Alimentele

modificate genetic
"Organismele modificate genetic
o tehnologie controversata" ?
Dupa ce ani de zile s-au produs
organisme modificate genetic in
beneficiul fermierilor si fabricantilor de
produse alimentare, tehnicile de
inginerie genetica au inceput sa fie
folosite pentru modificarea calitatilor
nutritive ale alimentelor.
Alimentele
modificate
genetic sunt
produse ce au
calitati nutritive
similare sau,
uneori, chiar mai
bune decat cele
obtinute prin
metodele clasice.

Potrivit unora, plantele modificate
genetic sunt mai mult o binecuvntare
a stiintei dect un blestem ecologic
Fermierii cultivau n 2007 doar 350 de
hectare cu organisme modificate
genetic (OMG), iar n urmtorul an
suprafaa total urma s creasc de circa
20 de ori.
Astfel, Romnia ocupa pe atunci locul
al treilea n Uniunea European (UE) la
acest capitol, arat Serviciul
Internaional de Achiziionare a
Aplicaiilor Agricole Biotehnologice
(ISAAA).
Prin tehnicile de inginerie genetica au fost
obtinute:

- plante rezistente la seceta si daunatori;
- cereale cu un continut crescut de proteine;
- cereale fara gluten;
- orez cu un continut ridicat de vitamina A;
- seminte de rapita cu acizi grasi care pot fi
utilizati in regimuri dietetice;
- plante fara proteine alergene (kiwi fara
proteina alergena);
- bacterii acidolactice rezistente la bacteriofagi;
- tomate cu coacere in timpul transportului;
- cantitate crescuta de lecitina (prezenta, in mod
obisnuit, in galbenusul de ou si soia) din soia si
care este utilizata ca emulgator pentru
margarina, ciocolata si alte produse alimentare;
- chimozina modificata genetic (in mod
obisnuit, chimozina este o enzima extrasa din
stomacul viteilor), care este utilizata in productia
de branzeturi;
- vitamine si arome alimentare.

Un prim avantaj este ca
utilizarea plantelor modificate
genetic permite o flexibilitate a
tehnologiei de cultivare .
combate eficient buruienile i
duntorii, asigurnd
fermierilor un spor de producie
de pn la 50%, uneori i mai
mult .
reduce costului de producie,
prin urmare crete profitul.
Plantele modificate genetic contribuie la
diminuarea fenomenului de nclzire global.
Ele reduc consumul de combustibili fosili ca
urmare a diminurii numrului de lucrri ale
solului i a tratamentelor cu insecticide i
erbicide.
Consumatorii unor asemenea alimente
trebuie sa fie constienti ca faptul ca se
expun unor riscuri pe care trebuie sa si
le asume: efecte alergice, rezistenta la
antibiotice,modificari la nivelul
metabolismului etc.
Printre riscurile pe care aceste
alimente le prezinta se numara :
alimentele modificate genetic pot dobandi
proprietati nedorite
exista riscul aparitiei unui singur tip de flora
alte organisme ce traiesc in acelasi mediu ar
putea fi influentate de alimentele modificate
genetic
chiar si alimentele cu efect benefic initial ar
putea ajunge sa poarte gene cu efecte toxice
ce ar putea genera imbolnaviri.
O mare varietate de plante au fost supuse
procesului de ameliorare a calitatii. Dintre
acestea amintim graul, orzul, ovazul, secara,
orezul, porumbul, sorgul, fasolea, mazarea,
soia, floarea soarelui, inul, canepa, bumbacul,
sfecla de zahar, tutunul si, nu in ultimul rand,
cartoful.
Formele sub care graul se foloseste in
alimentatia omului sunt foarte variate, cea
mai raspandita fiind painea , care este unul
dintre cele mai importante alimente pentru
om, deoarece satisface in modul cel mai
economic cerintele in principii nutritive si
active.

Cercetarile cu privire la calitatea proteinei si
glutenului sunt numeroase. Rezultatele
experimentale au indicat in majoritatea
cazurilor o comportare intermediara a
insusirilor de calitate comparative cu parintii.
Dar au fost evidentiati in proportie redusa si
hibrizi ce au prezentat heterozis.
Manifestarea heterozisului este in primul
rand rezultatul folosirii in hibridare a unor
forme diferite din punct de vedere genetic.
Alaturi de productivitate si alte insusiri
ca rezistenta la boli si daunatori, la
seceta, cadere etc, calitatea este
insusirea de baza a hibrizilor de porumb
Hibrizii de porumb de calitate
superioara contin peste 70% amidon,
peste 12-15% proteine si peste 30% ulei
in embrion.

GENETICA AMELIORARII
CARTOFULUI DE CALITATE
Calitatea la cartof prezinta o importanta
specifica fiind necesare trei categorii de
soiuri: pentru masa, pentru furajarea
animalelor si industriale. Pornind de la aceste
considerente notiunea de calitate la cartof
este complexa, iar ameliorarea este o
activitate vasta si multilaterala.
Alaturi de insusirile de calitate, soiurile
de cartof trebuie sa indeplineasca si
conditii ca : productivitatea, rezistenta
la boli, la daunatori, la degenerare.


Pentru determinarea continutului de
amidon din tuberculii de cartof se
folosesc metode chimice si fizice. Noi
am ales metoda fizica.
Aceasta presupune maruntirea pulpei de
cartof printr-o razatoare fina si spalarea
ei sub un curent slab de apa.
Se cantaresc 10g pulpa de cartof.
Pulpa se plaseaza pe un tifon intr-o
palnie de filtrare, astfel incat apa
impreuna cu amidonul se vor scurge
intr-un pahar Berzelius.

Treptat, se adauga cu o piseta apa distilata
pentru a favoriza colectarea mai rapida a
solutiei de amidon.
In urma acestei lucrari de laborator, masa de
amidon determinata de catre noi este de 3,75
g. Calculand masa de amidon tehnic am
obtinut valoarea de 4,80 , procentul final de
amidon dintr-un cartof fiind de aproximativ
48%.
Pentru a obtine date cat mai exacte, am
realizat un chestionar pe un esantion de 11
persoane. Datele obtinute indica faptul ca
majoritatea consumatorilor nu stiu ce
implica consumul de alimente modificate
genetic.
Am incercat astfel sa evidentiem atat
avantajele cat si dezavantajele consumului
de organisme modificate genetic, avand in
vedere ca este o problema cu care se
confrunta societatea in zilele noastre.