Bun, zise tatal cel bogat cu blndete. Aproape toti oamenii au un pret.

Si asta din
pricina
fricii si a lacomiei. Mai nti, teama de a ramne fara bani ne motiveaza sa muncim di
n greu si,
odata ce primim leafa, lacomia sau dorinta ne face sa ne gndim la tot felul de lu
cruri pe care le-am
putea cumpara. Atunci se creeaza un anumit tipar.
Ce tipar?, am ntrebat.
Tiparul conform caruia se trezesc, merg la munca, si platesc facturile, se trezesc
, merg la
munca, si platesc facturile... Din acel moment, viata lor este pentru totdeauna p
rada fricii si a
lacomiei. Daca le oferi mai multi bani, ei vor continua acest ciclu, pentru ca si
vor spori
cheltuielile. Asta este ceea ce eu numesc Cursa Sobolanului.
Pentru asta, ar fi
potrivita imaginea unui magarus care trage o caruta atta vreme ct stapnul sau i trec
e pe la nas un
morcov. Stapnul magarusului ajunge unde vrea, n schimb animalul alearga mereu dupa
o iluzie.
Mine va fi nca un morcov pentru magarus.
Vrei sa spui ca atunci cnd ma gndesc la o manusa noua de baseball, la bomboane si l
a
jucarii, toate acestea sunt echivalentul morcovului pentru magarus?, ntreba Mike.
Mda. Si pe masura ce cresteti jucariile devin tot mai costisitoare. O masina noua
, o
ambarcatiune si o casa mai mare pentru a-i impresiona pe prieteni, spuse tatal ce
l bogat zmbind.
Iar scaparea vine prin gndire, alegndu-ne gndurile.
Sa ne alegem gndurile?, ntreba Mike uluit.
Da. Sa alegem lucrurile pe care le gndim, si nu sa reactionam la sentimentele noas
tre.
Cu totii am auzit povesti despre oameni saraci care cstiga la loterie; se mbogates
c
dintr-odata si apoi redevin saraci. Cstiga milioane, nsa curnd se ntorc de unde au p
lecat.
Foarte multi oameni nu reusesc sa nteleaga ca n viata nu conteaza cti bani faci, ci
cti
Exista
momente n care cei care nu-si gasesc de lucru nu mai au dect solutia sa-si faca o
firma. Sansele de
reusita sunt minime: noua din 10 companii dau faliment n cinci ani. Dintre cele c
are supravietuiesc
celor cinci ani, noua din 10 dau si ele faliment pna la urma. Deci numai daca tin
eti cu tot
dinadinsul sa aveti firma voastra va recomand sa va apucati de asa ceva. Altfel,
vedeti-va de slujba
si de afacerea pe care o aveti.
Pe masura ce circuitul banilor se extinde, puteti sa va permiteti si luxul. Impo
rtant de retinut
este ca oamenii bogati si permit asemenea achizitii la sfrsit, n vreme ce saracii s
au cei din patura
mijlocie le cumpara de la nceput. Cei saraci si cei din clasa de mijloc si cumpara
lucruri luxoase,
cum ar fi case mari, diamante, blanuri, bijuterii sau ambarcatiuni, pentru ca vo
r sa para bogati. Ei
par bogati, dar n realitate se ndatoreaza si mai tare. Cei bogati cu adevarat, adi
ca pe termen lung,
mai nti si construiesc solid coloana de active. Apoi, din venitul generat din activ
e, si cumpara
obiecte de lux. Cei saraci si cei din patura de mijloc si le cumpara din propria
lor sudoare si din ceea
ce ar trebui sa lase mostenire copiilor.
pastrezi.
Ele reprezinta niste pasive pur si simplu pentru ca nu nteleg ca un lucru
care a fost un activ pna mai ieri a ncetat sa mai fie, pentru ca ieri nu mai exist
a.
El tiempo nunca pasa... lo que pasan son los sucesos. La gente habla del tiempo
como si tuviera vida y no es asi.Nosotros hemos definido el tiempo para tener un
a especie de referencia. Todo lo que hiciste ayer no esta grabado en ninguna par
te, solamente en tu memoria. Pero muchas veces nos aferramos a ese pasado porque
nos genera cierta seguridad, porque le tenemos miedo a lo que nos viene (maana).
El maana puede predecirse, de ahi vienen los planes... de todos los elementos que
se tienen en el hoy, puedes deducir como puede ser el maana, aunque existen siem
pre las cosas que no esperabamos.
Am fost nvatati sa nu ne facem griji pentru viitorul nostru financiar,
pentru ca firma sau Statul vor avea grija de noi la pensie. Si totusi, copiii no
stri educati n acelasi
sistem de nvatamnt vor fi cei care vor sfrsi prin a ne plati aceasta pensie. Mesaju
l continua sa fie
cel de a munci din greu, de a cstiga bani, de a-i cheltui si de a mprumuta bani.