CULTURA ECOLOGIC A TOMATELOR

Cuprins:
1. Insamantarea, regimul de caldura si umiditate
. Regimul de !rana
". Ingri#irea si $%rmarea plantel%r
&. '%lile t%matel%r
(. C%nclu)ii
*. Mu+ur%irea t%matel%r

,ns-m.n/area
nsmnarea se face cu 55 65 de zile (+ 5-7 zile perioada de germinare)
nainte de plantarea la locul definiti! Prima regul pentru a aea rsaduri
sntoase este aceea c seminele le om trata "i apoi fortifica ncepnd de la
pregtirea germinrii! A doua regula este c pmntul folosit pentru rsaduri este
#ine s fi din cel n care a locui "i dezolta ulterior planta "i anume s fie luat din
locul plantrii definitie (fie ea #razd sau solar$sera)!


Regimul de lumina
%r lumin nu e&ist fotosintez! %r fotosintez nu e&ist planta! 'curt "i la
o#iect! (e felul ei) ro"ia este o mare iu#itoare de lumin! *a um#r a cre"te o
nalt "i a face) sau nu) ni"te #o#ie de fructe! +"a c om reine, cu ct are mai
mult lumin peste zi) cu att om fi mai fericii cnd om culege roadele!

Regimul de caldura
-ergnd pe firul logicii simple) dac ro"iei ii place att de mult lumina) desigur a
fi o plant fericit and cldura asigurat! (ar aici ne loim de ni"te mici
condiii, interalul de temperatur n care cre"te "i se dezolt tomata este intre
.. "i /0 de grade cu plus! 1emperatura ideal pentru dezoltarea ei este de 22
27 grade! (e ce3 'u# .0 grade planta "i nceteaz dezoltarea) deine sensi#il
"i deci u"or atacat de #oli si duntori! 4este 25 de grade) din nou) "i nceteaz
cre"terea6 polenizarea nu mai are loc) deoarece polenul deine steril!
7i acum apare una dintre regulile de aur in cre"terea tomatelor ("i nu numai),
niciodat nu plantam intr-un substrat rece! 4n ce temperatura solului nu a
a8uns la + 5-.0 grade nu ncepem plantarea! 9um om "ti dac este temperatura
dorita3 'implu! %olosim un termometru de e&terior) (ca cele pe care muli dintre
noi le agm pe e&teriorul ferestrelor) pe care-l nfigem n pmnt cam la .0 cm
adncime) lsndu-l apro&imati .0 minute! (ac aloarea este su# : grade)
a"teptm zile mai calde sau recurgem la #razdele nclzite!
(ar ce s facem) dac ) ntre timp) rsadurile noastre au crescut de8a peste
msur "i nu se mai opresc) iar noi tre#uie s le plantm ca s nu le pierdem3
+tunci recurgem la 0ra)dele 1nc-l)ite ! 9um procedm3 'implu,
.! scoatem stratul fertil de deasupra iitoarei #razde!
2! in #razda adncit ) cam la 20-25 cm) punem #legar macerat) resturi
egetale mena8ere) iar#a cosit sau #uruieni) din cele care de8a au rsrit)
cenu"!
/! acoperim cu pmntul dislocat) fertil)
;! acoperim cu o folie inc<isa la culoare! 'oarele de peste zi a incalzi solul
de deasupra) iar =#ogatia> de dedesupt) prin descompunere) a produce)
la randul ei) caldura (#inecunoscutul #iogaz)! ?ata! +sta e tot!

Regimul de umiditate
nc o regula de luat in consideraie, 1ulpinii ro"iei ii place cldura soarelui dar
rdcinilor le place rcoarea umezelii! @at de ce su#stratul l om pstra continuu
umed) dar AB ud) pentru c apa AB +CD EF@D sa fie in e&ces!
@n faza de rsad) neoie ei de apa este medie! +poi) la mutarea ei la locul
definiti) pentru ca de8a necesarul de umiditate creste) om aea gri8a s-o
plantam in =mocirl>) adic n lca"ul in care a sta turnam atta ap) nct)
practic) se formeaz o mic #ltoac! (e ce3 4entru ca a"a asiguram pe termen
lung necesarul de apa) deoarece) dup transplantare) este #ine sa nu deran8am
planta 5-7 zile nici cu <rana si nici cu apa!
+poi) udarea se a face la un interal de 5-.2 zile) dar din a#undenta! (e ce3
4rea multa umiditate duce la doua situaii neplcute si nedorite, faorizeaz
apariia #olilor micotice (ciupercilor) mai ales a manei) si la o dezoltare peste
msura a masei erzi in detrimentul mugurilor florali) adic a rodirii!
9a totu"i sa preenim uscarea su#stratului "i formarea crustei) care nu a permite
o aerare normala a rdcinilor) om recurge la ec<iul nostru prieten stratul de
mulci! 9u ocazia asta om renuna si la pr"it) pentru ca #uruienilor le a fi greu
sa treac de #ariera =pturicii> <rnitoare! +fnatul3 Bdatul3 Aici o pro#lemaG 'e
a ocupa) de asemenea) acela"i strat de mulci! @at cum) toate aceste operaii)
care cer efort si timp) or fi reduse la minimum! 4entru cei ce au solar sau sera)
le aduc aminte sa nu uite sa aeriseasc negre"it) deoarece) lucru "tiut) o #una
entilaie nu a permite nici formarea unei umiditatea in e&ces (ma&imumul este
de 70H) dup aceasta aloare polenul deine lipicios) si) deci) polenizarea este
compromisa)) respecti se mpiedica formarea condensului pe pereii spaiului
nc<is) iar #olile micotice nu ne or mai face pro#leme!
Bn fapt important de reinut pentru udarea plantelo r!
Bdarea se face folosind dor apa cldu) nici%dat- rece! 'e uda) de regula)
seara sau dimineaa foarte dereme! 1otu"i) seara ar fi cel mai #ine) ca peste
noapte) apa s ai# suficient timp sa a8ung pana la ultimul firicel al rdcinii! @n
plus) udnd seara) scpam de neplcerea formarii crustei de la suprafa in urma
eaporrii rapide a apei su# aciunea soarelui de peste zi "i astfel aerul a a8unge
la planta cu u"urina) si) deci) planta a =respira cu u"urin>!
Bdarea se a face direct la rdcin sau pe #razde) printre rnduri) lsnd apa sa
curg n "uoi su#ire) fr presiune) pana la saturarea su#stratului! +mintesc)
nc o data) apa nu are 2%ia sa 0-lteasc-G %runzi"ul tre#uie ferit de udare
pentru a nu faoriza nmulirea ciupercilorG! 9u toate acestea) e&ist si e&cepii)
cnd este c<iar indicata udarea ro"iilor din cap pana-n picioare, pe canicula)
atunci cnd temperaturile dep"esc pragul de /0 de grade zile de-a rndul! +stfel)
om a8uta plantele sa se rcoreasc) fcndu-le cate un du" #ine-enit din rfuri
pana la rdcini!
%ire"te) om aea gri8a ca apa sa nu fie rece ci clie!
Eor#ind de gri8a) tre#uie aut in edere sa nu permitem uscarea e&cesia a
su#stratului) mai ales dup ce fructele s-au mrit! (e ce3 (eoarece) daca ne
apucam sa udam dup o lunga perioada de lipsa a apei riscam cr-parea
$ructel%r! 9a acest lucru sa fie eitat om recurge) din nou) la prietenul nostru
stratul de mulci) care nu a permite eaporarea masia a apei din su#strat si)
astfel) nu a8ungem in situaia uscrii lui e&cesie!
F cantitate insuficienta de apa poate duce, la =aortarea> florilor sau a fructelor
de a#ia legate) formarea unor fructe mici si diforme) la rsucirea frunzelor si) intr-
un apoteotic final) la m#olnirea plantei in ntregime!
Gra$icul de udare a t%matel%r:
.! in perioada de rasad se uda rar si #ine, o data la 5-7 zile6
2. dupa transplantarea la locul definiti) cam o saptamana) lasam plantele in
pace (n-ati uitat ca le-am plantat =in mocirla>)) dupa care) regimul de
udare a fi cam acelasi ca la rasaduri, o data la 5-7 zile) din #elsug) cam
I de galeata de planta si) fireste) cu mulcirea ulterioara a plantei6
/! in perioada de legare rod (inmugurire) inflorire) fructificare)) udarea se
rareste la , o data la 5-.2 zile6
;! in perioada de coacere a fructelor) udarea a fi si mai rara, cam la 2
saptamani-20 de zile! (upa unii specialisti) udarea ar tre#ui incetata o
data cu datul in parg al fructelor!
(esigur) se pune ntre#area ce se a ntmpla cu ro"iile dac este foarte cald
ntrziem sa le udam! -ulcirea este solutia) pentru c stratul de mulci 8oaca triplu
rol, menine umezeala in limite normale) mpiedic supranclzirea su#stratului "i)
prin descompunerea sa lent) <rne"te planta! Bnul dintre cele mai potriite tipuri
de mulci ar fi acele de conifere! (aca folosim iar#a) a"a cum procedm de o#icei)
om aea gri8a s-o lsam sa se =pleasc > (este8easc) un pic nainte de a o
presra pe lng tomata! +sta) deoarece) domnul acarian (pian8en) ro"u) amator
de iar#a cruda) se a instala comod pe frunzele gustoase ale ro"iei noastre)
nfruptatu-se cu mare plcere din sea lor! (ar daca iar#a a fi e"ted) ne a
lsa plantele in pace!

C.nd !ranim, cu ce, c um3
n cazul <rnirii tre#uie "tiut c) n general) plantele au neoie de =treimea de
aur>, azot fosfor potasiu! 4e lng aceste elemente) mai sunt) fire"te si
celelalte) la fel de importante, magneziu) calciu) fier) #or) cupru) zinc) mangan! (e
ce3 4entru o dezoltare armonioas a plantelor "i pentru #ucuria de a aea rod
#ogat! *ipsa sau e&cesul unora dintre elemente duce la un dezec<ili#ru) care se
rsfrnge nedorit asupra recoltei ulterioare! ' e&plic) ntr-un mod mai puin
"tiinific) ce este cu aceste elemente,
A)%tul este elementul 2ie/ii, n lipsa lui planta nu mai cre"te!
9nd este deficitar) o#serm c frunzele rmn mici) de un erde-gl#ui) iar
nerurile capt o nuan iolacee) cele superioare se afl n de 50J6 florile
sunt mici) cresc greu "i) de cele mai multe ori aorteaz6 la fel "i rodul! %ructele
sunt mici) puine "i fr gust! (ac este n e&ces) planta se =ngr"a>) deine
o#ez) producnd mult erdea) iar rod mic "i anemic sau deloc! (ein
sensi#ile la infecii! (e aceea) dac ne #ate gndul s punem #legar proaspt
sau =compost> de #legar) mai #ine o facem mai trziu) eu a" spune deloc!
4entru a suplini azotul) facem #ine "i ne fa#ricm niscaia purin (macerat) din
urzici) c-s pe lng toate gardurile!

4%s$%rul Elementul r%dului +i energiei!
1ot el se ocup "i de rdcini ca s creasc puternice) ca la rndul lor) s a8ute
planta s fie iguroas "i imun la #oli "i duntori "i este necesar mai ales
plantelor tinere! 9u toate ca ro"ia folose"te puin fosfor) ea reacioneaz foarte
#ine la acest element! %osforul o a8ut s lege rod sntos) fructele s se coac
mai repede "i s fie sntoase "i rezistente la atacul #olilor sau al duntorilor) la
diferenele de temperatur! 4ractic) i confer imunitate! n lipsa lui) planta
rmne pitic) tulpinile sunt firae) capt o culoare ntunecat) de un erde-
al#strui) iar frunzele inferioare au nuane zmeurii) iolaceu-purpurii n partea de
8os! %runzele se rsucesc spre interior! %lorile se dezolt greu! %ructele leag
prost) coacerea este mult ntrziat) de multe ori nu apuc s se coac! 7i de ast
dat din impas ne a scoate #una ecinic doamna urzic) n cmrile creia se
gse"te acest =aliment>! 4entru c una dintre cauzele deficitului de fosfor este
temperatura su# .2 grade) cnd nu mai poate aea loc a#sor#ia acestui element
de ctre plant) om folosi ca remediu ridicarea temperaturii solului prin udarea
cu ap cald! n e&ces) fosforul este duntor solului pentru c mpiedic
asimilarea altor elemente <rnitoare!
5%tasiul Elementul s-n-t-/ii! 7i el se ocup de imunitatea plantei! Dste
preferatul tomatelor! Bn fel de delicates! n principiu) niciodat nu e n e&ces!
Dste #ine-enit n orice situaie! +8ut planta s fie rezistent la #oli) la
temperaturi 8oase "i diferene mari de temperaturi "i nu n ultimul rnd)
m#unte"te calitatea fructelor! @n cantitate insuficient) se reduce suprafaa de
fotosintez) ceea ce duce la scderea considera#il a recoltei! %runzele tinere se
ncreesc) iar cele #trne dein =arse> pe margini) se usuc "i cad) iar altele
ncep s se =zdrenuiasc>! %ructele se coc neuniform) n-au gust "i arom! Bnele
ncep s putrezeasc) mi8locul se al#e"te "i ) cu timpul) se lemnific radial!

C%a#a de 0anan- are un nsemnat coninut de potasiu! 'trngem co8ile) le
mrunim "i le punem n lca"ul n care plantm firul de ro"ie) sau) din reme n
reme) ngropm pe lng planta matur) spnd n 8urul ei un mic "an)
#untate de comoara potasic! Au uitam) fire"te) cenu"a! 9e mai plin =aliment>
de sntate pentru ro"ia noastrG
+poi) mai este magne)iul) elementul care confer plantei culoarea erde "i) care
a8ut rdcinile s fac proizii de car#o<idrai "i aminoacizi pentru plant! n
lipsa acestui element apare cloroza) adic frunzele ncep s se ngl#eneasc n
8urul nerurilor) ca mai apoi s ncepe s se usuce! +cest lucru se poate ntmpla
mai ales n perioada de coacere a fructelor) cnd cre"te neoia de magneziu! 1ot
cenu+a +i c%a#a de 0anan- ne or scpa "i din aceast ncurctur!
Au pierdem din edere nici calciul) a8utor al fosforului n munca sa de imunizare
a plantei prin dezoltarea armonioas a rdcinilor! *ipsa sau concentraia mic
de calciu duce la scderea recoltei) la m#olnirea fructelor putregaiul rfului
fructului! %runzele tinere dein clorotice (gl#e8ite)) cele #trne dein de un
erde nc<is) nefiresc!
Bn rol nu mai puin important n dezoltarea plantei l 8oac "i 0%rul! Dste foarte
util) mai ales n dezoltarea) coacerea "i saoarea fructelor! n lipsa lui frunzele
dein ulnera#ile) punctul lor de cre"tere se nnegre"te) ncep s se rsuceasc
spre interior! %lorile) de regul) pic (aorteaz)! %ructele ncep s se pteze
(ncepe deteriorarea esutului)!
4entru c) n pmnt) #orul este n cantitate insuficient) om aea gri8 s ne
aproizionm de la farmacii) "i) ncepnd cu perioada de formare a mugurilor
florali) sptmnal om puleriza pe ciorc<ina"i "i pe frunze soluie .H de acid
#oric) adic .0 grame la .0 litri de ap! Au e&agerm cu #orul) pentru c) n
cantitate mare deine to&ic "i) n loc s ne a8ute) mai ru a face!
7i totu"i nu le-am trecut pe toate) nu pentru c ar fi mai puin importante6
tomata sufer "i n lipsa sau e&cesul de, sul$, mangan, $ier, cupru, m%li0den,
cl%r,)inc la fel ca "i n cazul celorlalte elemente! (ar) dac aem gri8 s <rnim
cum tre#uie cultura noastr) nu aem de ce s ne facem temeri inutile!

C.nd !r-nim
n primul rnd) un lucru foarte important de "tiut "i de #gat la cap) este acela c
nici%dat- nu <rnim plantele pe timp rece (: .0 grade) sau dac temperatura
trece de +2: de grade! (e ce3 (eoarece cnd este prea rece) cre"terea este
ncetinit) iar <rana a8unge greu) prea lent) la plant) mai ales fosforul) att de
necesar!
(ac este prea cald) "i la ndemn aem d%ar ngr"mnt c<imic) riscm ca
<rana s dein otra) pentru c reacia elementelor c<imice la cldur mare
este una to&ic! Kun! Ae-am fcut o idee ce nu tre#uie fcut! +cum s trecem n
reist un grafic de <rnire!
5rima !r-nire la 20 de zile (/ sptmni) dup plantarea rsadului la locul
definiti! 'e administreaz . litru de soluie <rnitoare$plant!
A d%ua !r-nire la : -.0 zile de la prima) sau dup ce s-a format cel de-al
doilea ciorc<ina" floral! . litru de soluie <rnitoare $ plant!
A treia !r-nire la .0 zile de la a doua sau cnd s-a format cel de-al treilea
ciorc<ina" floral! (e ast dat 5 litri soluie <rnitoare $ .m2! 'i,
A patra !r-nire la .2 .; zile de la a treia! 9ate .0 litri (o gleat) de soluie
<rnitoare $ . m2!
Cepet, nu !r-nim dup ce am, copilit) crnit) rupt frunze) cu alte cuinte) dup
ce am stresat destul planta!
(up ce) un pic mai nainte) am amintit n ctea cuinte puinul de care aem
neoie) s ne facem o idee n ceea ce prie"te <rana) s trecem la urmtoarea
ntre#are,

Cu ce !r-nim
%iecare dintre noi a recurge la acea modalitate de <ran) pe care o a considera
potriit "i mai simplu de ac<iziionat, ngr"mnt c<imic sintetizat pe care eu
nu sftuiesc s l folosim sau) n cel mai fericit caz) dac or#im de sintetizate)
ngr"minte =de generaie nou> #io su# form de granule sau lic<ide! +ceasta
ar fi o ariant =lene">! +ltminteri) recurgem la) a"a numita) ngrare
organic) preferata mea) "i anume, gina de psri) #legar (gunoi de gra8d
macerat) de cal) ac) capre) oi) iepuri) =composturi>) adic macerate) din
#uruieni) plante medicinale "i aromat-condimentare) dro8die de #ere) cenu")
fin de oase) compost) mrani! Du) din puina mea e&perien) dar #azat ("i
erificat) pe a celor cu state mai ec<i n meserie) folosesc materia prim din
zona imediat) adic) ce-mi ofer peticuul meu de pmnt, #uruieni) plante
condimentar aromatice "i medicinale) la care adaug nelipsita cenu"! -ai
folosesc, dro8die de #ere) pine ec<e) uscat) compost) apa n care au fiert
egetalele) cartofii n coa8) apa n care am splat cerealele, orezul) meiul) <ri"ca)
arpaca"ul) apa (nesrat) de la fiertul pastelor) etc! Au este a"a c sunt
suficiente3
4omeneam de cenu"! Dste de departe cel mai comple& ngr"mnt organic!
'ingurul element important care-i lipse"te este azotul! n rest) le are pe toate n
concentraiile tre#uincioase! Dste preferata mea "i n calitate de ngr"mnt) dar
"i n calitate de L#odM guard> mpotria #olilor "i duntorilor! 1otu"i e #ine de
reinut un lucru foarte important, cenu"a nu se folose"te nici%dat- 1n
c%m0ina/ie cu ngr"minte minerale azotoase) superfosfat "i nici mcar cu
#legar sau gina) deoarece se or neutraliza reciproc "i nu mai aem niciun
spor! 7tii de ce3 4entru c 8umtate din cantitatea de azot) n urma reaciilor
c<imice) se a transforma n amoniac! -ai simplist e&primndu-ne, dm de nitrai
"i nu ne dorim a"a cea! 9u certitudine!
(ar nu disperai! D&ist o soluie minunat la acest nea8unsG
Cenu+a. C%m0in.nd6% cu c%mp%st, tur0- sau mrani/- e$icien/a ei se 2a
du0la.
' spun cum procedez eu! 4un cenu" n lca"ul de plantare) cam o mn
dou) nu mai mult6 nu are rost deoarece) tot acum adaug o mn #un de foi de
ceap) usturoi) co8i de ou pisate ) co8i de #anane) #ine mrunite) o mn #un
de urzici "i coada calului tocate "i o lingur de ace de conifere! +"a le asigur un
start groza n iitoarea competiie! Di) uite cum s-a dezluit una dintre reetele
culinare pentru gradinritG
9enu" folosesc "i n lupta cu duntorii! 4udrez la suprafaa solului s ndeprtez
melcii "i limac"ii) pudrez plantele dup stropirea mpotria #olilor !
=+pa> de cenu" o folosesc "i pentru <rnire) stropind pe frunze sau udnd la
rdcin) fie mpotria #olilor sau a duntorilor! 9um o pregtim3
Re/eta .
Apa de cenu+- I 500 gr de cenu" oprim cu 5 l ap fiart) sau fier#em .5
minute6 lsm s se limpezeasc (decanteze)) scurgem apa limpezit "i adugm
nc 5 l de ap =stat>) adic) ap de ploaie) sau nu) stat n soare pn se
nclze"te!
Apa de cenu+- II lum o gleat de .0l) punem cenu" cam pe sfert "i
adugm apoi) peste ea) ap) aproape de plin! *sm acoperit) afar) cam .
sptmn .0 zile! 'curgem apa limpede) adugm ap pn la .0 l "i folosim!
4este cenu"a rmas mai putem pune ap "i folosi nc de reo dou ori) numai
c) n felul acestea) fire"te) concentraia a fi mai sla#

Re/eta 2 o alt preferat a mea ur)ica! n stare proaspt) pun o mn
#un de urzici tocate n lca"ul n care plantez ro"ia! n rest) folosesc cu mare
succes purinul) adic maceratul de urzici! Bmplu pe 8umtate o gleat de .0 l cu
urzici crude) fr flori "i fr rdcini) acopr cu ap cldu) acopr "i las cam o
sptmn .0 zile la =dospit>) n soare! 4urinul este gata n momentul n care
apare acel miros specific de N!urt! 'trecurm) inndu-ne de nas) "i folosim . l
de purin la .0 de ap! Du mai adaug "i cenu") cam un pa<ar! F prieten m-a
nat s fac mai simplu purinul) adic, croiesc un sac suficient de mare) dintr-un
material destul de dens) adic s nu fie) totu"i) tifon) "i) care s ncap n
recipientul n care oi fa#rica delicatesa! ng<esuim n sac urzicile) "i) de ast dat
nu ne mai este team s le punem cu flori sau semine) pentru c) datorit
materialului din sac) toat masa a rmne nc<is n acesta) iar maceratul a fi
curat "i numai #un de ntre#uinat! n felul acesta nu mai este neoie sa
strecurm! 7i) credei-m) se economise"te destul timp! 1imp) pe care-l folosesc
s rup urzici) s le las s se pleasc) pentru ca mai apoi s le pun ca strat de
mulcire de 8ur-mre8urul plantelor "i nu numai!

Re/eta / s%lu/ie de acid 0%ric - .0 gr la .0 l ap cldu! 'tropim plantele pe
frunze "i mai ales pe flori) ncepnd cu faza de m#o#ocire! 'e ntre"te sistemul
imunitar ) astfel se mpiedic =aortarea> lor) cderea mugurilor florali) a rodului!
'tropim .-2 ori pe sptmn! Dste "i un aport considera#il de #or pentru plant!

Re/eta ; dr%#dia de 0ere un e&celent stimulator de cre"tere! ntr-un #orcan
de / l dizolm I pa<ar de za<r sau dulcea$gem mai ec<i) adugm .00 gr
dro8die de #ere) acoperim "i lsm la =dospit> . sptmn! n acest rstimp
mi&tura noastr se a transforma ntr-un e&celent ferment, . pa<ar de =#rag> la
.0 l de ap =stat>!
=Kraga> a fi pe placul nu numai a tomatelor) dar "i pe placul inetelor) cartofilor)
ardeilor! *e om oferi cate I l fiecrei plante) fie direct la rdcin) fie pe frunze

Re/eta 5 $%i de ceap- si7sau ustur%i! ntr-o gleat punem doua mini #une
(cam 200 gr) de foi de ceap ("i $sau de usturoi)! Fprim cu ap clocotit)
acoperim! (up ce s-a rcit strecurm! 1urnm n recipiente separate "i
pstrm la loc ntunecat "i rcoros! %olosim 2l de soluie la .0l ap =stat>! 9a "i
n alte cazuri) este att o gustare sioas ct "i un leac #un!

Re/eta 6 8erul, laptele degresat sau laptele 0-tut, 9e$irul pot fi folosite n
calitate de ngr"mnt "i de remediu anti-#oli micotice, .l de lic<id) oricare
dintre cele enumerate) la 5l de ap) la care mai adugm cte 2-/ picturi de
tinctur de iod la fiecare litru de lic<id (cam 25 /5 picturi la gleata de .0 l)!
'e strope"te planta n ntregime! (in cap pana-n picioare cam o dat la 7-.0 zile

Re/eta 7 'oluia de 0icar0%nat de s%diu) .- 2 lingurie la litrul de ap cldu
(cam .0 grame)! 4lantele se stropesc pe frunze) dup care se or pudra cu
cenu"!

Re/eta : c%#ile de 0anan-) #ogate n potasiu "i magneziu) se mrunesc #ine
"i se ncorporeaz la rdcin! F dat la plantare) apoi la fiecare mu"uroire

Re/eta 5 E destinui "i o reet a unui 1ngr-+-m.nt :uni2ersal;!
@ntr-o gleat de .0 l punem 2 Og de cenu") adugm ap fiart) amestecm)
lsm la limpezit6 strecurm dup rcire) adugm pn la .0 l ap + ;0 picturi
tinctur de iod + .0 gr acid #oric! +poi) lum .l de soluie "i o dilum n .0 l ap
=stat>6 apoi udm la rdcin! . l pentru fiecare plant!
4rima <rnire la plantarea la locul definiti) a doua n perioada de copilire) a
treia n timpul nmuguririi (cnd se formeaz florile)! 4lantele cresc clite "i
nfrunt cu ite8ie c<iar "i temuta man!

Re/eta .0 'e pare c ro"iilor le place s creasc pe pr%priile resturi! +"a c)
dup recoltare) alegem cele mai sntoase "i curate plante) le uscm) le
mrunim "i le ncorporm pe locul ales pentru plantarea din anul iitor!

Re/eta .. o <ran e&celent "i) deopotri) stail n faa #olilor este "i acest
amestec de ier0uri! Ur)ici (pentru azot) + t-t-neas- (pentru potasiu) +
2entricea sau tanacetum (antimicotic) + pelin + c%ada calului (pentru siliciu)
+ 2erdea/a de la m%rc%2i (pentru seleniu) se pun ntr-o gleat cam pe I )
adugm ap) acoperim "i lsm pre de 6-.0 zile la =fezandat>) la cldur! +poi
strecurm) dilum cam .,5 "i folosim . litru$ plant!

Re/eta .2 adunm resturile de la ceaiurile #ute peste toamn-iarn
( frunzele oprite de la ceaiul negru) erde sau al#) "i le utilizm n calitate de
ngr"mnt azotos) ncorporat 500 gr la m2

Ca regul general, cnd preparm amestecuri de ier#uri) folosim doar
#uruienele) plantele (fie ele medicinale sau condimentar-aromatice)) care cresc pe
tarlaua noastr sau n imediata ei ecintate) pentru c ele sunt #urdu"ite cu
elementele <rnitoare din acea zon!
n mare) cam acestea ar fi =reetele culinare> propuse) multe dintre ele de8a
folosite cu succes de mine!


5rasire7a$anare7mulcire!
-ulcirea) practic) ne a scuti de celelalte doua operaii! Aumai ca) pentru a mulci)
dac nc nu am fcut-o) mai nti om trece la prsitul plantelor pentru a scpa
de #uruieni) om afna #ine pentru aducia de aer la rdcini) udam din plin si)
a#ia dup aceea presram stratul de mulci!

Mu+ur%irea
un alt moment foarte important in cre"terea si dezoltarea plantei! -u"uroirea
a8uta planta sa-si formeze un sistem radicular suplimentar! -ai multe rdcini
mai multa for! -ai multa for imunitate crescut! 4lante sntoase nseamn
recolta #ogataG!
-u"uroind nainte de reme) riscm s sufocm planta si in cel mai fericit caz s-o
oprim din cre"tere) daca nu s-o pierdem definiti! +"a ca om fi ateni la
urmtorul fenomen dup plantarea la locul definiti, crescnd) respecti tulpina
lungindu-se) plantei ii tre#uie <rana si ea "i =#u#uruzeste> tulpina) adic pe ti8a
apar mugurii de rdcin su# forma unor mici proeminene! Au uitai ca ro"ia
este ) totu"i) % plant- t.r.t%are) nicidecum dintre cele care cresc pe erticala!
(e aceea are aceasta capacitate de a-si forma rdcini suplimentare!
+cesta este semnul ca tre#uie trecut la mu"uroire! (in acele proeminente se or
na"te urmtoarele rdcini) care or <rni mai #ine planta! -ai este un indiciu
secret de "tiut, atta timp cat tulpina) la #az) are culoarea erde) e #ine) dar in
momentul in care culoare ncepe sa se nc<id si are nuan/e al0-strui62i%lacee)
acela este timpul propice de a fi mu"uroit! +"a procedam de fiecare data cnd
percepem semnalele!
Kine-#ine) pe #una dreptate m ei ntre#a) ce facem cnd e prea nalt
mu"uroiul3 9e mai facem atunci3 Aimic mai simplu!
%ie om lua masuri din primele momente) adic e&act de la plantarea la locul
definiti) fie in prea8ma primului mu"uroit! 9um3 +em ctea ariante, putem
pune drept #ordur ctea igle sau #uci de placa8) lemn) plastic de 8ur-
mpre8urul plantei sau) mult mai simplu) confecionam cilindri din pet-uri! Au
tre#uie sa ai# o dimensiune standard! Du am pus pe lng plantatele mele
#idoane de apa (5 sau 6litri)pe care le-am tiat la am#ele capete) m#rcnd
astfel planta6 totodat pot sa si mulcesc) fiind destul spaiu! @n felul acesta)
pmntul de la mu"uroire nu a cdea pe laturi) se a menine la locul lui! 9u cat
mai nalt cu att mai #ineG
(e ce tre#uie mu"uroit la a"a o nlime3 Caionamentul este simplu, 'e
formeaz rdcini) rdcinile <rnesc tulpina) prin care <rana a8unge la frunze! @n
timpul in care tulpina si frunzele =iau iteza> rdcinile fac un popas si se
odi<nesc) adic se opresc oleac din cre"tere! +poi ine rndul mugurilor florali
sa se dezolte) perioada in care rdcinile iar rmn pe loc! Cmnnd pe loc din
dezoltare nu mai dau randament #un si deci nici suficienta <ran! 'i atunci ce ne
rmne de fcut3 Dident) sa o a8utam sa-si formeze mai multe rdcini) ca se
pricepe de minune la a"a cea) punndu-i la dispoziie materie prim, pmnt
roditor si mulci!
+stfel a8utam sa-si formeze rdcini suplimentare) care or <rni) practic)
continuu planta) iar acele =pauze> or fi eliminate in faoarea rodirii! Bnde mai pui
ca planta deine mult mai puternic si mai rezistenta la atacul diferiilor ageni
patogeni!
nc o mica meniune, o data cu mu"uroirea) om aea gri8a ca locul pmntului
dislocat pentru aceasta operaie (de pe laterale) sa-l completam cu materie
organica, mulci) #uruieni fr semine) iar#) carton) rumegu") tala" etc peste
care om presra un pic de pmnt! +stfel) pana la strngerea recoltei ncepe
de8a sa se formeze un strat sntos si #ogat! 4e lng acest #eneficiu) in procesul
de dezintegrare se dega8a 9F2) att de necesar plantei si coacerii fructelor!
(aca trecem la mu"uroire prea dereme riscam sa n#u"im planta) sau) in cel
mai fericit caz) sa-i ntrziem serios dezoltarea! (ar daca ntrziem) riscam ca ea
sa-si gseasc singura loc de =parcare>) adic de prindere) direct pe pmnt)
pentru ca este o planta trtoare si nu =crtoare>! +"a deci) prima mu"uroire
ar tre#ui sa ai# loc ) sa zicem) cam la 2 -/ sptmni de la transplantarea la
locul definiti) urmtoarea dup reo alte .0 .5 zile! -u"uroim ntotdeauna cu
pmnt umed!

Legarea
1re#uie s aem gri8a ca din cnd n cnd s legm plantele de araci sau de
spaliere! Fperaia de legare a ncepe) practic la ctea zile dup ce le-am plantat
la locul definiti! (aca rsadul este nalt) trecem imediat si la prinderea sa! Kridele
tre#uie sa fie dintr-un material moale) care sa nu rneasc planta si sa permit
cre"terea li#er!
(e preferat este legarea =in opt culcat> P) (pentru ca las planta li#era in
dezoltare ei ulterioara) la diferite interaluri) su# ciorc<ini) pentru o mai #una
susinere a lor!
*egarea se face cu precdere la ro"iile nalte) care) de regula) se formeaz pe o
singura tulpina) dar si la cele medii! %ire"te ca ro"iile) care cresc su# forma de
tuf "i au o nlime mic) nu necesit legarea! *a acestea om fi ateni sa nu
ating solul! 'i de asta data din impas ne a scoate stratul de mulcire!

5%leni)area!
Bn moment deloc de negli8at) c<iar "i la cele crescute =afar>) nu numai la cele
din =adposturi> este polenizarea manual a plantelor prin simpla scuturare a
ciorc<ina"ilor) n zilele nsorite) pe la orele amiezii) cnd aerul este #ine uscat de
cldura soarelui (22 2;J9)! %ire"te c nu e o#ligatoriu pentru cele din cmp) dar
este necesar pentru cele aflate n spaii nc<ise (n lipsa #ondarilor)) c<iar dac
tomata este o cultur autopolenizatoare! 9t de des3 (ac se poate) zilnic) sau)
mcar de 2 ori pe sptmn) atta timp ct sunt n floare!
Eor#ind de flori att pentru prentmpinarea =aortrii>) adic a cderii lor) ct "i
in ederea m#untirii legrii rodului) este #ine s pulerizm) o dat pe
sptmn (c<iar "i la dou sptmni) pe flori) "i mai trziu "i pe fructe) cu
s%lu/ie de acid 0%ric (. linguri sau .0 grame - la .0l de ap cldu))
s%lu/ie de lapte degresat, 9e$ir, lapte 0-tut sau )er (.litru la 5l de ap + /0
picturi de tinctur de iod)) s%lu/ie de 0icar0%nat de s%diu (200gr la .0 l ap
cldu)!
7i tot legat de flori) s reinem c florile btute>) orict de tare ne ncnt
priirile cu forma lor deose#it ne pclesc! (in ele) iitoarele fructe sunt
diforme!
+"a c ndeprtai-le) deoarece ele consum fr noim <ran "i energie!

4%rmarea sau modelarea prin c%pilire, c.rnire +i 1ndep-rtarea
$run)el%r
+cest set de operaii este necesar pentru accelerarea coacerii "i o#inerii unor
fructe mai mari!
'e ntmpl deseori grdinarilor-amatori s gre"easc n formarea (modelarea)
ro"iilor) deoarece nu in cont de particularitile soiului sau <i#ridului pe care-l
planteaz! +stfel se a8unge la situaia) deloc plcut) de a pierde mare parte sau
c<iar n totalitate) recolta!
+"adar) dragii mei prieteni) cnd cumprai semine sau rsad de tomate) fii
ateni ce fel de cre"tere au) deoarece ele se formeaz diferit! 7i acum s trecem
la e&plicaii,

C%pilirea
'au ndeprtarea cQpililor (puilor) cum frumos li se mai spune) este o operaie
care necesit un olum mare de lucru) dar este a#solut necesar!
Aendeprtndu-i) lipsim planta-mam de un plus de <ran "i energie n
detrimentul dezoltrii iitoarelor roade! +tenieG 9u ct cQpilii sunt mai mari) mai
dezoltai) cu att rana) n urma ruperii) se a cicatriza mai greu) necesitnd) din
nou) un surplus de energie) care ar fi tre#uit c<eltuit pentru rodirea iitoarelor
fructe!
Fperaia n sine este foarte simpl, se ndeprteaz lstarul crescut ntre frunz "i
tulpin) apucnd-o la . cm de #az) n a"a fel ) nct s rmn la locul
ndeprtrii un ciotule) care nu a mai permite refacerea unuia nou! Di) aici
prerile sunt mprite! Bnii susin cele prezentate) alii sunt de prere ca lstarii
tre#uie ndeprtai prin tierea cu o lam sau cuit foarte ascuit direct de la #az!
(at fiind c fiecare dintre metode are plusurile "i minusurile sale) oi lsa la
latitudinea fiecruia dintre oi alegerea modalitii de lucru! Du una am aplicat
metoda descris mai sus "i) tre#uie s spun c s-a doedit eficient!
(ar) "i ntr-un caz "i n cellalt) s nu uitm s dezinfectm imediat rnile
proocate prin pudrare cu cenu" sau cr#une pisat! 9opilirea se face) de regul)
n dimineile nsorite) dereme) pe rcoare) dar dup ce s-a uscat roua) ca rnile
s se indece repede! @nteralul de copilire, ;-: zile la ro"iile cu cre"tere
determinat "i de 2 ori pe sptmn la cele nedeterminate!
Roiile nalte (pe plicurile de semine sunt trecute cu cretere nedeterminat)) le
recunoa"tem dup nlimea lor) cuprins ntre .)5 "i trei metri6 de o#icei) se
recomand s se cultie n spaii nc<ise sere$solare ramific puternic) de
aceea se or forma ntr-una) mai rar n doua tulpini! +sta nseamn c) pe toat
durata dezoltrii lor) ele or fi copilite sistematic! (e pild) se recomand ca n
erile reci tomatele s se formeze cu o singur tulpin) iar n cele calde "i foarte
calde n doua! (e asemenea pe fiecare tulpin se or lsa doar 5 7 ciorc<ini
de rod!
Roiile medii (pe plicurile de semine sunt trecute cu cretere determinat)6
acestea au nlimea cuprins ntre :0 cm "i ./0 cm "i se pot cultia att n spaii
nc<ise ct "i n cmp! 9a particularitate a acestui fel de ro"ii este aceea c pe
tulpina central se formeaz 5-6 ciorc<ini de rod dup care cre"terea lor se
opre"te! (e aceea soiurile "i <i#rizii acestui tip de ro"ii se or forma n mai multe
tulpini) astfel, in cazul formrii n doua tulpini) su# primul ciorc<ine se a
ndeprta primul cQpil si se a lsa al 2-lea cQpil lateral! 4entru formarea n trei
tulpini) nafara celui de-al doilea cQpil) om mai lsa nc unul dintre cei mai #ine
dezoltai "i puternici!
(up ce se or dezolta "i or deeni tulpini serioase om aea gri8 s le legm
sau suspendm de suporturile anterior alese! Cestul cQpililor ce se or forma a fi
ndeprtat o#ligatoriu) att de pe tulpina principal ct "i de pe celelalte) pentru a
nu o#osi planta!
Roii pitice. D&ist "i ro"ii) a"a zis pitice) care cresc n form de tuf! nlimea lor
nu dep"e"te 8umtate de metru! 4roductiitatea lor este sczut) deoarece pe
ele se formeaz doi-trei ciorc<ini) dup care se opre"te din cre"tere! Dste singurul
fel de ro"ie care nu se copile"te! (e multe ori acest fel de tomate este crescut ca
plant decorati) pe #alcon) teras) fr s se doreasc) neaprat) o recolt!

C.rnitul
'au =9iupitul>) mai pe lim#a amatorului) ndeprtarea prin rupere) retezare a
rfului plantei la 2-/ frunze deasupra ultimului ciorc<ina") operaie care se face
pentru a gr#i coacerea "i o#inerea unor fructe mai mari! +cest lucru l om face
astfel, la ro"iile timpurii om lsa cam ;-5 ciorc<ina"i de rod) iar la cele trzii om
lsa 6-: ciorc<ina"i! +sta ca toate ro"iile s ai# timp suficient de coacere!

,ndep-rtarea $run)el%r
(e la #az la rf este o lucrare o#ligatorie dac rem fructe dulci si sntoase!
ndeprtnd frunzele deenite inutile) scpm de =consumatorii> "i astfel) <rana "i
apa or a8unge n cantitate mai mare la copiii) care tre#uie s creasc rumeni "i
sauro"i! n plus) prin ndeprtarea frunzelor) =picioarele = se aerisesc mult mai
#ine) aerul trece li#er) "i) astfel) nu mai sunt condiii pentru ca sporii ciupercilor
<aine s se aciuiasca pe ro"iile noastre! Aumai c acest lucru se a face treptat)
frunz cu frunz) eta8 cu eta8! (e ce3 (esigur) pentru a nu stresa planta!
4rima dat se or rupe frunzele de su# primul ciorc<ina" format) apoi) pe msur
ce cresc) "i se formeaz fructele) continum s rupem "i de su# al doilea! *a
ro"iile nalte le om rupe "i pe cele de su# al treilea ciorc<ina"! +tenie) nsaG
%runzele nu le rupem pe toate o dat) ci cate una-dou! D&plicaia este simpl!
4rin ndeprtarea frunzelor) suprafaa de eaporare a apei scade #rusc6 acest
lucru a aea drept rezultat nedorit crparea fructelor! 9a s "tim cnd este #ine
s ne oprim) o s destinuiesc un mic truc, ncetm ruperea lor) atunci cnd
ultima frunz este la o distan de /0 cm de la #az! Cegula nu se aplic la cele
nalte!
n afar de ndeprtarea frunzelor se mai recurge "i la ndeprtarea prin ciupire a
ultimilor muguri florali! Eom face acest lucru pentru a nlesni fructificarea!
<e re/inut, dup ori"ice operaie) care implic rupere) ciupire) ndeprtare) c<iar
"i a frunzelor de8a ngl#enite sau uscate) timp de 2; de ore nu ne mai atingem n
niciun fel de plante! Aici udat "i nici <rnit! Dle) fiind n conalescena) le tre#uie
un pic de rgaz s se refac dup un astfel de stres!

Tratarea 0%lil%r +i a d-un-t%ril%r
4entru nceput) ns) tre#uie s reinem) ns) cea foarte important (eu o
numesc una dintre regulile de aur ale grdinritului), =% plant- s-n-t%as-, cu
greu 2a putea $i atacat- de 0%li sau d-un-t%ri;! (e aceea om face tot ce ne
st nN cuno"tine pentru a o a8uta s-"i creeze un sistem imunitar impeca#il!
Bna dintre cele mai temute #oli ale tomatelor) care este n stare ntr-un timp
foarte scurt s pun la pmnt ntreaga recolt "i cea pe deasupra) este man)
#oal micotic) declan"at de o ciuperc ne"ioas) cu un nume e&otic)
altminteri, Phytophthora infestans, sau, n termen popular, man! (ar) s
"tii) dragi grdinarii) c aem ac "i de co8ocul ei!
9u ce ncepem3 9u seminele) fire"te! 9a pe iitor) planta ce a s se nasc) s
plesneasc de sntate tre#uie) mai nti de toate) s tratm "i s clim
seminele! 9um3 nainte de a fi nsmnate) ele or fi inute n, ap de cenu")
sau ap o&igenat de concentraie .H) sau n suc de +loe Eera) n soluie de acid
#oric sau #icar#onat de sodiu) n infuzie din, urzic) urzic + coada calului)
rostopasc) ttneas) etc! %ire"te) om alege una) ma&imum dou) dintre
ariantele n"irate! 9t timp le inem3 (e la ctea ore pn la ctea zile! +poi
urmeaz clirea! 1oate aceste modaliti le aem descrise n amnunt ntr-un
material separat, =D remea semnatului>!
Bna dintre cele mai simple "i la ndemn metode este aceea de a ine ctea zile
la rnd seminele n plin soare) ct de multe ore pe zi a fi posi#il!
Brmeaz faza de r-sad! (in momentul n care au atins reo .0 .2 cm)
sptmnal om stropi tinerele plantule cu soluie de lapte degresat ) zer sau
Oefir, . l de lapte degresat ) zer sau Oefir la 5 l de ap + 25 -/5 picturi de
tinctur de iod! @odul se a lupta cu #acteriile) iar acidul lactic este o aderat
=#a# cloan> pentru sporii ciupercilor patogene!
4utem alterna stropirea cu lapte cu cea cu macerat de urzic "i coada calului) 500
gr de plant uscat la 5 l ap rece sau fier#inte) nu conteaz! Ceprezint nu
numai o #arier n calea #olilor) dar "i o <ran delicioas! *a fel de #ine se poate
folosi doar macerat la rece de coada calului (.,.0) ca tratament de imunizare!
9oada calului) prin coninutul nsemnat de acid silicic (.0HG)) ntre"te esutul
plantei) crend un scut n faa #olilor "i duntorilor!
F dat planta a8uns la adolescen (20 25 cm) putem face o operaie
interesant) trecem un fir de cupru) care ne scute"te) n mare msur) s folosim
stropirile cu soluii care conin cupru!
D drept c zeama #ordelez (conine sulfat de cupru) are un efect #enefic pentru
plante) dar) n general) eu fug de preparatele ce conin cupru! ncerc s-l eit) pe
ct posi#il) ca s nu ngreunez solul cu el!
%olosesc preparatele pe #aza de cupru doar in cazuri e&treme! +sta nu nseamn)
nici pe departe) ca ali grdinari s nu l foloseasc!
' e&plicm ce este cu acest fir de cupru! Du am luat firul de la ec<ile ca#luri
telefonice) gsite n cutia cu dierse =rezere electrice>! 'e desface srma din
neli"ul su) se freac #ine cu galss-papir) ca s-i ndeprtm stratul protector)
dup care secionm n cte #uci aem neoie!
+"adar, cu puin nainte de transplantarea ro"iilor la locul definiti (sau dup ce
au atins o nlime de 20 /0cm) lum attea #ucatele de srm de 9u cte
plante aem6 lungimea, circa / ; cm "i o grosime a firului cam ct a unui ac de
cusut mai grosu! %irul l trecem) transersal) prin tulpina plantei la o nlime de
cel mult /cm (dup unii c<iar si 5cm) de la #az) puin mai 8os de prima frunza
aderat!
L-ustile> rmase se dau n 8os) spre rdcin) de-a lungul tulpinii "i AB
@-4CDRBCB* ei! 4rofilactic semnm pe #razd) sau printre plante) mu+tar al0
sau cr-i/e! 'e pare) ca manei nu-i place ecintatea acestor plante "i nu a mai
aea ce cuta la ro"iile noastreG Cnile se refac repede "i nu tre#uie s ne facem
gri8i din cauza lor!
9uprul este un element) care intr n componena multor
su#stane fito-sanitare indicate n lupta cu ciupercile de tot felul) duntoare)
fire"te!
9um funcioneaz3
'ea plantei a8unge la frunze dinspre rdcini spre ultimul eta8 al plantei prin
tulpin) da3 9e ntlne"te sea) la un moment dat) n drumul ei3 %irul de cupru!
1recnd prin zona cu pricina) rnd-nernd se produce o reacie c<imic ntre
se "i cuprul din firul nostru6 astfel) molecule de cupru a8ung n sistemul
circulator al tomatei! -oleculele de cupru "i or face trea#a cum "tiu ele mai #ine
n cola#orare cu celulele ro"iei noastre! 'e or mprieteni "i or lupta umr la
umr mpotria manei "i nu numai! 7i) astfel) ro"ia prime"te din scutul cuprului n
lupta cu micozeleG Eedei ct este de simplu3G
Ustur%iul este un alt du"man de temut al ciupercilor parazite "i al multor #oli ale
plantelor) n general! Dste un anti#iotic natural) un antimicotic "i un reduta#il
imunomodelator! Maceratul de ustur%i) care a feri planta de ciuperca manei se
prepar astfel, ntr-un #orcan de / litri punem 500 gr de usturoi necurat dat
prin ma"ina de tocat! +coperim cu ap "i inem la loc ntunecat "i cald pre de 5
zile! +poi) dup ce strecurm "i punem n recipiente de sticl) de preferin
ntunecate) om lua cate 60 ml de macerat la .0 l ap =stat>) adugm 2-/
linguri de spun lic<id "i stropim ro"iile cam de ; 5 ori n toat perioada de
egetaie! (ac ntmplarea face ca mana s-"i fac de cap prea tare) atunci om
stropi cea mai des!
F alt reet mpotria manei, apa de cenu+- = macerat de ustur%i = c%ada
calului +i7sau r%st%pasc- : ;00 gr cenu" se or fier#e n .0 l ap timp de /0
minute) la sfr"itul fier#erii se a aduga o mn #un de coada calului "i $sau
rostopasc mrunite #ine! +poi lsm la =dospit> o zi! 'trecurm) adugm una-
dou linguri spun lic<id) . lingur de macerat de usturoi "i una de alcool rafinat)
odOa sau plinc + . lingur de ulei! 9u aceast soluie se stropesc tomatele o
dat la 2 zile seara sau dimineaa dereme!
Ur)ica) #una prieten) care are rol de doic "i de aprtor! F preparm n felul
urmtor, .)5 Og plant erde mrunit la .0 litri ap) inem de azi pe mine n
soare! 9u soluia o#inut stropim "i ro"iile dar "i su#stratul de pmnt de 8ur-
mpre8urul lor!
Maceratul din ace +i7sau c%nuri de c%ni$ere se pregte"te astfel, 2 Og ace
"i$sau conuri oprite n .0 l ap se in ctea zile) ma&imum .0) la macerat! +poi)
dup ce strecurm) lum .l de soluie la 5 de ap) dou linguri de spun lic<id (n
general spunul lic<id este mai mult pentru aderen)! F reet similar este
urmtoarea, se culeg primara muguri de #rad) pin etc) pe care i pstrm n
pungi de plastic pn la ntre#uinare) cnd oprim o msur de muguri de #rad
n doua msuri de ap clocotit) lsm pe foc reo 2-/ minute! +poi acoperim
asul "i-l inem a"a cam ;0 de minute-. or! 'trecurm) dilum n raport de .,5
(. can de soluie la 5 de ap) "i stropim tomatele n floare o dat la 2 sptmni
In$u)ia sau maceratul de r%st%pasc- +i7sau t-t-neas- e&celent n
com#aterea manei) ptrii #rune) dar "i a afidelor "i acarienilor!
9um procedam3 *um 700 gr plant crud "i mrunit "i o oprim n .0l de ap!
+coperim cu cea gros "i lsm ctea ore #une) mai #ine o zi! 'trecurm)
adugm) dar nu e o#ligatoriu) /0 gr de permanganat de potasiu sau o sticlu de
al#astru de metilen! 'tropim o dat la 2 sptmni! Eom stropi mai des) dac
ciuperca s-a instalat prea comod pe frunze) ndeprtnd prile #olnae "i
arzndu-le! n afar de man) ro"iile ne mai pot fi atacate "i de sporii altor
ciuperci! +stfel ne putem trezi cu 5utre)irea 2.r$ului $ructului) care apare)
spun speciali"tii) mai ales n perioada de formare a fructelor) cnd frunzele sufer
de sete "i se apuc s fure apa de la rod! +stfel) esutul din rful fructului
rmne fr ap) iar domnul putregai att a"teapt! 'e instaleaz conforta#il pe
esutul mort "i se nfrupt!
+sta) a"a) ca s ne facem o idee despre cum tre#uie s reacionm! +dic trecem
la ndeprtatul fructelor atacate) concomitent cu udatul sistematic "i afnare
o#ligatorie a su#stratului) ca apa s a8ung) adnc) la ultimele firicele ale
rdcinii! +poi presrm cenu" "i mulcim! ?ataG
Bn alt putregai se ocup de tulpin) a"a se "i nume"te, putregaiul tulpinii ! (e
el scpm ieftin, "tergem cu o crp uscat tulpina) o splm cu ap o&igenat
sau soluie de #icar#onat de sodiu) apoi pudrm cenu" din #el"ug!
A2%rtarea $l%ril%r. (in arii motie (diferene de temperatur) insuficient
umiditate sau) dimpotri) n e&ces) lipsa sau surplusul unuia sau altuia dintre
elementele #enefice) florile se apuc s cad de la locul unde ar tre#ui s se
ocupe de rodit! +stfel) prin metoda ce i-o oi spune) om a8uta planta s nu fac
acest pas nefast! n a8utor ne ine s%lu/ia de 1> de acid 0%ric (.0 gr la .0l
ap cldu) 'tropim) ct de des posi#il) o dat la dou-trei zile pe flori dar "i pe
frunze) seara) nainte de culcare!
7i) uite a"a am a8uns la liman! 7tim acum cte puin din fiecare) suficient pentru
nceput ca s putem trece la trea#! Cestul l om na pe parcurs) din gre"eli
sau din aducere aminte!

R?5U@?URI LA ,@TRE'RILE CELE MAI 4RECAE@TE,
.! 4uterea de germinare a seminelor, ; 5 ani!
2! 4erioada de semnat rsadul, cu 50 60 zile nainte de plantarea la locul
definiti) punnd la socoteal "i timpul de rasrire de 5 7 zile
/! 4erioada de egetaie, ..0 .;0 zile) n funcie de soi!
;! 4reteniile fa de sol sunt modeste! 'e poate dezolta c<iar "i pe un sol
mai acid) dar) fire"te) prefer s se rsfee ntr-unul roditor! Cezultatele
sunt pe msur!
5! 1omata este o mare iu#itoare de cldur, temperatura optim de cre"tere,
20 26J! 'u# .6J) dar "i peste /0J nceteaz cre"terea) nu leag) a
pierde rodul) iar su# /J moare!
6! 1omata iu#e"te nespus lumina) de care are neoie din stadiul de smn
"i pn la recoltarea plantei mature! n lipsa luminii) dac prioada de timp
noros se prelunge"te nefiresc de mult) planta =aorteaz> florile sau
fructele! %ructele se coc greu) i"i sc<im# gustul "i aroma) dein sensi#ile
la #oli "i duntori) apar petele #rune!
7! 1omatei i se mai spune "i = 'etil>! 9u toate acestea nu suport e&cesul de
ap! 'e conduce dup o regul strict = 9apul uscat "i picioarele ude>!
1omata se ud rar ) dar din #el"ug cu ap stat la soare! Bmezeala o
m#olne"te de dierse #oli micotice) mai ales n com#inaie cu
temperatura 8oas! (iferenele de umiditate duc la craparea fructelor! @at
de ce folosim cu =religiozitate> stratul de mulcire!
8. 1omata ine la silueta ei! Au este o mare manccioas) dar are pretenii la
#ucate alese, azot) fosfor) potasiu) magneziu n primul rnd urmate de
#or) cupru mangan) fier! A)%t n cantitate moderat) altfel om cre"te o
8ungl de tomate fr fructe! 4%s$%r n cantitate mai mic) dar
o#ligatoriu! (e el au neoie rdcinile) fructele "i seminele! Atenie) ns)
su# .5 grade fosforul nu se mai asimileaz de ctre plantG 5%tasiul
este necesar n cantitate considera#il) mai ales n perioada de pu#ertate
"i adolescen a plantei! 4otasiul a8ut planta n lupta mpotria #olilor "i
duntorilor) i confer rezisten la frig) cre"te calitatea fructelor!
Magne)iul n cantitate mare) mai ales n perioada de cre"tere "i rodire a
fructelor! '%rul +i manganul n calitate de <ran) administrat prin
stropirea frunzelor (nu la rdcin)6 a8ut la intensificarea nfloririi "i
rodirii) gr#e"te coacerea fructelor!
5! Au scpai momentul copilirii) crnirii "i ndeprtrii frunzelor) alminteri
riscm s aem o recolt modest!
10. 1omata tre#uie susinut) deoarece singur nu o poate face!
11. -u"uroii planta) a mulumi cum doar ea "tie s-o facG
12. -ulcii plantele) "i ei u"ura munca) iar tomatele or fi nespus
de fericite!
13. (up fiecare udare (rar dar din #el"ug) nu uitai s afnai
pmntul de 8ur mpre8ur
7i ca munca s fie ncununat de succes) aflai ce nu poate suferi (oamna
4tlgic,
- detest ca seminele ei s fie pstrate la =rece>) sau n spaii cu diferene mari
de temperatur
- nu-i place #legarul proaspt) "i nici ngr"mintele minerale n e&ces
- nu-i place azotul n e&ces! l om administra cu precdere la nceput) su# form
de macerat de gina) dar "i mai #ine) macerat de urzic!
- nu-i place) c<iar ur"te) ca rsadul s fie plantat n su#strat rece (su# +.5J)
- nu-i place udatul n e&ces) care duce la sufocare rdcinilor pentru c o&igenul
deine deficitar) iar <rana nu mai a8unge la destinatar!
- detest umiditatea) care aduce dup ea #olile micotice

,ntre0-ri $rec2ente,
(e ce nu rode"te tomata) c<iar dac a fcut multe flori3
1emperatuta prea mic su# .6J
1emperatura prea mare peste /0J
*ipsa luminii
(e ce sunt fructele cu <i#e3
1emperatura prea mare peste /0J
(eficitul de potasiu "i magneziu fac s apar pata erde pe fructul copt
9oncentraia prea mare de azot su# form de amoniac
*ipsa luminii duce la apariia petelor #rune pe fructe