Putem concluziona ca sociologia este o stiinta sociala care intra intr-o multime

de conexiuni cu toate celelalte stiinte sociale.

In istoria sociologiei exista doua mari pozitii in privinta raportului care exista
intre sociologie si celelalte stiinte sociale.
A. Un prim punct de vedere sustine distinctia absoluta dintre
ele, sociologia studiind formele sociale ale activitatii umane
(caracteristicile generale ale relatiilor sociale, grupurilor),
in timp ce stiintele sociale particulare (politologie, stiintele
economice etc.) au ca obiect diferitele continuturi ale
activitatii umane.
B. Celalalt punct de vedere, in opozitie cu primul, considera ca
distinctia dintre sociologie si celelalte stiinte sociale este
relativa si istorica. In aceasta perspectiva, sociologia este
atat o stiinta a formelor sociale cat si a societatii ca sistem
si a subsistemelor care o compun si interrelatiilor dintre ele.
Sociologie si psihologie. Roger Bastide in Tratat de
sociologie (1962),
11
constata ca initial raportul dintre psihologie si sociologie a fost
gandit prin prisma raportului dintre constiinta individuala si determinarile sociale
(dintre individ si societate).
Psihanaliza si sociologie. Psihanaliza (numita si psihologie abisala) este
perceputa astazi atat ca teorie a structurii si dezvoltarii personalitatii umane, cat
si ca metoda de psihoterapie, elaborata pentru tratamentul nevrozelor. Unii
psihanalisti au facilitat transbordarea procedeelor specifce psihanalizei dinspre
psihicul individual spre mediul cultural (care socializeaza individul). Astfel, dupa ce
antropologul B. Malinowski a descoperit ca societatilor primitive din Melanezia le
este strain complexul lui Oedip, K. Horney incurajat de aceasta descoperire, sustine
ideea ca fecarui tip de societate (cultura) ii corespunde un tip specifc de matrice a
nevrozelor.
Sociologie si antropologie. Din punct de vedere etimologic, termenul de
antropologie vine din limba greaca (anthropos, om + logos, cuvant, vorbire)
avand semnifcatia de discurs despre om. In 1798, Kant considera ca antropologia
este posibila din doua perspective : una fziologica (ce-si propunea sa studieze ceea
ce natura face din om) si alta practica (obiectul ei find ceea ce omul face din sine
insusi).
Sociologia si istoria. In viziunea lui Fernand Braudel, istoria si sociologia sunt
doua stiinte care se intalnesc si, mai mult decat atat, ele se identifca chiar
constituind o singura aventura a spiritului. Ele constituie singurele stiinte
globale susceptibile de a-si extinde curiozitatea asupra oricarui aspect al socialului .
Istoria si sociologia se aseamana si prin faptul ca analizeaza fenomenele
sociale in mod critic si selectiv.
Sociologia si economia. La inceputurile ei, sociologia a incercat sa includa in
interiorul ei si probleme de economie politica. Ca stiinta in sine, economia politica
era renegata. A. Comte acuza economia politica abstracta de sterilitate, de
incapacitatea de a studia pozitiv fenomenele sociale, afate intr-o profunda
conexiune. Pe de alta parte, Stuart Mill, flosof si economist contemporan cu
parintele sociologiei, sustinea existenta unei opozitii metodologice intre sociologie
si economie si a imposibilitatii reconcilierii lor, prima find o stiinta generala a
societatii, cealalta studiind doar un domeniu al socialului si inregistrand progrese
remarcabile.
Activitatea economica face, in principal, obiectul sociologiei economice si a
subramurilor sale : sociologia industriala, agrara, comerciala, fnanciara etc.