anumit feL Dar acum ai ocazia - pe,"tru ca dorinta ta este att de
mare) afa cum n-a fost vreodata - sa- vezi pe Solomon ntr-un mod
mai evoluat, extrasenzoriaL
"Ce vrei sa spui?"
Cei mai multi oameni vad lUCT.trilenumai prin ochii fiZici)
naturali) dar tu ai fansa sa vezi a este lucruri printr-o perceptie
extrasenzoriala - mai mult prin ochii Adevaratei Sara care traiefte
nauntrul trupului Sarei. '
"Vrei sa spui ca exista o alta Sara n interiorul meu, asa
cum tu esti Solomon care traiestcl n interiorul lui Solomon
al meu?"
Da) Sara) exact afa. Aceasta I Sara launtrica nu va muri niciodata, fi lafel acest launtric S olomqn, pe care-l vezi tu aici) nu va
muri niciodata.
"Pai, asta-mi place foarte millt, Solomon. Te voi vedea
napoi, mine, n desisurile de pe t' roprietatea lui Thacker?"
Nu) Sara) nu voi fi acolo.
Sara se-ncrunta.
Dar, ia gndefte-te) Sara! De c,~te ori vei dori sa vorbqti cu
Solomon) veiputea face asta. Nu contea a unde efti. Nu mai trebuie sa
mergi n desifuri deloc. Trebuie doar sa re gndefti la Solomon - fi tine
minte ca vafi ca fi cnd l-ai vizita pe folomon - iar eu voi fi imediat
n acel loc sa ma ntlnesc cu tine.
"Suna grozav, Solomon. Dari mi-ar placea nespus sa te
ntlnesc n desisuri. Esti sigur ca nu vrei sa te ntorci acolo,
cum faceai odata?
Sara) noua noastra modalitate dejinteractiune ti va placea chiar
mai mult dect ti-a placut atunci cnd ne distram n desifurile acelea.
Nu exista nicio restrictie n noua noa tra modalitate de interactiune.
Vei vedea. Ne vom distra de minune. 1
"Bine, Solomon. Am ncrede e n tine."
Noapte buna, Sara.
144
"Solomon!" striga Sara, nevrnd ca Solomon s-o para-
seasca att de repede.
Da) Sara?
"ti multumesc ca nu ai murit."
Noapte bun~ Sara. Totul vafi bine.
145
PARTlfA a II-a
Fericirea vesnilca a vietii de dincolo
dintre Sara si Solomon
CAPITOLUL 25
Solomon, nu esti suparat pe Jason si Billy ca te-au
, , mpuscat?"
De ce, Sara? De ce-af fi suparat pe ei?
"Pai bine, Solomon, dar te-au mpuscat!" replica Sara
uimita. Cum putea Solomon sa nu nteleaga ntrebarea ei si
cum putea sa nu fie suparat pe ei, cnd facusera un lucru att
de rau.
Nu, Sara. Ori de cte ori magndes[ la fason fi Bil/y, chiar le
multumesc ca te-au condus la mine.
"Dar, Solomon. Nu crezi ca faptul ca te-au mpuscat
conteaza mai mult dect asta?"
Sara, singurul lucru care conteaza este ca ma simt bine. Si nu
pot sa fiu furios pe fason fi sa ma simt bine n acelafi timp. Sa-mi
tin robinetul deschis este mult mai im1Jortant, Sara - asa , r,
ca eu' aleg ntotdeauna lucrurile c.arema fac sa ma simt
bine.
149
"Solomon, stai putin. Cnd fPui ca nu conteaza ct de
rau poate fi cineva si ca nu con~eaza ce lucruri groaznice
poate face, nu te gndesti la toa~e aceste lucruri? Nimeni, niciodata nu ti-a facut att de rn(ult rau nct sa fii suparat
pe el?
Sara) toti sunt cumsecade.
"Hai, mai Solomon. TE-AUl MPUSCATI Ce rau mai
mare trebuia sa se ntmple ca sa ntelegi ct de mare este
acestSrau?J v v ~ Alb v C . v J v fi
ara) ua-mz vozesa-tz pun cateva fntre an. rezz ca uaca eu af
fost cu adevarat suparat pe fason fi Eil!] pentru ca m-au mpufcat, asta
i-ar fi oprit sa mai mpufte pe ~ltcinevi?
Sara tacu. Nu se gndise <rasupararea lui Solomon
i-ar fi schimbat cu ceva pe cei dEi. Ea se mniase pe ei de
nenumarate ori pentru ca mpusc1 au diverse animalute, dar
niciodata nu putuse sa-i opreasca
"Nu, Solomon. Cred ca nu.,,}
Poti sa-mi spui la ce mi-ar folosi .aca af fi suparat?
Sara se gndi si la acest lucru
Daca m-af supara pe ei) asta te]r putea face pe tine sa te simti
mai bine justificndu-ti furia) Sara) Jemai ca atunci eu voi intra n
cercul tau vicios) fi asta n-ar folosi la n 'mic bun.
"Dar, Solomon," protesta Sa a, "Asta suna ca si cum..."
Sara) o ntrerupse SOlomo1, am putea vorbi toata ziua fi toata noaptea despre care sunt fa1.tele bune fi care sunt faptele
rele. Ti-ai putea petrece tot restul vie1i ncercnd sa triezi care sunt comportamentele potrivite fi care nu) ~Icare situatie ele sunt potrivite fi
n care situatie ele nu sunt potrivite. In~a un lucru cert am nvatat din
asta fi anume ca oricemoment, fie chiatl fi un singur minut, petrecut ca
sa-mi explic de ce ma simt rau) este o mare Pierdere din viata. Si am
mai nvatat) de asemenea) ca cu ct ga4esc mai repede un loc n care sa ma simt bine) cu att viata mea este mar buna - fi mai mult dect att,
am ce oferi fi altora.
150
Datorita multitudinilor de ntmplari fi experiente traite, am
qjuns sa {tiu capot alegegndurile care-mi nchid robinetul sau capot
alegegndurile care-mi deschid robinetul - nsa n orice caii asta este
alegerea MEA. De aceea, am renuntat de multa vreme sa mai dau
vina pe fason fi Biljy, pentru ca nu ma qjuta cu nimic - fi nici pe ei
nu-i qjuta.
Sara era tacuta. Toate astea o pusesera pe gnduri. Deja
hotarse ca nu-l va ierta NICIODATA pe Jason pentru
aceasta nenorocire si iata ca Solomon era refractar acum si
nu-i mpartasa, ctusi de putin, vina ce-o arunca pe cei doi.
Nu uita, Sara, ca daca lasi situatiile care te-nconioara " ..,
sa-ti controleze modul de a simti, ntotdeauna vei cadea
, ,
ntr-o capcana. Dar daca vei fi capabila sa controlezi
modul de a simti - pentru ca tu controlezi gndurile ce-ti
vin - atunci esti cu adevarat libera.
,
Sara-si aminti ca mai auzise ceva de genul asta de la
Solomon, cu ceva timp nainte, numai ca atunci nu trecusera
printr-o ncercare asa mare. Oricum, era mult prea greu de
uitat.
Pe acest pamnt, Sara, unde att de multi oameni au conceptii
diferite despre ce e bine fi ce e rau~ adesea vei fi martora unor
comportamente ce te vorface sa simti ca sunt nepotrivite. O sa te duci sa
le ceri tuturor acestor oameni sa-fi schimbe modalitatea de agndi, doar
ca sa-ti faca tie placere? Chiar daca qi pute~ ai vrea safaci asta?
Ideea ca lumea sa se comporte ntr-un anumit fel care
sa-i faca ei pe plac, i se paru Sarei destul de interesanta, dar
chiar nu credea ca acesta era un lucru potrivit. "Pai, nu, cred
~ "
ca nu.
Atunci, care este alternativa? Te vei ascunde undeva departe, te
vei nchide ntr-o carapacepentru a nu le mai vedea comportamentu~
tran.iformndu-te asifel ntr-o prizoniera. n aceasta lume att de
frumoasa?
151
Ei bine, aceasta opinie nu efa tocmai pe placul ei, dar Sara recunoscu ca nu cu multti~~ n urma ea se ascunsese
de lume, se nchisese ntr-o IUie a ei, departe de ceilalti. Acelea nu au fost vremuri tocmai bunei recunoscu Sara.
Sara, vei avea parte de att de multa bucurie, n
momentul n care vei putea sfti tii robinetul deschis.
Cnd efti capabila sa recunoftt ca oamenii aleg lucruri
diferite, au crezuri diftrite, tiu d~rintediferite, actioneaza
diferit, fi cnd vei ntelege ca toate astea se aduna ntr-un
tot perfect fi ca nimic nu te amehinta - pentru ca singurul
lucru care te afecteaza este ceea refaci cupropriul robinet
- atunci te vei simti cu adevaraf libera fi fericita.
"Dar, Solomon, Jason si Billtau facut mai mult dect sa
te ameninte. Te-au mpuscat. Te-. u omort!"
Sara, tu nu poti trece nca peste asta, nu-i afa? Chiar nu poti
vedea ca nu sunt mort? Sara, sunt viu de-adevaratelea. Credeai ca vo;
dori sa traiescpe vecie, n acel corp batrn fi obosit de bufnita?
Sara stia ca Solomon o tachineaza, pentru ca el nu paruse
niciodata nici batrn, nici obosit. I Este o mare bucurie ca eliberndr-ma de acest corp fiZic, tinnd
cont ca voiam asta oricum, pot acum sl-mi canalizez Energia n altu4
mai tnar, mai puternic, mai rapid
"Vrei sa spui ca voiai ca ei sa te mpuste?"
A fost creatie comuna. De asta i-am lasat sa ma vada. De asta ei
au putut lua parte la aceasta experien1a afa de importanta. Nu ajos:
o experienta doar pentru mine sau doa[pentru tine, Sara.
Sara fusese att de coplesita de tot ce se ntmplase
de cnd cu mpuscarea lui So+mon, ca nici nu avusese
timp sa ntrebe cum de reusisera Jason si Billy sa-I vada pe
Solomon. I
Sara, este important sa ntelegi n primul rnd ca:
?
totul este cu adevarat bine, indiferent cumpoate parea din
152
perspectiva ta fizica. Si n al doilea rnd, cnd robinetul
tau vafi deschis, spre tine vor veni numai lucruri bune.
Sara) ncearca sa-i apreciezi pe Jason fi BilIJ afa cumjac fi eu. Te
vei simti mult mai bine.
"Cnd va zbura porcu," gndi Sara. Apoi ncepu sa rda
de propriul raspuns negativist. "Ma voi mai gndi la asta,
doar de dragul tau. Numai ca este att de diferit de tot ce am
gndit pna acum. ntotdeauna m-am gndit ca, atunci cnd
cineva face ceva rau, trebuie pedepsit."
Problema n acest cai; Sara) este ca toti sunteti pUfi n dificultate
cnd trebuie sa decideti cine vafi cel care va decide ceegrefit. Mqjoritatea
dintre voi credeti ca voi aveti dreptate fi ca,prin urmare, ceilalti grefesc.
Fiintele fizice s-au omort ntre ele) de ani de zile, certndu-sepe aceasta
tema fi cu toate razboaiele fi crimele care au avut locpe planeta de mzi
de ani, voi nca nu ati qjuns la o ntelegere. Tuturor v-ar fi mult mai
bine daca v-ati concentra doar asupra propriilor robinete ale Starii de
Bine. n acel moment, viata ar fi mult mai jrumoasa.
"Crezi ca oamenii vor fi capabili sa nvete despre
robinetele lor? Crezi ca oricine va llvata acest lucru?" ntreba
,
Sara, simtindu-se coplesita de imensitatea acestui efort.
Nu conteaza asta) Sara. S ingurullucru care conteaza pentru tine)
este ca tu sa-I nveti.
Ei bine, asta nu parea sa fie asa de greu. "Bine, Solomon,
voi lucra mai mult asupra acest\J.aspe,ct."
Noapte buna, Sara. Conversatia noastra m-a bucurat nespus de
mult.
"Si pe mine, Solomon. Noapte buna."
"'"' "'"' "'"'
153
CAPITOLUL 26
Jason si Billy trecura-n viteza cu bicicletele lor pe lnga
Sara, bolborosind ceva neplacut si abia auzit. Sara zmbi
dupa ce trecura de ea si deodata se simti putin surprinsa cnd
realiza ca ar fi dezamagit-o daca ~-ar mai fi fost att de rai
ca pna acum, asta nsemnnd, ntr-un mod ciudat, ca toti
trei erau cocreatori ai acestui joc pe care-l jucau mpreuna
din totdeauna. Jocul de-a "Eu sunt fratiorul tau cel groaznic
si acesta este insuportabilul si prapaditul meu prieten, iar
sarcina noastra este sa-ti facem viata mizerabila n fiecare zi
, ,
cu putinta si treaba ta este sa ne raspunzi cu suferinta."
Ce ciuda0 gndi Sara. N-ar fi trebuit sa ma bucureprezenta lor.
Oare ces-a putut ntmpla aici?
n timp ce Sara se ndrepta ncet spre casa, fara sa vrea,
aproape ca dadu coltul sa mearga spre tufisurile lui Solomon,
uitnd pentru moment ca ei se ntlnisera nu cu mult timp
n urma. Aceasta intentie o facu pe Sara sa-si aminteasca de
155
faptul ca Solomon fusese impulcat, dar mai ales o facu pe
Sara sa-si aminteasca de faptul c~ Solomon fusese mpuscat
de acesti doi baie~ nesuferi~. Apoi, Sarei i se lumina parca
mintea deodata. I
fason fi Bil!J l-au mpufcat pe j) olomon, iar Solomon nca mai
tine la ei. Solomon este capabil sa-si hna robinetul deschis chiar si n
~ceste cond~tii, afa ca poate nvat ;i ~u sa mi-l tin pe al meu de;chis.
Poate ca n ifrfit viata tl}ea este destul de impotianta pentru mine ca
sa nu ma mai derar!Jezece anume fac rau spun ceilalti.
Sarei i se facu pielea de gain~. Simtea furnicaturi placute
n tot corpul - si era constiend ca descoperise ceva ce era
foarte important.
Asta-i bine, Sara. Sunt de acorr cu tine din toata inima, auzi Sara vocea lui Solomon. j
"Hei, Solomon! Unde esti?lntreba Sara, nca dornica
de a-l vizualiza pe Solomon, ramannd cu privirea n gol spre
locul de unde venise vocea.
Sunt aici, Sara, raspunse S9lomon repede la ntrebare.
Apoi, trecnd la treburi mai im~ort~nte, zise: Sara, tocmai ai
constatat cel mai important secret al vietii. Incepi sa ntelegi cu adevarat
ce nseamna iubirea necond~tionata.
"Iubirea necondi~onata?" l
Da, Sara, ncepi sa ntelegi ca i befti. Efti oprelungire fiZica a
puritatii, a Energiei Nonfizice poziti1e' care este iubirea. Si atta timp
ct efti n stare sa perm~ti acestei En,ergii pure, iubirea, sa se reverse,
nu conteaza cum, n ciuda conditiilo[ care te ncor!Joara.- atunci ai dobndit iubirea neconditionata. Arunci, fi numai atunci, estz cu
adevarat prelungirea a ceea ce nsemn( tu defapt fi a ceea ceti-ai dorit
sa devii, venind aici. Doar atunci, fi numai atunci, ~ti vei fi ndeplinit
menirea de afi. Si Sara, asta estefodtie bine.
Sara se simtea n culmea {~riCirii. Ea nu ntelesese pe
, ,
deplin nsemnatatea spuselor l Solomon, dar putea spune,
din entuziasmul cu care vorbise Solomon, ca era cu adevarat
156
~~.
w
.,;;
important, dar mai ales ca Solomon era cu siguranta foarte
multumit de ea.
,
Sara) ftiu ca suna putin ciudat pentru tine la nceput. Este o
orientare noua pentru mqjoritatea oamenilor, dar pna nu ntelegi bine
acest lucru) nu veifi niciodata cu adevarat fericita. Sau nu pentru multa
vreme.
Ia loc aici fi asculta-ma doar putin) ti voi explica cum stau
lucrurile astea.
Sara gasi un locsor uscat si nsorit si se aseza repede jos
ca sa-I asculte pe Solomon. i placea la nebunie sa asculte
vocea lui Solomon.
Exista un Izvor de Energie pur~ poZitiv~ care se revarsa peste
tine tot timpul. Sepoate numi fi Forta Vietii. Poate fi numita n multe
feluri) dar este Izvorul Energiei din care s-a creat aceasta planeta. Si
esteIzvorul Energiei care continua sa sustina aceasta minunata planeta.
Acest Izvor de Energie pastreaza rotirea aceastei planete n perfecta
aproPiere cu celelalteplanete. Acest Izvor mentine un echilibru perfect
al microbiologiei. Acest Izvor mentine un echilibru perfect al apei pe
aceastaplaneta. Acesta este Izvorul care-ti mentine inima sapompeze)
chiar fi atunci cnd dormi. Acesta este minunatul fi puternicul I~or al
Starii de Bine) Sara) iar acest Izvor se-revarsa peste fiecare dintre noi)
n fiecare clipa din Zi fi din noapte.
"Oau," suspina Sara, ncercnd santeleaga acest minunat
si puternic Izvor .
Ca persoana care traiefte pe
aceastaplanet~ Sara) n orice ""~,). ";.~-
momen0 tu poti permite sau 1) r
. ~ .. ~,~ te potz zmpotnvz acestu~
minunat Izvor. l poti Iasa~".n.["
sa cu:ga peste tine fi prin,
tine sau poti sa respingi acesr
I~or.
157
"De ce nu ar vrea cineva acest Izvor?"
Oh, dar oricine l-ar vrea, Sara, daca l-ar ntelege. Si nimeni-nu ar
avea intentia de a se mpotrivi lui. Oamenii au obiceiuri pe care le-au
nvatat unii de la ceilalti fi care cauzeaza rezistenta la acest Izvor al
Starii de Bine.
"Ce fel de obiceiuri, Solomon?"
Ei bine, Sara, principalul lucru care i face pe oameni
sa opuna rezistenta Izvorului Starii de Bine este ca ei se
uita dupa situatiile ce aufost create de aceia care au opus
deja rezistenta Izvorului Starii de Bine.
158
Sara se uita nedumer~ta. nca nu prea pncepuse cum
vine asta.
Sara, cnd qti atenta la deva) numai uitndu-te la acel lucru) tu
ncepi sa vibrezi ca el-atta ti tp ct i dai atentie. De exemplu) daca
ne riferim la boal~ atta tim. ct o bagi n seam~ vorbf{ti despre
ea sau te gndefti la boal~ nu ermiti Izvorului Starii de Bine sa se
reverse asupra ta. Trebuie sa te uiti dupa Starea de Bine ca sapermiti
accesul Starii de Bine.
Sara se nseruna deOdaf.V. "Ah! Asta seamana cu cei care
se aseamana, despre care a vorbit mai demult. Nu-i asa?"
Afa este) Sara. Este vo ~a de Legea Atractiei. Daca vrei sa
atragi sanatate) trebuie sa vibrezi a sanatate. Dar daca ti vei ndrepta
atentia catre cineva care este IlbOlnav,nu vei putea permite accesul
sanatatii n acelafi timp.
Sarasi tuguie buzele, gndindu-se la ce spusese Solomon.
"Solomon, dar ma gndear ca ar trebui sa-i ajutam pe cei
care sunt bolnavi. si-atuncIi cum sa-i ajutam daca nu ne
putem uita la ei?"
Este n regula sa te UZtija ei) Sara) dar sa nu-i vezi ca fiind
bolnavi. Vezi-i ca fi cnd s-ar s mti mai bine. Drja mai bine) vezi-i ca
fi cum ar fi sanatofi ori aminte, te-ti-i cum erau cnd erau sanatofi. n
acestfe~ nu-i vei lua cape un [otiv de a stopa Izvorul Starii de Bine
care curge dinspre tine.
Nu e ufOrpentru oameni a au.da astq) Sara) pentru ca ei sunt
facuti sa observe totul n jurul for. Dar daca ei ar fti ca atunci cnd
doar se uita la lucrurile care-ifaf sa se simta rau) sa aiba un sentiment
negativfata de ele fi ca aceasta Ienzatie este reactia lor de respingere a
Izvorului Starii de Bine) atunct nu cred ca ar mai fi multi dornici sa priveasca atta la lucrurile ce-ilac sa se simta rau.
Acum Sara) doar pentruJ o ciip~ nu ncerca sa ntelegi cefac
mqjontatea oamenilor. Ascuh f-ma doat: Exista un permanentj
nentrerupt fi sigur Izvor al Sta,rii de Bine) iar el se revarsa peste tine
159
tot timpul. Cnd te simti bine, tu permiti acestui Izvor sa te nvaluie,
iar cnd te simti rau, te opui acestui Izvor. Acum, cnd ntelegi-acest
lucru, care este cel mai important lucru pe care-I vrei?
"Pai, vreau sa ma simt ct pot eu mai bine."
Bun. Acum, hai sa spunem ca te uiti la televizor Ii ca vezi ceva
care teface sa te simti rau.
"Mda, ca atunci cnd cineva este mpuscat, sau omort,
sau ranit ntr-un accide,nt?"
Da, exact aIa. Cnd vezi asta, Sara, Ii te simti rau, ntelegi ce
se ntmpla?
Sara zmbi voioasa. "Da, Solomon, ma mpotrivesc
Izvorului."
Asta e, Sara! Ai priceput! Ori de cte ori te simti rau, te
mpotriveiti Izvorului. Ori de cte ori spui NU, opui rezistenta, Ii
prin urmare te mpotriveiti acestui Izvor.
Sara, cnd cineva spune NU cancerului, defapt respinge I~orul
Starii de Bine. Cnd cineva spune NU crimelor, de fapt respinge
Izvorul Starii de Bine. Cnd cineva spune NU saraciei, de fapt se
mpotriveyte Izvorului Starii de Bine - pentru ca atunci cnd dai atentie
lucrurilor pe care nu le vrei, vibrezi alaturi de ele, ceea ce nseamna ca
te mpotriveiti la ceeace ai vrea defapt. Ayadar, cheia este sa stabileyti
ceea ce nU vrei, pe scurt, apoi sa-ti ntorci atentia asupra a ceea ce vrei
CU ADEVARAT Ii sa spui DA.
"Asta-i?! Asta-i tot ce trebuie sa facem? Doar sa spunem
DA n loc de NU!" Sarei nu-i venea sa creada ct de simple
pareau toate astea. Se simtea de-a dreptul n culmea fericirii.
"Solomon, este att de usor! Pot sa fac asta! Cred ca oricine
poate face asta!"
Lui Solomon i placu entuziasmul Sarei pentru aceasta
noua nvatatura. Da, Sara,potifiace asta. Si asta este ceeace trebuie , "
sa nveti Ii pe altii mai departe. Exerseaza cteva zile. Fii atenta la
tine nsati Ii la ceilalti din jurul tau Ii observa ct de obiinuiti sunt
160
mqjoritatea oamenilor sa spuna NU lucrurilofj mult mai des dect sa
spuna lucrurilor DA. O sa vezi) la un moment dat, ca vei ncepe sa
ntelegi tot felulde lucruri pe care oamenii lefac ca sa se impotriveasca
Izvorului Starii de Bine) care e natural. Distractie placuta cu asta)
Sara.
"'-' "'-' "'-'
CAPITOLUL 27
Toata ziua urmatoare gndurile Sarei au alunecat
napoi catre ultima discutie pe care o avusese cu
Solomon. Sara era de-a dreptul nerabdatoare santeleaga ceea
ce pentru Solomon paruse a fi un lucru foarte important,
dar cu ct se scurgea mai mult timp de la conversatia cu
Solomon, cu att era mai nesigura ca ntelesese ce ncercase
Solomon sa o nvete. Cu toate astea, ea-si aminti ca Solomon
o ncurajase sa-i observe pe ceilalti, s~-ivada ct de des spun
mai mult NU dect DA, asa ca Sara se hotar sa fie foarte
atenta la acest lucru.
"Sara, nu vreau sa ntrzii deseara," o avertiza maica-sa.
"Avem oaspeti la cina si am nevoie de ajutorul tau. N-am
vrea ca musafirii sa vada o casa murdara, nu-i asa?"
"Bine," ofta Sara fara niciun chef. Vizitele nu se numarau
printre lucrurile ei preferate. Sau nu. chiar printre lucrurile ei
preferate.
163
-
"Zau Sara, vorbe'c ,erios. NJntrzial"
Sara se opri n usa de la inkare, placut surprinsa ca
gasise deja o dovada a celor spuse de Solomon, nca asa de
dimineata. ntorcndu-se n timPt ncerca sa-si aminteasca
exact cuvintele lui Solomon, fara sa-si dea seama ca ramasese
lnga usa deschisa, lasnd astfel frigul sa intre n sufragerie.
"Sara! Nu mai sta acolo, ca ihtra frigul n casa! Pentru
I
Dumnezeu, du-te odata! Sa nl;lntrzii la scoala."
Uau! exclama Sara. Era uimito~. n ultimele doua minute,
mama ei i oferise cinci exprimalli clare a ceea ce nu voia,
iar Sara chiar nu-si amintea madar o exprimare prin care
maica-sa sa spuna ca voia ceva. si cel mai uimitor lucru era
ca mama ei nici macar nu realizasJ ce facea.
Tatal Sarei tocmai terminase de curatat zapada de pe alee
pna la trotuar, cnd Sara cobor I treptele casei. "Fii atenta,
Sara. E alunecos pe jos. N-as vrea sa cazi."
Sara zmbi cu gura pna la rtrechi. Uau} gndi ea. Este
extraordinar! I
"Sara, m-ai auzit? Am spus sa fii atenta, altfel vei
cadea." I
De fapt, Sara nu-l auzise pe tatal ei spunnd NU la ceva,
dar cuvintele lui, cu siguranta :na+asera ceea ce el nu voia.
Mintea Sarei zbrnia. Incerca sa vorbeasca numai
d fi -f - NI ... " N
espre ce ar VOltsa aca." -am n1ffi1C, tati, spuse ea." u
voi cadea niciodata." Hopaa} gndi Sara. Asta n-a fost tocmai
unDA. I Vrnd sa fie cel mai bun exefplu n fata tatalui ei, Sara
se opri, se ntoarse direct spre tatal ei si spuse: "Multumesc,
tati, ca pastrezi aleea curata pentru noi. Este mult mai usor
pentru mine sa nu alunec si sa cad."
Sara se prapadi de rs auzin1u-se pe ea nsasi, vorbind
despre cum sa NU alunece, tOGmai cnd se straduia din
164
rasputeri sa spuna DA. li de mim, gndi Sara, n-o ,afie prea
UfOJ: Apoi, din nou se pus~ pev rs, zi cnd cu voce tare, spre
marea ei surprindere: N-f SA FIE PREA USOR? Aoleu,
Solomon, acum nteleg ce-ai vrut sa spui."
Sara mersese cam la 2bo de metri pe trotuar cnd auzi o
bufnitura dinspre usa casef sale, iar cnd si ntoarse privirea
l vzu pe J ason alergnd dr mama focului, tinnd ghiozdanul
cu o mna si sapca cu cealjlta, apropiindu-se n fuga de Sara.
Sara ntelese de cum l vafu venind n fuga cam ce intentie are, i recunoscu acea sclip~re n ochi, de a o lovi din spate, asa
cum facuse de sute de ori fna acum, numai ca s-o enerveze
la culme.v I?ar ~cum, ~ntic~~nd asta, Sara ~triga~"J.ason, sa nu cumva sa mdraznest1 1jJU,Jason, fir-al tu sa fiI, Jason, nu
faaaace asta!" striga Sara c~t putu de tare.
Dumnezeule mare, se gtdi Sara. Iar am Zis-o. NU-ul asta mi
iese din gura, chiar daca eu nJ vreau sa-I spun. Nu vreau sa-I spun?
Na, c-am Zis din nou. Sara e simtea aproape nnebunita. Nu
putea sa-si controleze pro riile cuvinte.
Jason se ciocni de Sa a si continua sa alerge, si numai
cnd ajunse la un bloc ;tstanta n fata ei, Sara putu sa-si
continue drumul linistit ca re scoala, reflectnd la uimitoarele
evenimente ce se petrecus fa n ultimele zece minute.
Sara decise sa faca o ~sta cu NU-urile pe care le auzise
ca sa i le spuna lui Solomop m~i trz~u. Lundu-si carnetelul
din ghiozdan, Sara scrise:
NU NTRZIA.
NU VREM O CASA RDARA.
NU LASA FRIGUL A INTRE.
NU NTRZIA LA ~COALA.
NU VREAU SA CA I.
-NU O SA FIE PREA USOR.
JASON, SA NU ND v ZNESTI.
165
Sara il auzi pe domnul JorgeJ en tipnd la doi baieti din
clasa ei: "Nu mai alergati pe hoS" Asa ca scrise si asta n
carnetel. Se ndrepta spre dulapJ. ei, cnd un alt profesor
de la alta clasa trecu pe lnga ea s+ zise: "Grabeste-te, sa nu ntrzll." Sara si nota si asta. 1.
Sara statea n banca ei, ncerc~nd sa se acomodeze ntr-o
noua zi de scoala, cnd vazu cellmai surprinzator afis lipit
chiar n fata clasei. Afisul fusese acolo tot timpul anului scolar,
numai ca Sara nu-l observase pn~ acum. Nu ca pna acum.
Cu greu si putea crede ochilor. ~ua carnetelul si ncepu sa
scrie ceea ce citea: I
NU VORBITI N TIMPUL [ORELOR.
NU MESTECATI GUMA.
NU MNCATI SI NU BET N TIMPUL ORELOR.
NU AVETI VOIE CUJuCARII N scoALA.
NU AVETI VOIE CU SOSONI N CLASA.
, , '1
NU PRIVITI PE FEiASTRA N TIMPUL
ORELOR.
NU ESTE PERMIS SA LUCRATI PESTE ORELE
,
DE scoALA. I
A NU S1}NTPERl'vIISEANI~ELE DE COMPANIE IN CLASA. .. 1, ..
NU ESTE PERMIS SA NTRZIATI LA ORE.
,
Sara ramasese stana de piatra.1Solomon are dreptate. Cei mai
multi dintre noi ne mpotrivim Starii de Bine.
, Sara era dornica sa auda si sf observe ct mai multe n
acea zi. n timpul pauzei de masa, lease aseza ct mai departe
de ceilalti copii, ascultnd conversatia dintre doi profesori
care se asezasera la masa din spa~' ele ei. Nu putea sa-i vada
dar putea sa-i auda foarte bine.
"A, nu stiu," zise unul dintre rofesori. "Tu ce crezi?"
166
"Pai, eu nu as face-oi dac-as fi n locul tau." i raspunse
celalalt profesor. "Nu p~ti sa sti niciodata. Ai putea sfrsi
mult mai rau dect esti acum."
Uatt, gndi Sara. Nu avea idee despre ce discutau cei doi,
dar un lucru era absolut rlar. Sfatul fusese NU, oricare ar ti
fost el.
Sara adauga pe lista el:
NU STIU.
NU AS FACE-O D~CA AS FI N LOCUL TAU.
Sara n~ petrecuse nict maca~ jumatate din ziua de scoala
si avea deja doua pagini ciliNU-uri de discutat cu Solomon.
Dupa-amiaza Sarei se dovedi mai fructuoasa dect
dimineata, asa ca ea adauga la lista ei urmatoarele:
I~~~
g I~~ 4
2A/f ~~
e Zite-:.
'3'C-fr-':t1 -"~~~
~JK: ~~e?'?'>
ue;. ~ ~
,7 5. JICv I . df1coadJ
, &, j 1"'; .
J/r-' -~.
;Z; ""-"<ii'
/' r;z- I~'
-- ~~r""'" .
NU ARUNCA ASTAt!
NU FACE ASTA!
AM SPUS NU!
CHIAR NU MA AUZI?!
NU NI-Al\1 FACUT NTELEASA?
. NU MPINGE!
NU-TI VOI MAI SPUNE A DOUA OARA!
,
167
La sfrsitul zilei, Sara.era de-a dreptul frnta de oboseala.
I se paruse ca ntreaga lume se mpotrivea Starii de Bine.-
"Vai, Solomon, cta dreptate fi. Marea majoritate spune
NU n loc de DA. Chiar si eu, Solomon. Eu stiu ce ar trebui
I
sa fac, numai ca nu reusesc sa fac asta."
~ I
"NU REUSESC SA FAC ASTA." scrise Sara pe lista ei.
Ce zi fusese asta! I
Ai o ntreaga lista ac%) Sara. Ai avut o Zi ncarcata.
,,0, Solomon, nu stii cealalta jumatate a ei. Asta este
numai o parte din ce-am auzit dzi. Majoritatea oamenilor
spun NU, Solomon. Si ei nici nu lealizeaza asta! Si eu la fel,
Solomon. Este greu." - I
Ei bine) Sara) nu este chiar att qegreu din moment ce tu ftii ce
sa cauti fi din moment ceftii care-ti este ~copul. Citefte-mi cevadin lista
ta) Sara) fi ~ti voi arata ce vreau sa spJn.
"NU NTRZIA."
Fii punctuala.
"NU -yREM CA MUSA~IRII SA VADA CASA
MURDARA."
Vrem sa~avem o casaprimit~are i,ntru musafirii nOftri. "NU LASA FRIGUL SA IN,r;RE."
Hai sapastram casa destul de caICluroasa.
"NU NTRZIA LA scoALA."
Fiind punctua/~ o sa te simti cu Jdevarat bine.
"NU VREAU SA CAZI." I
Concentrea~a-te fi fii atent pe un+ mergi.
"NU O SA FIE PREA USOR."
O sa gasesc o solutie. I
"NU MAI ALERGAT! PE HOLURI."
,
Fiti respectuofi cu c~ila~ti. I
"NU VORBITI IN TIMPU~ ORELOR."
Hai sa discutam si sa nvatam milreuna. , , 'i'
168
NU PRIVITI PE I FEREASTRA N TIMPUL
,
ORELOR.
ntreaga voastra atentie 11 fi ~numai n avantajul vostru.
"NU ESTE PERMI SA LUCRATI PESTE ORELE
,
DE scoALA.
Hai sa muncim JJlpreunf la lectii ca sa nefie mai ufor. "NU SUNT PERMOCSEANIMALELE DE COM-
PANIE N CLASA"
Animalele voastre de com' anie se simt mult mai fericite acasa.
"Doamne, Solomon, sti foarte bun la astea."
.si tu veifi lafel de buna, Sara. Trebuie numai sa exersezi . .si sa
ftiz; Sara, ca nu cuvintelepe c re lefolosffti sunt foarte importante. Ci
sentimentul de opunere, care este daunator. Cnd mama ta a spus:
"Nu lasa ufa deschisa," cu sz;guranta ea s-a opus la ceea ce voia de
fapt. Dar chiar daca ar fi spuf' )nchide ufal" ea nca era conftienta
de ceea ce nu voia fi, drept urlfare, vibratia ei nca ar fi putut fi una
de opunere.
l/l-eau ca tu sa te ndreptz1relaxata spre ceeace vrei, zn loc sa opui
rezistenta la ceeace nu vrei.
Cu siguranta, cuvintele ta1esunt indicatorul spre directia n care te
ndrepti, dar modul n care sim i acest lucru este de departe un indicator
mai bun al permiterii sau opu erii.
Distractie ct mai plaofta cu asta, Sara. Cnd te opui
spunnd NU, nca mai hpu( rezis~enta. Ideea este doar
sa vorbefti din ce n ce ~ai mult despre ceea ce VREI. .si
atta timp ct veiface asta,] !.rurile vor merge din ce n ce mai bine.
a sa vezi.
~~
169
2 _~ _
CAPITOLUL 28
Sara se ndrepta spre casa n ultima zi de scoala din
acest an, cu un ciudat amestec de sentimente. De
obicei, acesta era cel mai fericit moment al anului, avnd
de acum n fata o vara ntreaga de singuratate, nemaifiind
fortata sa se ngramadeasca ntr~o clasa plina de colegi att
de diferiti si incomozi. Dar n acest an, ultima zi i se parea
Sarei neobisnuita. Se schimbase att de mult ntr-un timp att
de scurt.
Sarapasea voioasa, respirnd aerul minunat de primavara,
privind nainte, apoi mergnd cu spatele din cnd n cnd. Era
att de dornica sa vada orice si pe oricine n jurul ei. Cerul
era att de frumos ca nu-si amintea sa-I fi vazut vreodata asa.
Albastru senin. O culoare intensa. Iar cei ctiva nori albi si
pufosi, ntr-un total contrast, pareau absolut nemaipomeniti.
n jurul Sarei se auzea ciripit de pas.arele, triluri minunate se
auzeau clar si cu toate ca nu putea sa vada pasarile, cntecul
171
lor clar i ncntau ure~hile. O adiere usoara o facu sa
se-nhoare pielea. Sara era acum n adevarat extaz.
Deci te-ai convins, Sara, ca Starea de Bine abunda cu adevarat.
"Solomon, tu esti?"
E pretutindeni. Vorbele lui Solomon se auzeau clar n
mintea Sarei.
"E pretutindeni, Solomon. Pot s-o vad, pot s-o simtl"
De fapt, estepretutindeni acolo unde nu este respinsa. Un I~or
permanent fi constant al Starii de Bine se revarsapeste tine tot timpu~
iar n oricemoment, tu i dai voie sau l respingi. Si numai tu efti aceea
care-i poate permite sau care poate respinge acest Izvor permanent li
constant al Starii de Bine.
n tot acest timp n care noi doi ne-am ntlnit, cel mai important
lucru pe care am vrut sa l nveti a fost procesul de reducere sau de
eliminare a fabloanelor de mpotrivire pe care le-ai nvatat de la celelalte
fiinte umane. Pentru ca, daca n-ar fi fost aceasta mpotrivire pe care ai
adunat-o de-a lungul timpului, Starea de Bine care-ti este naturala -
fara ndoiala acea Stare de Bine pe care o meri,ti - s-ar fi putut revarsa
simplu asupra ta. Cu totul asupra ta.
Sara si amintea toate discutiile minunate pe care le
avusese cu Solomon. Ce comunicare desavrsita avusesera!
Iar Sara realiza ca n fiecare caz, n oricare conversatie pe care
o experimentasera mpreuna, Solomon o ajutase sa-si reduca
aceasta mpotrivire.
si amintea de tehilicile sau jocurile pe care Solomon
i le oferise zi dupa zi, iar acum, privind lucrurile dintr-o
noua perspectiva, ea realiza ca, n tot acest timp, Solomon o
nvatase de fapt procesul de reducere a inpotrivirii.
172
-,
,/,
1;., ~
"
Putin cte putin, Soaranv4ase sa lase n urma el
mpotrivirea.
Si tu efti oprrfesoar~ Sara.
Sara facu ochii mari si simti ca se sufoca, auzind ca
profesorul cel mai drag pe care-l arsese de-a lungul timpului
i spune ca si ea era o profesoar~. Sara simti cum un fior
c:ld~de ~~tumire sufleteasca o nraluie si o strabate din cap
pana-n plclOare. __
Iar tot ce trebuie sa-i nveti pe ceilalti) Sara) este ca totul este bine
cu adevarat. Gratie exemplelor tale foarte dare) multi vor ntelege ca
nu are niciun rost sa opuna rezistenta. ~otivul pentru care nu permit
Starii de Bine sa-i cuprinda este-ca opun rezistenta.
Sara simtea o putere speCiala/n cuvintele lui Solomon.
Cuvintele lui o faceau pe Sara sa se cutremure. Nici nu mai
stia ce sa spuna.
Urca ncet aleea pietruita din Ifata curtii simtindu-se att
de bine, nct parca voia sa zboard. Apoi sari peste scarile din
fata casei si intra. "Hei, am ajuns dcasa!" striga Sara la oricine
, ,
ar fi putut fi nauntru.
174
CAPITOLUL 29
Sara merse la culcare devreme, nerabdatoare sa se
ntoarca la conversatia ei cu Solomon. nchise ochii si
respira adnc n timp ce ncerca sa gaseasca un loc minunat spre
care sa se ndrepte mpreuna cu Solomon. "Totul este bine, cu
adevarat," zise Sara cu voce tare; calm, absolut convinsa de
asta. Si cnd deschise ochii ramase muta de uimire.
175
Solomon, pe care Sara nu-l vazuse de saptamni bune,
plutea acum n aer deasupra patului ei. nsa aripile nu i se
miscau deloc. Era ca si cum ar fi stat suspendat n aer, fara
niciun efort, chiar deasupra capului Sarei. "Solomon!" striga
Sara n culmea fericirii. "Ma bucur att de mult sa te
vad!"
Solomon zmbi si o saluta dnd din cap.
"Solomon, esti att de frumos!"
Penele lui Solomon erau albe ca zapada si straluceau ca
si cum pe fiecare ar fi avut luminite minuscule. Parea mult
mai mare si mai grozav, dar era exact acel Solomon al Sarei.
Ea putea sa spuna asta numai uitndu-se adnc n ochii lui.
Vino sa Zbori cu mine, Sara! Vreau sa-ti arat att de multe!
Si pna sa apuce Sara sa spuna ceva ea simti acel suierat
incredibil pe care-l simtise odinioara, cnd mai zburase cu
Solomon, ca ei erau deja afara, dar de data asta undeva att
de sus deasupra micului oras, nct ea nu recunoscu aproape
nimic din ce vedea.
Simturile Sarei se mbunatatisera spectaculos. Toate
, ,
lucrurile pe care le vedea erau de o frumusete uimitoare.
Culorile erau intense si mult mai frumoase dect le vazuse
nainte. Mirosul aerului era mbatator; astfel de miresme
extraordinare nu le simtise Sara niciodata. Putea sa auda
pasarile cntnd absolul minunat, apele susurnd, vntul
suiernd. Zgomotul facut de vntul care adia si glasuri vesele
de copii o nvalui au de peste tot. Senzatia nemaipomenita a
aerului care-i mngia pielea era de-a dreptul extraordinara.
Totul parea, mirosea, si suna formidabil.
"Solomon," zise ea, "totul este att de frumos!"
Sara, vreau ca tu sa cunofti Starea de Bine depe aceastaplaneta,
n ntregime.
176
Ea nu-si putea imagina ce avea Solomon de gnd, dar era
pregatita si dispusa sa mearga oriunde voia el s-o duca. "Sunt
gata sa merg!" exclama Sara.
Si ntr-o clipita, Sara si Solomon zburara departe de
planeta Pamnt, sus, sus, sus, dincolo de Luna, dincolo de
planete si chiar dincolo de stele. ntr-o clipa, ei caIatorira cat
ar fi trebuit sa nsemne multi ani lumina, de unde Sara putu
sa vada planeta ei de undeva de sus, rotindu-se, miscndu-se
ntr-un fel de ritm perfect cu Luna, cu celelalte planete si cu
Soarele.
n timp ce Sara se uita la planeta Pamnt, micul ei corp fu
nvaluit de un sentiment de totala Stare de Bine. Privea cu un
sentiment de mndrie cum Pamntul se nvrtea cu fermitate
si siguranta pe axa sa, ca si cum ar fi dansat cu parteneri care
stiau fiecare, exact, care le era partea ce le revenea n acest
splendid dans.
Privefte) Sara. Si nte!ege ca totul este bine.
Sara zmbi si simti cum o boare calda de multumire o
, , ,
nvaluie.
Aceeafi Energie care a creat planeta ta nca se revarsa peste ea)
sustinnd-o. O neifrfita, pura fi pozitiva Energie se revarsapeste tot
njurul tau) tot timpul.
Sara se uita la planeta ei, fiind convinsa ca asa era.
Acum) hai sa ne uitam mai de,aproape) zise Solomon.
n toata aceasta mnunata priveliste, Sara nu gasi o alta
planeta mai stralucitoare si mai frumoasa dect Pamntul.
Ea putu sa vada foarte limpede delimitarea clara dintre
pamnt si ape. Tarmurile aratau ca si cnd ar fi fost trasate cu
un marker urias, iar apa sclipea ca si cnd milioane de stele
se gaseau sub apa, luminnd marile si oceanele numai pentru
a-i oferi Sarei aceasta perspectiva ~nica, vazuta din naltul
cerului.
177
Sara) ftiai ca apa care alimenteaza planeta ta de milioane de ani
este aceeafi apa care o alimenteaza fi astazi? Asta este Starea de Bine)
Sara) de oproportie imensa.
Gndefte-te la asta) Sara. Pe planeta voastra nu se aduce nimic
nou) nici din pamnt, nici din aer. Nemasuratele resurse existente
continua safie redescoperite)generatie dupa generatie. Potentialul pentru
o viata desavrfita ramne constant. Iar fiintele descopera) n masura
diferita, aceastapeifectiun~.
Hai sa vedem mai de-aproape.
Solomon si Sara se napustira n jos spre mare. Sara si
umplu narile de mirosul extraordinar al marii, iar ea stia.
ca totul este bine. Se ridicara n zbor mai repede ca vntul
deasupra Marelui Camon, o fisura mare, lunga si colturoasa
n scoarta Pamntului.
,
"Ce este asta?!" ntreba Sara att de uimita nct i se
taiase respiratia.
Asta este dovada capacitatii constante a Pamntului de a-fi
mentine echilibruL Pamntul cat-t/a nencetat sa-fi mentina echilibruL
Acest canion e o dovada a acestui lucru.
Apoi, zburara n jurul Pamntului cam la aceeasi naltime
la care zboara si avioanele, Sara bucurndu-se de peisaje
incredibile. Att de mult verde, att de multa frumusete, att
de multa Stare de Bine.
"Ce este asta?" ntreba Sara, aratnd spre un mic con ce
se ivea pe suprafata Pamntului si din care pufaiau nori grosi
de fum gri-negru.
Asta e un vulcan, i raspunse Solomon. Hai sa-I vedem mai
de-aproape. Si nainte ca Sara sa protesteze, si luara din nou
zborul, plonjnd n jos aproape de Pamnt, zburnd exact
prin fum si praf.
"Dau!" striga Sara. Era uluita de sentimentul ei de Stare
de Bine absoluta, chiar daca fumul era att de dens nct
178
nu putea sa vada nimic n jurul ei. Zburara n sus si n jos
prin fum si Sara putu vedea acel vulcan uimitor ce scuipa si
pufaia.
Asta este o marturie clara a Starii de Bine) Sara. Este un alt
semn ca Pamntul reufefte sa-fi mentina echilibrul petject.
Apoi zburara iarasi, sus, sus, sus, spre o alta priveliste
minunata. Era un foc. Un foc urias. Sara putu sa vada cum
aratau kilometri ntregi- de flacari rosii si galbene, ascunse
par~al de nori de fum. Vntul batea foarte tare, ndepartnd
uneori fumul, lasnd sa se vada foarte clar limbile de foc, apoi
devenea iar att de dens, nct nu semai vedea nimic dedesubt.
Deodata, Sarei i atrase aten~a un animal care alerga ct
putea din calea focului si sim~ o tristete dureroasa ntelegnd
ca focul distrusese o buna parte din minunata padure si, de
asemenea, o mul~e de adaposturi ale animalelor.
,,0, Solomon, asta e de-a dreptul ngrozitor," ofta Sara
reactionnd la situatiile la care fusese martora.
, ,
Asta este nca o dovada a Starii de Bine) Sara. Este o dovada
n plus ca Pamntul ncearca sa-fi mentina echilibrul. Daca am putea
sta aici mai multa vreme) ai putea vedea cum jocul va contribui la
mbogatirea hranei solului. 1/ei putea vedea cum seminte noi ncoltescfi
cresc viguroase) iar n timP) ai putea ntelege aportul uimitor al acestui
]00 care esteparte a ntregului echilibru natural al planetei tale.
"Sunt doar trista pentru ca eu cred ca animalele si-au
pierdut culcusurile lor."
Nu fi trista pentru ele) Sara. Ele fi vor gasi alte culcufuri noi.
Nu duc lipsa de afa ceva. Ele sunt prelungiri ale Energiei pure fi
pozitive.
"Dar o parte din ele vor muri, Solomon," protest
Sara.
Solomon zmbi doar, apoi zmbi si Sara.
180
Este greu sa treciPeste acest lucru referitor la )}moarte'~ nu-i a/a?
Totul estefoarte bine aici} Sara. Hai sa ne continuam explorarea.
Sarei i placea foarte mult sentimentul de Stare de Bine
ce o invaluise. ntotdeauna se gndise la ocean ca fiind ceva
primejdios, cu rechini si nave scufundate. Documentarele
de televiziune in care vazuse vulcani activi, care scuipau
lava, praf si fum o inspaimntau de fiecare data. Stirile erau
intotdeauna pline de dezastrele pe care le facea focul ce
mistuia padurile. Numai ca acum, Sara intelese ca se luptase
din greu impotriva a toate acestea.
Acest nou punct de vedere o facea sa se simta mult mai
bine. Acele lucruri, pe care Sara le crezuse a fi groaznice sau
tragice, luasera acum cu totul un alt inteles, vazute fiind cu
noii ochi pe care Solomon i oferise.
Sara si Solomon zburara ct fu noaptea de lunga,
oprindu-se doar ca sa observe extraordinarele Stari de Bine
ale planetei. Ei vazura un vitel nascndu-se si puisori de gaina
tocmai iesind din oua. Vazura mii de oameni conducnd
masini si numai ctiva dintre ei accidentndu-se. Vazura
~, ,
mii de pasari calatorind spre tari mai calde si cteva animale
domestice care aveau blana gro"asapentru a le proteja de
frigul iernii. Vazura gradini manoase si altele care abia erau
plantate. Vazura noi lacuri formate si noi deserturi abia
formate. Vazura oameni si animale ?scndu-se si oameni
si animale murind - si cu toate astea, Sara stia ca totul era
bine.
"Solomon, cum voi putea sa explic eu vreodata toate
astea cuiva? Cum o sa-i fac sa inteleaga?"
Asta nu e treaba ta, Sara. Draga mea, este suficient ca tu le
ntelegi.
Sara rasufla usurata, apoi o sim~ pe maica-sa zgltaind-o,
"Sara, scoala-te! Avem o multime de treburi de facut." Sara
181
deschise ochii si o vazu pe maica-sa aplecata peste ea si, ca si
cum ar fi trezit-o dintr-o stare de veghe, ea-si trase paturile
peste cap, vrnd sa se ascunda de ziua de azi.
Totul este cu adevarat bine, Sara. Auzi cuvintele lui Solomon.
Amintefte-ti de calatoria noastra.
Sara si trase paturile jos de pe cap si zmbi spre mama
ei cu cel mai frumos zmbet din viata ei.
,
"Multumesc, mami!" zist; Sara. "Voi fi mai rapida ca
vntul. Totul va fi n regula. O sa vezi. Voi fi gata ntr-o
secunda."
Mama Sarei ramase buimacita, vaznd-o sarind din pat,
miscndu-se usor si cu dexteritate, dar mai ales cu bucurie.
Sara trase draperiile, deschise fereastra si ntinse minile
afara zmbind fericita. "Ce zi minunata!" exclama ea, cu
un asa entuziasm, nct mama ei se apropie ncet, uluita,
mngind-o pe cap.
"Sara, scumpa mea, te simti bine?"
"Ma simt perfecti," zise Sara clar. "Totul este cu adevarat
bine!"
"Ei bine, daca tu spui asta, draga mea," zise mama Sarei
ntr-o doara.
"Si asa vreau sa fie," spuse Sara fugind catre baie,
zmbind cu gura pna la urechi. "Da, asa am spus!"
SFA!(SfT
182
'--'--
'--
Despre autori
Esther si Jerry HICKS, autorii cartilor best-seller Cere
fi ti se va da, Puterea extraordinara a creatiei deliberate si Legea
atractiei, produc si pn~zinta minunatele nvataturi Abraham-
Hicks prin arta de a accepta manifestarea starii noastre firesti
de bine. n timp ce desfasoara seminarii n aproape 60 de
orase pe an, Esther si Je.rryHICKS au publicat mai mult de
700 de carti ale nvataturilor lui Abraham, au creat nregistrari
audio si video, CD-uri si DVD-uri cu scopul de a-i ajuta pe
oameni sa-si traiasca viata fericita pe care o doresc.
Pot fi contactati pe website-ul: www.abraham-hicks .
.'
corn.
Editura ADEVAR ,DIVIN
"Calea catre lumina si iubireu
,
Brasov, Str. Aleea Mimozei, nr. 10, bl. 76, se. e, et. 2,
ap. 11, cod 500377, O.P. 12
Mobil: 0722.148.983 sau 0727.275.877
Telefon I Fax: 0268.324.970
E-mail: contact@divin.rosaucontact@secretul.tv
Pe site-uI editurii gasiti si alte carti pentru suflet:
www.divin.ro
Site:www.secretul.tv
Yahoo! Group: adevardivin
Cartile spirituale publicate de noi releva adevarata
natura a fiintei tale vesnice launtrice, plina de fericire,
bucurie si iubire. Ele te vor ajuta sa ai o viata mplinita,
armonioasa, sanatoasa si prospera, pentru ca vei avea
acces la ntelepciunea divina. Prin intermediul acestor
carti pentru suflet vei constientiza _adevaruri divine, vei
ntelege si vei accepta realitatea lui Dumnezeu, pentru
ca vei pasi pe calea catre lumina si iubire.
Misiunea Editurii ADEvAR ~) DIVIN
nsufletirea armoniei divine.
Prezentarea titlurilor Editurii ADEVAR ~!~, DMN:
.:. Colectia Inspiratie divina:
../ Cere si ti se va dal- nvata sa-ti ndeplinesti dorintele (Volum41 nti)
de Esther si jerry {ficks
(nvataturile lui Abraham)
../ Cere ~i ti se va daj- nvata sa-ti ndeplinesti
dorintele (VOlumfal do~lea - ghidul practic)
de Esther si jerry icks
(nvataturile lui Abraham)
../ SARA, cartea nti: Sara afla Secretul despre
Legea Atractiei
de Esther si jerry lficks
(nvataturile lui 1braham)
~ Scrienle IUl Seth: Ilata vesmca a sufletulUl *
de Iane Roberts
~ Scrierile lui Seth: ~atura- realitatii personale *
de Iane Roberts
.:. Colectia Masaru Embto:
../ M~Sajele ascunse fin apa (Apa cunoaste
raspunsul - 1)
../ Viata secreta a apli (Apa cunoaste raspunsul -
2)
../ Oracolul cristalelo de apa
../ Miracolul apei
----'----------===~~======, .=
I
../ Adevarata putere a apei: Sa ne vindecam si sa
ne descoperim pe noi n1' ine
~ Forma iubirii: Descopera cine suntem, de unde
venim si ncotro ne ndr ,ptam *
.:. Colectia Lumea ngerilor: L
../ Vindecarea cu ngeri: Cu pot ngerii sa va
ajute n fiecare'domeniu laI vietii
de Doreen Virtue 1
../ Terapia cu ngeri: Mesaj vindecatoare pentru
fiecare domeniu al vietii dumneavoastra
de Doreen Virtue si mpttratia ngerilor
~ ngeri 101: Cum sa stabil~ti legatura cu ngerii,
cum sa lucrati si sa va vibdecati cu ajutorul lor *
de Doreen Virtue I
~ Medicina cu ngeri: cumrsa va vindecati trupul
si mintea cu ajutorul ng rilor *
de Doreen Virtue
~ Mesaje de la ngerii tai: Ce vor ngerii
dumneavoastra sa stiti* I
de Doreen Virtue
~ Cum sa va auziti ngerii *
de Doreen Virtue I
.:. Colectia Vindecare spirimala:
~ Puterea vindecatoare a Bolii: Importanta si
semnificatia simptomelo~ bolii *
de Thorwald Dethlefsen liRi'tdiger Dahlke
~ Ioan al Domnului Oohn fof God): Brazilianul
care a vindecat milioane de oameni *
de Heather Cumming sif Karen LeJJler
~ Calea lucratorilor ntru lumina: Cum sa va
folositi puterea jPirituala de a sti si de a
vindeca *
de Doreen Virtu
~ Medicina pentru suflet, minte si trup: Un sistem
complet de vind care a sufletului pentru
sanatate deplina si vitalitate optima *
de Dr. Zhi Gan Sha
~ Sentimentele da~uite din inima nu pier
niciodata ... *
de Karol Kuhn j ruman
~ Sentimentele vinpecatoare ... din inima ta *
de Karol Kuhn Fruman
~ Suflet si Spirit: rltelege pe deplin viata si
propria persoan~ "
de Edgar Cayce
.:. Colectia Dezvoltart personala, ./ The Secret - Secretul
de Rhonda Byrie
~ The Secret - Sec etul: Cartea Recunostintei *
de Rhonda Bym1e
.:. Colectia Viata dupa moarte:
~ mbratisare de l~mina: Ce~ mai profunda si
completa experifnta din preajma mortii posibila
vreodata *
de Betty]. Eadie
., Ca11in curs de publicare.
Informatiile de mai sus sun~ raportate la luna Aprilie 2008.