3. Ce este piata muncii?

In incercarea de a-ti gasi unui loc de munca adecvat

calificarii, aptitudinilor si intereselor tale, nu de putine ori
esti obligat sa intri pe piata muncii.
Astfel, ai nevoie de elaborarea unei strategii de abordare a
pietei de munca, ai nevoie de instrumente de acces pe piata
(CV, scrisori, recomandari etc.) si, nu in ultimul rand, ai
nevoie de informatie.
Iata cateva dintre institutiile/centrele unde te poti adresa si
unde poti gasi un spriin in acest sens!
Centrele "udetene de Asistenta #si$opedagogica si
Cabinetele %colare de Asistenta #si$opedagogica din
scoli& de asemenea, Cluburile 'Cariera (ea' care
functionea)a in cateva scoli&
Centrele de Informare si (ediere din universitati&
Comisiile (edicale de *rientare %colara si
#rofesionala&
Agentiile "udetene de *cupare a +ortei de (unca&
Centrele I,+*-I,&
In construirea unei strategii de cautare a unui loc de munca
(despre care vei afla mai multe intr-un alt capitol) trebuie
pornit de la buna intelegere a proceselor, vi)ibile sau nu,
care se petrec pe piata muncii.
Astfel, in primul rand, trebuie sa stii ca!
locurile de munca, din prisma celui care cauta o
sluba, se impart in!
- posturi cunoscute publicului (prin presa, agentii,
asociatii ce se ocupa cu plasarea fortei de munca) si
- posturi necunoscute publicului (posturi e.istente,
dar neanuntate publicului),
scopurile angaatorului difera de cele mai multe ori
de cele ale celui care solicita un loc de munca, astfel
ca tu, ca solicitant al unui loc de munca, va trebui sa
dai dovada de fle.ibilitate si adaptabilitate,
angaatorul se situea)a, in general, pe o anumita
po)itie de care ar trebui sa tii seama in elaborarea
strategiei tale pentru obtinerea locului de munca
dorit!
- el este cel care ofera locul de munca si deci deci)ia
angaarii ii apartine
- el are nevoie de o persoana cu anumita pregatire,
calificare, deprinderi sau abilitati de munca
- el va angaa acea persoana care-l va convinge ca

este un castig pentru firma lui
- el va lua deci)ia g$idandu-se dupa parerile si
experienta sa cu privire la oameni& care se formea)a
dupa anumite semne particulare, gesturi, reactii,
simtul umorului, serio)itatea, dar si atitudinea
persoanei, modul de pre)entare, motivatia interna
pentru munca, buna capacitate de comunicare
- prioritatile sale sunt mai importante decat cele ale
viitorului angaat
- isi da seama cand anumite promisiuni si
comportamente din timpul interviului ale posibilului
angaat depasesc limitele re)onabilului si va actiona
in consecinta.

(M. Jigau, Consilierea Carierei, Ed. Sigma,
Bucuresti, 2001)
#entru a constienti)a care este po)itia ta, ar fi bine sa
reali)e)i ca cerintele si asteptarile angaatorilor fata de
angaati si cele ale angaatilor fata de angaatori sunt diferite!
Astfel, angajatorii se asteapta ca angajatii:
sa respecte programul, timpul integral de lucru,
statutul si normele de munca ale firmei
sa indeplineasca sarcinile de serviciu in intregime si
la timp si conform fisei postului
sa faca dovada practica a calificarii pe care au
declarat-o sau dovedit-o prin documente& sa aiba
cunostinte si e.perienta in munca
sa dea dovada de interes, initiativa si creativitate in
re)olvarea problemelor de munca
sa fie devotati si atasati firmei, sa contribuie la bunul
renume al acesteia castigat prin calitatea produselor
sau serviciilor oferite beneficiarilor
sa contribuie cu loialitate la de)voltarea si ocrotirea
proprietatii, bunurilor si dotarilor unitatii
sa accepte sarcinile, instructiunile si sugestiile
patronului
sa respecte prevederile si normele de protectia
muncii, sa utili)e)e in siguranta instalatiile
sa promove)e disciplina, relatiile de comunicare si
conduitele civili)ate cu colegii si conducerea unitatii
sa respecte prevederi speciale ale contractului
individual de munca solicitate de angaator (secretul
de serviciu, program fle.ibil, stagii de formare)
sa accepte sa desfasoare o perioada de proba
sa aiba o e.perienta de munca mai slaba decat cea
declarata si in consecinta ei sa ofere salarii mai mici.
#e de alta parte, angajatii asteapta:

sa fie inc$eiat la angaare un contract de munca
pentru intervale determinate de lucru
sa li se asigure un loc de munca in conformitate cu
nivelul pregatiri profesionale, aptitudinile si
competenta lor
sa li se preci)e)e clar care sunt sarcinile de lucru si
eventual sa li se demonstre)e cum se e.ecuta acestea
sa li se cree)e conditii pentru de)voltarea
cunostintelor, competentelor si abilitatilor in
domeniul lor de munca si astfel sa promove)e ca
statut si salari)are
sa se dea dovada de intelegere si respect, sa fie
ascultati si sa li se accepte unele erori umane
inerente, intervenite pe parcursul adaptarii la
cerintele locului de munca
sa nu fie discriminati pe criterii e.terioare sarcinilor
de serviciu
sa li se ofere un salariu comparabil cu locuri de
munca similare sau in concordanta cu calificarea
profesionala, studiile sau importanta functiei obtinute
sa nu li se ingradeasca accesul la drepturile acordate
prin lege angaatilor (concediu de odi$na, medical,
dreptul la greva, la repaus saptamanal, asistenta
medicala, etc.)
sa li se asigure protectia muncii, o ambianta de lucru
agreabila, ec$ipamente si pau)e de odi$na etc.
(M. Jigau, Consilierea Carierei, Ed. Sigma, Bucuresti,
2001)
/aca ai luat $otararea de a-ti cauta un loc de munca, de a te
angaa, ar trebui sa fii pregatit sa oferi raspunsuri la
urmatoarele tipuri de intrebari!
in ce domeniu de activitate miar !lacea sa lucre"#
Cunosc $irme, com!anii care des$asoara activitati
s!eci$ice acestui domeniu# Cum as !utea a$la care
sunt aceste $irme#
Care este mai e%act slu&'a !e care mio doresc# Ce
!ost as dori sa ocu! in $irma#
Ce ar aste!ta !atronul, anga&atorul de la solicitantul
unui asemenea !ost#
Cum ar cel mai !otrivit sal a'orde"i !e anga&ator#
Cum las !utea convinge ca sunt !ersoana cea mai
!otrivita !entru acest !ost#
Ce salariu as !utea !retinde !entru acest !ost#
#entru o mai buna integrare pe piata fortei de munca e
nevoie sa-ti insusesti o te$nica de cautare a unei slube
(capitolul 0 al g$idului te va spriini in acest sens),
concentrandu-te pe urmatoarele obiective!
de)voltarea autocunoasterii prin stimularea
autoevaluarii si autocontrolului
dobandirea autonomiei si de)voltarea
responsabilitatii cu privire la cariera
insusirea pasilor si a te$nicilor de cautare a locurilor
de munca
insusirea te$nicilor si deprinderilor de pre)entare si
de punere in valoare in situatii competitionale si de
angaare.
,u trebuie sa scapi din vedere ritmul rapid al sc$imbarilor
din societate, si inerent de pe piata muncii, meserii care
dispar, meserii care apar, nivelul mai ridicat al competentelor
profesionale solicitate pentru o meserie - toate acestea
obligandu-te la noi formari, speciali)ari pentru a ramane pe
piata muncii, pentru a fi competitiv.

%-au elaborat astfel c$iar si standarde ocupationale care
indica nivelul calitativ si cantitativ al aptitudinilor,
deprinderilor, cunostintelor necesare in e.ercitarea unei
meserii la un nivel cel putin satisfacator. %tandardele
ocupationale, care cuprind unitati si elemente de competenta,
criterii de reali)are si evaluare, au fost create de Consiliul
pentru %tandarde *cupationale si Atestare (C*%A).

Competentele profesionale dobandite de o persoana in urma
unui anumit stagiu de formare sau c$iar a absolvirii unei
forme de invatamant sunt evaluate si certificate pe ba)a
acestor standarde ocupationale. /e altfel, fiecare unitate de
invatamant trebuie sa-si organi)e)e procesul de invatamant
in asa fel incat sa permita absolventilor lor dobandirea acelor
deprinderi, abilitati, corespun)ator nivelul solicitat de
e.ercitarea profesiei in care asigura calificarea scoala
respectiva.
Informatii privind unitatile de competenta de)voltate in
scoli, specifice fiecarui profil, gasesti la adresele!
www.edu.ro pentru!
- 1Calificarile profesionale asigurate prin %colile de
Arte si (eserii2
- 1%tandarde de pregatire profesionala si curriculum
pentru aria curriculara 1-e$nologii2
- 13nitati de competenta care pot fi dobandite in
urma calificarii prin liceu 4 filiera vocationala2
- 1#roiect privind nomenclatorul calificarilor
profesionale2,
www.ceduconsult.ro
-ocmai ritmul acesta rapid al sc$imbarilor, precum si nivelul ridicat al competentelor
profesionale solicitate de angaator a determinat o crestere a somaului in randul celor
care nu au putut face fata acestor sc$imbari.

%omaul poate avea un impact deosebit asupra imaginii si stimei de sine, fapt pentru
care te sfatuim sa apele)i la serviciile sociale care te pot sustine in acest sens si te pot
auta pentru a traversa perioada - sentimentul de i)olare, de marginali)are, de
de)organi)are, de pierdere a notiunii timpului, depresia - sunt doar cateva dintre
trairile pe care le incearca cei aflati in soma.

%unt considerati someri absolventii invatamantului liceal, postliceal sau universitar
care nu au gasit un loc de munca in termen de 5 luni de la finali)area studiilor,
absolventii stagiului militar ce nu au gasit un loc de munca la o luna de la terminarea
acestuia, precum si persoanele carora li s-a desfacut contractul de munca din initiativa
firmei angaatoare. #entru aceste persoane prin serviciile de protectie sociala se
asigura autorul si alocatiile de spriin pentru persoanele aflate in soma! pe de o parte
sub forma de compensatii banesti - autorul de soma pentru primele 6 luni, alocatiile
de spriin pentru perioada ce urmea)a acestor 6 luni (78 luni), autorul de integrare
profesionala, compensatii pentru concediere - pe de alta parte, mai activ, se iau masuri
ce vi)ea)a ocuparea - spriinirea formarii, recalificarii profesionale (prin serviciile
oferite de Agentiile "udetene de *cupare a +ortei de (unca), spriinirea in initierea
unei afaceri, oferindu-se consultanta antreprenoriala, organi)area de targuri de locuri
de munca, etc.

/aca ti se pare ceva neclar sau doresti sa afli mai multe
informatii despre piata muncii, adresea)a-te profesorilor care
desfasoara activitati de grup cu elevii in cadrul Clubului
'Cariera mea'.

Acum, dupa ce ai aflat multe lucruri despre care sunt abilitatile tale, care sunt domeniile tale de interes
si multe alte lucruri, dupa ce ai aflat date importante despre profesii si piata muncii, esti bine informat
atat in ceea ce te priveste, cat si in ceea ce priveste realitatea sociala si economica.
9ste timpul sa reali)e)i un proiect personal de cariera, lucru pe care ai oca)ia sa il faci c$iar acum, in
paginile care urmea)a.

5. Ce stiu despre profesii?
/upa etapa autocunoasterii, iti propunem o mica incursiune in
afara, in lumea profesiilor: in capitolul anterior ai aflat care sunt
cele mai importante valori de munca pentru tine. ;ai sa reluam
e.ercitiul intr-o alta forma si...
Listeaza 10 motive pentru a munci, plecand de la beneficiile
personale!

r. !otive r. !otive

ord. ord.
1. ".
#. $.
%. &.
'. (.
). 10.

/iscuta motivele tale cu un coleg sau in cadrul activitatilor de
la Club.

9.istenta unor motive pentru a munci este foarte importanta si
iata de ce! stim ca e.ista persoane care resping ideea de a munci
- dar, atentie - specialistii au constatat, ca lipsa unei activitati
specifice produce o serie de efecte de disconfort psi$ologic
(stres), iar persoanele aflate in soma au semnalat si ele cateva
efecte negative resimtite!
pierderea reperelor temporale in desfasurarea activitatilor
)ilnice, dificultati in organi)area timpului si planificarea
activitatilor,
sentimentul e.cluderii sociale, scaderea stimei de sine,
limitarea comunicarii sociale prin absenta efectelor
sociali)atoare ale mediului de lucru,
pierderea statutului social si a identitatii sociale, etc.
Aminteste*ti cateva dintre starile de disconfort pe care le*ai
trait atunci cand +timpul tau liber+ s*a prelungit prea mult.

1.
".
#.
$.
%.

#oti impartasi aceste lucruri cu un coleg al tau sau poti discuta
la Club despre nevoia noastra de a fi activi.

+elul in care percepem munca este foarte mult influentat de
familie, de antura. %i c$iar repre)entarile pe care ni le formam
asupra anumitor profesii sunt influentate atat de familie, cat si de
scoala si de traiectoria sociala pe care o parcurgem fiecare.
Astfel, uneori constient, alteori nu, alegerea profesionala pe care
o facem este influentata foarte mult de familie.

-indem sa urmam o traiectorie profesionala asemanatoare cu cea
a unora dintre membrii familiei noastre, fie pentru ca aceasta
este dea o traditie - 'barbatii din familia noastra au imbratisat
intotdeauna aceasta frumoasa meserie', fie pentru a prelua si
continua afacerile familiei - 'facerea (cabinetul stomatologic
privat, de e..) va fi preluata de fiul nostru, doar pentru el am
facut totul' - sau dand curs visurilor neimplinite ale parintilor
nostri - 'eu intotdeauna mi-am dorit sa devin balerina, macar ea
sa fie'. 9ste aceasta 'traditie profesionala' a familiei tale
compatibila cu asteptarile privind !ro!riul viitor !ro$esional#

tine cont aceasta afacere de a'ilitatile tale, de capacitatile tale
sau poate de sla'iciunile tale, de de)interesul tau fata de cifre,
de dificultatile de relationare cu oamenii?

Aminteste-ti e.ercitiul din capitolul anterior in care
descopereai abilitatile si deprinderile tale:

%unt idealurile parintilor si idealurile mele?

,escopera istoria profesionala a familiei tale! -ealizeaza un
arbore genealogic al familiei, apoi incearca sa raspunzi la
urmatoarele intrebari:

1. Cate !ro$esii a!ar in $amilia ta# Care sunt acestea#
2. Care este cel mai inalt nivel de !regatire atins in $amilia ta#
3. Ce alte ti!uri de scoli au mai $recventat mem'rii $amiliei
tale#
4. Care este !ro$esia care a!are cel mai des#
5. (i intalnit si !ro$esii inrudite cu aceasta# Care sunt acestea#
6. (i gasit vreo !ro$esie care tiar !lacea#
/a, pentru ca
,u, pentru ca


In alte situatii alegerea tipului de liceu si ulterior a profesiei, este
influentata de preudecatile e.istente in societate, preudecati
legate de specificul masculin sau feminin al anumitor categorii
de profesii si care duc la anumite mituri despre profesii.
/e e.emplu, este bine cunoscut faptul ca cei mai multi baieti
optea)a pentru stiintele reale, dupa cum fetele prefera stiintele
umaniste, e.istand c$iar credinta ca baietii sunt mult mai
priceputi decat fetele la matematica, fi)ica, etc. %au, in ce
priveste profesiile, barbatii se indreapta, in special, spre
ocupatiile mai dinamice, care presupun competitie, performanta,
risc, in timp ce femeile prefera activitatile ce au ca obiect
comunicarea, relatiile interpersonale, raspunsurile empatice,
spriinul etc.
#oti e.plora acum o parte dintre aceste mituri (sau stereotipuri)
cu autorul urmatorului e.ercitiu.
.numera # profesii pe care le consideri specifice femeilor si #
profesii specifice barbatilor. /recizeaza criteriile in baza
carora ai facut aceasta diferentiere.

/rofesii
+feminine+
1.
/entru
ca...
".
#.
/rofesii
+masculine+
1.
".
#.

/iscuta re)ultatele obtinute de tine si compara-le in cadrul
activitatilor de la Club cu cele ale altor colegi.

%tiai ca cercetarile stiintifice nu releva de fapt decat unele
dimensiuni ce ar diferentia subiectii masculini de cei feminini in
ceea ce priveste profesiile practicate si aceasta doar in anumite
conditii? Acestea sunt! interesele, sociabilitatea si agresivitatea.
%-a evidentiat ca aptitudinile intelectuale nu difera in functie de
gen. (ai mult, faptul ca acestea varia)a de la o tara la alta
demonstrea)a ca sunt de)voltate si intretinute mai degraba de
diferentele de educatie si sociali)are intre baieti si fete, atat in
familie, cat si in scoala.
/intre toate trasaturile personalitatii, agresivitatea este cea care
diferentia)a cel mai net se.ele, baietii fiind mult mai agresivi
decat fetele, si aceasta inca de timpuriu. Agresivitatea nu trebuie
inteleasa neaparat in sens negativ. in orice activitate este
necesara o do)a de agresivitate care ne impinge spre atingerea
scopurilor.

In capitolul anterior ai optat pentru anumite domenii de
interese profesionale.

.numera cate $ profesii pentru fiecare dintre cele trei
domenii de interese.

1. domeniu de interese
a. b. c.
". domeniu de interese
a. b. c.
#. domeniu de interese
a. b. c.
#oti opta pentru una dintre aceste profesii?
/aca /A, care este aceasta?
/aca ,3, preci)ea)a care este profesia pentru care ai optat sau
tin)i sa opte)i.
oteaza patru lucruri la alegere despre tine si patru lucruri
despre profesia aleasa! 0oloseste, daca doresti, matricea
personala 1234 realizata in capitolul anterior!
Listeaza 10 motive pentru a munci, plecand de la beneficiile
personale!

r.
ord.
4u
r.
ord.
/rofesia pentru care
optezi
1. ".
#. $.
%. &.
'. (.

In ce masura calitatile pe care le detii iti vor asigura succesul
in aceasta profesie? Ce calitati sau lucruri pe care le-ai scris
despre tine sunt compatibile cu tipul de munca pe care-l
presupune profesia aleasa? Caror valori personale raspunde
aceasta profesie? +oloseste raspunsurile tale de la capitolul
anterior atunci cand ai descoperit aptitudinile si valorile tale
personale

9ste foarte important ca in alegerea viitoarei tale profesii sa
dovedesti o cunoastere temeinica a propriei tale personalitati, a
imaginii de sine, precum si detinerea unor informatii reale si
complete despre profesia pentru care ai optat.

% minute de reflectie asupra alegerii pe care ai facut*o.

1. Care este denumirea e%acta a !ro$esiei !entru care ai o!tat#
2. Ce iti sugerea"a aceasta denumire#
3. Ce activitati concrete !resu!une in realitate aceasta !ro$esie#

/aca nu te-ai $otarat inca, nu este nimic, poti oricand reveni in
acest punct dupa ce ai parcurs acest g$id si ai invatat din
capitolele care urmea)a cum poti lua deci)ii potrivite pentru
cariera ta.

* alta problema asociata alegerii profesionale este aceea a intelegerii corecte
a denumirii profesiei, pentru ca de multe ori aceasta ne poate induce in
eroare.
Astfel, profesia de 'te$nician forestier' ne poate duce cu gandul la o persoana
care lucrea)a in natura, desi cea mai mare parte din timpul de lucru al acestui
te$nician se poate desfasura intr-un birou. #e de alta parte, functia de 'sef de
birou al producatorilor agricoli' poate fi respinsa la inceput, fiind asimilata
unei functii administrative, cand de fapt este vorba de un post de inalt
functionar, functie ce presupune deplasari, participari la negocieri si
responsabilitati importante.

/e cele mai multe ori imaginea pe care o avem despre o anumita profesie nu
se ba)ea)a pe informatii complete, ci doar pe anumite aspecte - valori)ate in
acea perioada.

Astfel, facem o alegere stiind
ca profesorul este persoana
care lucrea)a in special cu
copiii, activitatea acestuia se
desfasoara intr-o scoala,
scopul acestuia este de a-I
invata pe copii, are nevoie de
studii universitare, beneficia)a
de <5 de )ile de concediu pe
an, etc.

Reprezentare profesionala
descriptiva
descrie !ro$esia !rin
activitatile, sarcinile ce le
!resu!une, mediul de lucru,
!regatirea !e care o necesita
e%ercitarea acesteia, etc.

%au opte) pentru profesia de
avocat pentru ca actualmente
se bucura de un anumit
prestigiu, aduce un venit
substantial - si prestigiul si
venitul imi asigura un anumit
statul social, la care aspir

Reprezentare profesionala
sociala !ro$esia este !erce!uta
intrun anume $el, ca $iind de
!restigiu sau nu, s!eci$ica
'ar'atilor sau $emeilor etc

%au vise) sa devin foto-model
sau o artista talentata, care
calatoreste in intreaga lume,
admirata si curtata de barbati,
o vedeta, etc.

Reprezentare profesionala
onirica
!ro$esia tine de idealul de sine
si devine su!ortul viselor
des!re un viitor !erce!ut ca
de"ira'il...
5dentifica in profesia ta cele trei aspecte:

)ro$esia ta
(s!ectul
descri!tiv
(s!ectul social
(s!ectul oniric
Ascultam sfaturile parintilor sau ale celor din urul nostru, vrem
sa fim ca cei care au reusit, urmarim care profesie este cel mai
bine platita pe piata, care se bucura de prestigiu, etc. si toate
acestea in incercarea de 'a pune mana' pe profesia ideala.
Aceasta este profesia ideala? 9.ista o profesie ideala valabila
pentru toti? ,3.
9.ista o profesie ideala pentru fiecare dintre noi:
#rofesia ideala pentru fiecare dintre noi este aceea care prin
sarcinile specifice ma solicita sa fac ceea ce stiu cel mai bine sa
fac, raspunde intereselor mele, corespunde principiilor si
valorilor mele, se potriveste cel mai bine felului meu de a fi, de
a face lucrurile, de a lucra cu ceilalti.
9.ercitarea unei profesii repre)inta activitatea cea mai comple.a
prin care un individ isi manifesta si isi de)volta aptitudinile.
#rofesii diferite solicita anumite aptitudini generale sau
specifice, gradul lor de comple.itate sau speciali)are difera de la
una la alta.
Corespondenta dintre nivelul si tipul aptitudinilor individuale si
specificul profesiei alese asigura obtinerea unor performante
superioare in activitate.
5ntocmeste o lista a aptitudinilor, deprinderilor de lucru
solicitate de exercitarea profesiei pentru care ai optat!

1.
/rofesia
ta 6
".
#.
$.
%.
&.
#entru a afla care sunt aptitudinile solicitate in e.ercitarea
profesiei pentru care pre)inti interes poti consulta #rofilele
*cupationale, profile pe care le gasesti la clubul Cariera (ea
din scoala ta.
#rofilele iti ofera informatii despre activitatile concrete
(cotinutul muncii) pe care le presupune profesia respectiva,
despre conditiile de lucru, programul de lucru, dinamica
profesiei pe piata muncii, aptitudinile si nivelul fiecarei
aptitudini solicitate. ()ro$ilele ocu!ationale sunt un !rodus al
!roiectului Informare si Consiliere privind Cariera).
#entru o buna integrare socio-profesionala sunt necesare
urmatoarele competente de baza:
colectarea, anali)area si organi)area informatiilor
comunicarea ideilor si informatiilor
planificarea si organi)area activitatilor
lucrul cu altii in ec$ipa
utili)area ideilor si principiilor matematice si te$nice
re)olvarea problemelor
utili)area te$nologiilor.
#oti adauga aceste competente de ba)a la lista deprinderilor
transferabile (care pot fi utili)ate in mai multe domenii si pe o
durata mai indelungata de timp). Aceste deprinderi
transferabile le-ai descoperit in primul capitol.

/etinerea acestor competente iti vor asigura succesul pe piata
muncii, in obtinerea unui loc de munca si indeplinirea calitativa
a sarcinilor corespun)atoare acestuia. Acestea sunt evaluate de
catre angaatori, ce urmaresc asigurarea compatibilitatii
cerintelor muncii cu competentele persoanelor care doresc sa se
angae)e.
,imeni nu se naste invatat sau cu toate deprinderile si abilitatile
asa ca ele pot fi formate si de)voltate inca de pe bancile scolii.
9ste bine, astfel, sa-ti descoperi stilul de invatare si c$iar sa
practici mai multe stiluri de invatare pentru ati atinge scopurile
intr-o maniera cat mai leera si satisfacatoare pentru tine.
In tabelul urmator vei descoperi modalitati de de)voltare a
acestor competente (ta'elul este !reluat din "iarul des!re
cariera *+n viitor !entru $iecare*, un !rodus tot al !roiectului
,n$ormare si consiliere !rivind Cariera).

!odalitati de
dezvoltare a
deprindeilor
Activitati 6
cursuri in
cadrul carora
le poti exersa
La ce iti folosesc
aceste deprinderi
7sa8
1. deprinderi de
comunicare
pre)entarea unei
tematici, lectii
citirea articolelor
si a cartilor
scrierea eseurilor,
a referatelor,
povestilor
=imba si
literatura
romana
=imbile straine
Istoria, Artele
Consiliul
elevilor
pregatesti
pre)entarile
scrii si e.plici intr-
un mod clar si
concis
comunici bine cu
sefii, colegii
ceri autor cand ai
nevoie
". deprinderi de a
lucra in ec9ipa
buna intelegere cu
prietenii
colaborarea cu
altii in cadrul
diverselor activitati,
proiecte
%tiinte sociale
9ducatie fi)ica
Comert si
te$nologie
(u)ica,
Cluburi scolare
Consiliul
elevilor
fii un coleg de
ec$ipa eficient,
cooperant
accepti controlul
si autoritatea
consideri egali
colegii de lucru
#. deprinderi de
organizare a
-oate cursurile
si activitatile
lucre)i eficient
sa fii pregatit
timpului
efectuarea
temelor, reali)area
proiectelor la
termenul stabilit
punctualitatea in
ce priveste orarul
scolar
organi)area unui
program )ilnic
pentru sedinte,
intalniri
reali)e)i la timp
obiectivele
planifici si
stabilesti
$. deprinderi de a
rezolva probleme
anali)area
informatiei
intelegerea
problemei
definirea
problemei
re)olvarea
problemei
aplicarea
re)ultatelor
%tiinte
+i)ica
9conomie
(atematica
%tiinte sociale
gandesti in mod
analitic, clar
repere)i imediat
problema si
riscurile asociate
iei deci)ii
intemeiate
gasesti solutii
eficiente
%. deprinderi de
organizare
luarea notitelor
urmarirea,
intelegerea
instructiunilor
scrise sau orale
urmarirea unui
plan
stabilirea de
prioritati si
obiective
-oate cursurile
si activitatile
pastre)i curatenie
la serviciu
ai gria de
ec$ipamentul de
lucru
identifici detaliile
importante
stabilesti
activitatea si
pau)ele astfel incat
sa finali)e)i la
timpul propus
&. deprinderi de
invatare
punerea
intrebarilor
cautarea de
informatii
participarea la
activitati de grup si
cluburi
cautareaunor
e.periente noi
-oate cursurile
si activitatile
gandesti critic si te
comporti logic
inveti din
e.perienta
profesionala
imbunatatesti
deprinderile de
lucru
de)volti
cunostiintele si
maresti
productivitatea
'. deprinderi de a (atematica sa fii specialist in
lucra cu calculatorul
invatarea utili)arii
tastaturii
invatarea
programelor
necesare
invatarea
programelor de
ba)e de date
Cursurile de
informatica si
utili)are a
calculatorului
acest domeniu
folosesti
te$nologia la locul
de munca
te adapte)i la noile
te$nologii
(. deprinderi de
ascultare
frecventarea
cursurilor
participarea la
conferinte
vi)uali)area
lucrurilor ascultate
intelegerea
informatiilor
-oate cursurile
si activitatiile
intelegi ceea ce
sefii si colegii de
serviciu iti spun
auti pe ceilalti,
tinand seama de
preocuparile si
problemele lor
participi efecti la
intruniri, sedinte
). deprinderi de
creativitate
folosirea
imaginatiei
folosirea unor
metode noi de a
face lucrurile
intelegerea
lucrurilor dintr-o
alta perspectiva
=imbile straine
Artele, trupa de
teatru
(u)ica,
formatia de
mu)ica a scolii
stiinte
fii o persoana cu
idei
te gandesti la noi
metode de a-ti
reali)a sarcinile de
lucru
cree)i o atmosfera
de lucru po)itiva
maresti motivatia
10. deprinderi de a
conduce
coordonarea unor
proiecte, programe
participarea la
sporturi de ec$ipa
activitati
e.trascolare
%tiinte
Istorie
(u)ica
9diucatie fi)ica
conduci,
coordone)i noile
activitati
lucre)i bine cu
oamenii
antrene)i,
pregatesti pe
ceilalti
auti pe colegi in
reali)area
obiectivelor

/incolo de pregatirea profesionala, cunostinte, deprinderi,
ocupatia presupune alte cateva elemente caracteristice!
:nelte si instrumente de lucru, adica masini, utilae,
ec$ipamente, instalatii, masini de transport, materiale
utili)ate - capital fi. al unei organi)atii
1patiul de lucru, care are in vedere amenaarea unui loc
de munca - o anumita suprafata de productie, in)estrata
cu miloace de munca si organi)ata pentru reali)area unei
operatii, etc. Acesta poate fi o intreprindere, un birou,
santier, laborator, sala de clasa, camp, etc.
,urata muncii, durata standard fiind de 8 ore, insa
e.ista si!
- program de lucru in 5-3 sc$imburi
- program de lucru prelungit - 7>-75 ore/)i
- program redus - 0-< ore /saptamana , ca in ca)ul
profesorilor universitari, de e..
- program neregulat pentru un )iarist, procuror, antrenor
sportiv, etc.
;oncediul de odi9na, fiecare persoana avand dreptul la
concediul de odi$na, concediu a carui durata se stabileste
in functie de! postul ocupat, vec$imea in munca,
conditiile de munca, functia detinuta, etc.
;onditii de salarizare, pentru fiecare categorie se
stabileste un salariu conventional la care se adauga
sporuri pentru orele suplimentare de lucru, conditii
dificile de lucru, activitate desfasurata in )one
defavori)ate, etc.
/ostul de munca< e.ista anumite trasaturile care
definesc postul de munca!
- competentele profesionale! e.prima nivelul de
pregatire, e.perienta, prestigiul profesional care permit
reali)area obiectivelor postului,
- sarcinile (autoritate profesionala)! repre)inta limita in
care angaatul are dreptul sa actione)e pentru reali)area
obiectivelor postului de munca,
- responsabilitatea! repre)inta obligatia materiala,
disciplinara, penala de a indeplini sarcini si atributii
derivate din obiectivele postului de munca.
,eontologia profesionala: desemnea)a normele etice
care trebuie respectate in e.ercitarea unei profesii&
acestea deriva din statutul ocupatiei si din relatia
persoana angaata - alti membri ai grupului de lucru sau
beneficiari ai activitatii desfasurate.
Incearca acum, in finalul acestui capitol, sa raspun)i la cat
mai multe din intrebarile urmatoare!

1. Care este denumirea o$iciala a !ro$esiei - meseriei la care
teai gandit#
2. Ce activitati concrete !resu!une aceasta# Care sunt
!rodusele activitatii#
3. Cu ce unelte, instrumente, a!arate, etc. vei lucra#

4. Care sunt com!etentele s!eci$ice acestei !ro$esii -
meserii#
5. Care sunt conditiile de lucru. in aer li'er, in 'irou, intrun
mediu linistit sau "gomotos, in !ra$, $um, in $rig sau conditii
de tem!eraturi ridicate#
6. )ro$esia la care teai gandit !resu!une de!lasari# Cat de
dese a!recie"i ca vor $i acestea !e an#
7. Se lucrea"a in ec/i!a sau individual#
8. Este o munca !ermanenta, se"oniera sau intermitenta#
9. Care va $i !rogramul tau de lucru# )rogram standard,
!rogram redus, etc#
10. Ce nivel de !regatire teoretica si !ractica necesita
aceasta meserie#
11. Care este 'alansul intre munca $i"ica si cea intelectuala in e%ercitarea acestei
!ro$esii#
12. Care este salariul de de'ut in aceasta !ro$esie# E%ista si alte s!oruri de care !oti
'ene$icia# Ce alte avanta&e !oti avea de !e urma !racticarii acestei !ro$esii#
13. Enumera cateva elemente de deontologie !ro$esionala ale !ro$esiei tale.
14. Ce !ers!ective are !ro$esia in viitor# Sunt multi someri cu aceasta !ro$esie#
15. Ce !ers!ective de !romovare sunt in acest domeniu# Care este $unctia cea mai
inalta care !oate $i atinsa#

Ai raspuns la toate intrebarile? /aca da, probabil ca alegerea
facuta este bine intemeiata.

/aca multe din aceste intrebari au ramas fara raspuns - atunci, in alegerea pe care ai facut-o ai scapat
din vedere cateva aspecte. #oti oricand sa soliciti spriinul profesorilor din scoala ta, in cadrul
activitatilor de la Club, in completarea informatiilor despre profesia aleasa.

?. Cum sa-mi construiesc o cariera?
Asa cum iti promiteam, iti oferim acum oca)ia sa incerci sa
de)volti un proiect propriu de cariera.
Cariera profesionala repre)inta un domeniu al vietii de o
insemnatate aparte. #e de o parte timpul indelungat petrecut in
activitatea de munca se compara, ca intindere doar cu somnul,
iar pe de alta parte tendinta de speciali)are continua, de
perfectionare permanenta in toate domeniile profesionale obliga
la o pregatire timpurie si continua pentru succesul profesional.
Cre)i ca aceste motive sunt suficiente pentru a-ti planifica
carierea? /aca nu, mai scriem cateva. Activitatea profesionala
influentea)a in profun)ime personalitatea prin!

- parerea despre propria persoana - oportunitatile de de)voltare
si crestere - relatiile cu ceilalti - stimularea sentimentelor - arena
oferita comportamentelor, atitudinilor, asteptarilor

Cauta e.emple pentru fiecare situatie de mai sus si discuta
despre ele cu colegii tai. Continua acest e.ercitiu la Clubul
'Cariera mea' si ve)i ce cred alti colegi despre importanta
activitatii profesionale in viata unui om.

/aca ai decis ca viata profesionala este importanta, atunci este
bine sa te gandesti cum sa-ti planifici cariera. #entru aceasta ai
nevoie sa gasesti cele mai adecvate raspunsuri la urmatoarele
intrebari!
1. ;um as dori sa imi traiesc viata=
". ,e la vis la realitate sau cum sa fac alegeri potrivite in
viata mea profesionala=
A-ti planifica cariera inseamna in primul rand sa tii cont de ceea
ce vrei de la tine, de ceea ce iti propui sa faci oarecum
permanent si constant, de ceea ce iti devine principiu
indrumator, pe scurt de ceea ce se mai numeste misiunea ta de
viata sau idealul tau. #ropunerea unei misiuni nu este
obligatorie, dar auta ca un permanent g$id la orientarea prin
multitudinea de activitati pe care le poti face, fie ca sunt
profesionale sau nu. Atunci cand e vorba de a face ceva, putem
vedea idealul ca manifestare a unui talent pe care nu avem voie
sa-l risipim, sau ceva ce putem face foarte bine. /in punct de
vedere valoric idealul angaea)a responsabilitatea fata de sine,
fata de altii si mai ales fata de instanta pe care o ase)am
deasupra persoanelor obisnuite din viata noastra! /umne)eu, un
principiu, persoane deosebit de importante pentru noi etc.


Idealul este un termen foarte larg, se formulea)a ca un scop
maor si general in viata, astfel incat multe activitati pot fi facute
sub acoperirea lui. /e asemenea, in acord cu acelasi ideal poti sa
descoperi mai multe profesii, cariere si bineinteles locuri de
munca care sa o implineasca. /e aceea, idealul este doar
orientativ.
Citeste urmatoarele misiuni / idealuri si cum ar putea fi
indeplinite. Completea)a spatiile goale care urmea)a celor trei
puncte cu alte misiuni / idealuri si modalitati de a le implini!
!isiune65deal ;um pot fi indeplinite
sa apar dreptatea sa demonstre) lumii ca se
poate reusi pornind de os
avocat, urnalist, manager, sef
de ec$ipa, sef de clasa...
orice profesiune cu inalt
prestigiu social...
>andeste*te la un posibil 5,.AL care te reprezinta.
/entru ajutor imagineaza*ti ce anume, in mod constant, te*a
impins sa faci majoritatea lucrurilor. 5magineaza*ti ce
activitate te*ar pune in valoare cel mai mult, in care ai avea
cel mai mare succes.


5magineaza*ti ca ai varste diferite. 4e vezi actionand,
orientandu*te dupa acel ceva. 1imti ca este atat de puternic
incat ai putea il o sa numesti 5deal sau !isiune=

/iscuta la intalnirile din Clubul 'Cariera mea', la orele de
dirigentie sau oricand si oriunde vrei tu cu colegii tai despre
idealurile sau misiunile pe care le-ati descoperit. 9ste idealul
de viata scris de tine important pentru ceea ce faci?

Adaugand cat mai multe cuvinte care sa preci)e)e cat mai e.act,
cat mai clar si mai usor observabil cum iti e.primi idealul de
viata, te apropii de ceea ce se numeste obiectiv. *biectivul este
c$eia intregii planificari. *biectivul te auta sa sinteti)e)i ceea
ce iti propui sa obtii, cum sa faci, cu ce resurse si in ce masura ai
atins ceea ce ti-ai propus.

/aca iti propui sa indeplinesti un ideal de viata sau o misiune
prin una dintre modalitatile adecvate ei si o formule)i
asemanator acestui mod! '/oresc sa apar dreptatea ca avocat',

aungi la preci)area unui obiectiv de cariera. #entru a determina
un obiectiv de cariera care odata atins sa te multumeasca, e
nevoie sa-l pui in acord cu obiectivele tale personale, care
reflecta ceea ce iti doresti in general de la viata.

/aca intre viata personala si cea profesionala este discrepanta
mare atunci cu greu vei putea avea o viata de care sa te bucuri.
,emultumirile aparute intr-una dintre cele doua se resimt in
cealalta. /aca in activitatea ta profesionala nu gasesti mare lucru
din ceea ce iti doresti de la viata, cel putin in unele dintre
dimensiunile ei, atunci nemultumirile nu vor intar)ia sa apara.
Citeste cu atentie urmatoarea enumerare a dimensiunilor vietii,
dupa care re)olva e.ercitiul ce urmea)a te.tului.
Viata are mai multe planuri diferite, care sunt in stransa legatura
unele cu altele si impreuna determina o persoana sa fie
multumita sau nu de viata pe care o duce. * enumerare a
dimensiunilor vietii ar putea fi!
fizica: conditia fi)ica, alimentatie, conditiile de mediu
(apa, aer), oras sau sat, forme de relief etc.
mintala: evenimente care te solicita sa citesti, sa inveti,
sa re)olvi diferite probleme& cunostinte pe care doresti sa
le dobandesti,
emotionala: emotii, apartenente, securitate, modul tau
de a reactiona la diferite evenimente
filosofica: sunt asa cum sunt, autentic
sociala: relatii interpersonale, prietenii
a divertismentului si a petrecerii timpului liber:
distractie, sporturi, timp liber
Completea)a tabelul urmator pentru fiecare dimensiune a vietii.
Ceea ce scrii se refera la ceea ce iti doresti. #entru autor citeste
si intrebarile corespun)atoare fiecarei linii a tabelului.
,imensiuni ale
vietii
5ntrebari ,escriere
+i)ica Cum ai dori sa fie mediul
fi)ic in care sa traiesti, oras,
forma de relief, apa, aer?
Care ai vrea sa fie conditia ta
fi)ica?
/escrie ce ai dori sa-ti poti
permite din punct de vedere
alimentar
(intala Ce cunostiinte ai dori sa-ti
imbunatatesti?
Ce provocari intelectuale ai
dori sa-ti ofere?
Ce fel de probleme ai dori sa
re)olvi?
Celucru ai dori sa cunosti?
9motionala Care sunt emotiile pe care iti
doresti sa le traiesti in cursul
vietii tale?
In ce conditii te-ai simti in
siguranta?
+ilosofica In ce conditii ai putea sa te
porti e.act asa cum ti-ar
placea?
ce ar trebui sa se intample
pentru a fi fericit?
%ociala Cum ti-ar placea sa fie
oamenii pe care i-ai intalni
frecvent?
Cum ti-ar placea sa fie
colegii tai, dar sefii tai?
/escrie familia ideala
/ivertisment si
petrecerea
timpului liber
Cum ti-ar placea sa-ti petreci
timpul liber?
3nde, cu cine ti-ar placea sa-
ti petreci vacantele,
concediile?

Compara descrierile facute de tine cu descrierile facute de alti
colegi. /iscuta cu acestia care ti se par cele mai importante.
/e ce?

5erar9izeaza aspectele cele mai importante descrise de tine
in tabelul anterior de la oricare din dimensiunile amintite:

1.
".
#.
$.
%.

+iecare dintre descrierile facute in tabel pot constitui obiective
personale de viata. Ca sa-ti fie mai usor pentru formularea
obiectivelor personale foloseste-te de aspectele ierar$i)ate. #oti
folosi unul, doua sau toate in functie de cat de semnificative sunt
ele pentru tine. Citeste e.emplul urmator dupa care formulea)a-
ti propriile obiective de viata. +ii atent si la modul de formulare.

.xemplu
Aspecte ierar$i)ate dupa completarea tabelului '/imensiunile
vietii'
1. mi-ar placea sa am multi prieteni
". mi-ar placea sa nu traiesc emotii foarte puternice
#. mi-ar placea sa-mi permit financiar cele necesare unui trai
decent
$. mi-ar placea sa am mult timp liber pentru pasiunile mele
%. mi-ar placea sa nu trebuiasca sa mai invat prea mult dupa
terminarea scolii

3biective personale
imi propun sa duc o viata!
linistita fara 'sen)atii tari',
inconurat de prieteni,
cu mult timp liber pentru pasiunile mele
fara gria de a ma intreba daca mai am bani pentru )iua
de maine.
+iecare liniuta repre)inta un obiectiv personal. @ineinteles ca
aceste obiective se pot sc$imba sau pot sa dispara dintre
preocuparile tale, in functie de gradul lor de satisfacere si mai
ales de importanta pe care le-o acor)i, dar este important sa ve)i
acum care ar putea fi obiectivele tale.
,otea)a ca in e.emplul anterior propriile obiective personale.

3biective personale

Cauta printre colegii tai persoane care si-au formulat obiective
personale asemanatoare cu ale tale. Ce credeti ca aveti in
comun? Acest lucru il puteti face la activitatile de Club.

Implinirea acestora depinde de o serie de actiuni concertate,
adesea organi)ate intr-un plan. ,u vei putea sa-ti atingi
obiectivul personal, decat e.trem de rar si de obicei cu riscuri
mari, fara sa-l acorde)i cu optiunea ta profesionala. in acest sens
se impune alegerea obiectivelor de cariera (care in etape diferite
de varsta si de de)voltare profesionala se pot sc$imba) in functie
de ceea doresti de la viata pentru tine si de domeniile
ocupationale din comunitatea in care traiesti sau in care doresti
sa aungi.
/e aceea, formuland un obiectiv de cariera, cauta sa cuprin)i in
el in mod implicit prin activitatile pe care le faci, sa implinesti
cat mai multe din dorintele e.primate in obiectivele personale de
viata. 9.emplul si e.ercitiul urmator pe care ti-l propunem
apelea)a la imaginarea unor obiective de cariera. Aandeste-te la
ce ti-ar placea sa faci profesional. =asa frau liber imaginatiei.
Aminteste*ti de capitolul in care se descriau reprezentarile
onirice ale profesiilor 7;apitolul ;e stiu despre profesii=8
3biective de cariera la care visezi:

Ce mi-ar placea sa fac dupa 7>
ani
Ce mi-ar placea sa fac dupa 0 ani
Ce mi-ar placea sa fac acum

Care dintre obiectivele tale sau ale colegilor tai sunt cele mai
indra)nete? Baspunde la aceasta intrebare la activitatile din
club sau din clasa.

Avand in vedere ca stii in linii mari ce doresti sa faci din punct
de vedere profesional poti sa faci un pas mai departe pentru
alegerea unui domeniu ocupational, profesie sau c$iar un post
care sa-ti permita sa faci ceea ce iti doresti. Acest pas face
trecerea de la vis la realitate& de la ceea ce iti doresti la ceea ce
poti sa atingi.

5nainte de a trece mai departe iti este de folos sa revezi
profilul tau profesional alcatuit la sfarsitul primului capitol,
si informatiile despre domeniile ocupationale si piata muncii.
/e la vis la realitate sau cum sa fac alegeri potrivite in viata mea
profesionala?

#rivind planul de cariera, problemele pornesc toate de la
obiectivele personale de viata si se transforma treptat primind
din ce in ce mai mult contur in urul intrebarii 'ce vreau sa fac
profesional?'. =e numim probleme, deoarece intre starea dorita
si implinirea ei este o distanta, a carei parcurgere necesita
intampinarea si depasirea unor obstacole. Am suficiente
informatii despre mine, domeniile ocupationale, piata muncii?,
%e potrivesc obiectivele la care am visat cu posibilitatile mele?,
Cona in care traiesc imi ofera oportunitati pentru atingerea
obiectivelor de cariera?, sunt doar cateva intrebari care
marc$ea)a posibile obstacole.

In fiecare moment te afli intr-un anumit punct pe traseul
de)voltarii profesionale. #entru a identifica unde te afli tu, e
nevoie sa diferentiem etapele de ba)a ale carierei. Beferindu-ne,
in acest capitol la cum sa faci alegeri potrivite pentru cariera ta,
etapele le vom vedea ca alegeri, deci ca deci)ii. +iecarei etape ii
corespunde un anumit tip de decizie. Aceste deci)ii pot fi notate
sub forma de intrebari!

Ce sa fac profesional care sa-mi placa si sa mi se potriveasca?
in ce domeniu ocupational pot face ceea ce imi place si mi se
potriveste?
Ce profesie sa-mi aleg?
Ce post este cel mai bun?
Ce sa sc$imb ca sa fiu mai multumit de sluba pe care o am?
...........
4u unde esti= La ce intrebare legata de cariera ta doresti
acum sa cauti raspuns=

Compara cu alti colegi la activitatile din Club.

In paginile urmatoare te invit sa-ti de)volti abilitatile de
re)olvare a problemelor si de luare a deci)iei, care sa te spriine
pe tot parcursul alegerilor pe care le vei face cu privire la cariera
ta.
7. Be)olvarea de probleme si deci)ia privind cariera

Central pentru aceasta etapa este identificarea dorintelor,
nevoilor neimplinite care stau la ba)a obiectivelor de viata. in
cadrul alegerii carierei, mai ales pentru prima oara, este posibil
ca aceasta sa urme)e o linie fireasca, in sensul ca toata lumea o
parcurge si 'altfel nu se poate'. Aproape toata lumea urmea)a un
liceu, foarte multa lume merge la facultate, marea maoritate a
oamenilor se vor angaa. #rins de acest val, de ce sa ma mai
intreb care sunt dorintele si nevoile mele, pentru ca oricum pe
acest drum ma voi angaa, la fel ca toata lumea.

Cariera este personala si pentru o multumire deplina este bine sa
fie integrata in stilul de viata, pe care il avem sau il planuim.

Asa cum aminteam anterior datorita diferentei intre ceea ce ne
dorim si ceea ce ne ofera pre)entul, apar o serie de intrebari la
care raspunsul nu este foarte usor de dat. #entru a gasi raspuns
potrivit la ele e nevoie sa te angae)i intr-un proces de re)olvare
de probleme, in cadrul caruia opte)i pentru o solutie care ti se
pare cea mai adecvata intrebarii tale. Astfel, alegerile pe care le
vei face le vom vedea ca probleme la care vei cauta solutii.
1.". .tapele procesului de rezolvare a problemelor
Acestea sunt etapele re)olvarii de probleme pe care le vei folosi
in demersul tau!
1. recunoasterea problemei
". definirea problemei
#. generarea solutiilor
$. evaluarea solutiilor
%. luarea deci)iei
&. punerea in aplicare a solutiei aleasa
'. revi)uire si control
1. -ecunoasterea problemei
Adu-ti aminte unde te-ai plasat atunci cand ai identificat
momentul in care te afli pe traseul de)voltarii profesionale.
+oloseste raspunsul dat pentru a identifica problema pe care
doresti sa o re)olvi cu privire la cariera ta. iti aduci aminte? *
numim problema pentru ca ai nevoie sa faci o serie de actiuni
pentru a aunge la capatul drumului inceput pentru a obtine o
profesie, meserie sau loc de munca.
Acum, compara obiectivele de cariera la care ai visat cu situatia
ta actuala privind drumul profesional pe care dea esti angaat.
/escrie diferentele si asemanarile.

=a activitatile de club discuta cu colegi tai despre aceste
asemanari si diferente. %unt ele importante? Cu ce pot sa-ti
afecte)e viata profesionala? Ce ai putea sa faci pentru a fi in
concordanta (daca nu sunt)? Ce cre)i si simti cu privire la acest
lucru?
". ,efinirea problemei 7formularea problemei8
#oti sa descoperi ca sunt mai multe probleme care apar.
Important este sa ve)i care este problema care te afectea)a cel
mai mult. /e asemenea gaseste problema care este cea mai
urgenta, pentru ca pe aceasta este bine sa o aborde)i prima data.
9.emplul pe care il vom trece prin intreg procesul de re)olvare
de probleme se refera la primul tip de deci)ie privind cariera.
Acesta corespunde intrebarii! 'Ce sa fac profesional care sa-mi
placa si sa mi se potriveasca ?'. 9.emplul are rolul de a face
trecerea de la obiectivele de cariera de vis la cele realiste. in
ca)ul in care vom descoperi ca nu pot fi indeplinite, va trebui sa
le reformulam pentru a le putea atinge.

0aca acest nivel nu este cel identi$icat de tine, atunci !oti sati
imagine"i un e%em!lu !entru tine si sa e%erse"i de!rinderile de
re"olvare a !ro'lemelor, sau !oti sa $olosesti !ro!ria ta
!ro'lema si sa ada!te"i intregul modelul la situatia ta. (ceasta
din urma !osi'ilitate este cea mai adecvata.
,efinirea problemei

Cum determin daca dorinta mea de a deveni inginer de sistem
la o firma privata renumita este in concordanta cu obiectivele
mele personale si posibilitatile mele

/efineste propria ta problema

/iscuta la club, cu colegii tai relevanta (importanta) problemei
definita de tine. Avand clar pe $artie ceea ce doresti profesional
si angaamentul pe care il poti intari facandu-l cunoscut
prietenilor, parintilor, profesorilor, nu-ti mai ramane decat sa
pornesti spre indeplinirea dorintei tale.
#. >enerarea solutiilor
%uccesul in re)olvarea problemei va fi mai aproape daca iei in
calcul mai multe solutii posibile pe care mai apoi sa le evalue)i
astfel incat sa o alegi pe cea mai potrivita. #entru acest demers
foloseste metodele de mai os. 9 bine sa folosesti cat mai multe
metode posibile.

(etode de generare a solutiilor!

a8 ?rainstorming
@rainstorming inseamna 'furtuna in creier' si este o metoda de
generare a ideilor folosind spontaneitatea, creativitatea,
permitand oricarei idei sa apara fara nici o cen)ura initiala. Are
loc in mai multe etape!
1. note)i cat mai multe alternative, toate care iti vin in minte.
". ideile sunt produse fara nici un fel de evaluare (udecata
critica este suspendata)
#. ideile stranii sunt binevenite

b8 ;e au facut altii in situatii similare
Informea)a-te cum au re)olvat altii aceeasi problema sau altele
similare. +a o lista cu solutiile pe care altii le-au aplicat. /aca
solutiile altora au functionat pentru ei, in situatii similare s-ar
putea sa functione)e si pentru tine.

c8 1c9imbarea cadrului de referinta
Cauta sa ve)i problema din punctul de vedere al unei alte
persoane. Aceasta metoda are doi pasi.
1. Aandeste-te la o persoana pe care o respecti si cre)i ca se
pricepe sa ia deci)ii in tipul de probleme pentru care tu vrei sa
iei o deci)ie. #oti sa te gandesti si la o persoana pe care nu o
cunosti, dar despre care ai anumite informatii. /e e.emplu daca
vrei sa iei o deci)ie referitoare la facultatea pe care sa o urme)i
gandeste-te la cineva care tocmai a intrat la facultatea care
dorea.
". Aandeste-te cum aceasta persoana ar re)olva problema
raspun)and la intrebarea! '/aca D ar fi in pielea mea ce ar
face?'

d8 Adaptarea unei solutii folosita intr*o problema similara
Aceasta metoda se aplica daca problemele nu sunt in totalitate
noi. Aminteste-ti situatii asemanatoare in care trebuia sa iei o
deci)ie. #unctea)a solutiile pe care le-ai aplicat si au condus la
re)ultatele dorite. ,otea)a-le pentru a le anali)a pentru aceasta
problema.
/e asemenea poti combina doua variante de solutii care separat
nu functionea)a pentru a gasi o solutie potrivita.

e8 5ntreaba pe altii
Intreaba cunoscuti, prieteni, profesori, parinti cum ar proceda ei
intr-o astfel de situatie. ,otea)a toate solutiile pe care ti le ofera.
$. .valuarea solutiilor
/esi poate ai gasit multe solutii pentru problema ta, nu toate pot
fi aplicate in practica, unele necesita prea mult efort, altele bani
etc. Acestea se numesc criterii de evaluare a solutiilor si sunt
necesare pentru ca tu sa poti descoperi cea mai buna solutie
pentru tine.
/intre toate solutiile gasite alege una care cre)i ca se potriveste
cel mai mult dorintei tale. #entru ca alegerea sa nu fie
intamplatoare, ci spriinita de o anali)a atenta, foloseste un set
de criterii adecvate problemei. Vei gasi in paragrafele urmatoare
doua modele pentru criterii.

Aceasta etapa necesita revizuirea urmatoarelor puncte din
paginile anterioare ale g9idului:
* informatiile sintetizate despre propria persoana din
capitolul de autocunoastere
* informatiile pe care le selectezi in functie de problema
definita, din capitolele despre domeniile ocupationale si
piata muncii
* formularea obiectivelor personale de viata
!odelul 1:
Acest model are o serie de criterii prestabilite care acopera in
mare parte aspectele cele mai importante in evaluarea solutiilor
la o problema deci)ionala. Criteriile sunt formulate sub forma de
intrebari. #entru fiecare solutie data, cauta sa raspun)i la fiecare
intrebare atribuind cate o cifra pe o scara de la 7 la 3, unde
fiecare cifra inseamna!

1 * putin " * moderat # * mult
a8 ;at de mult aceasta solutie conduce la rezolvarea
problemei=
b8 ;at de mult cred ca aceasta solutie va putea fi
aplicata=
c8 ;at de mult ma costa 7financiar, ca efort8 aplicarea
acestei solutii=
d8 ;at timp este necesar pentru atingerea obiectivului=
e8 ;at de mult apreciez ca pot apare efecte secundare
nedorite=

#entru criteriul repre)entat de intrebarea c) e bine sa iei in
considerare urmatoarele aspecte!
solutia este in acord cu abilitatile, trasaturile si interesele
mele 7!! ,aca nu este asa mai bine renunti linistit la
solutie< este partea cea mai importanta< foloseste
toate informatiile utile despre tine sintetizate in
capitolul de autocunoastere8<
dispun de resurse pentru aplicare solutiei&
solutia nu ma pune in conflict cu parintii, prietenii&
solutia este legala si acceptata social&
;iteste exemplul urmator dupa care evalueaza solutiile tale
in mod asemanator.

1olutii ;riterii
a b c d e
1. Aflu care este domeniul, profesiacare mi se
potriveste cel mai bine si o compar cu obiectivul
meu de cariera
5 3 7 5 5
". 9value) daca obiectivul ales imi este potrivit 3 3 7 5 5
#. Ii rog pe parinti sa decida pentru mine 7 3 7 5 5
$. Apele) la un specialist in domeniul consilierii
de cariera
3 5 5 3 5
-ezultat dorit # # 1 1 1

Citeste e.plicatiile care au stat la ba)a notarii din tabelul de mai
sus. iti reamintim ca este o evaluare personala si de aceea unele
cifre s-ar putea sa nu coincida cu ceea ce ai fi notat tu. Important
este sa gasesti o ustificare re)onabila modalitatii personale de
notare, care sa reflecte situatia ta reala. Acest fapt se poate
petrece deoarece criteriile iau valori de la 7 la 3 in functie de
evaluarea fiecarei solutii pentru tine.
#rimul lucru pe care il dorim este sa-ti spunem ca 'Be)ultatul
dorit' este un re)ultat ideal! o solutie este cu atat mai buna cu cat
ea conduce intr-o mare masura la re)olvarea unei probleme,
poate fi aplicata, costa putin, re)olva problema intr-un timp cat
mai scurt si are cat mai putine efecte secundare nedorite. /upa
modelul numerelor, toate acestea sunt ilustrate in tabelul
anterior.
Analiza solutiilor va fi facuta in functie de criteriu.

1. #entru criteriul a - contributia solutiei la rezolvarea
problemei
1olutia 1 primeste cifra "7moderat8: observam ca aceasta
solutie este specifica unei alte probleme ca de e.emplu 'Care
este domeniul, profesia in care as putea sa ma implinesc
profesional?'. #ot obtine informatii despre problema mea, dar
intr-un mod indirect. 9ste posibil ca ceea ce aflu despre profesia
care mi s-ar potrivi cel mai bine sa fie intr-atat de restrans incat
sa nu aiba nici o referire la obiectivul de cariera pe care l-am
luat in discutie&
1olutia " primeste cifra #7mult8: fac o anali)a a gradului de
compatibilitate dintre obiectivul de cariera si obiectivele
personale de viata, pe de o parte si posibilitatile mele pe de alta
parte&
1olutia # primeste cifra 17putin8: parintii mei au pregatire prea
generala in privinta carierei pentru a putea face o evaluare
competenta. Autorul acestora este binevenit, cu atat mai mult cu
cat participa la informari privind alegerea carierei&
1olutia $ primeste cifra #7mult8: un specialist in consilierea
carierei are competentele si e.perienta necesara pentru a
determina daca un obiectiv de cariera mi se potriveste sau nu&

". #entru criteriul b - gradul de aplicabilitate al solutiei (pentru
acest criteriu iau in seama te.tul E)
1olutia 1 primeste cifra #7mult8: mi-am insusit deprinderile
necesare acestui demers, iar spriinul pe care il pot primi prin
activitatile de la club si consilierea online poate reduce
eventualele erori&
1olutia " primeste cifra #7mult8: e.plicatia este asemanatoare
solutiei 7&
1olutia # primeste cifra #7mult8: parintii mei si-au aratat
disponibilitatea de a ma auta in alegerea carierei mele&
1olutia $ primeste cifra "7moderat8: nu cunosc un astfel de
specialist& va trebui sa ma informe) unde as putea gasi o astfel
de persoana&

#. #entru criteriul c - costurile solutiei
1olutia 1 primeste cifra 17putin8: am resurse materiale (g$idul,
acces online la ba)a de date) si umane (profesori responsabili cu
consilierea privind cariera, colegi)&
1olutia " primeste cifra 17putin8: la fel ca mai sus&
1olutia # primeste cifra 17mult8: pot oricand si in orice conditii
sa-mi intreb parintii sau sa le cer sa decida ei&
1olutia $ primeste cifra "7moderat8: este nevoie sa caut un
consilier, iar servicile sale s-ar putea sa fie contra cost&

$. #entru criteriul d - timpul in care solutia conduce la
rezolvarea problemei
1olutia 1 primeste cifra "7moderat8: am nevoie de timp ca sa
revad notitele facute si sa parcurg toate etapele necesare acestui
demers&
1olutia " primeste cifra "7moderat8: la fel ca mai sus&
1olutia # primeste cifra "7moderat8: stiu ca parintii mei nu iau
o deci)ie imediat&
1olutia $ primeste cifra #7mult8: am nevoie de timp sa gasesc
un consilier& se poate ca sedintele sa se desfasoare intr-un
interval de timp mai lung&

%. #entru criteriul e - posibilitatea de aparitie a efectelor
secundare nedorite
1olutia 1 primeste cifra "7moderat8: pot apare anumite greseli
pentru ca nu sunt un specialist&
1olutia " primeste cifra "7moderat8: asemenea solutiei 7&
1olutia # primeste cifra #7mult8: riscul ca deci)ia lor sa nu fie
adecvata este mare, datorita cunostintelor specifice pe care o
presupune&
1olutia $ primeste cifra "7moderat8: nu stiu sa e.iste in
oraselul in care locuiesc&

,otea)a solutiile gasite de tine la problema ta in tabelul urmator.
Acorda punctae fiecarei solutii in functie de cele cinci criterii la
fel ca in e.emplul anterior.

1olutii ;riterii
a b c d e
-ezultat dorit # # 1 1 1

Aaseste un coleg si roaga-l sa puncte)e solutiile gasite de tine
asa cum el considera ca se potriveste pentru el. Anali)ati
eventualele diferente. 9.plicati-le.
!odelul ": notarea propriilor criterii dupa tabelul

.sentiale
eliminatorii
1ecundare
%. Luarea deciziei
Conform odel!l!i 1 deci)ia o luam in felul urmator (uita-te in
paralel cu ceea ce citesti aici la tabelul din ultimul e.emplu)!
cauta solutia care se potriveste cel mai bine cu re)ultatul
dorit&
in ca)ul in care solutii diferite au cifre asemanatoare
anali)ea)a-le tinand cont de importanta criteriilor (fara a
fi o situatie de nesc$imbat, consideram ca importanta
criteriilor descreste de la stanga la dreapta)&
Care cre)i ca este deci)ia cea mai buna? Ce )ici, solutia a doua
este cea mai potrivita?

/iscuta cu colegii tai de ce solutia a doua este cea mai
potrivita?

&. /unerea in aplicare
*data ce ai ales solutia cea mai potrivita, urmea)a iti alcatuiesti
un plan cu autorul caruia sa aplici solutia gasita. #entru a fi
eficient este indicat sa ti cont de cateva etape!
7. iti stabilesti pasii si ordinea in care ii vei face.
5. iti pregatesti modalitatile prin care vei duce la bun sfarsit
acesti pasi.
3. iti planifici si administre)i resursele! de timp si
financiare.
?. Aasesti persoanele care sunt dispuse sa te spriine si
indrume.
0. Identifici re)istentele cu care se confrunta punerea in
practica a solutiei si determini cum sa depasesti
obstacolele.
Avem solutia aleasa! '9value) daca obiectivul de cariera ales
imi este potrivit'. Acesta ar putea sa fie un plan pentru aplicarea
acestei solutii.
7. Voi parcurge urmatorii pasi, in ordinea in care ii scriu!
a. imi pregatesc materialele necesare.
b. Bevad parti pe care le consider importante din
capitolele anterioare ale g$idului.
c. Be)olv noua problema care a aparut! '9ste potrivit
pentru mine obiectivul de cariera ales?'
5. Voi apela la urmatoarele modalitati!
a. lucre) individual cu g$idul
b. gasesc cu ce colegi ma pot consulta

c. ma programe) la o activitate de la club legata de
re)olvare de probleme
d. ma interes cand vom avea ore de dirigentie pe tema
consilierii de cariera - optional
e. apele) la consilierea online
3. imi planific resursele de timp si cele materiale!
a. nu am nevoie de bani pentru aceasta solutie
b. stabilesc cand pot merge la Club
c. stabilesc cu colegii interesati de propunerea mea cand
ne putem intalni sa lucram impreuna
?. Aasesc persoanele cere sunt dispuse sa ma aute!
a. apele) la colegii pe care am va)ut ca ii interesea)a
planificarea carierei
b. caut profesorii care ma pot auta
c. stabilesc legatura cu un consilier online
0. As putea sa intampin urmatoarele re)istente pe care as
putea sa le depasesc astfel! a. procedeul este cam
laborios si s-ar putea sa-l abandone) pe drum - ne
motivam reciproc intre colegi, ma angae) in fata
profesorului dispus sa ma aute ca voi duce la bun sfarsit
acest plan
Alcatuieste un plan de aplicare a solutie aleasa in problema
ta

1. Voi parcurge urmatorii pasi, in ordinea in care ii scriu!
a.
". Voi apela la urmatoarele modalitati!
a.
#. imi planific resursele de timp si cele materiale
a.
$. Aasesc persoanele care sunt dispuse sa ma aute
a.
%. As putea sa intampin urmatoarele re)istente pe care as putea
sa le depasesc astfel
a.

/iscuta cu colegii tai planul pe care l-ai facut. intreaba-i daca
ei cred ca mai poate fi completat.

Bevenim la e.emplul nostru. Aplicand noul plan aflu ca obiectivul mi se
potriveste. Ca sa il urme) imi fac un plan specific pentru cariera.


Cum sa devin inginer de sistem

(a interese) care sunt studiile pe care trebuie sa le fac. (a interese) ce cursuri
suplimentare sunt necesare! caut institutii care ofera cursuri de acest gen, in mod de
invatare clasic ca la scoala, prin intermediul postei (o varianta a invatamantului la
distanta), sau prin intermediul internetului (e-learning, o alta varianta a invatamantului
la distanta).
Caut sa imi imbunatatesc reteaua de cunostinte, prieteni, orientandu-ma si spre
persoane care au de a face cu acest domeniu, pentru ca in ca)ul in care am nevoie de
informatii specifice sau in ca)ul unei angaari sa imi fie mai usor si sa am de la cine sa
primesc spriin.
incerc sa acumule) experienta cat mai apropiata in acest domeniu. #entru aceasta
caut sa lucre) ca voluntar intr-o firma, institutie, ma interese) de slube cu program
redus in domeniul respectiv. /aca nu gasesc in acest domeniu pentru ca nu am
calificarea necesara caut sa lucre) ce gasesc pentru ca cei care angaea)a cauta
persoane motivate si care sunt obisnuite sa lucre)e. (a pot orienta si asupra slubelor
se)oniere.
/esfasor activitati extraprofesionale care solicita deprinderi sau cunostinte in acest
domeniu. (a inscriu la cluburi, la liste de discutii pe internet, etc
(a inscriu in Asociatii profesionale mi se permite.
Alcatuieste propriul tau plan pentru cariera pe care ti-ai ales-o. Completea)a detaliat
fiecare rubrica a planului.
;ariera aleasa
%tudii necesare
Cursuri sulimentare
Beteaua
9.perienta
Activitati e.traprofesionale
Asociatii profesionale

Consulta-te cu colegii tai. Ce ai mai putea adauga planului tau.
'. -evizuire si control
*bserva pe parcursul fiecarei etape a procesului de re)olvare a problemelor daca se
desfasoara firesc. +ii atent la re)ultatele intermediare.
Acum ai un plan sau poti reali)a oricand un plan in functie de problema care se iveste
in calea ta, esti capabil sa gasesti solutii si sa evalue)i cat de practice si utile sunt
acestea pentru tine. 9sti capabil acum sa-ti planifici fiecare pas in re)olvarea unei
probleme si sa depasesti obstacolele care pot aparea in calea ta.
,u te opri aici, poti deveni si mai eficient daca vei invata anumite te$nici concrete de
cautare a unui loc de munca si poti sa-ti insusesti metode de marFeting persona sau
ego-marFeting, adica metode care pot sa convingi un patron, de e.emplu, ca tu esti
angaatul pe care il doreste si ca tu esti cel mai potrivit pentru un anumit post.
5nvatand aceste te9nici vei capata si mai multa incredere in tine.

3. /espre profesii si piata muncii
/upa etapa cunoasterii de sine, un alt pas important in orientarea scolara si
profesionala sau in consultanta pentru cariera este de)voltarea la elevi a motivatiei
pentru munca in general, cunoscut fiind faptul ca atitudinea fata de munca a elevilor,
si nu numai, s-a modificat in sens negativ in ultimul timp - ca urmare si a
transformarilor socio-economice pe care le traversea)a tara noastra, dar si a modului
in care sunt percepute acestea de oameni.

,u de putine ori se intalnesc elevi pe care nu-i interesea)a nimic si in nici un ca) nu
sunt preocupati de a-si gasi un loc de munca in viitor, oferindu-ne drept modele
persoane care 'au reusit in viata si fara sa munceasca' sau mai mult 'au muncit toata
viata si nu au reusit nimic'.

+apt pentru care consideram potrivit sa incepem itinerariul prin lumea profesiilor
identi$icand atitudinea $ata de munca a elevilor, pe de o parte, si de"voltand motivatia
acestora !entru munca - constienti)andu-le beneficiile personale pe care le pot obtine
- pe de alta parte (ve)i e.ercitiul '=ista motivelor pentru a munci' din g$idul elevilor
Cinci !asi !entru cariera mea).
3rmatorul pas ar fi sa oferim elevilor nostri cat mai multe informatii despre lumea
profesiilor si despre piata muncii cu care vor fi nevoiti sa se confrunte in viitor.
3cupatia:
este o activitate utila, aducatoare de venit, in bani sau in natura, pe care o
desfasoara o persoana intr-o unitate economico-sociala si care constituie pentru
aceasta o sursa de e.istenta&
ocupatia poate fi e.primata prin functia sau meseria e.ercitata de o persoana.
/rofesia:
este specialitatea sau calificarea obtinuta prin studii&
daca profesia semnifica speciali)area individului, ocupatia este speciali)area
e.ercitata de catre acesta la locul de munca.
0unctia:
este activitatea desfasurata de o persoana intr-o ierar$ie functionala de conducere
sau e.ecutie (maistru, director, etc.)
Asemanari si deosebiri /rofesia 3cupatia
1ituatii in care profesia Invatator Invatator
coincide cu ocupatia
Conducator
auto
Conducator
auto
%ituatii in care profesia este
diferita de ocupatie
#rofesor
universitar
%enator
%ituatii in care persoana s-a
angaat in alt domeniu decat
acela in care s-a pregatit
Inginer
%uplinitor
necalificat in
invatamant/tdG
!eseria (calificarea)!
desemnea)a comple.ul de cunostinte teoretice si deprinderi practice dobandite de
o persoana prin scolari)are si activitate practica.
#entru a va informa in legatura cu noul proiect privind ,omenclatorul calificarilor
profesionale, va rugam sa accesati pagina (9C, www.edu.ro
#e aceata pagina puteti consulta nomenclatorul pentru toate nivelele de calificare 7,5,
si 3 (%coala de Arte si (eserii, =iceu, %coala postliceala si %coala de maistri) din
invatamantul preuniversitar.
/e-asemenea, va recomdam lectura urmatoarelor documente de pe site-ul (9C!
9ttp:66www.edu.ro6download6strategiepreuniv.pdf * 1trategia ,ezvoltarii
invatamantului /reuniversitar in perioada "001*"00$, reactualizare "00"
9ttp:66www.edu.ro6download6nomax.pdf * omenclatorul calificarilor
profesionale*proiect 7"00#*"00$8
9ttp:66www.edu.ro6download6comppost.pdf * .xemple de unitati de
competente pentru diferite calificari. Amintim faptul ca fiecare scoala de)volta
propriile unitati de competente in functie de calificarile oferite elevilor sai.

9ste important ca aceste comptente dobandite sa fie cunoscute
de catre elevi, de aceea o activitatea posibila la Clubul 'Cariera
mea' si la orele de dirigentie pe tema cunoasterii profesiilor
este cea legata de cunoasterea comptenetelor specifice pe care
elevul le dobandeste in timpul scolii in raport cu calificarea pe
care o va avea.

Vi)ionand casete ce pre)inta diverse meserii, organi)and vi)ite in diferite locuri de munca, invitand
persoane care sa le vorbeasca despre profesiile lor, dar mai ales prin variate e.ercitii care sa-i
determine pe copii sa descopere singuri lumea profesiilor - oferim acestora o gama larga de profesii, ca
alternative ce vor sta la ba)a discutiilor privind viitoarea optiune profesionala personala.

%i pentru ca aceasta alegere sa devina sursa de satisfactie pentru elev, am putea sa-i autam sa
constienti)e)e care sunt $actorii, cateodata 'capcanele', care le !ot in$luenta alegerea.

1amilia, dorind 'binele copilului', va proiecta, inconstient, asupra acestuia dorintele neimplinite ale
tineretii sau va impune in alegerea viitoare propriul sistem de valori, minimali)andu-l pe cel al
copilului, 'va santaa' copilul cu afacerea familiei menita sa aute la supravietuirea acesteia.


)re&udecatile legate de ceea ce considera ei ca !ot $ace sau nu $etele sau 'aietii, ca este potrivit sau nu
pentru fete, respectiv baieti, nu fac decat sa limite)e sfera alternativelor profesionale pentru fiecare
dintre acestia sau mai mult sa inabuse anumite deprinderi, interese sau c$iar talente.

In aceeasi directie actionea)a cateodata si traiectoria scolara pe care o urmea)a elevul, acesta aungand
sa considere ca sfera singulara de interes si c$iar de deprinderi pe cea determinata de profilul sau
speciali)area liceului.
/iscutiile asupra re!re"entarilor !ro$esionale pe care elevul si le formea)a pot evidentia uneori
surprinderea de catre acesta doar a anumitor aspecte referitoare la profesia respectiva si in ba)a carora
el va face alegerea.
2e!re"entare !ro$esionala descri!tiva descrie !ro$esia !rin activitatile, sarcinile ce
le !resu!une, mediul de lucru, !regatirea !e care o necesita e%ercitarea acesteia, etc.
2e!re"entare !ro$esionala sociala !ro$esia este !erce!uta intrun anume $el, ca $iind
de !restigiu sau nu, s!eci$ica 'ar'atilor sau $emeilor, etc.
2e!re"entare !ro$esionala onirica !ro$esia tine de idealul de sine si devine su!ortul
viselor des!re un viitor !erce!ut ca de"ira'il3
Cel mai des intalnita in randul tinerilor este preudecata privind profesia ideala.
Aceasta, profesia ideala, fie profesia ce se bucura de un prestigiu social, fie este
profesia care aduce cei mai multi bani la un moment dat, etc. - si mai ales este o
profesie la care pot aspira toti. intr-adevar e.ista o profesie ideala, insa una pentru
fiecare profesie care raspunde aptitudinilor, abilitatilor de care dispunem, intereselor
noastre si, nu in ultimul rand, trasaturilor de personalitate, felului de a fi, modului de a
te raporta la lume, de a face lucrurile, de a privi lumea in general. (ai mult decat bani
sau prestigiu, aceasta poate aduce satisfactie profesionala si personala, libertatea de a
fi tu insuti.

In continuare, calatoria in lumea profesiilor se poate a.a doar asupra acelor domenii
!ro$esionale ce cores!und intereselor, valorilor pe care le-au identificat si
constienti)at elevii in etapele anterioare ale cunoasterii de sine.
9levii trebuie asistati in procesul de identificare a acelor profesii care ar putea
raspunde in acelasi timp mai multor cerinte sau intrebari!
Ce stiu?
Ce pot?
Ce vreau?
Cum sunt?
#e masura ce sfera alternativelor profesionale se restrange, elevul este tot mai aproape
de ceea ce ar putea deveni profesia ideala pentru el.
#entru ca alegerea sa se reali)e)e in cunostinta de cau)a, elevii trebuie spriiniti in
obtinerea unor informatii cat mai complete si corecte referitoare la aceste profesii,
luand in considerare toate aspectele posibile! mediul de lucru, tipul de activitati,
instrumentele de lucru, programul de lucru, salariul mediu in domeniu, avantaele si
de)avantaele, eventualele riscuri, posibilitatile de promovare, nivelul de pregatire
solicitat, etc.
.lemente specifice unei ocupatii
/incolo de pregatirea profesionala, cunostinte, deprinderi, ocupatia presupune alte
cateva elemente caracteristice!
3nelte si instrumente de lucru, adica masini, utilae, ec$ipamente, instalatii,
masini de transport, materiale utili)ate - capital fi. al unei organi)atii.
%patiul de lucru, care are in vedere amenaarea unui loc de munca - o anumita
suprafata de productie, in)estrata cu miloace de munca si organi)ata pentru
reali)area unei operatii, etc. Acesta poate fi o intreprindere, un birou, santier,
laborator, sala de clasa, camp, etc.
/urata muncii, durata standard fiind de 8 ore, insa e.ista si!
- program de lucru in 5-3 sc$imburi
- program de lucru prelungit - 7>-75 ore/)i
- program redus - 0-< ore /saptamana, ca in ca)ul profesorilor universitari, de
e..
- program neregulat pentru un )iarist, procuror, antrenor sportiv, etc.
Concediul de odi$na, fiecare persoana avand dreptul la concediul de odi$na,
concediu a carui durata se stabileste in functie de! postul ocupat, vec$imea in
munca, conditiile de munca, functia detinuta, etc.
Conditii de salari)are, pentru fiecare categorie se stabileste un salariu
conventional la care se adauga sporuri pentru orele suplimentare de lucru,
conditii dificile de lucru, activitate desfasurata in )one defavori)ate, etc.
#ostul de munca& e.ista anumite trasaturile care definesc postul de munca!
- competentele profesionale! e.prima nivelul de pregatire, e.perienta,
prestigiul profesional care permit reali)area obiectivelor postului,
- sarcinile (autoritate profesionala)! repre)inta limita in care angaatul are
dreptul sa actione)e pentru reali)area obiectivelor postului de munca,
- responsabilitatea! repre)inta obligatia materiala, disciplinara, penala de a
indeplini sarcini si atributii derivate din obiectivele postului de munca.
/eontologia profesionala! desemnea)a normele etice care trebuie respectate in
e.ercitarea unei profesii& acestea deriva din statutul ocupatiei si din relatia
persoana angaata - alti membri ai grupului de lucru sau beneficiari ai
activitatii desfasurate.
In alegerea profesionala, dupa cum si din informatiile legate de anumite profesii, nu
trebuie sa lipseasca date de pe !iata muncii privind aceasta profesie - este cautata,
sunt multi someri in acest domeniu, este bine platita, este de viitor?
Intrand pe piata muncii elevul trebuie indrumat in intelegerea caracteristicilor acesteia
- dinamica fiind una din caracteristicile principale, a proceselor specifice ce au loc
aici& foarte importanta este intelegerea de catre elev a po)itiei diferite a angaatorului
fata de angaat, po)itie de care ar trebui sa tina seama atat la interviul pentru un post
solicitat, cat si in perioada imediat urmatoare a angaarii, incadrarii pe postul
respectiv.
!etodele de lucru pot alterna de la ca) la ca), in functie de specificul e.ercitiului -
de la lucrul in grup, care se pretea)a de cele mai multe ori, la sarcini individuale.
+iind un modul prin care se urmareste obtinerea cat mai multor informatii,
consideram a fi mai eficiente metodele creative de lucru in grup, metode ce vor
favori)a sc$imbul de idei si informatii, vor stimula aparitia noului datorita
interactiunilor de grup, vor compensa lacunele informationale.
In continuare vom pre)enta pe scurt doua metode folosite in e.ercitii sugerate pentru
acest modul.
1. ?rainstorming
- este un mod simplu si eficient de a genera idei noi, la ora actuala fiind cea mai
raspandita metoda de stimulare a creativitatii in conditiile activitatii de grup.
/rincipii de functionare:
'imaginatia libera este binevenita, fie ea si aberanta'
'cantitatea generea)a calitatea'
'udecata critica imediata este inter)isa'
'asociatia libera de idei este recomandata'
-eguli de organizare si functionare:
numarul persoanelor participante sa fie intre 0 si 75
alegerea unui conducator de grup care sa lanse)e idei ce pot fi valorificate
incontinuu
programarea sedintei la o ora cand participantii sunt mai odi$niti
organi)area discutiilor intr-un loc confortabil, in care fiecare este liber sa se
ase)e unde doreste.
". !etoda &*#*%
metoda presupune e.istenta unui grup de H persoane
liderul enunta tema ce va forma obiectul anali)ei
oricare membru raspunde in scris, prin trei solutii, pasand apoi foaia vecinului
din dreapta sa si preluand, la randul sau, foaia cu solutiile coec$ipierului din
stanga sa, solutii pe care le completea)a, retusea)a, aduce preci)ari noi
rotirea se face de 0 ori, pana ce ideile fiecarui membru al grupului au fost
va)ute de toti ceilalti
la finalul sedintei liderul sinteti)ea)a cele mai bune propuneri.
9.ercitii propuse pentru activitati de grup

!:;A !A A@:4A 1A...
3biective: constienti)area avantaelor, beneficiilor pe care le
implica e.ercitarea unei profesii
!ateriale necesare: $artie, instrumente de scris, flip-c$art
,esfasurare: Colectivul de elevi se scindea)a in doua grupe,
in functie, de e.emplu, de culoarea inc$isa sau desc$isa a
oc$ilor.
Ambele grupe vor folosi in cadrul e.ercitiului aceeasi metoda -
brainstorming. Cerem primului grup (al celor cu oc$ii negri-
caprui) sa intocmeasca o lista a celor mai variate motive pentru
a munci.
Celui de-al doilea grup cerem sa intocmeasca o lista a efectelor
negative, consecintelor lipsei unui loc de munca.
#rin discutarea avantaelor unui loc de munca si a
de)avantaelor absentei acestuia trebuie de)voltata si stimulata
motivatia elevilor pentru munca in general. "vezi prezentarea
metodei #rainstormin$%

/rofesiile in care ma regasesc 3biective: identificarea
profesiilor ce s-ar putea potrivi fiecaruia !ateriale: fise de
lucru, instrumente de scris ,esfasurare:
Cerem elevilor sa complete)e fisa de lucru!

$ lucruri importante
despre mine
/rofesii in care acestea se
regasesc
1.
".
#.
$.
lucrurile enumerate tre'uie sa re$lecte. 1. ce stiu, 2. ce !ot, 4. ce
vreau, 5. cum sunt
!entru $iecare dintre lucrurile enumerate !ot $i cautate,
identi$icate mai multe !ro$esii in care acestea se
regasesc
In final fiecare elev trebuie sa identifice acele profesii in care se
regasesc, in acelasi timp, mai multe lucruri dintre cele enuntate
despre el.

5;:-15:. 5 L:!.A /-30.155L3- 3biective:
de)voltarea cunostintelor despre lumea profesiilor !ateriale
necesare: fise de lucru, instrumente de scris /esfasurare
Colectivul se imparte in grupe de cate H elevi, in ordinea
alfabetica a initialei prenumelui.
%e foloseste ca metoda de lucru - metoda H-3-0. Cerem
grupurilor sa identifice cat mai multe profesii in functie de
diferite criterii date (un grup/un criteriu)!
Arupa I! meserii ce implica un risc mai ridicat si se
desfasoara in aer liber
Arupa a II-a! meserii ce necesita lucrul in grup si
deplasari dese
Arupa a III-a! meserii ce presupun servirea populatiei
Arupa a IV-a! meserii ce presupun lucrul individual si
creativitate.
Se ada!tea"a metoda in $unctie de marimea colectivului. Se
$olosesc diverse criterii (mod de lucru, tim! de lucru, s!eci$ic,
loc de des$asurare a activitatii, etc.) !entru a aduce in discutie
cat mai multe !ro$esii.
(ve"i !re"entarea metodei 647)

: >A, /.4-: 45.
3biective: consolidarea sentimentului de grup
!ateriale necesare: $artie, instrumente de scris
,esfasurare:
=a sfarsitul activitatii cerem elevilor sa note)e pe biletele un
gand, o impresie, un mesa po)itiv pentru colegul din
stanga/dreapta sa.

1;A5!?A L3;:L 54-. .5...
3biective :
constienti)area anumitor trasaturi de personalitate
corelarea anumitor profesii cu aceste trasaturi de
personalitate
!ateriale necesare:
,esfasurare:
Cerem elevilor sa sc$imbe locul intre ei daca afirmatiile
urmatoare le corespund! 1#refer profesiunile/meseriile
in care pot lucra alaturi de ceilalti sc$imba cu
in care as avea randament mai ridicat daca as putea
lucra singur
in care as avea libertatea de a decide cum sa lucre) -
sc$imba cu
in care m-as simti mai in siguranta daca pasii de urmat
in reali)area sarcinilor ar fi clar stabiliti
in care as putea lucra cu si alaturi de oameni - sc$imba
cu
in care as putea lucra cu obiectele.2

@:-AL:L B5L.5
3biective: reflectarea impresiilor, sentimentelor legate de
activitatea )ilei din Club !ateriale necesare:
planse )ilnice 'urnalul )ilei'
carte de format A3 - urnalul Clubului
$artie, instrumente de scris
,esfasurare:
=a sfarsitul fiecarei )ile cerem elevilor sa si note)e impresiile
legate de activitatea din )iua respectiva si sa atase)e biletelele
pe/in '"urnalul )ilei'.

;314.LA45A /.-13ALA
3biective: configurarea unei scale a valorilor personale
!ateriale necesare: stelute cu valori steaua puterii, steaua
sanatatii, steaua fericirii, steaua bogatiei, steaua prieteniei,
steaua familiei, etc.
;artie A?, lipici
,esfasurare:
Cerem elevilor sa reali)e) o constelatie personala aranand si
lipind pe foaie stelutele cu valori in functie de importanta
acestora pentru fiecare.

/-30.15A ,. C51
3biective: identificarea informatiilor legate de ceea ce
considera a fi profesia de vis, profesia ideala
!ateriale necesare: +ise de lucru, instrumente de scris
,esfasurare:
Cerem elevilor sa complete)e urmatoarea fisa
Care este profesia ta de vis,
profesia la care vise)i?
Ce te ve)i facand concret in
aceasta profesie?
Care sunt satisfactiile pe care
ti le ofera?
Cun te simti, imaginandu-te
ca o profesie?
%e discuta re)ultatele e.rcitiului.

>-:/.ABA*4. ,:/A...
3biective: Aruparea profesiilor dupa criterii date
!ateriale necesare: biletele cu profesiuni
cutie pentru amestecarea biletelelor
,esfasurare:
+iecare elev e.trage cate un biletel. Cerem elevilor sa se
grupe)e ca profesiuni ce raspund criteriilor!
7. servirea populatiei
5. cercetarea si ingriirea mediului
3. lucrul cu imobiliarele
criteriile trebuie sa fie generale pentru a putea include
cat mai multe profesiuni& e.. lucrul cu imobiliarele!
constructor, ar$itect, decorator, )ugrav, agent imobiliar,
intretinere.
grupele se pot sc$imba odata cu enuntarea urmatorului
criteriu, fiind posibil ca o profesie sa raspunda mai
multor criterii.

#lanificarea unei activitati de grup la Clubul
'Cariera mea'

4ema /-30.15A 5,.ALA
3biective Identificarea profesiilor care sa
corespunda aptitudinilor, intereselor,
trasaturilor fiecaruia
Constienti)area importantei
'profesiei ideale' in obtinerea
satisfactiei profesionale si personale
-esurse necesare
materiale!





retroproiector cu folii continand
delimitari,diferente, indicatori etc.
fise de lucru pentru 'profesia de
vis', 'gaseste profesia care...'
plansa pentru 'urnalul )ilei' $artie
A?, instrumente de scris
0> minute

de timp!
,esfasurarea
activitatii
9.ercitiu de antrenare a grupului de
elevi 'Arupea)a-te dupa...' - 0 minute
Introducerea temei! 9.ercitiu/fisa de
lucru - '#rofesia de vis' - 0 minute
/iscutarea temei! se discuta
semnificatia e.presiei 'profesia ideala',
importanta acesteia in obtinerea
satisfactiei profesionale si personale,
factorii carora trebuie sa le raspunda
aceasta! cunostiintelor, aptitudinilor,
deprinderilor, intereselor, trasaturilor de
personalitate - 7> minute
9.ercitiu - Constelatia personala' -
3 minute
9.ercitiu - 'Cum sunt eu?' - <
minute
9.ercitiu / fisa de lucru - 'Aaseste
profesia care...' - 0 minute
/iscutarea re)ultatelor e.ercitiului -
70 minute
.valuarea Aprecieri privind participarea
grupului la desfasurarea activitatii
Anuntarea urmatoarei teme!
'#rofesia ideala' - activitate II unde
vom cauta informatii complete si
corecte referitor la profesiile care aufost
identificate ca fiind mai aproape de ceea
ce suntem si ne dorim fiecare
9.ercitiu de inc$eiere, evaluare
'"urnalul )ilei'
- 0 minute

?. #lanificarea carierei
Capitolul de fata este structurat pe ba)a tematicii din g$idul elevilor, urmarind sa
determine rolurile si modurile prin care profesorii interesati pot conduce activitatile de
la Club si din clasa, in scopul spriinirii elevului in calatoria sa prin g$id. 3rmatoarele
sectiuni alcatuiesc acest capitol!
7. visuri despre cariera
5. transformarea visurilor in realitate
Aceste sectiuni, sau aspecte ale lor pot constitui tematici care pot fi desfasurate, in
activitatile de la Club si/sau orele de dirigentie.
Visuri despre cariera

1.1 idealul de viata

/recizari tematice
Idealul de viata (unii autori din literatura de specialitate il numesc misiune, mission)
poate fi inteles ca un imperativ care il conduce pe om in viata, ca o dominanta
pre)enta atat in viata personala, cat si in viata profesionala a cuiva. Idealul unui om
poate fi! a apara dreptatea, a face bine oamenilor, a descoperi ceva nou in stiinta, a trai
in lu. sau a fi celebru. -oate acestea determina persoana sa isi concentre)e energia si
resursele in vederea atingerii acestui ideal. %igur, foarte multi dintre noi nu avem
conturat in mod clar un ideal sau o misiune de viata, dar identificarea unui astfel de
ideal face ca motivatia pentru munca sa fie mai puternica si face obstacolele sa fie mai
usor depasite.
Aveti oca)ia sa va insotiti elevii sa faca un mic pas pentru a pune putina ordine in
viata lor, cel putin prin imaginarea unui posibil ideal care li se potriveste, daca nu
c$iar prin identificarea si asumarea unuia.
/osibile rezistente in desfasurarea unei astfel de activitati
-ermenul de ideal este abstract si greu de inteles
,u imi dau seama cu ce ma poate auta in alegerea carierei
,u am nici un ideal si nici nu am de gand sa imi formule) unul
#arintii si prietenii imi spun ca e o prostie& nici unii, nici altii nu au unul si
totusi se descurca
...
Avantaele identificarii unui ideal de viata!
Idealul este cel care intareste motivatia pentru munca
Idealul asigura coerenta vietii
Idealul este cel care confera speranta si puterea de a depasi obstacolele
9.istenta unui ideal intareste stima de sine si increderea in sine
...
Completati impreuna cu elevii dvs. cele doua liste.
Activitati sugerate pentru aceasta tema

-./-.B.4A-.A >-A05;A A 5,.AL:L:5
1cop: identificarea idealului de viata
!ateriale necesare: $artie A?, creioane colorate, carioca
,esfasurare:
*feriti fiecarui elev din grupul de la Club sau de la ora
de dirigentie o coala A? si creioane colorate
Bugati elevii sa desene)e ceva care sa simboli)e)e o un
ideal de viata real sau imaginat care sa-i repre)inte
+iecare elev va pre)enta grupului desenul reali)at
#ermiteti fiecarui elev sa-si pre)inte e.perienta traita in
timpul activitatii
/aca considerati ca este necesar, puteti sa sinteti)ati
cele petrecute accentuand asupra idealului ca ceva care
aduce un plus de ordine in viata

5,.AL:L 5 15!?3L:-5 :!A. 15 !A4.-5AL.
1cop: identificarea idealului de viata
!ateriale necesare: -
,esfasurare:
Alcatuiti grupuri de ?, 0 persoane
Cereti ca fiecare grup sa repre)inte simbolic folosind
propriile corpuri (in miscare sau repaus) si obiecte
gasite in clasa, o misiune de viata.
+iecare grup va pre)enta pe rand in fata colegilor ceea
ce a produs
=a sfarsitul activitatii fiecare elev (fara a fi constrans)
isi va e.prima impresiile, e.perientele traite

,.1;3/.-5-.A 5,.AL:L:5 ;.L:5LAL4
1cop: identificarea relatiilor dintre trasaturi, abilitati, interese
si valori cu idealul de viata
!ateriale necesare: -
,esfasurare:
Alcatuiti perec$i de doua persoane
Cereti unei persoane din perec$e sa afle cat mai multe
lucruri despre cealalta persoana, intreband-o. Cand
considera ca a aflat suficient va numi un ideal care si se
potriveste celui cu care a stat de vorba.
/upa 7> minute se sc$imba rolurile. Cel care a numit
un ideal va fi intrebat si invers.
=a sfarsitul e.ercitiului participantii isi impartasesc
impresiile
1." 0ormularea obiectivelor de viata

/recizari tematice
*biectivele sunt proiectii in viitor ale unor re)ultate dorite. 9le veg$ea)a la buna
desfasurare a actiunilor prin care dorintele pe care le presupun implicit sau e.plicit
sunt satisfacute. in ca)ul obiectivelor personale de viata dorintele sunt mult mai bine
repre)entate decat in obiectivele din planificarea unei lectii, deoarece prin obiectivele
de viata urmarim ceea ce dorim in viata.
#uteti sa contribuiti la intarirea autonomiei elevului autandu-l sa descrie pe fiecare
dimensiune cum isi doreste sa arate viata sa. increderea care i se acorda ca poate
aunge acolo unde doreste, este unul dintre suporturile pe care le puteti oferi elevului.
Idealul orientea)a si pune ordine in viata, pe cand obiectivele sunt mai specifice si
mai apropiate de concret. Cu obiectivele personale stabilite, un om poate deveni mai
stapan pe propria viata. /osibile rezistente in desfasurarea unui astfel de activitati
Imi este greu sa inteleg ce cuprinde fiecare dimensiune a vietii
#rima data intalnesc termenul 'obiectiv'
-oti ne dorim ce este mai bun& de ce sa mai fac aceste descrieri ?
/egeaba scriu eu ce vreau, ca pana sa se aunga acolo e cale prea lunga
,u cred ca se pot indeplini toate dorintele mele de la viata
...
Aceste re)istente pot fi depasite e.plicandu-le elevilor ca, intai stabilirea unor
obiective nu este un lucru obligatoriu pentru toata lumea, dar odata ce o persoana stie
e.act ce are de facut, este mult mai usor sa se mobili)e)e pentru a reali)a ceea ce isi
doreste. #re)entati elevilor dvs. posibilele avantae ale evidentierii unor obiective.
#entru a va fi mai usor, obiectivele pot fi formulari concrete ale descrierilor fiecarei
dimensiuni a vietii in parte.
Activitati sugerate pentru aceasta tema

,5!.15:5L. C5.455
1cop: e.emplificarea amanuntita a dimensiunilor vietii
!ateriale necesare: coli de flip-c$art, carioca, modelul
tabelului '/imensiunile vietii'
,esfasurare:
Impartiti elevii in grupuri mici (de ?,0)
+iecare grup primeste o coala de flipp-c$art si o carioca
Cereti elevilor sa dea cat mai multe e.emple pot pentru
fiecare dimensiune a vietii, pe care o vor nota in tabelul
desenat pe foaia de flipp-c$art dupa model
=a sfarsitul e.ercitiului participantii isi vor impartasii
impresiile

3!:L 0.-5;54
1cop: repre)entarea dimensiunilor vietii care fac un om fericit
!ateriale necesare: coli de flip-c$art, carioca, modelul
'/imensiunile vietii'
,esfasurare:
Impartiti elevii in grupuri mici (de ?,0)
+iecare grup primeste o coala de flipp-c$art si o carioca
Cereti elevilor sa repre)inte prin desen, pe coala de
flipp-c$art, dimensiunile vietii care fac un om fericit
=a sfarsitul e.ercitiului participantii isi vor impartasii
impresiile

/.-13A@:L AL.1
1cop: repre)entarea dimensiunilor vietii unui persona real sau
imaginat
!ateriale necesare: coli de flip-c$art, carioca, modelul
'/imensiunile vietii'
,esfasurare:
Impartiti elevii in grupuri mici (de ?,0)
+iecare grup primeste o coala de flipp-c$art si o carioca
Cereti elevilor sa aleaga un persona din lumea reala
(actori, politicieni, profesori, etc), filme, povesti, etc.
Cereti elevilor sa note)e, pe coala de flipp-c$art,
dimensiunile vietii asa cum le vad ei la personaul ales
=a sfarsitul e.ercitiului participantii isi vor impartasi
impresiile
". 4ransformarea visurilor in realitate

".1 idealul de viata

;um sa transformam visele in realitate
Cea mai simpla metoda de a transpune in realitate na)uintele si visurile noastre este de
a vedea / sti ce imi doresc, unde vreau sa aung (obiectivul) si unde ma aflu acum.
/istanta intre aceste doua puncte (vis si reali)are) poate lua forma unei probleme, iar
drumul de la vis la realitate poate fi acelasi cu cel al re)olvarii unei probleme.
-ermenul de problema are uneori o conotatie negativa, dar el este foarte des folosit in
limbaul curent! am o problema si nu stiu ce sa fac, eu spun prietenului meu toate
problemele, problema e ca... Atunci cand este vorba despre o problema, aproape
intotdeauna vorbim si de re)olvari, solutii, metode de re)olvare. Acest lucru este
valabil si in demersul nostru de transpunere a viselor de cariera in realitate.

#robleme curente, de viata sunt percepute diferit de fiecare dintre noi. *btinerea unei
note mari este pentru un elev o problema mare, iar pentru altul o problema mica sau
nu constituie deloc o problema.

Ceea ce este important este faptul ca fiecare elev poate de)volta abilitati de rezolvare
a problemelor de viata si aceasta este ceea ce ne propunem in acest capitol.
Ce este bine de stiut despre re)olvarea problemelor?
/rincipii de rezolvare a problemelor
1. #roblemele sunt neutre
9 bine sa acceptam problemele ca o parte naturala a vietii. 9ste in regula sa
avem uneori probleme, c$iar daca acestea ne pot infatisa unele din slabiciunile
noastre. #rin acceptarea problemei devenim mai desc$isi fata de ea si astfel
reducem din blocaele pe care le resimtim fata de re)olvarea ei. * problema
considerata rea nu a fost suficient discutata, iar emotiile care apar precum,
an.ietatea, vina, rusinea nu fac decat sa ingreune)e re)olvarea ei.
". Aandeste-te inainte de a lua o deci)ie
,u intotdeauna, prima solutie care ne vine in minte este cea mai utila.
+olosind adesea prima solutie riscam sa luam deci)ii pripite. /e aceea mai
potrivit este sa elaboram procesul de luare a deci)iei tinand cont de o serie de
etape, pentru care putem sa ne de)voltam abilitati autatoare.
#. (aoritatea problemelor pot fi re)olvate
/aca nu folosim un plan adecvat de re)olvare a problemelor se poate ca atunci
cand apare o problema sa renuntam, fara a incerca sa o re)olvam. %iguranta ca
ceea ce faci este potrivit si conduce la dorinta urmarita creste odata cu gradul
de stapanire al abilitatilor de re)olvare a problemelor. #e de alta parte, nu toate
dorintele pot fi indeplinite in totalitate. =ucrand sistematic poti sa le
indeplinesti cel putin partial. /e asemenea nu poti lua de fiecare data deci)ia
cea mai buna. /in cand in cand cate o greseala se strecoara, iar a gresi este
omeneste.
$. Asuma-ti responsabilitatea pentru problema
#oti re)olva si decide doar daca iti asumi responsabilitatea fata de problema
respectiva. Acest fapt nu inseamna invinovatire sau criticarea propriei
persoane. in acest conte.t a fi responsabil inseamna mai degraba a recunoaste
care este contributia ta la aparitia unor evenimente si a recunoaste ca esti
capabil sa produci sc$imbari, in tine si in e.terior. #oti sa deci)i in ceva care
are stricta legatura cu tine, nu poti decide in ceva in care ai putin control,
pentru ca problema respectiva depinde in intregime de altceva sau altcineva.
/e aceea e.ista probleme care depind in intregime de tine, altele care nu
depind deloc de tine si probleme in care poti influenta deci)ia celui care are
mai mult control asupra problemei. /e e.emplu, cand deci)i ce profesie sa
alegi. deci)ia poate fi in totalitate a ta, deci)ia numarului de posturi de
programatori din firma D nu depinde de tine, iar deci)ia de a fi angaat pe unul
dintre ele o poti influenta prin participarea la interviu si convingerea celui care
angaea)a ca esti potrivit pentru postul scos la concurs.
%. Afirma ceea ce poti face si nu ceea ce nu poti
Cand deci)i asupra unei probleme ia seama la ceea ce poti face si nu la ceea ce
nu poti. Aceasta tactica scuteste o buna parte din timpul investit si mai ales
ofera un tonus afectiv po)itiv, intrucat te oriente)i spre ceea ce poti si nu
invers. &e aceea' informatiile despre tine aflate in capitolele anterioare s!nt
importante aici. 3n alt aspect al aceluiasi principiu se refera la promovarea
unui comportament pentru re)olvarea unei probleme si nu la oprirea unui
comportament. /e e.emplu, caut o sluba care imi place. (erg la cateva
interviuri si nu reusesc. Apare o noua problema legata de faptul ca nu am
trecut toate interviurile pentru post. /ecid sa re)olv problema refu)and sa ma
mai duc la alte interviuri, spunandu-mi ca nu pot sa castig. %olutia nu este cea
mai potrivita pentru ca astfel este aproape imposibil sa obtin o sluba. (ai
degraba ma oriente) asupra ceea ce pot sa fac, sa-mi imbunatatesc abilitatile
de a ma pre)enta la interviuri.
&. Comportamentele trebuie sa fie legale si acceptate social
Creativitatea intotdeauna aduce noi modalitati de implinire a dorintelor. in fata
acestor noi posibilitati, e bine sa ne oprim si pentru a vedea daca sunt legale
sau acceptate social. /aca nu indeplinesc cele doua criterii este probabil sa
avem de a face cu legea sau cu tot felul de evenimente neplacute pe care alti
oameni, deranati de solutia gasita, le determina. (unca la negru, afaceri
ilicite, pot fi activitati din care sa castigi, dar care nu sunt legale. Biscurile care
survin din practicarea lor sunt foarte de mari.
'. %olutia trebuie sa fie pe masura puterilor si abilitatilor tale
* solutie poate re)olva o problema doar daca este adecvata posibilitatilor tale.
/aca este mult prea inalta cu certitudine este sortita esecului. /aca doresti sa
devii pilot si ai rau de inaltime, cu greu vei putea pilota avioane. /e aceea
inventarierea ocupatiilor, a profesiilor dorite e bine sa fie facuta tinand in
permanenta cont de profilul personal de cariera alcatuit anterior.
".". .tapele procesului de rezolvare a problemelor

Acestea sunt etapele re)olvarii de probleme!
-ecunoasterea problemei
Atunci cand reali)am distanta intre ceea ce ne dorim si ceea ce avem, putem sa
formulam acesta diferenta in termenii unei probleme.
9.! Vreau sa pot vorbi cursiv engle)a. Acum doar inteleg foarte putin si nu pot
conversa deloc.
Identificarea unei probleme presupune intotdeauna cunoasterea nevoilor si
dorintelor proprii si stabilirea unor obiective. /aca cineva nu isi propune sa
reali)e)e ceva, e putin probabil ca acea persoana va avea multe probleme de
re)olvat. Ceea ce este dovedit, este faptul ca o satisfactie profesionala si
personala mult mai mare o au persoanele care si propun obiective si actionea)a
in vederea atingerii lor, decat cele care asteapta ca lucrurile sa se intample de
la sine.
,efinirea problemei
9.! Vreau sa vorbesc limba engle)a. /efinirea problemei presupune
formularea unei propo)iti scurte, clare care sa contina obiectivul propus.
>enerarea solutiilor
9.! +ac un curs (%7), invat singur (%5), ma auta un prieten (%3).
!etode de generare a solutiilor
Iata cateva sugestii pe care le puteti da elevilor!
a8 ?rainstorming
@rainstorming inseamna 'furtuna in creier' si este o metoda bine cunoscuta de
generare a ideilor folosind spontaneitatea, creativitatea, permitand oricarei idei
sa apara fara nici o cen)ura initiala. in mod individual si in acest conte.t, ea
poate fi folosita astfel!
1. se notea)a cat mai multe alternative, toate care vin in minte.
". ideile sunt produse fara nici un fel de evaluare (udecata critica este
suspendata)
#. ideile stranii sunt binevenite
b8 ;e au facut altii in situatii similare
Informea)a-te cum au re)olvat altii aceeasi problema sau altele similare. +a o
lista cu solutiile pe care altii le-au aplicat. /aca solutiile altora au functionat
pentru ei, in situatii similare, s-ar putea sa functione)e si pentru tine.
c8 1c9imbarea cadrului de referinta
Cauta sa ve)i problema din punctul de vedere al unei alte persoane. Aceasta
metoda are doi pasi.
1. Aandeste-te la o persoana pe care o respecti si in care ai incredere. #oti sa te
gandesti si la o persoana pe care nu o cunosti, dar despre care ai anumite
informatii. /e e.emplu daca vrei sa iei o deci)ie referitoare la un viitor loc de
munca, gandeste-te la cineva care ocupa un loc de munca similar.
". Aandeste-te cum ar re)olva aceasta persoana problema raspun)and la
intrebarea! '/aca D ar fi in pielea mea ce ar face?'
d8 Adaptarea unei solutii folosite intr*o problema similara
Aceasta metoda se aplica daca problemele nu sunt in totalitate noi.
Aminteste-ti situatii asemanatoare in care trebuia sa iei o deci)ie. #unctea)a
solutiile pe care le-ai aplicat si au condus la re)ultatele dorite. ,otea)a-le
pentru a le anali)a pentru aceasta problema.
/e asemenea poti combina doua variante de solutii care separat nu
functionea)a pentru a gasi o solutie potrivita.
e8 intreaba pe altii
Intreaba cunoscuti, prieteni, profesori, parinti cum ar proceda ei intr-o astfel de
situatie. ,otea)a toate solutiile pe care ti le ofera.
.valuarea solutiilor
9valuarea solutiilor este o etapa foarte importana in re)olvarea unei probleme si
aceasta pentru ca solutiile la care se aunge sunt diferite din punctul de vedere al
costurilor, al resurselor necesare etc. Astfel, este bine sa se fi.e)e anumite criterii pe
ba)a carora solutiile pot fi evaluate. Iata cateva e.emple de criterii.
a8 ;at de mult aceasta solutie conduce la rezolvarea problemei=
b8 ;at de mult cred ca aceasta solutie va putea fi aplicata=
c8 ;at de mult ma costa 7financiar, ca efort8 aplicarea acestei solutii=
d8 ;at timp este necesar pentru aplicarea solutiei=
e8 ;at de mult apreciez ca pot aparea efecte secundare nedorite=
#entru unele persoane este important ca solutiile gasite sa nu coste prea multi bani,
pentru altele timpul este foarte pretios, in timp ce pentru anumite persoane este
important ca solutia sa re)olve problema. in functie de criteriul stabilit se face o
evaluare a solutiilor si astfel se poate aunge la solutia cea mai buna.
9.. Criteriul ;at de mult ma costa 7financiar, ca efort8 aplicarea acestei solutii=
#entru e.mplul nostru se pare ca solutiile cele mai bune ar fi %5 si %3, intrucat %7 ar
insemna costuri suplimentare pentru participarea la un curs.
Luarea deciziei
C$iar daca solutia gasita pare a fi cea ideala, c$iar daca dorinta de a atinge obiectivul
este foarte mare, de multe ori, consecintele luarii unei deci)ii ne pot impiedica sa ne
atingem scopurile. in acest moment intervine dilema! 2isc sau stau in 'anca mea#
Baspunsul depinde de cele mai multe ori de motivatia noastra, dar si de modelul
fiecaruia de a lua deci)ii (stilul deci"ional).
+iecare dintre noi, c$iar de mici, ne-am format un anumit model de luare a unor
deci)ii, fie ele si foarte marunte! sa ma imbrac asa sau asa? %a fac asta sau sa nu fac
asta? #uteti sa-i autati pe elevii cu care lucrati oferind suport pentru identificarea
stilului deci)ional si incuraandu-i sa compense)e aspectele negative ale acestuia.
-abelul este adaptat dupa ;arveI JaIe (7665)

145L ;A-A;4.-5145;5 !3,:-5 ,.
;3!/.1A-.
Amanare Intotdeauna inventea)a
o scu)a pentru a amana
deci)ia.
9 bine sa fie
indrumat sa faca
primii pasi si sa-si
liste)e prioritatile.
Conservator %e simte inconfortabil
cand incearca lucruri
noi sau face ceva intr-
un mod diferit de cum
era obisnuit.
Intotdeauna oaca dupa
reguli verificate. evita
sa-si asume riscuri,
c$iar cu pretul
stagnarii propriei
de)voltari.
9 bine sa fie spriinit
sa-si afirme nevoia
de de)voltare intr-un
domeniu anumit. Ii
este util sa invete sa
piarda.
Impulsiv Baspunde fara a se
gandi la consecinte
9 bine sa invete
asteptarea deliberata
inainte de a
raspunde. %a ia in
considerare
consecintele
posibile.
Influentabil 9ste prea dependent de
opiniile celorlalti
Are nevoie de spriin
pentru a invata sa
valori)e)e propriile
opinii si sentimente.
Intelectuali)ator Cercetea)a o deci)ie
pana in cele mai mici
detalii, amanand-o in
permanenta. %e
9 bine sa simplifice
situatiile& sa accepte
faptul ca pentru o
deci)ie nu este
preocupa mult de
detalii prevenind
contactul cu propriile
dorinte si sentimente.
nevoie sa-si e.plice
totul pentru ca ea sa
fie eficienta. 9 bine
sa fie indrumat sa
actione)e.
Isteric #ersoana este depasita
de situatii obisnuite.
%triga dupa autorul
celorlalti in situatii in
care initierea actiunii
de catre ea ar fi mai
potrivita.
9 bine sa-si asume
responsabilitatea& sa-
si creasca toleranta
la frustrare si sa-si
imbunatateasca
aservitatea.
Visator Asteapta ca solutiile sa
vina singure la el.
/epinde de magic,
semne speciale,
astrologie in cautarea
solutiilor. Aandirea
visatoare poate
conduce la ignorarea
unor fapte importante.
Are nevoie sa
depaseasca blocaele
emotionale. e bine sa
construiasca planuri
pentru a constienti)a
sc$imburile (da-
primeste) in scopul
obtinerii a ceea ce-si
doreste.
Benuntare %e retrage la cea mai
mica sau momentana
pierdere. C$arlie
@roKn spunea! 'nici o
pierdere nu este atat de
mica incat sa nu poti
fugi de ea'.
Are nevoie de
mobili)are pentru a
urmari scopuri
importante. 9 bine
sa fie incuraat sa-si
afirme talentele.
Confruntarea cu
an.ietatea in ciuda
unor re)ultate
nefavorabile, poate
fi de autor.
Alarmist Intotdeauna se asteapta
ca ceva de)astruos sa
se intample.
Impartaseste tipul de
gandire totul sau
nimic, alb sau negru,
victorie sau catastrofa,
nimic intre.
Are nevoie de spriin
sa-si invinga teama.
9 bine sa recunoasca
ca 'pregatirea
permanenta pentru
de)astre' este un
mod de a evita
actiunea pentru
atingerea
obiectivelor proprii.

145L ;A-A;4.-5145;5 !3,:-5 ,.
;3!/.1A-.
#erfectionist %e pregateste de esec
facand pasi mult prea
mari. 9ste foarte
ambitios. Isi propune
standarde prea inalte
pentru a putea fi atinse.
9 bine sa invete sa-si
moderni)e)e
standardele. (ai
degraba l-ar auta sa ia
cunostiinta de nevoile
reale in locul dorintei
de a fi perfect,
nemaipomenit sau
e.ceptional.
Comple)ent Cauta aprobare cu orice
pret si se simte usor
ignit de respingere.
sacrifica propriile
scopuri si alegeri pentru
a castiga afectiune din
partea celorlalti.
Ii este potrivit sa
acorde mai multa
importanta criteriilor
obiective de alegere
(deci)ie). #oate fi
indrumat sa spuna 'nu'
in situatii contrare
nevoilor sale. Are
nevoie de autor pentru
a reduce sen)atia de
staneneala cand
actionea)a asertiv.
%inguratic /a gres cand trebuie sa
colabore)e sau sa
stimule)e de)voltarea
grupului. +oloseste
lo)inca! '#ot face
singur'. Considera
acceptarea autorului un
semn de slabiciune.
Are nevoie sa-si
de)volte fle.ibilitatea
de a accepta autor si
sfaturi din partea
celoralti. %edinte de
consiliere pe tema
increderii i-ar putea fi
de folos.
(anipulator Bisca doar daca are
control total si puterea
de a se opune.
Actionea)a fara sa-l
interese)e cum ii
afectea)a deci)ia pe
ceilalti.
9 bine sa recunoasca
valoarea includerii
celorlalti in situatii de
tip castig-castig.
Cauta
statutul
9ste mult prea mult
preocupat de prestigiu,
bani, infatisare si prea
putin de ceea ce simte
fata de aectiunea insasi.
Are nevoie de a lua
seama si la criterii prin
care se poate determina
daca o optiune este
adecvata.
*ptimist ,u ia in serios, cu
atentie maoritatea
Il pot auta parerile
celorlalti despre
aspectelor situatiei.
%upraestimea)a
propriile abilitati.
obstacolele cele mai
importante. Alcatuirea
unui plan pentru a le
face fata poate fi de
folos.
#esimist %upraestimea)a
obstacolele si
subestimea)a propriile
abilitati si resurse care
pot fi utili)ate.
9 bine sa accepte ca
obstacolele fac parte
din viata si ca pot fi
depasite. Are nevoie de
spriin pentru a-si
afirma abilitatile.
*portunist Ia in considerare doar
beneficiile imediate si
nu ia in considerare
efectele pe termene
lung.
9 bine sa vi)uali)e)e
obiectivele pe termen
lung si sa le note)e pe
$artie. 9ste mai potrivit
sa evalue)e
oportunitatile in functie
de aceste obiective.
Ian %teKart si Vann "oines (5>>>) definesc desconsiderare ca o ignorare involuntara a
informatiei relevante pentru a solutiona o problema.
In functie de aria in care desconsiderarea se manifesta aceasta poate fi!
desconsiderarea propriei persoane! se refera in special la abilitatile personale.
%e poate de)volta in doua sensuri! ca subestimare a propriei persoane si ca
supraestimare a acesteia. /entru mai multe informatii recititi capitolul de
;unoasterea de sine in care se descrie problematica stimei de sine.
desconsiderarea mediului! se refera la ignorarea unor stimuli, interni sau
e.terni, care astfel pot produce probleme sau care, daca ar fi fost cunoscuti, ar
fi autat la solutionarea lor& la dificultatea de a-i aprecia corect sub aspectul
importantei, dar si a posibilitatii de a fi sc$imbati&
desconsiderarea celorlalti! se refera la incalcarea nevoilor si drepturilor
celorlalti& la ignorarea posibilitatilor de a fi autat de catre alte persoane, sau
c$iar la refu)ul fata de orice fel de autor venit din partea cuiva.
/in cau)a desconsiderarilor si lipsei abilitatilor de re)olvare a problemelor (sau slaba
lor de)voltare) se poate forma un stil deci)ional contraproductiv.
incercati sa identificati ce tip de desconsiderare este predominat pentru fiecare stil de
deci)ie.
/unerea in aplicare a solutiei aleasa Aceasta etapa a re)olvarii problemelor
presupune elaborarea unui plan de actiune (scris sau mintal). 3n e.emplu de plan de
actiune ar putea contine urmatorii pasi!
1. Coi parcurge urmatorii pasi, in ordinea in care ii scriu:
9. ! imi aleg un loc in care sa invat, imi aleg )iua si ora la care nu voi fi
deranat, selecte) cuvintele de invatat in fiecare saptamana etc.
". Coi apela la urmatoarele modalitati:
9.! folosesc un dictionar, folosesc manuale, imi lipesc biletele in locuri
vi)ibile, repet de doua ori pe saptamana etc.
#. imi planific resursele de timp si cele materiale:
9.! 7 caiet de notite, pi.uri colorate, 3 ore pe saptamana
$. >asesc persoanele cere sunt dispuse sa ma ajute:
9.. #rietena, sora, fratele etc
%. As putea sa intampin urmatoarele rezistente pe care as putea sa le
depasesc astfel:
9.! sa uit - voi vedea biletele cu cuvintele noi& sa nu am timp - recupere) in
alta )i& sa nu am c$ef - imi rog prietena sa imi evalue)e progresul in fiecare
saptamana etc.
-evizuire si control
/aca planul nu poate fi pus in aplicare din diverse motive, se poate reface c$iar cu
stabilirea unor obiective adecvate noului conte.t.
incuraati-i pe elevii dvs. sa se aute reciproc in reali)area planurilor lor de actiune,
c$iar si in activitati marunte. Acest lucru le va de)volta atat abilitati de re)olvare a
problemelor, cat si abilitati sociale.
".#. /osibile rezistente in desfasurarea unei astfel de activitati
imi este greu sa vorbesc desc$is despre neaunsurile mele
,u ii cunosc pe ceilalti din sala de club si imi este ena sa recunosc ca nu stiu
cum sa iau deci)ii
%tiu ca acestea sunt minusurile mele, dar nu cred ca profu/profa ma poate
auta. /oar nu e psi$olog?
9u sunt in regula. /e ce sa mai fac aceasta activitate care e pentru altiiL
...
+olosind informatiile din sectiunea +Aspecte metodologice ale activitatilor de grup
bazate pe exercitii structurate+, precum si e.ercitii de 'spart g$eata' si de
cunoastere intre elevii participanti la activitatile de la Club, se poate crea o atmosfera
de destindere si incredere reciproca care sa facilite)e desfasurarea fireasca a
activitatilor. /aca s-au parcurs si e.ercitiile de autocunoastere obisnuinta de a vorbi
despre propria persoana de)volta increderea in sine, cu atat mai mult cu cat i se arata
direct sau indirect elevului, ca este acceptat neconditionat indiferent de abilitatile,
trasaturile si interesele pe care le manifesta. #uteti sa nu fiti de acord cu anumite
interese, insa nu se pune in discutie valoare persoanei elevului. 9ste indicat ca
activitatile tematice sa se desfasoare in ordinea in care se succed capitolele g$idului,
insa fara a fi o conditie obligatorie.

#entru situatii mai dificile legate de disconfort personal datorita unor situatii speciale
legate de increderea in propria persoana este bine sa se apele)e la consilierul pregatit
in domeniul psi$ologiei. 3n astfel de consilier poate fi gasit cu autorul serviciilor
online ale proiectului.

Activitatile acestei tematici au rolul de a voala micile desconsiderari pe care cu totii le
facem fara sa ne dam seama, astfel incat odata cunoscute sa poata fi reduse, in scopul
eficienti)arii demersului pe care il facem in re)olvarea de probleme, mai ales privind
cariera.
".$. Activitati sugerate pentru aceasta tema

5,.4505;A-.A ,.1;315,.-A-5L3-
1cop: identificarea tipurilor de desconsiderari
!ateriale necesare: -
,esfasurare
9.ercitiul poate fi facut individual sau in grupuri mici.
Impactul sau este mai mare in ca)ul desfasurarii in grupuri.
Cereti fiecarui elev sa se gandeasca la o situatie recenta
de al carei re)ultat nu a fost deloc multumit. %ituatia
repre)inta o problema pe care nu a re)olvat-o.
Bugati-i sa raspunda pentru ei insisi la urmatoarele
intrebari legate de acea situatie! Ai gasit anumite
caracteristici ale mediului pe care cre)i ca nu le-ai
observat atunci? Ai fi actionat in alt mod la care atunci
nu te-ai gandit? Ai ignorat, subestimat abilitatea cuiva
de a actiona intr-un anumit mod ? Aasesti ca e.istau
anumite resurse pe care atunci nu le-ai folosit?
Cereti elevilor, daca au gasit raspunsuri afirmative la
aceste intrebari, sa identifice din ce arie provin! mediu,
propria persoana, alte persoane.
/aca e.ercitiul a fost facut pe grupe, rugati-i sa-si
impartaseasca reciproc situatia problematica la care s-
au gandit si desconsiderarile pe care le-au descoperit.
Cereti ca fiecare elev sa-si e.prime propria opinie
despre desconsiderarile facute de ceilalti. 3rmariti ca
aceste opinii sa nu se transforme in acu)e, ci in simple
remarci fara referire la persoana celui care le-a facut.
=a sfarsitul e.ercitiului dati posibilitatea fiecarui
participant sa-si e.prime impresiile despre e.ercitiu.
3rmariti ca elevii sa remarce daca le-a fost greu sa
impartaseasca desconsiderarile identificate sau sa
formule)e opinii despre desconsiderarile celuilalt.

145L:L ,. ,.;5B5.
1cop: identificarea stilului de deci)ie
!ateriale necesare: fise de lucru - tabelul '%tilurile de
deci)ie'
,esfasurare:
#regatiti fise de lucru repre)entand tabelul cu stilurile
de deci)ie
#entru mai mult confort impartiti elevii in grupuri mici
si rugati-i sa-si identifice stilul de deci)ie
#ermiteti-le sa discute in grupul mic despre stilurile
identificate si cum ar putea folosi modalitatile de
compensare
=a sfarsitul e.ercitiului permiteti o discutie libera intre
toti participantii despre ce au aflat, cum se simt acum si
ce au e.perimentat in timpul activitatii in grupul mic

.!3455L. ;A-5.-.5
1cop: identificarea emotiilor fata de problema de cariera
definita
!ateriale necesare: -
,esfasurare:
Impartiti participantii in grupuri de mici (0,H) elevi
Bugati-i sa se gandeasca numai si numai la problema
de cariera definita de ei
/upa 5,3 minute cereti-le sa urmareasca ce emotii au
resimtit cand s-au gandit la acea problema
Bugati-i sa discute in grup despre acele emotii si cum
ar putea sa le foloseasca sau sa le transforme pentru a
facilita re)olvarea problemei
Impartasirea impresiilor generale despre e.ercitiu

#BI,CI#II=9 B9C*=VABII /9 #B*@=9(9
1cop: aplicarea principiilor de re)olvare a problemelor
!ateriale necesare: coli de flip-c$art, marFere, scotc$,
foarfece, fise cu lista principiilor de re)olvare a problemelor
,esfasurare:
Bugati elevii sa-si forme)e grupuri in functie de
preferinta de a discuta despre acelasi principiu
Impartiti fiecarui grup o lista cu principiile de re)olvare
a problemelor. %olicitati sa poarte o discutie orientata
de urmatoarele intrebari! Ce i-a determinat sa aleaga
acel principiu? Cat de usor sau dificil le este pentru a-l
aplica? Cum poate acel principiu sa ii aute in
re)olvarea propriei lor probleme de cariera?
Baspunsurile vor fi notate pe coala de flip-c$art.
#urtati cu toti participantii o discutie pentru a depista
care principiu este mai dificil de inteles, acceptat si
oferiti lamuririle necesare daca este ca)ul. Afisati
raspunsurile grupurilor.
Impartasirea impresiilor generale despre e.ercitiu

,.055-. ,. /-3?L.!.
1cop: de)voltarea abilitatii de a defini probleme sub forma de
obiectiv
!ateriale necesare: -
,esfasurare:
Impartiti participantii in grupuri mici (?,0 elevi)
Bugati-i sa se gandeasca la obiectivele lor de cariera si
sa defineasca fiecare o problema de cariera in functie
de acestea
Bugati-i sa discute in grup despre problemele definite
3rmariti ca problemele sa fie definite sub forma de
obiectiv
Impartasirea impresiilor generale despre e.ercitiu

>..-A-.A 13L:-55L3-
1cop: familiari)area cu metodele de generare a solutiilor
!ateriale necesare: -
,esfasurare:
Impartiti elevii in 0 grupuri, cate metode de generare a
solutiilor sunt descrise in g$idul elevilor
+iecare isi va alege prin tragere la sorti o metoda de
generare de solutii
+iecare grup va trebui sa genere)e cat mai multe solutii
folosind metoda obtinuta pentru aceeasi problema
(fiecare grup va avea aceeasi problema)
+iecare grup pre)inta metodele obtinute
Impartasirea impresiilor generale despre e.ercitiu

AAL5BA 13L:455L3-
1cop: familiari)area cu modelele de anali)a a solutiilor
!ateriale necesare: g$idul elevilor, coli de flipp-c$art,
carioca
,esfasurare:
Impartiti participantii in grupuri mici (?,0 elevi)
Bugati-i sa anali)e)e in grup solutiile la o anumita
problema folosind modelul de criterii care se potriveste
cel mai bine
Afisati colile de flipp-c$art si discutati solutia aleasa
Impartasirea impresiilor generale despre e.ercitiu

/LA:L ,. A;45:.
1cop: familiari)area cu planul de actiune
!ateriale necesare: fise de lucru cu '#lanul de aplicare a
solutiei' din g$idul elevilor
,esfasurare:
Impartiti participantii in grupuri mici (?,0 elevi)
Bugati-i sa complete)e pe grupuri un plan de actiune la
o anumita solutie
/iscutati cu toti participantii eficienta planurilor
alcatuite
Impartasirea impresiilor generale despre e.ercitiu
/lanificarea unei activitati de grup la ;lubul +;ariera mea+

4ema /LA50;A-.A ;A-5.-.5 -
Be)olvarea de probleme si generarea de
solutii
3biective aplicarea metodelor de generare a
solutiilor
identificarea tipurilor de
desconsiderari in generarea solutiilor
-esurse necesare
materiale!




de timp!
$artie (A? si A>), instrumente de
scris,
retroproiector, folii cu definitii,
descrieri, e.emple,
A$idul profesorilor si A$idul
elevilor
0> minute
,esfasurarea
activitatii
9.ercitiu de 'spart g$eata'!
-renuletul - participantii se asea)a in sir
indian si se tin de maini (cu o mana de
cel din fata, iar cu cealalta de cele din
spate). In afara de primul din sir toata
lumea este cu oc$ii inc$isi. +iecare elev
semnalea)a celui din spate sc$imbarile
de directie cu autorul mainii. - 0 minute
Introducerea temei! /efiniri, relatii,
descrieri, e.emple - 7> minute
9.ercitiu! *8enerarea solutiilor* -
70 minute! 0 minute completare, 7>
minute discutii
Intocmirea listei cu aptitudinile
generale - in grup - 3 minute
#re)entarea rolului si tipurilor de
desconsiderari in generarea de solutii -
70 minute
.valuarea 9valuarea orala a activitatii de grup
reali)ata de profesor - 0 minute
Anuntarea viitoarei teme.

H. Activitati cu parintii la clubul 'Cariera mea'
4ema -3L:L 1;3L55 5 C5543A-.A
;A-5.-A A .L.C5L3- 4A5 -
Be)olvarea de probleme si generarea de
solutii
3biective Consolidarea relatiilor intre parinti
si scoala
#re)entarea serviciilor de consiliere
oferite de scoala
%a enumere etapele redactarii unui
curriculum vitae
9videntierea difeitelor modalitati de
implicare a parintilor in cariera elevilor
-esurse necesare
materiale!


de timp!
?, 0 marFere, folii flip-c$art, scotc$,
fise de pre)entare a serviciilor
proiectului
6> minute
,esfasurarea
activitatii
@ancile sunt ase)ate in asa fel incat sa
e.iste conditii pentru a lucra in ?-0
grupuri mici (grupurile stau in urul
unei/unor banci) dar si in grup mare.
#re)entarea unei intalniri - 0
minute
#re)entarea parintilor prin
intermediul unui e.ercitiu de
intercunoastere. #arintii se
pe)inta prin 3 cuvinte si isi
pre)inta copii prin 3 cuvinte - <
minute
#arintii sunt impartiti in 3 grupe.
* grupa discuta si notea)a pe foi
de flip-c$art tema! 'Ce actiune
trebuie sa intreprinda acum
elevii in vederea construirii
viitoarei vieti profesionale?'. *
a doua grupa discuta tema! 'Ce
actiuni ar trebui sa intreprinda
parintii in vederea spriinirii
viitoarei cariere a copiilor lor?' -
3> minute
%e pre)inta re)ultatele discutiilor
in grupuri si se situea)a rolurile
si responsabilitatile elevilor,
scolii si parintilor in construirea
unui viitor profesional pentru
elevi. - 70 minute
%e pre)inta Clubul 'Cariera
mea' si activitatile care se
desfasoara in club. %e pre)inta
toate serviciile scolii de)voltate
prin intermediul acestui proiect.
#arintii primesc o fisa de
pre)entare a proiectului - 7>
minute
In final, parintilor li se propun
roluri pe care si le pot asuma in
derularea acestui proiect si in
cariera copiilor lor. - 7> minute
9.emple! sa citeasca g$idurile care le
sunt adresate, sa participe la intalnirile
lunare din cadrul Clubului 'Cariera
mea'& sa incurae)e copii in a lua deci)ii
responsabile, sa incurae)e elevii sa
parcurga g$idurile adresate lor etc.
.valuarea #arintii vor completa urnalul Clubului
cu impresii referitoare la activitatea
desfasurata si cu sugestii legate de
viitoarele activitati proiectate pentru
elevi in cadrul Clubului 'Cariera mea'

4ema A14./4A-5 15 4.!.-5 L.>A4.
,. ;A-5.-A ;3/55L3-
3biective identificarea unor asteptari respectiv
temeri ale parintilor legate de cariera
copiilor, anali)a acestora,
diferentierea asteptarilor si temerilor
parintilor de cele ale copiilor,
clarificarea unor aspecte legate de
contributia proprie la implinirea
asteptarilor respectiv estomparea
temerilor.
-esurse necesare
materiale!


de timp!
imagini pentru pre)entare, $artie
(A?), instrumente de scris, flip c$art
0> minute
,esfasurarea
activitatii
@ancile sunt ase)ate in asa fel incat sa
e.iste conditii pentru a lucra in ?-0
grupuri mici (grupurile stau in urul
unei/unor banci) dar si in grup mare.
.xercitiu de prezentare cu
imagini:
*ferim o serie de imagini
(decupate din reviste, maga)ine
ilustrate etc.) si cerem parintilor
participanti sa aleaga fiecare cel
putin una care ar putea sa ii aute
in a se pre)enta (a spune ceva
despre ei) si inca una cel putin,
pentru a arata cu ce ganduri a
venit la aceasta activitate de grup
- 70 minute
5ntroducerea temei - Asteptari
si temeri legate de cariera
copiilor - 0 minute
.xercitiu: Asteptari si temeri
Cerem !arintilor ca sa im!arta
o coala al'a in doua, !e o !rte
sa enumere aste!tarile lor legate
de cariera co!iilor iar !e
cealalta temerile lor. tim!ul de
lucru !entru aceasta !rima $a"a
este de 10 minute
dupa intocmirea listelor
propunem parintilor sa reciteasca
listele si sa le sublinie)e pe
acelea care s-ar regasi pe lista si
atunci daca e.ercitiul ar fi
reali)at de copii lor (deci pe
acelea care sunt si asteptari
respectiv temeri ale copiilor lor -
din cunostiintele, impresiile pe
care le au despre aceasta tema).
#utem intreba parintii cate
asteptari respectiv temeri au
enumerat si cate dintre acestea
sunt subliniate. (nu vom forta
raspunsul si nici nu vom intreba
in acest moment ce au scris). In
urmatoarea fa)a de 7> minute se
lucrea)a in grupuri mici. Cerem
parintilor ca pe o foaie de flip
c$art sa faca o lista comuna a
asteptarilor, temerilor subliniate
si sa clarifice eventualele
intrebari.
Arupurile vor pre)enta listele
comune si celorlalti. - 30 minute
,iscutii - pornind de la e.ercitiu
(listele individuale, listele
comune) se propun diferite teme,
de e..
- ce tipuri de asteptari / temeri au
fost identificate (se pot reali)a
clasificari)
- cat de realiste / fondate sunt
asteptarile / temerile
- cu ce pot contribui parintii
pentru implinirea asteptarilor,
estomparea temerilor
- ce poate face scoala /
dirigintele / proiectul etc. in
acest sens
- cat de mare este discrepanta
dintre asteptarile / temerile lor si
cele ale copiilor cum pot discuta
despre acestea mai eficient cu
copii lor etc.
- 70 minute
.valuarea Beali)am o sumari)are a ideilor
principale puse in discutie.
Cerem parerea parintilor legata de
eficienta activitatii (e.. prin completarea
unei fise succinte)
Anuntam tema si data urmatoarei
activitati cu parintii. #utem cere
propuneri pentru teme viitoare - 7>
minute