Cuprins

CAPITOLUL 1: ALEGEREA SI ANALIZA UNOR MODELE SIMILARE DE

AUTOMOBILE CONFORM CERINTELOR DIN TEMA....................................................3
1.1 Alegerea modelelor similare...................................................................................................................................3
1.2 Analiza particularitatilor constructive..................................................................................................................3
1.3 Analiza principalelor caracteristici constructive exterioare...............................................................................4
1.4 Analiza parametrilor masici...................................................................................................................................7
1.5 Analiza parametrilor energetici.............................................................................................................................8
1.6 Stabilirea modelului de automobil ce se va proiecta..........................................................................................1
CAP 2. STUDIUL ORGANIZARII GENERALE SI A FORMEI CONSTRUCTIVE..........10
2.1 !etermianrea principalilor parametri dimensionali si masici ai automobilului precum si a subansamblelor
acestuia.........................................................................................................................................................................1
2.2 !eterminarea "ormei #i a spa$iului util% inclusiv a interiorului postului de conducere..................................13
2.4 !eterminarea pozi$iei centrului de greutate al autove&iculului #i a parametrilor de stabilitate
longitudinal' #i transversal'......................................................................................................................................15
2.5 Alegerea pneurilor #i a (antelor #i stabilirea caracteristicilor acestora...........................................................21
CAPITOLUL 3. CALCULUL DE TRACIUNE AL AUTOVEHICULUI DE PROIECTAT22
3.1 !eterminarea parametrilor necesari calcului de trac$iune..............................................................................22
CAPITOLUL 4 PREDERMINAREA CARACTERISTICII LA SARCIN TOTAL A
MOTORULUI. ALEGEREA MOTORULUI AUTOVEHICULULUI IMPUS PRIN TEM. 29
4.1 )redeterminarea caracteristicii la sarcin' total' a motorului din condi$ia de atingere a vitezei maxime la
deplasarea autove&iculului *n palier..........................................................................................................................2+
4.2 Alegerea motorului #i prezentarea caracteristicii sale la sarcin' total'...........................................................34
CAP. DETERMINAREA RAPORTULUI DE TRANSMITERE AL TRANSMISIEI
PRINCIPALE SI AL PRIMEI TREPTE A SCHIMBATORULUI DE VITEZE...................3!
5.1 )redeterminarea si de"initivarea raportului de transmitere al transmisiei principale ,i-...........................36
5.2 )redeterminarea raportului de transmitere al primei trepte a sc&imbatorului de viteze ..............4
1
PARTEA A II"A................................................................................................................43
CALCULUL AMBREIA#ULUI.........................................................................................43
1.Analiza particularit'$ilor constructive #i "unc$ionale ale ambreia(elor mecanice.............................................45
1.1 !eterminarea momentului necesar al ambreia(ului.........................................................................................48
1.2 )resiunea speci"ica si cresterea temperaturii pieselor ambreia(ului...............................................................4+
1.3 !imensionarea garniturilor de "recare..............................................................................................................5
CALCULUL $I PROIECTAREA PRINCIPALELOR COMPONENTE ALE
AMBREIA#ULUI %ARCURI DE PRESIUNE& DISC DE PRESIUNE& DISC CONDUS&
ARBORE& ELEMENTE DE FI'ARE $I GHIDARE(........................................................2
C)*+,-./. 1: A.01020) 3+ )4).+5) /4-2 6-70.0 3+6+.)20 70
)/,-6-8+.0 9-4:-26 902+4,0.-2 7+4 ,06)
1.1 Alegerea modelelor similare
Prin tema se cere ca automobilul ce urmeaza a fi proiectat sa se incadreze in categoria
2
automobilelor de tip Autoturism de teren cu un numar de 5 locuri. Viteza maxima in palier de 160
km/ si o panta maxima de !5". #ormula rotilor fiind !x!.
Alte particularitati ale automobilului date in tema de proiect sunt ca propulsorul sa fie de
tip $A%
&n urma cautarilor effectuate pe internet am ales 5 modele de automobile similare care
sunt prezentate mai 'os(
T)80. 1.1.1 M-70.0 3+6+.)20
M-70. A/,-;0<+9/. V+,05) 6)=+6)
>?6@<A
$1 )pel*#rontera + 150
$, -and .o/er*0isco/er1 && 152
$3 $itsubisi*$ontero 1!5
$! 4eep * %erokee && 12!
$5 5o1ota *!.unner 150
$6 6issan*7*5rail 165
$2 &/eco * $assif 1!0
1.2 Analiza particularitatilor constructive
T)80./. 1.2.1 P)2,+9/.)2+,),+.0 9-43,2/9,+;0 ).0 6-70.0.-2 3+6+.)20
M-70. A6*.)3)20
6-,-2
F-26/.)
R-,+.-2
T+*/.
,2)436+3+0+
N/6)2/.
;+,050.-2
D+6043+/4+
)4;0.-*0
$1 #ata
longitudinal
!x! manuala 5 ,35/25 .15
$, #ata
longitudinal
!x! manuala 5 ,!5/20 .16
$3 #ata
longitudinal
!x! manuala 5 ,35/20 .15
$! #ata
longitudinal
!x! manuala 5 ,35/20 .16
$5 #ata
longitudinal
!x! manuala 5 ,15/20 .15
$6 #ata
longitudinal
!x! manuala 5 ,15/20 .15
$2 #ata
longitudinal
!x! manuala 6 ,35/85.16
9e obser/a in tabelul 1.,.1 o asemanare relati/ mare intre modelele similare alese de la mai
multi constructori de automobile: pentru acest tip ;Auto/eicul de teren aleasa: constructorii
modelelor cautate pe internet tind sa folosesca motorul amplasat fata: longitudinal < in consola
fata=: se mai obser/a o stransa legatura in tipul transmisiei unde la toate modelele moastre
aceasta este manuala
3
1.3 Analiza principalelor caracteristici constructive exterioare
Pentru o mai bun> analiz> a principalilor parametrii dimensionali exteriori a celor
2 modele similare am alc>tuit urm>torul tabel. .emarc>m urm>toarele dimensiuni (
? -ungimea totala( -a @mmA
? -atimea totala( la @mmA
? &naltimea totala( Ba @mmA
? Ampatamentul( - @mmA
? Ccartamentul( C @mmA
T)80./. 1.3.1 C)2)9,02+3,+9+ 9-43,2/9,+;0 0=,02+-)20 ).0 6-70.0.-2 3+6+.)20
$odel
-a -a Ba - C1 C,
$1 !658 181! 12!8 ,20, 1515 15,0
$, !210 1860 18D0 ,5!0 15!0 1560
$3 !610 1225 1235 ,2,5 1!65 1!80
$! !!30 18,0 1865 ,650 15,5 15,5
$5 !5!0 1800 1220 ,625 1505 1!D5
$6 !510 1265 1625 ,6,5 1530 1530
$2 !2,0 1250 ,050 ,268 15,0 15,0
Bistograma 1.3.1
4
0in Bistograma 1.3.1 se obser/a ca ma'oritatea modelelor similar alese au
lugimea cuprinsa in inter/alul @!650*!250A
Bistograma 1.3.,
0in Bistograma 1.3., se obser/a ca ma'oritatea modelelor similar alese au
latimea cuprinsa in inter/alul @1810*18!0A
Bistograma 1.3.3

0in Bistograma 1.3.3 se obser/a ca ma'oritatea modelelor similar alese au
inaltimea cuprinsa in inter/alul @1280*1880A
5
Bistograma 1.3.!
0in Bistograma 1.3.! se obser/a ca ma'oritatea modelelor similar alese au
iapatamentul cuprinsa in inter/alul @,6D0*,2D0A
Bistograma 1.3.5
0in Bistograma 1.3.5 se obser/a ca ma'oritatea modelelor similar alese au
consola fata cuprinsa in inter/alul @1!D0*1550A
Bistograma 1.3.5
0in Bistograma 1.3.5 se obser/a ca ma'oritatea modelelor similar alese au
consola spate cuprinsa in inter/alul @1500*1535A
6
1.4 Analiza parametrilor masici
En continuare se /a face o analiz> a medelelor dup> /alorile masei utile i a masei
proprii: FntrucGt se obser/> c> acestea /ariaz> Fn func ie de
num>rul de pasageri: de lungimea total> sau de ampatament. 9e /a Fntocmi urm>torul tabel Fn
care /or fi prezentate(
m
0
? masa proprie a autoturismuluiH
m
u
? masa utilaH
m
a
? masa total> permisibil> <masa auto/eiculului I pasageriI Fnc>rc>tur>=
m
01
? masa proprie liniar> <este definit> ca fiind raportul dintre masa prorie a auto/eiculului
m
0
i lungimea total> a auto/eiculului=
T)80. 1.4.1 P)2)60,2++ 6)3+9+ )+ 6-70.0.-2 3+6+.)20
6r.crt m
0
m
u
m
a
m
01
$1 1280 620 ,!50 0.38,138
$, ,0,0 230 ,250 0.!,8825
$3 1D20 5!0 ,510 0.!,233,
$! 18!5 6D5 ,5!0 0.!1!50,
$5 1230 200 ,!30 0.381052
$6 160D !!1 ,050 0.356263
$2 ,1!0 D10 3050 0.!15!18
Bistograma 1.!.1
0in Bistograma 1.!.1 se obser/a ca ma'oritatea modelelor similar alese au masa
proprie cuprinsa in inter/alul @1D00*,050A
Bistograma 1.!.,
7
0in Bistograma 1.!.1 se obser/a ca ma'oritatea modelelor similar alese au masa
utila cuprinsa intre inter/alele @500*600A si @600*200A
Bistograma 1.!.3
0in Bistograma 1.!.3 se obser/a ca ma'oritatea modelelor similar alese au masa
totala cuprinsa in inter/alul @,!00*,600A
1.5 Analiza parametrilor energetici
Pentru analiza parametrilor energetici a modelelor similare : ete rele/ant
urmatorul table : in care /om nota (
* .aportul de comprimare J @*AH
* 6umarul de cilindrii iH
* Aleza'/cursa KL0/9H
* Putere maxima P
max H
* 5uratia nH
* Putere specifica P
sp
H
8
T)80./. 1. P)2)60,2+ 040210,+9+ )+ 6-70.0.-2 3+6+.)20
N2.92, I B C 4
>2-,@6+4A
P
6)=
>?DA
P
3*
>?D@?1A
4M
6)=
>2-,@6+4A
M
6)=
>N6A
V,
>96
3
A
$1 ! 0.85 18.5 !000 88 0.0!D 1500 ,80 ,121
$, 5 0.D! 1D.5 !,00 100 0.0!D 1D50 300 ,!D6
$3 ! 0.D5 ,1 !,00 23 0.036 ,000 ,!0 ,!22
$! ! 0.D, 12.5 3250 110 0.055 ,600 360 ,266
$5 ! 0.D3 ,1., 3600 D, 0.053 ,000 ,D5 ,D8,
$6 ! 0.D1 18 !000 83 0.05, ,000 ,35 ,18!
$2 ! 0.D5 1D 3500 1,D 0.062 ,000 !00 ,,25
Bistograma 1.5.1
0in Bistograma 1.5.1 se obser/a ca ma'oritatea modelelor similar alese au
turatia cuprinsa in inter/alul @3500*!000A

Bistograma 1.5.,
0in Bistograma 1.5.3 se obser/a ca ma'oritatea modelelor similar alese au
puterea maxima cuprinsa in inter/alul @100*130A
9
1.6 Stabilirea modelului de automobil ce se va proiecta
A/and in /edere caracteristicile modelelor similare studiate se pot contura cate/a
dintre caracteristicile automobilului ce /a fi proiectat. Autoturismul /a fi de tipul ;Automobil
de teren: cu motorul dispus in consola fata: longitudinal. 9e /a opta pentru o cutie de /iteze
manula cu cinci trepte. 0e asemenea: dimensiunile an/elopelor se /or incadra in inter/alele
determinate de modelele similare.
0in punctul de /edere al dimensiunilor exterioare automobilul proiectat /a a/ea
lungimea de !200 mm si latimea de 1830 mm. &naltimea /a a/ea /aloarea de 1230 mm. 0e
asemenea: ampatamentul fi de ,2!0 mm si ecartamentul /a fi 15,0 mm fata si 15,0 mm
spate.
C)* 2. S,/7+/. -21)4+5)2++ 10402).0 3+ ) :-260+ 9-43,2/9,+;0
2.1 Determianrea principalilor parametri dimensionali si masici ai
automobilului precum si a subansamblelor acestuia
2.1.1 D0,026+4)20) *2+49+*).+.-2 *)2)60,2++ 7+6043+-4).+ 0=,02+-2+
Pentru determinarea parametrilor dimensionali principali se /a utiliza metoda
inter/alului de Fncredere pentru fiecare parametru al auto/eiculului.
0eterminarea parametrilor dimensionali folosind metoda inter/alului de Fncredere
se face urm>rind urm>torii paMi(

%alculul mediei /alorilor cunoscute: de la modele alese pentru fiecare

parametru x
'
<,.1=

%alculul abaterii medii p>tratice a /alorilor parametrului respecti/

10
<,.,=

%alculul coeficientului de /ariaNie a /alorilor parametrului respecti/

<,.3=

0eterminarea inter/alului de Fncredere pe baza inegalit>Nii

<,.!=
<,.5=

Alegerea /alorii parametrului din inter/alul

0up> calcularea fiec>rui parametru dup> metoda inter/alului de Fncredere:
/alorile calculate se /or centraliza Fn tabelul ,.1
T)80. 2.1P)2)60,2++ 0=,02+-2 9).9/.),+
Parametru 9x %/x @"A xales
-ungime @mmA !5D2 108 ,.3 !!D6.606 !6D2.108 !600
->Nime @mmA 12D8 38 ,.0D 126,.88! 183,.5!5 1800
En>lNime @mmA 181D 1,6 6.D 120,.16, 1D35.838 1250
Ampatament @mmA ,66D 2! ,.2 ,600.6D5 ,232.826 ,200
Ccartament faN> @mmA 151! ,! 1.68 1!D1.2,1 1536.85 1500
Ccartament spate
@mmA
151D ,6 1.61
1!D!.88! 15!,.,5D
15,0
,.1., Predeterminarea parametrilor masici
Pentru determinarea parametrilor masici se /a utiliza metoda inter/alului de
Fncredere cu aceleaMi formule. 0atele se /or Fnscrie Fn tabelul ,.,
Tabel 2.2
T)80. 2.2
Parametru 9
x
%
/x
@"A x
ales
11
$asa proprie @kgA 1281 183 10 1200 ,0!0 1800
$asa util> @kgA 66D 1!8 ,, 600 206 630
$asa maxim> @kgA ,5!0 302 1, ,,56 ,8,0 ,!30
0in ultima coloan> se aleg/alorile pentru parametrii masici ai automobilului de
proiectat.
2.1.3 Predeterminarea parametrilor masici si dimensionare pentru
principalele subansambluri ce compun autoveiculul impus prin tem!
En /ederea predetermin>rii parametrilor dimensionali si masici ale principalelor
subansamble ce corespund auto/eiculului de proiectat /om apel la tabelul cu ponderile
maselor acestor subansamble.5oate aceste ponderi /or fi alese NinGndu*se cont de
clasa din care face parte automobilul si de faptul c> /arianta constructi/> este totul
faN>..aportarea se face la masa proprie.5oate aceste /alori sunt cuprinse in tabelul ,.3.
5abel ,.3
6r.
crt
0enumire subansamblu m' @kgA
F-26)
10-60,2+9E
70 F49)72)20
1 .adiator 50 0.0,2228 0reptungi
, +aterie si sistemu electric 50
0.0,2228
Patrat
3 $otor 150 0.083333 0reptungi
! Punte fata 110 0.061111 0reptungi
5 9istem de directie 60 0.033333 Patrat
6 Ambreia' 50 0.0,2228 5rapez
2 %utie de /iteze D0 0.05 Patrat
8 9ofer 25 0.0!1662 Patrat
D
9caun conducator auto si
pasager
30
0.016662
Patrat
10 Portiere si geamuri fata 80 0.0!!!!!
11 Portiere si geamuri spate 20 0.03888D
1, +anceta din spate !0 0.0,,,,,
13 9istem de e/acuare !5 0.0,5 0reptungi
1! .oata de rezer/a ,0 0.011111 0reptungi
15 .oti fata !0 0.0,,,,, %erc
16 .oti spate !0 0.0,,,,, %erc
12 .ezer/or 35
0.01D!!!
0reptungi
18 Punte spate 100
0.055556
5riungi
1D 9istem de franare ,0
0.016662
Patrat
,0 5ransmisie cardanica 60
0.036111
,1 %aroserie 520
0.316662
O
1
12
2.2 Determinarea "ormei #i a spa$iului util% inclusiv a interiorului postului de
conducere.
Pentru determinarea formei Mi a spaNiului util a automobilului de proiectat se /a
Fntocmi sciNa de organizare general> a automobilului.
0imensiunile interioare ale automobilului se /or alege Fn funcNie de dimensiunile
alese pentru definirea spaNiului de conducere care trebuie s> aib> Fn /edere poziNia cGt
mai comod>: s> existe libertate de miMcare a /olanului: manetelor de comand> Mi
pedalelor.
0imensiunile portbaga'ului sunt stabilte Fn funcNie de tipul Mi destinaNia
automobilului.
0intredimensiunile care caracterizeaz> aceste zone ale automobilului se menNioneaz>(
-
$>rimea /olumului util exprimat in dm
3
sau m
3
-
0imensiunile /olumului util( lungime x l>Nime x Fn>lNime exprimate Fn mm.
9paNiul util al automobilul de proiectat /a a/ea urm>toarele caracteristici(
-
/olumul spaNiului de portbaga' de !50 l <dm
3
=: cu urm>toarele dimensiuni(
-
lungime( 1000mmH
-
l>Nime( D00mmH
-
Fn>lNime( !80mm.

0efinirea spaNiului de conducere se /a face prin amplasarea unui manecin din
grupa D0".
Prin amplasarea manecinului se FnNelege poziNia acestuia pe scaunul Moferului care
este definit> de urm>toarele ungiuri(
-
Pngiul G dintre axa torsului rezemat pe scaun Mi /ertical>H
-
Pngiurile H& I& J principalelor articulaNii <Mold: genunci: glezn>=H
Valorile ungiurilor alese sunt date Fn tabelul ,.!.
Tabel 2.4
Pngi Valoare @
0
A
G ,5
I 25
J 1,0
H DD
13
PoziNionarea manecinului se /a reprezenta grafic sub forma unui desen care /a
cuprinde poziNionarea manecinului pe scaunul Moferului.En cadrul acestui desen se /or
indica Mi reprezenta grafic ungiurile din tabelul ,.! :precum Mi dimensiunile postului de
conducere cu /alorile date Fn tabelul ,.5.
Tabel 2.5
6r.
crt
0imensiune Valoare
1 Pngiul de Fnclinare spre Fnapoi Q @
0
A 31
,
0istanNa /ertical> de la punctul . la punctul c>lcGiului * B
z

@mmA
3,0
3 %ursa orizontal> a punctului . @mmA 150
! 0iametrul /olanului 0 @mmA 330
5 Pngiul de Fnclinare a /olanului R @
0
A ,5
6
0istanNa orizontal> Fntre centrul /olanului Mi punctul c>lcGiului *
S
x
@mmA
650
2
0istanNa /ertical> Fntre centrul /olanului Mi punctul c>lcGiului *
S
z
@mmA
200
8
0istanNa orizontal> de la punctul . la punctul c>lcGiului ? B
x

@mmA
280
&n figura 1 se prezint> manecinul bidimensional amplasat la postul de
conducere.
#ig.1. $anecinul bidimensional amplasat la postul de conducere.
14
,.3 Entocmirea
sciNei de organizare
general>
En /ederea
Fntocmirii sciNei de
organizare general> a
autoturismului de proiectat s*a pornit de la modelul similar de referinN> con/enabil ales
la capitolul 1 Mi s*a con/enit ca modelul ce urmeaz> a fi proiectat s> indeplineasc>
urmatoarele caracteristici tenice( motorul este cu patru cilindrii in linie amplasat
longitudinal Fn faN>: ambreia'ul este monodisc uscat cu arc diafragm> acNionat idraulic:
scimb>torul de /iteze este mecanic cu 5I1 trepte: transmisia se face la roNile din spate:
iar suspensia faN> este de tip $% Person: cea spate fiind cu foi de arc.
0atorita faptului ca sistemul de directi/e a fost lasat ca subansamblu cu masa
distinct si nu a fost inclus in cadrul puntii fata: a fost necesara plasarea acestuia
aproximat sub forma unui cilindru: in apropierea puntii dar putin dezaxat fata de
aceasta: cum se intalneste de cele mai multe ori in realitate.
.ezer/orul de combustibil este pozitionat intre cele doua roti din spate: astfel
incat sa nu obstructioneze bratele suspensiei : dar in acelasi timp sa fie cat mai aproape
de sol: pentru a obtine un centru de greutate cat mai 'os.
5ransmisia cardanica este aproximata la un cilindru: de lungime aproximati/
egala cu ampatamentu.
Puntile au fost reprezentate sub forma a doi cilindri cu lungime aproape egala cu
ecartamentul <egal in fata si in spate= auto/eiculului dar cu diametrul mai mare in cazul
puntii spate deoarece include in plus fata de puntea fata <la care nu a mai fost inclus
sistemul de directi/e= si transmisia principal in ungi impreuna cu diferentialul.
.oata de rezer/a a fost amplasata in pozitie orizontala: tot sub podea: ciar la
partea din spate: pentru un acces facil la ea in caz de ne/oie. 9olutia amplasarii rotii de
rezer/a in interiorul spatiului util al microbuzului nu s*a considerat con/enabila
deoarece: in caz de a/arie cand microbuzul este incarcat: ar fi necesara descarcarea
macar partial a acestuia pentru acces la subansamblu.
%aroseria a fost aproximata la un paralelipiped desi se obser/a lipsa unei parti
din acesta la partea din fata a auto/eiculului. &nsa: se considera ca astfel se pastreaza
repartitia maselor deoarece este foarte usor de intuit ca partea din fata a caroseriei in
15
care au fost incluse si scaunele si alte dispositi/e: are o masa mai mare decat partea
din spate.
2.4 Determinarea pozi$iei centrului de greutate al autoveiculului #i a
parametrilor de stabilitate longitudinal! #i transversal!.
,.!.1 Determinarea pozi$iei centrului de greutate al autoveiculului at&t la sarcin!
nul! c&t #i la sarcin! util! maxim! constructiv!.
0eterminarea centrului de greutate al automobilului se /a face atGt la Fnc>rcare nul> cGt
Mi la Fnc>rcare util> maxim> constructi/>.
%oordonatele centrului de greutate al automobilului sunt date de relaNiile(
-
coordonata pe x( <,.6=
-
coordonata pe z(
<,.2=
unde(
0eterminarea centrului de greutate al automobilului se face alegGnd un sistem de axe
7)T : unde axa 7 este Fn lungul automobilului Mi axa T este perpendicular> pe planul carosabil.
Alegerea poziNiei originii sistemului de axe se poate face Fn dou> moduri(

)riginea se afl> Fn centrul de greutate al caroseriei. Particularitatea acestuia este

c> la determinarea centrului de greutate /or fi Mi cote negati/e.

)riginea se afl> la intersecNia dintre dreapta /ertical ce trece prin centrul de

greutate al caroseriei la extremitatea faN> a automobilului Mi planul c>ii de rulare.
&n acest caz nu /or fi cote negati/e.
En leg>tur> cu poziNia centrului de mas> pentr*o persoan> aMezat> pe scaun: Fn sensul
de mers al automobilului: Fn cazul scaunelor reglabile: centrul de mas> se afl> al distanNa de
100 mm faN> de punctul .. En>lNimea centrului de mas> pe /ertical> : faN> de punctul .: are
/aloarea medie de 180 mm.
16
Pentru determinarea centrului de greutate al automobilului se /a Fntocmi un tabel Fn care
se /a trece denumirea fiec>rui subansamblu precum Mi poziNia centrului de mas> al acestuia.
PoziNia originii sistemului de axe pentru automobilul de proiectat se /a alege la
intersecNia dintre dreapta tangent> la extremitatea faN> a automobilului Mi planul c>ii de rulare.
a' Determinarea centrului de greutate al automobilului la (nc!rcare nul!.
Tabel 2.6
6r. crt
0enumire
subansamblu
m' @kgA x' @mmA z' @mmA
x'm'
@mmkgA
z'm'
@mmkgA
1 .adiator 60 ,0D 8!1 1,5!0 50!60
,
+aterie si
sistemu electric
50
!81 1015 ,!050 50250
3 $otor 150 2,, 288 108300 118,00
! Punte fata 110 2D8 ,DD 82280 3,8D0
5
9istem de
directie
60
1,,3 25, 23380 !51,0
17
6 Ambreia' 15 11!1 662 12115 10005
2 %utie de /iteze 60 1!52 6!5 82!,0 38200
8 9ofer 25 ,0!D 1106 153625 8,D50
D
9caun
conducator auto
si pasager
30
,132 D,8 6!110 ,28!0
10
Portiere si
geamuri fata
80
1856 D01 1!8!80 2,080
11
Portiere si
geamuri spate
20
,205 8D! 18D350 6,580
1,
+anceta din
spate
!0
,883 D,2 1153,0 32080
13
9istem de
e/acuare
80
,56, 3!, ,0!D60 ,2360
1! .oata de rezer/a ,0 !60! 106, D,080 ,1,!0
15 .oti fata !0 2D8 ,DD 31D,0 11D60
16 .oti spate !0 35!5 ,D8 1!1800 11D,0
12 .ezer/or 35 ,6DD 5,0 D!!65 18,00
18 Punte spate 100 3553 55, 355300 55,00
1D
9istem de
franare
60
2D8 ,DD !2880 12D!0
,0
5ransmisie
cardanica
,5
1800 562 !5000 1!125
,1 %aroserie 600 ,,D5 83, 1322000 !DD,00
O 1800 * * 3!21D,5 1305850
0eterminarea Fnc>rc>rilor la cele dou> punNi Fn cazul automobilului neincarcat se
face cu urm>toarele formule:
-
Puntea faN>( <,.8=
-
Puntea spate( <,.D=
%oordonatele centrului de greutate al automobilului neFnc>rcat sunt(

b' determinarea centrului de greutate al automobilului la (nc!rcare maxim!
6r. crt 0enumire
subansamblu
m' @kgA x' @mmA z' @mmA x'm'
@mmkgA
z'm'
@mmkgA
18
1 .adiator 60 ,0D 8!1 1,5!0 50!60
, +aterie si sistemu
electric
50 !81 1015 ,!050 50250
3 $otor 150 2,, 288 108300 118,00
! Punte fata 110 2D8 ,DD 82280 3,8D0
5 9istem de directie 60 1,,3 25, 23380 !51,0
6 Ambreia' 15 11!1 662 12115 10005
2 %utie de /iteze 60 1!52 6!5 82!,0 38200
8 9ofer 25 ,0!D 1106 153625 8,D50
D 9caun conducator
auto si pasager
30 ,132 D,8 6!110 ,28!0
10 Portiere si geamuri
fata
80 1856 D01 1!8!80 2,080
11 Portiere si geamuri
spate
20 ,205 8D! 18D350 6,580
1, +anceta din
spate
!0 ,883 D,2 1153,0 32080
13 9istem de
e/acuare
80 ,56, 3!, ,0!D60 ,2360
1! .oata de rezer/a ,0 !60! 106, D,080 ,1,!0
15 .oti fata !0 2D8 ,DD 31D,0 11D60
16 .oti spate !0 35!5 ,D8 1!1800 11D,0
12 .ezer/or 35 ,6DD 5,0 D!!65 18,00
18 Punte spate 100 3553 55, 355300 55,00
1D 9istem de franare 60 2D8 ,DD !2880 12D!0
,0 5ransmisie
cardanica
,5 1800 562 !5000 1!125
,1 %aroserie 600 ,,D5 83, 132200
0
!DD,00
,, Pasageri ,,5 ,D03 1106 653125 ,!8850
19
,3 +aga'e si
ecipament
auxiliar
!05 3D23 D55 160D06
5
386225
O ,!30 * * 523!16
5
1D!1!2
5
0eterminarea Fnc>rc>rilor la cele dou> punNi Fn cazul automobilului incarcat la sarcina
maxima se face cu urm>toarele formule:
-
Puntea faN>( <,.10=
-
Puntea spate( <,.11=

%oordonatele centrului de greutate al automobilului neFnc>rcat sunt(

,.!., Determinarea parametrilor de stabilitate longitudinal! #i transversal!
En faza de predeterminare a parametrilor dimensionali ai automobilului s*au a/ut Fn
/edere factorii geometrici( raza longitudinal> Mi trans/ersal> de trecere:garda la sol:ungiul de
atac Mi de dega'are. 0efiniti/area lor se face odat> cu sciNa de organizare general> Mi a
desenului de ansamblu.
Automobilul de proiectat /a a/ea caracteristicile de stabilitate date Fn tabelul ,.8.
Tabel 2.8
Parametru Valoare
Uarda la sol @mmA ,20
Pngiul de atac @
0
A !0
Pngiul de dega'are @
0
A ,5
.aza lomgitudinal> de trecere
@mmA
,!16
.aza tran/ersal> de trecere @mmA 85!
#actorii mecanici ai capacit>Nii de trecere definesc interacNiunea dintre automobil Mi
mediul Fncon'ur>tor Mi leg>tura cu deplasarea acestuia pe un anumit drum.
%ondiNiile cele mai dificile la Fnaintare: pentru automobile sunt la urcarea pantei maxime
impus> prin tema de proiectare.
VinGnd cont c> automobilul de proiectat are tracNiune faN> se /or utiliza urm>toarele
expresii pentru ungiul limit> de patinare Mi r>sturnare.
-
Pngiul limit> de patinare(
20
<,.1,=
-
Pngiul de r>sturnare(
<,.13=
Panta maxim> din tema de proiectare este de 31" adic> un ungi de 12
0
.
%ondiNiile de stabilitate longitudinal>: la deplasarea automobilului pe pant> maxim> impus> sunt(


2.5 Alegerea pneurilor #i a )antelor #i stabilirea caracteristicilor acestora
-a alegerea pneurilor trebuie s> se Nin> seama de o caracteristic> important> a pneurilor
reprezentat> de capacitatea portant! care este definit> prin Fnc>rcarea radial> maxim>
suportat> de pneu. #iind ales num>rul de pneuri la fiecare punte: Fnc>rcarea static> pe pneu
corespunde sarcinii utile maxime calculate a utomobilului /a fi(
%apacitatea portant> necesar> a pneului /a fi(
-
Enc>rcarea static> pe pneurile punNii faN>(
<,.1!=
-
Enc>rcarea static> pe pneurile punNii spate(
%apacitatea portant> necesar> este( ( da6
21
Pneul ales pentru automobilul de proiectat /a a/ea urm>toarea simbolizare 20@K0 R1!
104 T
cu urm>toarele caracteristici(
-
->Nimea secNiunii pneului( +uL,05 mm
-
0iametrul exterior( 0eL 23! mm
-
.aza liber> r0L362
-
.aza static> rsL,D0
-
.aza de rulare rrLW r0L0.D3X3,8L3!1 mm
-
%apacitatea portant> YpL8D1 da6 Mi presiunea aerului din pneu corespunz>toare pL,.8
bar
-
Viteza maxim> de exploatare a pneului VpmaxL1D0 km/
C)*+,-./. 3. C).9/./. 70 ,2)9L+/40 ). )/,-;0<+9/./+ 70 *2-+09,),
3.1 Determinarea parametrilor necesari calcului de trac$iune
3.1.1 Determinarea coeficientului de rezisten la rulare a pneurilor
En timpul rul>rii automobilului coeficientul de rezistenN> la rulare are o influenN>
important> asupra puterii motorului Mi a comsumului de combustibil.
0eterminarea coeficientului de rezistenN> la rulare pentru automobilul de proiectat se /a
face Fn funcNie de caracteristicile pneurilor Mi dup> o funcNie polinomial> (

<3.1=
unde( (
9e /a reprezenta grafic dupa /alorile centralizate Fn tabelul 3.1.
Tabel 3.1
V @km/A f V @km/A f
22
0 0.016 100 0.012
10 0.016 110 0.018
,0 0.016 1,0 0.018
30 0.016 130 0.01D
!0 0.016 1!0 0.01D
50 0.016 150 0.0,0
60 0.016 160 0.0,0
20 0.012 120 0.0,1
80 0.012 180 0.0,,
D0 0.012 1D0 0.0,3
reprezint> coeficientul de rezistenN> la rulare la /itez> mic>:
@!"mA Mi @
2
!"m
2
A coeficienNi de influenN> ai /itezei care pot fi
aleMi din tabele standardizate.
VariaNia coeficientului de rezistenN> la rulare Fn funcNie de /iteza automobilului.
23
3.1., Determinarea ariei seciunii trans#ersale ma$ime a automobilului
Aria secNiunii maxime sau aria proiecNiei frontale a automobilului se obNine prin(
-
Planimetrarea conturului exterior delimitat din /ederea din faN> a desenului de ansambluH
-
%alculul cu relaNia(
<3.,=

3.1.3 Determinarea coeficientul de rezisten a aerului
Pentru determinarea performanNelor de tracNiune Mi consum al automobilului de proiectat:
principalii parametri aerodinamici care trebui cunoscuNi sunt coeficientul de rezistenN> a aerului
cx: aria secNiunii trans/ersale maxime a automobilului %.
24
%oeficientul cx este dependent de forma automobilului Mi de aceea este util s> se
cunoasc> /aloarea acestuia Mi pentru diferite tipuri de automobile.
En tabelul dat: se dau inter/ale cu /alorile lui cx Fn funcNie de aria automobilului.
Tabel 3.2
5ipul automobilui A @m
,
A cx cx ales
Autoturism cu caroserie
Fncis>
1.6Z,.8 0.30Z0.50 0.!5
3.1.! Determinare randamentului transmisiei
Prin determin>ri experimentale s*a ar>tat c> randamentul transmisiei depinde de un
num>r mare de factori( momentul transmis: turaNia arborelui primar: treapta cuplat> a
scimb>torului de /itez>. 0eoarece luarea Fn considerare a tutror acestor factori Fn faza iniNial> a
proiect>rii automobilui e dificil> atunci randamentul transmisiei se consider> constant.
.andamentul automobilului din tema de proiectare se adopt> la /aloarea . ntL0.85
1.1 Determinarea rezistenelor la &naintare 'i a puterilor corespunztoare( &n funcie de
#iteza automobilui
Puterea maxim> a motorului este condiNionat> de puterea cea mai mare necesar>
deplas>rii automobilului. Automobilul Fn deplasare trebuie s> Fn/ing> urm>toarele rezistenNe(
-
.ezistenNa la rualare(
<3.3=
-
.ezistenNa la pant>( dar
<3.!=
-
.ezistenNa aerului(
<3.5=
+ilanNul de putere al automobilului este(

<3.6=
$otorul automobilului trebuie s> Fn/ing> puterile dez/oltate de c>tre rezistenNe.Acestea sunt(
-
Puterea la rulare(
<3.2=
25
-
Puterea aerului(
<3.8=
Valorile rezistenNelor Mi a puterilor corespunz>toare se /or centraliza Fn tabelul 3.3.
9e /or reprezenta grafic /ariaNia fiecarei rezistenNe Mi puteri Fn funcNie de /iteza automobil
ui
.
5able 3.3.Valorile rezistentelor si a puterilor
26
V@km/
A
f .rul@da6A .a@da6A Prul@k[A Pa@k[A \. \P
0 0.016 38.88 0 0 0 38.88 0
10 0.016 38.88 0.!D2D38 1.08 0.01383, 3D.322D! 1.0D383,
,0 0.016 38.88 1.DD1251 ,.16 0.110653 !0.82125 ,.,20653
30 0.016 38.88 !.!81!! 3.,! 0.323!53 !3.361!! 3.613!53
!0 0.016 38.88 2.D62005 !.3, 0.885,,3 !6.8!201 5.,05,,3
50 0.016 38.88 1,.!!8!5 5.! 1.2,8D51 51.3,8!5 2.1,8D51
60 0.016 38.88 12.D,526 6.!8 ,.D826,2 56.80526 D.!626,2
20 0.012 !1.31 ,!.3D8D5 8.03,5 !.2!!,!1 65.208D5 1,.2262!
80 0.012 !1.31 31.8680, D.18 2.08128, 23.1280, 16.,6128
D0 0.012 !1.31 !0.33,D6 10.3,25 10.083,! 81.6!,D6 ,0.!102!
100 0.012 !1.31 !D.2D328 11.!25 13.83161 D1.10328 ,5.30661
110 0.018 !3.2! 60.,50!8 13.365 18.!0D82 103.DD05 31.22!82
1,0 0.018 !3.2! 21.20305 1!.58 ,3.D010, 115.!!3 38.!810,
130 0.01D !6.12 8!.151!D 16.62,5 30.3880! 130.3,15 !2.0605!
1!0 0.01D !6.12 D2.5D581 12.D55 32.D53D3 1!3.2658 55.D08D3
150 0.0, !8.6 11,.036 ,0.,5 !6.68162 160.636 66.D3162
160 0.0, !8.6 1,2.!2,1 ,1.6 56.65!,6 126.02,1 28.,5!,6
120 0.0,1 51.03 1!3.D0! ,!.0D25 62.D5!68 1D!.D3! D,.05,18
180 0.0,, 53.!6 161.331D ,6.23 80.665D3 ,1!.2D1D 102.3D5D
1D0 0.0,3 55.8D 12D.2556 ,D.!D25 D!.820DD ,35.6!56 1,!.3685
27
0in grafice reiese c> rezistenNa la rulare pentru /iteze mici ale automobilului este mic>
dar pentru /alori FncepGnd de la D0 km/ rezistenNa la rulare de/ine semnificati/>.
.ezistenNa aerului la /iteze mici este neimportant> dar de la /iteze de la 20km/ de/ine
important> putGnd afecta performanNele automobilului.
VariaNia puterii la rulare este la Fnceput liniar> dar cu cGt /iteza creMte de/ine important>
acesta /ariind parabolic. Pentru automobilul de proiectat puterea Fn/ingerii rezistenNei aerului
de/ine important> de la /iteze Fn 'ur de 100km/.
VariaNia sumei de rezistenNe Mi a sumei puterilor este parabolic>: ceea ce Fnseamn> c>
pentru /alori mici ale /itezei de deplasare a automobilului /ariaNia acestora este mic> dar de/in
semnificati/e la /iteze mari de deplasare.
Viteza legal> Fn localit>Ni este de 60 km/: se obser/> c> rezistenNa la rulare nu se
scimb> semnificati/ faN> de /iteze mai mici decGt acesta: dar rezistenNa aerului e ce/a mai
mare dar nu prea important> pentru a influenNa performanNele automobilului: acest lucru se /ede
Mi din graficul /ariaNiei puterii Fn/ingerii rezistenNei aerului.
Viteza de rulare pe autostrad> fiind de 1,0 km/ din grafice constat>m c> rezistenNele
cresc semnificati/. ) creMtere important> a/Gnd*o rezistenNa aerului: aceasta dublGndu*se faN>
de cazul precedent.
9e mai obser/> c> Mi puterile necesare Fn/ingerii rezistenNelor cresc deoarece motorul e
ne/oit s> dez/olte un cuplu mai mare Mi o turaNie mai mare.
28
C)*+,-./. 4 P207026+4)20) 9)2)9,02+3,+9++ .) 3)29+4E ,-,).E ) 6-,-2/./+.
A.01020) 6-,-2/./+ )/,-;0<+9/././+ +6*/3 *2+4 ,06E.
Puterea maxim> a motorului este condiNionat> de puterea cea mai mare necesar>
deplas>rii auto/eiculului Fn stGns> leg>tur> cu performanNele de tracNiune. Prin tema de proiect
se impune o /itez> maxim> a auto/eiculului: care se poate atinge numai Fn palier. Pentru a
a/ea o anumit> acoperire: din punct de /edere a puterii: se admite c> /iteza maxim> se poate
atinge pe o pant> foarte mic>:<p0L<0.05Z0.3="=: rezultGnd astfel o putere maxim> mai mare
decGt Fn cazul deplas>rii Fn palier.
4.1 Predeterminarea caracteristicii la sarcin! total! a motorului din condi$ia de
atingere a vitezei maxime la deplasarea autoveiculului (n palier.
+ilanNul de putere este(
<!.1=
Pentru VLVmax: rezult> c> deci PdL0
.elaNia <!.1= de/ine(
<!.,=
Puterea maxim> a motorului conform relaNiei <!.,= este(


unde s*a considerat p0L0.3".
0eoarece Fn tema de proiectare nu s*a impus un motor anume: alegerea motorului se
face analizGnd motoarele modelelor similare de auto/eicule Mi Fn funcNie de soluNiile pe care le
au modelele similare se alege motorul auto/eiculului de proiectat.
5ipurile de motoare ale modelelor similare sunt prezentate Fn tabelul !.1.
Tabel 4.1
6r
crt
0enumire automobil 5ip motor 5ip combustibil
1 )pel * #rontera + * ,., 05& ,., l )B% motorina
,
-and .o/er * 0isco/er1 && * ,.5
50i
,.5 l )B% motorina
3
$itsubisi * $ontero 9port * ,.5
50
,.5 l )B% motorina
! 4eep * %erokee && * ,.8 50 ,.8 0)B% motorina
5 5o1ota * !runner &&& * 3.0 50 3.0 )B% motorina
29
6 6issan * 7*5rail & * ,., 0i ,., 0)B% $otorina
2 &/eco * $assif !x! * 3.0 BP5 3 l 0)B% motorina
0in tabel se obser/> c> toate modelel similare sunt ecipate cu motoare pe motorina: deci
auto/eiculului de proiectat /a fi ecipat la rGndul s>u tot cu motor pe motorina.
$odelarea caracteristicii la sarcin> total> a motorului se face cu relaNia analitic>(

<!.3=
sau sub o form> simplificat>(
<!.!=
unde f) defineMte caracteristica la sarcin> total> raportat> Mi depinde de tipul Mi caracteristicile
constructi/e ale motorului.
0up> ce tipul de motor a fost ales se determin> /alorile coeficienNilor de adaptibilitate
<ca= Mi coeficienNilor de elasticitate <ce= ai motorului: pentru fiecare motor al modelelor similare.
%oeficienNii au urm>toarele formule(
-
%oeficientul de adaptibilitate(
<!.5=
-
%oeficientul de elasticitate(
<!.6=
Entre cei doi coeficienNi exist> leg>tura(
<!.2=
Pe baza formulelor de mai sus s*au determinat coeficienNii de adaptabilitate Mi
elasticitate pentru motoarele modelelor similare. Valorile acestora sunt date Fn tabelul !.,.
Tabel 4.2
Valorile coeficienNilor pentru motorul automobilului de proiectat se /a face dup> metoda
inter/alului de Fncredere.
0up> aplicarea metodei inter/alului de Fncredere s*au abNinut inte/alul de /alori pentru
fiecare coeficient Fn parte. &nter/alul de /alori precum Mi /aloarea aleas> este dat Fn tabelul !.3.
6r. crt
0enumire
automobil
%a %e
30
1
)pel *
#rontera +
1.31,5 0.325
,
-and .o/er *
0isco/er1 &&
1.1666666
2
0.66666662
3
$itsubisi *
$ontero 9port
1.,61D0!2
6
0.!261D0!8
!
4eep *
%erokee &&
1.1533333
3
0.6D333333
5
5o1ota *
!runner &&&
1.,,,,,,,
,
0.55555556
6
6issan * 7*
5rail &
1.,5 0.5
2
&/eco * $assif
!x!
1.,1!,852
1
0.521!,8521
Valorile coeficienNilor pentru motorul automobilului de proiectat se /a face dup> metoda
inter/alului de Fncredere.
0up> aplicarea metodei inter/alului de Fncredere s*au abNinut inte/alul de /alori pentru
fiecare coeficient Fn parte. &nter/alul de /alori precum Mi /aloarea aleas> este dat Fn tabelul !.3.
Tabel 4.3
%oeficient &nter/al Valoare aleas>
%a 1.13 ? 1.31 1.,8
%e 0.32 ? 0.2, 0.65
%unoscGndu*se /alorile coeficienNilor de adaptabilitate Mi elasticitate se pot calcula /alorile
coeficienNilor de form> ai carateristicii motorului. Acestia sunt(
<!.8= respecti/ <!.D=
9e adopt> o /aloare pentru m>rimea rapotat>( .
Pentru autoturisme se adopt> .
Puterea maxim> necesar> motorului teoretic la /itez> maxim> se calculeaz> cu formula(
31

<!.10=
unde
<!.11=
.ezult>
f<]=L 0.36X0.DI,.,6X0.D
,
* 1.63X0.D
3
L 0.D66
0eci P
max
L 131.1!/0:D66 L 135.2^136 kS
Pentru stabilirea turaNiei de putere maxim> n) se Nine cont de /alorile existente la
motoarele modelelor similare alese: Fn special acelora c>ror putere maxim> se aproprie de cea
calculat>.
Astfel parametrii model>rii curbei de putere sunt cunoscuNi Mi aceasta poate fi utilizat> Fn
gama de /alori ale turaNiei .
Pnde .
Pentru motorul teoretic al automobilului de proiectat turaNia se Fncadreaz> Fn inter/alul(
.
Astfel cu turaNia stabilit> se poate modela caracteristica de putere utilizGnd relaNia !.3.
$odelarea curbei de moment motor se poate face cu a'utorul relaNiei de transformare(
unde P @kSA Mi n @rot/minA.
<!.1,=
$odelarea curbelor de putere Mi moment maxim al modelelor similare de motoare: se /a
face la fel ca Mi pentru motorul teoretic. VariNia /alorilor puterilor Mi momentelor maxime ale
modelelor similare de motor se dau Fn tabelul !.5: !.6 precum Mi graficele lor.
Tabel 4.4
N2.C2,
M-70.
>MDA >2-,@6+4A >N6A >2-,@6+4A
1 &/eco *
$assif !x! *
3.0 BP5
131 3!00 400 2000
, 4eep *
%erokee && *
129 4000 3K0 1N0
32
,.8 50
3 5eoretic 13! 4000 !0 2!00
Tabel 4.5
4
>2-,@
6+4A
K00 1200 1!00 2000 2200 2400 2K00 3200 3!00 4000
P>?DA 2.!494
04!!
44.00!2
9!3
!3.9222
49!!
K3.K0
04N
93.22
!42
102.0
441
11N.0
!
12N.2
40N
131 12!.
N3K
M>7)
N6A
30.!30
0NN
3.0400
1343
3K.1N3
!K4N
40.03
!N
40.4K
993
40.!2
!33
39.94
3
3N.99
32K
34.N!
9K
30.2
N44
Tabel 4.6
n
@rot/
minA
800 1,00 1600 ,000 ,,00 ,!00 ,800 3,00 3600 !000
P@k[A ,6.6!6,! !1.8D6
6,
56.208
!
6D.28
D
25.,2
618
2D.8!
58!
85.58
63!
85.21
2D,
28.D!
8
63.D
8!
$@da
6mA
31.8,560,D 33.360
18368
33.865
5!263
33.3!
16D
3,.6D
381
31.28
863
,D.,0
63!
,5.5D
!8!
,0.D5
!1,
15.,
8!,
33
4.2 Alegerea motorului #i prezentarea caracteristicii sale la sarcin! total!
Pentru alegerea motorului ce /a ecipa automobilul de proiectat: se /a utiliza metoda
caracteristicilor relati/e la sarcin> total>. Aceasta presupune alegerea a cel puNin dou> motoare
cu putere maxim> foarte apropriat> de cea teoratic> Mi suprapunerea curbelor de /ariaNie
.
En funcNie de poziNia relati/> a curbelor obNinute se alege motorul care asigur> o rezer/>
de putere mai mare.Adic> se /a alege motorul a c>rei caracteristici este situat> deasupra celei
teoretice.
Valorile calculate necesare tras>rii caracteristicii la sarcin> total> pentru motorul teoretic
se dau Fn tabelul !.2 precum Mi graficul caracteristicii.
Tabel 4.*
n
@rot/m
inA
800 1,00 1600 ,000 ,,00 ,!00 ,800 3,00 3600 !000
P@k[A ,2.,,66
56
!!.3D,8
!8
6,.520
88
80.2!
3,
8D.50
D,3
D2.8D
,,6
113.0
005
1,5.0
50!
133.0
,!3
135.
D05
$@da
6mA
3,.5188
32,6
35.3!28
05,,
32.366
5!2!
38.52
506
38.82
5!D
38.D2
335
38.56
1!,
32.33
D,6
35.30
682
3,.!
6!3
34
En funcNie de poziNia ocupat> de curbele caracteristicilor relati/e modelelor similare de
motoare faN> de motorul teoretic se /a face alegerea motorului care posed> o rezer/> de putere
mai mare.
Valorile caracteristicilor relati/e ale modelor de motoare similare Mi motorul teoretic sunt
prezentate Fn tabelul !.8.
Tabel 4.8
n/np 0., 0.3 0.! 0.5 0.55 0.6 0.2 0.8 0.D 1
p/p
max
0.,001D
6
0.3,6!1
8 0.!6008
0.5D3
2
0.658
156
0.21D
2D6
0.830
886
0.D1D
!88
0.D2
81,
0.DD
D3
p/p
max
0.1D52D
6D8,
0.335D,
5D,6
0.!82D5
610!
0.63D
6D8
0.211
65,
0.228
D63
0.8D3
561
0.D21
303 1
0.D6
2!6
p/p
max 0.,0656 0.3,!28 0.!3D6 0.5!1
0.583
536
0.618
D6
0.663
!6
0.66!
!8
0.61
,
0.!D
6
35
%onform caracteristicii: motorul ce /a ecipa automobilul de proiectat /a fi motorul
modelului similar Mi /a a/ea caracteristicile urm>toare
N2.C2, M-70.
>MDA
>2-,@6+4A
>N6A >2-,@6+4A
1 &/eco *
$assif !x!
* 3.0 BP5
131 3!00 400 2000
%aracteristici ale motorului ales(
P
max
L131k[ n
p
L3500 rot/min
$
max
L!006m n
$
L,00 rot/min
P
max
/n
p
L0.03! k[/min
*1
$
max
/n
$
L0., 6m/min
*1
n
min
L1600 min
*1
rezulta $
max
/n
min
L0.,5 6m/min
*1
n
max
L3600 min
*1
rezulta $
max
/n
max
L0.111 6m/min
CAP. DETERMINAREA RAPORTULUI DE TRANSMITERE AL
TRANSMISIEI PRINCIPALE SI AL PRIMEI TREPTE A
SCHIMBATORULUI DE VITEZE
36
5.1 Predeterminarea si de"initivarea raportului de transmitere al transmisiei
principale *i
+
'
Predeterminarea /alorii raportului de transmitere al transmisiei
principale <i
0
= se face din conditia ca automobilul sa atinga /iteza maxima
la deplasarea sa in treapta cea mai rapida a 9V: care este: in general:
treapta de priza directa <la 9V cu trei arbori= sau treapta similara acesteia:
cu raportul de transmitere apropiat de 1<la 9V cu doi arbori=.
Viteza /ariaza cu raportul de transmitere conform relatiei(
sk
r
i i
n
r V

=
0
377 . 0
@km/A
<5.1=
iar pentru /iteza maxima relatia de/ine(
sn
p
r
sn
v
r
i i
n
r
i i
n
r V

=
0 0
max
max
377 . 0 377 . 0

<5.,=
Pnde * r
r
este raza de rulare( 3!1 @mmA
* i
0
este raportul de transmitere al transmisiei principale
* n
p
? turatia de putere ( 3600 @rot/minA
* ] ? raportul de turatie ( 0.D
* i
sn
? raportul de transmisie in priza directa ( L 0.D8 * pentru 9V
cu , arbori
* V
max
L160 km/
Pe baza relatiei 5.1 obtinem raportul de transmisie al transmisiei
principale (
i
0
L 0:322Xr
r
L0.322X0.3!1X
<5.3=
37
.ezulta i
0:predet
L ,.58,
Aceasta /aloare este mult prea mica in comparatie cu /alorile acestui
parametru de la modelele similare.$oti/ul pentru care s*a obtinut aceasta
/aloare este faptul ca momentul dez/oltat de motorul ales este mare. 0e
aceea /oi considera ca /iteza maxima se atinge in treapta de supra/iteza
a/and raportul de transmitere de 0.2.
i
0:predet
L0.322X0.3!1X L3.615
%um /aloarea obtinuta este mai mica decat 2: alegem o transmisie
principala simpla: cu o singura perece de roti in angrenare.
&n cazul transmisiei principale simple
i
0
L <5.!=
Pentru definiti/area raportului i
0
se /or alege 3 /ariante de pereci de
numere de dinti:pornind de la /aloarea predeterminata si de la scema
cinematic a transmisiei principale <fig. 5.1=
#ig 5.1 9cema cinematica a unei transmisii cinematice simple cu roti conice
unde z
p
reprezinta numarul de dinti ai pinionului
z
c
reprezinta numarul de dinti ai coroanei diferentialului
Pentru transmisia principala simpla se alege T
p
cu /aloarea
minima:care insa este dependenta de raportul i
0:predet. .
&n acest sens:pentru
angrena'ele conice se pot folosi recomandarile firmei Uleason:indicate in
tabelul 5.1
5ab. 5.1 6umarul minim de dinti T
p
38
Xse poate alege ciar 11.
Astfel(
pentru i
0
L 3.61 alegem T
p
L 11.
TcLi
0
XTp L_ TcL3D.22
<5.5=
TcL3D
Astfel i
01:ef
L L_ i
01:ef
L 3.5
<5.6=
Croarea relati/a a /alorii efecti/e fata de cea predeterminata este in cazul
acesta(
<5.2=
Pentru definiti/area raportului transmisiei principale: consideram inca
doua /ariante de numar de dinti(

i
0,:ef
L L 3.63
<5.8=
Croarea relati/a a /alorii efecti/e fata de cea predeterminata este in
cazul acesta(
<5.D=

respecti/

i
03:ef
L L 3.!
<5.10=
Croarea relati/a a /alorii efecti/e fata de cea predeterminata este in
cazul acesta(
<5.11=
39
i0 ,:5 3 ! 5 6*2 _2
zpmin 15
X
1,
X
D 2 5 5
Pentru cele 3 cazuri am ales T
c1
L3D de dinti: T
c,
L!0 de dinti: T
c3
L38
de dinti: iar /aloarea numarul de dinti ai pinionului de atac a ramas acelasi
T
p
L 11.
-a stabilirea numarului de dinti al coroanei la fiecare dintre cele 3
/ariante s*a tinut cont de cate/a reguli: printre care cea mai importanta
este ca acesta sa nu aiba di/izori comuni cu numarul de dinti ai pinionului
pentru a se e/ita interferenta aceleiasi pereci de dinti.
&n tabelul 5., se prezinta /alorile puterilor la roata pentru /iteze
corespunzatoare unor turatii ale motorului de pana la 3600 rot!min:
calculate cu formula(
ex t r
P P =

<5.1,=
unde(
reprezinta randamentul transmisiei: considerat
in capitolele anterioareH
reprezinta puterea de pe caracteristica exterioara calculate
pentru turatia corespunzatoare /itezei respecti/e si raportului
respecti/e al transmisiei principale.

] ) ( ) ( [
3 , 2 , ,
max
pr pr pr
t r
V
V
V
V
V
V
P P + =
<5.13=
Viteza auto/eiculului corespunzatoare unui anumit raport al
transmisiei principale si a/and cuplata treapta de priza directa: se
calculeaza cu relatia(

sn k
p
r pr
i i
n
r V

=
0
377 . 0

<5.1!=
%u a'utorul acestor relatii s*a completat tabelul 5., si s*a trasat apoi
figura 5., curbele puterilor la roata corespunzatoare fiecarui raport de
transmitere efecti/ si pentru raportul predeterminat. Pe aceeasi diagrama
s*a suprapus curba puterii rezistente totale la deplasarea auto/eiculului in
palier <in cazul cand nu bate /antul=.
5ab 5., Valorile puterilor la roata in functie de /iteza: pentru diferite /alori ale
rapoartelor de transmitere
V@km/A P01 P0, P03 P
0
Prez
40
0 0 0 0 0 0
,0 11.6!610,13 1,.,D123D23 11.,1653 1,.1DDD3 2.!18,5D
!0 33.01820503 3!.81!1,162 31.815D3 3!.55D23 ,0.D303,
60 58.!D01008D 61.,D801!6D 56.5282D 60.D035, 38.,282!
80 8,.!3,581D1 85.!2!,826! 80.,852 85.055! 52.,0606
100 DD.,18!!03 101.02380D! D2.212,! 100.83D5 25.!5!85
1,0 103.,1DD683 101.8,2!!88 103.65! 10,.02DD D0.26265
1!0 88.80D!52D8 81.!6602!22 D,.8266, 8,.6002, 100.882
160 50.35D,0162 33.2,05561, 60.1656, 36.,,60D 103.5555
9e alege i
03:ef
L3.! datorita a/anta'ului sau asupra puterii maxime la
roata .9e mai obser/a ca pentru o /aloare mai mica a raportului de
transmitere efecti/ decat cel predeterminat:/aloarea puterii la roata de/ine
si ea inferioara celei obtinuta in cazul folosirii i
0:predet
.
0eci +
0
O3.!
5.2 Predeterminarea raportului de transmitere al primei trepte a scimbatorului
de viteze
Pentru determinarea raportului de transmitere al primei trepte: /om
folosii 3 criterii distincte si bineinteles /om a/ea 3 /alori diferite: dupa care
/om selecta raportul de transmitere cel mai mare: care /a indeplini inplicit
toate conditiile.
Aceste 3 criterii sunt(
&n/ingerea pantei maxime impusa prin tema
0eplasarea in palier: pe drum modernizat: cu o /iteza
minima stabilita
9olicitarea ambrea'ului la cuplare:la pornirea de pe loc
41
5.2.1 Determinarea lui din conditia de panta maxima impusa prin
tema
Pentru determinarea acestui raport: scriem bilantul de tractiune in
cazul pantei maxime: aceasta trebuind fi urcata cu /iteza constanta redusa.
0in bilantul de tractiune se obtine(
<5.15=
in care rezistenta specifica maxima a drumului se calculeaza cu
relatia(
<5.16=
deci
atuncii
5.2.2 Determinarea lui i
s1
din conditia de viteza minima stabilita
Acest criteriu presupune determinarea unui raport suficient de mare
al primei trepte a scimbatorului de /iteze pentru a fi posibila deplasarea
auto/eiculului cu o /iteza minima aleasa < +
min
L10 "m!= constanta: pe
un drum mondernizat: in palier. Pentru aceasta se foloseste relatia(
<5.12=
42
9e considera turatia minima n
min
L0:, n
p
L200 rot!min si: calculandu*se:
se obtine(

5.2.3 Determinarea lui dupa criteriul lucrului mecanic de "recare
la cuplarea ambrea)ului% la pornirea de pe loc
9olicitarile ambreia'ului cele mai puternice se produc la cuplarea sa: la
pornirea de pe loc. -uand in considerare lucrul mecanic de frecare la
cuplarea ambreia'ului: la pornirea de pe loc: in cazul deplasarii pe un drum
in palier: de efectul /alorii turatii initiale a motorului: n
,
: si de marimea
puterii specifice: )
sp
: se obtine urmatoarea expresie de calcul a /alorii
raportului primei trepte(
<5.18=
unde(
n
,
L0:25 n
p
L,6,5 rot!minH
"
a
L0:2, pentru motoarele DieselH
`L10,5 pentru autoturisme.
&nlocuind: se obtine(
43
P)2,0) ) II").
C).9/./. )6820+)P/./+.
1. -tudiul tenic al soluiilor constructi#e posibile pentru ambreia. 'i
ale/erea #ariantei ce se #a proiecta.
1.1 %naliza particularitilor constructi#e 'i funcionale ale
ambreia.elor mecanice.
2. 0alculul de dimensionare 'i #erificare a /arniturilor de frecare ale
ambreia.ului.
3. 0alculul 'i proiectarea principalelor componente ale ambreia.ului
1arcuri de presiune( disc de presiune( disc condus( arbore( elemente
de fi$are 'i /idare2.
3.1 0alculul arcului central de tip diafra/m
3.2 0alculul discului de presiune
3.3 0alculul discului condus
3.4 0alculul arborelui ambreia.ului
3.5 0alculul elementelor de fi$are 'i /idare
4. 0alculul 'i proiectarea sistemului de acionare al ambreia.ului.
Pentru a transmite fluxul de putere Mi cuplul de la motor la transmisie Mi implicit
pentru a putea porni automobilul de pe loc este ne/oie de un organ care s> Fntrerup>
acest flux energetic.Acest rol este Fndeplinit de ambreia'.
Ambreia'ul ser/eMte cuplarea temporar> Mi la cuplarea progresi/> a motorului cu
transmisia. 0ecuplarea motorului de transmisie e necesar> Fn urm>toarele cazuri(
-
Pornirea din loc a automobiluluiH
-
En timpul mersului automobilului la scimbarea treptelor scimb>torului de /itez>H
-
-a frGnarea automobiluluiH
-
-a oprirea automobilului cu motorul pornitH
44
%uplarea progresi/> a motorului cu transmisia este necesar> Fn cazurile urm>toare(
-
-a pornirea din loc a automobiluluiH
-
0up> scimbarea treptelor de /itez>H
Pentru funcNionare: ambreia'ul trebuie s> Fndeplineasc> urm>toarele condiNii(
-
9> permit> decuplarea rapid> Mi complet> a motorului de transmisie: pentru o
scimbare a treptelor f>r> MocuriH
-
0ecuplarea s> se fac> cu eforturi reduse din partea conduc>torului f>r> o curs>
mare la pedal>H
-
9> asigure o cuplare progresi/> a motorului cu transmisia cu e/itarea pornirii
bruMte a automobiluluiH
-
9> asigure Fn stare cuplat> o Fmbinare perfect> Fntre motor Mi transmisieH
Ambreia'ele folosite pe automobile sunt de mai multe tipuri: Fn funcNie de principiul
de funcNionare.Acestea sunt(
-
Ambreia'e mecanice <cu fricNiune=H
-
Ambreia'e idrodinamice <idroambreia'e=H
-
Ambreia'e electromagneticeH
-
Ambreia'e combinateH
%ele mai r>spGndite ambreia'e pe automobile sunt cele mecanice <cu fricNiune=.la care
leg>tura dintre partea condus> Mi cea conduc>toare se realizaez> prin forNa de frecare.
P>rNile constructi/e ale ambreia'ului sunt(
1. )artea conductoare ? partea montat> pe /olantul motorului.
%uprinde(
a= %arcasa interioar> a ambreia'uluiH
b= Placa de presiuneH
c= Arcul de presiune.
,. )artea condus ? partea care este Fn leg>tur> direct> cu arborele primar al
scimb>torului de /itez>.
%uprinde(
a= 0iscul condus al ambreia'uluiH
b= Arborele ambreia'ului.
3. -istemul de acionare sau comand ? care cuprinde(
&. 9istemul interior de acNionare format din(
a= PGrgii de debreiereH
b= &nelul de debreiereH
c= .ulmentul de debreiereH
d= #urca ambreia'ului.
&&. 9istemul exterior de acNionare care poate fi de tip(
a= 6eautomat cu acNionare mecanic> sau idraulic>H
b= 6eautomat cu ser/amecanism de tip idraulic:
pneumatic: electricH
c= Automate.
%ele mai folosite Mi r>spGndite tipuri de ambreia'e pentru automobile sunt
ambreia'ele mecanice cu arcuri periferice: cu arc diafragm> Mi ambreia'e cu arc central.
45
Pentru a se decide ce tip de ambreia' /a ecipa automobilul: se /or analiza modele de
automobil similare din punct de /edere al tipului de ambreia' cu care au fost ecipate.
Pe lGng> analiza modelelor similare de automobil: se /a face Mi o analiz> a doua
ambreia'e din punt de /edere al construcNiei Mi a funcNion>rii.
5ipul de ambreia' cu care sunt ecipate automobilele este influenNat de momentul
motor transmis: tipul acNion>rii <mecanic: idraulic=: tipul frec>rii <uscat:umed=: etc.
1.Analiza particularit!$ilor constructive #i "unc$ionale ale ambreia)elor
mecanice
A. Ambreia'ul mecanic monodisc cu arcuri periferice.
Cste foarte r>spGndit acest tip de ambreia' atGt la camoiane cGt Mi la autoturisme:
datorit> greut>Nii reduse cGt Mi simplit>Nii constructi/e. .eprezentat Fn fig. 1.
46

#ig. ,. S09L+/40 ,2)43;023).E *2+4 )6820+)P/. 6-4-7+39 9/ )29/2+ *02+:02+90.
%<,,*:@@DDD.:200*),04,3-4.+40.9-6(
1*/olantH ,*disc ambreia'H 3*plac> de presiuneH !:5* axH 6*pGrgie de debreiereH 2*
manMonH
8*rulment de presiuneH D*arcuri perifericeH 10*garnitur> termoizolant>H 11*carcas>H
1,*orificii practicate Fn /olant.
Ptilizarea acestui ambreia' este recomandat> Fn cazul Fn care momentul transmis nu
dep>MeMte 20*80 da6m. %aracteristic pentru acest ambreia' este c> foloseMte dou>
rGnduri de arcuri de presiune: asfel se obNine o forN> de ap>sare mai mare cu arcuri mai
puNin rigide.
+. Ambreia'ul mecanic monodisc cu arc central de tip diafragm>.
47
Acest tip de ambreia' este foarte r>spGndit ast>zi Fn rGndul automobilelor: datorit>
urm>toarelelor particularit>Ni(
-
acNionarea ambreia'ului este mai uMoar> deoarece forNa necesar> decupl>rii este
mai mic> la acest tip de arc: arcul prezint> o caracteristic> neliniar>H
-
forNa cu care arcul diafragm> acNioneaz> asupra pl>cii de presiune este
aproximati/ constant>H
Ambreia'ul cu arc central de tip diafragm> este prezentat Fn fig. ,.

#ig.,. S09L+/40 ,2)43;023).E *2+4 )6820+)P/. 6-4-7+39 9/ )29 904,2).
%<,,*:@@DDD.:200*),04,3-4.+40.9-6(
1*flanM> arbore cotitH ,*bucM> de bronzH 3*arbore ambreia'H !*/olantH 5*carcas>
ambreia'H 6*coroan> dinNat> /olantH 2*garnituri disc ambreia'H 8 * plac> disc ambreia'H
D*arcuri elicoidaleH 10*diafragm>H 11*rulment presiuneH 1,*Murub fixareH
13 ? MuruburiH 1!* etanMareH 15 *furc>H 16*nit diafragm>.
48
#ig 3. 0iscul de ambreia' < aceasta imagine este luata din
laboratorul de transmisii=
0atorit> a/anta'elor pe care le prezint> arcul diafragm>: Fn ultimul timp a
a'uns s> fie utilizat foarte mult pe autoturisme.
En tabelul 1.1 sunt prezentate automobilele similare Mi tipul de ambreia' cu
care sunt ecipate.
1.1 Determinarea momentului necesar al ambreia)ului.
En starea cuplat: discul condus este legat cinematic de restul transmisie prin
intermediul arborelui ambreia'ului: amplasat Fntre /olant Mi placa de presiune: plac> de
presiune fiind ap>sat> de c>tre arcul diafragm>. Ambreia'ul transmite momentul motor
la scimb>torul de /iteze: moment care depinde(
- %oeficientul de frecare dintre suprafeNele de contactH
- Presiunea de contactH
49
- 6um>rul suprafeNelor de contactH
- 0iametrul discului condusH
En timpul funcNion>rii suprafeNele de frecare sunt supuse uzurii: pentru c>
ambreia'ul s> transmit> momentul Mi Fn cazul uzurii suprafeNelor de frecare la
dimensionarea discului ambreia' se adopt> un moment mai mare decGt momentul
maxim al motorului: numit moment de calcul al ambreia'ului(
Pentru transmiterea de c>tre ambreia' a momentului motor maxim f>r> patinare:
pe toat> durata de funcNionare este necesar c> momentul de frecare $
a
al ambreia'ului
s> fie mai mare decGt momentul maxim al motorului. En acest scop se introduce Fn
calcul un coeficient de siguranN> Q. -a alegerea coeficientului de siguranN>: Q: se Nine
cont de tipul auto/eiculului Mi de particularit>Nile constructi/e ale ambreia'ului.
0ac> /aloarea sa este mare atunci ambreia'ul prezint> urmtaoarele a/anta'e( nu
apare pericolul patin>rii Fn cazul uzurii garniturilor de frecare: se micMoreaz> lucrul
mecanic de patinare iar prin aceasta se m>reMte durata de funcNionare a ambreia'ului.
Ens> pe de alt> parte se m>reMte forNa la pedala mecanismului de acNionare: necesar>
decupl>rii ambreia'ului: iar mane/rarea lui de/ine greoaie: cresc suprasarcinile Fn
transmisia auto/eiculului FntrucGt ambreia'ul nu patineaz> la apariNia unor solicit>ri
mari. 0ac> /aloarea sa este prea mic>: se m>reMte tendinNa de patinare a ambreia'ului:
respecti/ a lucrului mecanic de patinare crescGnd uzura garniturilor de frecare.

<1.1=
unde /aloarea coeficientului Q se alege Fn funcNie de tipul Mi destinaNia automobilului.
Pentru automobilul de proiectat coeficientul Q este cuprins Fntre 1.3Z1.25. 9e alege
IO1.3.
$omentul de calcul al ambreia'ului este(


1.2 Presiunea speci"ica si cresterea temperaturii pieselor ambreia)ului.

-a proiectarea ambreia'elor p
0
/ariaz> Fntre 0:15 Mi 0:,5 $Pa. Aleg
p
o
L0:,5 $Pa.

- p
o
este presiunea specific> de contact pe garniturile de frecareH
50
- 6 este forNa de ap>sare a discului condusH
- . este raza exterioar> a garniturii de frecareH
- r este raza interioar> a garniturii de frecare.
1.3 Dimensionarea garniturilor de "recare.
.aza garniturii de frecare a ambreia'ului este dat de formula (
<1.,=
unde(
-
presiunea de contact p
,
30.,5 $paH
-
coeficientul de frecare 43,.3H
-
num>rul suprafeNelor de frecare i32H
-
raza exterioar> a garniturii de frecare .
-
s*a ales cL0.25.
<1.3=
0iametrul interior Mi grosimea garniturii se alege din 95A9 22D3*83: acesta
depinde de diametrul exterior asa cum se /ede Fn tabelul urm>tor(
T)80. 1.1 0imensiunile garniturilor de frecare conform 95A9 22D3*83
D
0
>66A
150 160 180 ,00 ,,5 ,50 ,80 300 305 310 3,5 350
D
+
>66A
100 110 1,5 130 150 155 165 125 185 1D5
1
>66A
,:5 ...
3:5
3:5 3:5H !:0
0
e
? diametrul exterior al garniturii de frecareH
0
i
? diametrul interior al garniturii de frecareH
g ? grosimea garniturii de frecareH
%onform tabelului de mai sus D
0
O2K0 66: D+O1! 66 Mi 1O3& 66.
51
9e calculeaz> raza medie(
<1.!=
#orNa de ap>sare: pe discul condus : este(

<1.5=
Atunci presiunea p
,
este(
<1.6=
Aria suprafeNelor de frecare este(
<1.2=
Ambreia'ul se consider> corect dimensionat dac> momentul de calcul
<,.1= este egal cu momentul definit de relaNia(
<1.8=
-ucrul mecanic de frecare este dat de relaNia(

<1.D=
unde(
-
n * turaNia motorului la pornire se consider> 500..600 rot/minH
-
k ? coeficient de creMtere al momentului Fn timpul cupl>rii se
consider> 30..50 da6m/sH
-
K ? coeficientul de rezisenN> a drumului se consider> 0.1H
Pentru ambreia'ul de calculat se consider>(
-
nL600 rot/minH
52
-
kL!0 da6m/sH
0eci lucrul mecanic de frecare este(

-ucrul mecanic specific este(
<1.10=
Ambreia'ul se /erific> la Fnc>lzire. Verificarea la Fnc>lzire a pieselor
ambreia'ului se face calculGnd creMterea de temperatur> cu relaNia(
<1.11=
unde(
-
R*coeficient care exprim> partea din lucrul mecanic care se consum>
pentru Fnc>lzirea pieseiH
-
c*c>ldura specific> a piesei ce se /erific>H
-
m*greutatea piesei care se /erific>H
Pentru ambreia'ul monodisc coeficientul R L0.5: cL500 4/kg
0
%
.ezult>(
Pentru automobile
C).9/./. Q+ *2-+09,)20) *2+49+*).0.-2 9-6*-404,0 ).0
)6820+)P/./+ %)29/2+ 70 *203+/40& 7+39 70 *203+/40& 7+39
9-47/3& )28-20& 0.0604,0 70 :+=)20 Q+ 1<+7)20(.
53
1.1 C).9/./. )29/./+ 904,2). 70 ,+* 7+):2)16E
#ig !. Arcul diafragm> <ttp(//[[[.freepatentsonline.com=
Arcul folosit la ambreia'ul proiectat este un arc diafragm>.Acest arc
poate a/ea dou> forme constructi/e care pot fi folosite( arc diafragm> f>r>
t>ieturi dup> generatoare Mi arc diafragm> cu t>ieturi dup> generatoare.
Arcul f>r> t>ieturi dup> generatoare sau arcul continuu este un arc
foarte rigid: de aceea pentru m>rirea elasticit>Nii se foloseMte arcul
diafragm> cu t>ieturi dup> generatoare.
54
%aracteristica arcului diafragm>: pentru raportul : are porNiuni
de rigiditate negati/> <la creMterea s>geNii la comprimare forNa scade=. Astfel
arcurile diafragm> sunt cele mai r>spGndite pe automobile.
Arcul diafragm> are urm>toarele dimensiuni(
-
n>lNimea total> a arcului BH
-
n>lNimea arcului H
-
grosimea arcului 9H
-
diametrul de aMezare d
,
H
-
diametrul exterior al arcului d
1
H
-
diametrul interior d
3
.
9olicit>rile maxime obNinute n arc sunt urm>toarele(
-
n arc momentul radial $
1
dat de forNele # : Y Mi forNa t>ietoare 5
1
(

<,.1,=
-
n pGrgiii momentul nco/oietor $
,
Mi forNa t>ietoare 5
,
(

<,.13=
%onstructi/ se adopt> urm>toarele dimensiuni(
-
diametrul exterior al arcului d
1
L,56 mmH
-
diametrul interior d
3
L35 mmH
-
num>rul de pGrgii zL18H
-
diametrul de aMezare d
,
L135 mmH
-
grosimea arcului sL, mmH
.ezult>(
-
momentul radial
-
forNa de debreiere
55
#orNa # determin> n secNiunile arcului eforturi unitare axiale R
,
.
0eoarece celelalte eforturi ce apar n arc sunt negli'abile n raport cu efortul
R
,
: atunci calculul de rezistenN> se face numai pentru acest effort unitar:
folosind relaNia(
<,.1!=
unde(
-
C ? modulul de elasticitate al materialuluiH
-
a * coeficientul lui PoissonH
-
f ? deformaNia arcului n dreptul diametrului d
,
H
-
s ? grosimea disculuiH
-
k
1
: k
,
: k
3
? coeficienNi de form> ce au relaNiileH
<,.15=
<,.16=
<,.12=
Pe baza relaNiilor rezult> efortul unitar maxim(
unde s*au considerat(
-
L5 mmH
56
-
sL , mmH
-
fLL5 mm
Pentru calculul deformaNiilor n timpul debreierii se folosesc urm>toarele
relaNii(
535
1
65
2
unde(
-
-
unde s*au considerat(
-
coeficient de form> al lamelei bL1.315H
-
num>rul de pGrgii zH
-
momentul de inerNie al secNiunii lamelei
Atunci deformaNia n timpul debreierii este( 535
1
65
2
312.5633.65346.15
mm
0eformaNia arcului nc>rcat cu sarcin> uniform distribuit> pe
circumferinNele de diametre d
1
Mi d
,
se face dup> relaNia(

<,.18=
Aceasta reprezint> caracteristica elastic> a arcului n timpul cupl>rii.
Pentru trasarea acestei caracteristici deformaNia arcului se /a /aria de la 0
pGn> la 1.2. 0atele se /or centraliza n tabelul &&.1: Mi se /a trasa
caracteristica elastic> a arcului.
T)80. 2.1
57

1.2 C).9/./. 7+39/./+ 70 *203+/40
#uncNional discul de presiune reprezint> dispoziti/ul de aplicare a
forNelor de presiune ale arcurilor de presiune pe suprafaNa de frecare. Cste
o component> a p>rNii conduc>toare pentru transmiterea momentului:
suport pentru arcuri Mi mas> metalic> pentru preluarea c>ldurii rezultate Fn
procesul patin>rii ambreia'ului.
Predimensionarea discului de presiune se face din condiNia prelu>rii
c>ldurii re/enite Fn timpul patin>rii ambreia'ului.
%onsiderGnd discul de presiune un corp cilindric cu urm>troarele
dimensiuni(
-
.aza exterioar> r
ed
37
e
613..52 mm
.aza interioar> r
id
37
i
813..52 mm
-
En>lNimea discului
d
Pe baza acestor relaNii rezult>(
58
f #
0 0
0:5 1D8:6585
1 3!!:!21D
1:5 !!3:3118
, 501:05
,:5 23&K1
3 516:2028
3:5 !86:3208
! !38:!182
!:5 328:2,33
5 313:156,
5:5 ,!2:58D1
6 182:8D32
6:5 13D:D!12
2 10D:60!2
2:5 102&N44
8 1,5:,6,5
8:5 183:0002
D ,81:8!06
.aza exterioar>

r
ed
37
e
613..52314,653145 mm

.aza interioar>
r
id
37
i
813..52382.582.538, mm

En>lNimea discului
<,.1D =
unde(
-
* masa specific> a discului de presiuneH
-
* c>ldura specific> a piesei ce se /erific>H c35,, 9!"/
,
0
-
* creMterea de temperatur>H
-
* lucrul mecanic pierdut prin frecareH
-
r
ed
? raza exterioar> a disculuiH
-
r
id
? raza interioar> a disculuiH
-
*coeficient care exprim> partea din lucrul mecanic care se
consum> pentru Fnc>lzirea pieseiH
1.3 C).9/./. )28-20./+ )6820+)P/./+
,.3.1 0imensionare arborelui ambreia'ului se face din condiNia de
rezistenN> la torsiune determinat> de momentul motor.
0iametrul de predimensionare al arborelui este dat de relaNia(
<,.,0=
59
unde(
* diametrul de fund al canelurilorH
* efortul unitar admisibil la solicitarea de torsiune Mi este cuprins
Fntre .
.ezult> diametrul
9e adopt> .
2.3.2 C).9/./. 8/,/9/./+ )6820+)P/./+
%alculul Fmbin>rii dintre arbore Mi butuc se face pentru stri/ire pe
flancurile canelurilor Mi pentru forfecare.
- /erificarea la stri/ire(
Pnde(
- k este un coeficient de repartizare a sarcinii pe caneluri( kL1/0:25
pentru caneluri cu profil e/ol/enticH
- 0
m
L31.5 mm diametrul mediu al dispunerii canelurilorH
- L3 mm Fn>lNimea portant> a caneluriiH
- zL,0 num>rul canelurilorH
- lL1:!c0
e
L1:!c30L!, mm. </ezi 95A9 6858*85=
,.3.3 %alculul arcurilor elementului elastic suplimentar
Arcurile elementului elastic suplimentare se consider> a fi solicitate
de momentul maxim permis de aderenN>: redus la arborele ambreia'ului(
<,.,1=
unde(
- U
ad
este greutatea aderent> a automobiluluiH
60
- d este coeficientul de aderenN> a drumuluiH
- i
s1
este raportul de transmitere al primei trepteH
- i
0
este raportul de transmitere al transmisie principaleH
- e
t
L0:D, randamentul transmisiei.
0ac> .
m
L100 mm este raza medie de dispunere a arcurilor Mi dac>
se consider>
toate arcurile zL6 particip> Fn mod egal la preluarea momentului de calcul:
forNa de calcul este(
<,.,,=
0in condiNia ca amplitudinea ungiular> pe care trebuie s> o admit>
elementul elastic s> se situeze Fn inter/alul fL <2 ... 10=g se obNine pentru
s>geata arcului /aloarea maxim>(
<,.,3=
%alculul arcurilor se face cu urm>toarele recomand>ri: indicele
arcurilor cL!..5: diametrul sGrmei de arc dL,:5 ... ! mm Mi num>rul total de
spire n
s
h6.
Aleg dL! mm: cL5 Mi n
s
L5.
Verificarea arcului
<,.,!=
unde(
- 0
med
? diametrul mediu al arculuiH
- i
s
? coeficient care Nine seama de efectul curburii spirelor asupra
solicit>rii arcului(
<,.,5=
%apetele arcurilor se spri'in> pe ferestrele executate Fn disc Mi Fn
butuc. -ungimea ferestrelor se face mai mic> decGt lungimea liber> a
61
arcurilor cu aproximati/ 15*,0": astfel FncGt la montare arcurile s> se
pretensioneze.
Pentru dimensionarea ferestrelor se recomand> urm>toarele /alori(
l
f
L,5 ... ,2 mm <aleg l
f
L,5 mm=: .
e
L.
m
L50 mm: aL1:! ... 1:6 mm <aleg
aL1:5 mm=: Fnclinarea capetelor 1 ... 1:5g.
5>ietura Fn butuc +LdIW
r
IW
m
: Fn care dL8...10 mm: W
r
Mi W
m
sunt
'ocurile dintre limitatori Mi butuc: care caracterizeaz> deformaNia maxim> a
arcurilor la transmiterea momentului Fn sensul de la roat> spre motor <W
r
= Mi
la transmiterea momentulu de la motor la roat> <W
m
=H W
r
Mi W
m
se adopt> Fn
limitele , ... ,:5 mm.
Aleg dL10 mm.Aleg W
r
LW
m
L,:5 mm.
.ezult> +L10I,:5I,:5L15 mm.
,. C).9/./. Q+ *2-+09,)20) 3+3,06/./+ 70 )9L+-4)20 ). )6820+)P/./+
9istemul de acNionare idraulic este utilizat la foarte multe automobile deoarece: faN>
de sistemul de acNionare mecanic: prezint> o serie de mai multe a/anta'e: cum ar fi(
-
limiteaz> /iteza s[ de plasare a discului de presiune la cuplarea ambreia'ului Mi
prin aceasta nc>rc>rile transmisieiH
-
randament ridicatH
-
posibilitatea dispunerii n locul dorit f>r> complicaNii constructi/e.
Pn tip de sistem de acNionare idraulic este prezentat n figura 3.
62
1* Pedala de actionare 6* 5i'a de actionare
,* Arcul de re/enire 2* #urca
3* %ilindrul principal de actionare 8* .ulmentul de presiune
!* %onducta de ulei D* %arcasa
5* %ilindrul secundar 10* 0iscul de ambreia'
#ig.3 9istem de acNionare idraulic al ambreia'ului.
%alculul sistemelor de acNionare se face Fn scopul determin>rii parametrilor
acestuia Fn condiNiile Fn care forNa de acNionare exercitat> de conduc>tor asupa pedalei
ambreia'ului Mi cursa pedalei trebuie s> se situeze Fn limite ergonomice. %alculul se
desfaoara Fn dou> etape: prima etap> fiind cea de dimensionare cinematic> a
sistemelor de comand>. Prm>toarea etap>: dup> dimensionarea cinematic>: cuprinde
calculul de rezistenN> <dimensionare Mi/sau /erificare=: cGnd Fn funcNie de m>rimile de
intrare Fn sistem ? forNa la pedala Mi de caracteristicile cinematice ale sistemului: se
determina forNele Mi momentele din elementele componente: se identifica solicit>rile Mi
se efectueaz> calculele dup> metodele de calcul ale organelor de maMini.
1) 0imensionarea cinematic> a sistemelor de acNionare
63
AcNionarea idraulic>. En acest caz sistemul de acNionare <fig. !.1= cuprinde
o parte mecanic> Mi o parte idraulic>. Partea mecanic>: aseamanatoare
cazului cu
acNionare mecanic>: este caracterizat> prin raportul de transmitere
mecanic: i
m
: definit conform relaNiei(
i
m
Li
p
c i
d
L-
1
/-
,
c -
3
/-
!
-
1
L,00mm
-
,
L50mm L_ i
m
L15
-
3
L150mm
-
!
L!0mm
0eplasarea total> a manMonului de decuplare 9
m
este format> din
curs> liber> 9 Mi cea de lucru <acti/>= necesar> deplas>rii discului de
presiune exterior cu distanNa j: adic>(
: unde jLj9
i
: cu j9 distanNa dintre dou>
suprafeNe de frecareH i*numarul suprafeNelor de frecare.
#orNa necesar> ce trebuie dez/oltat> de ti'> pistonului receptor este
dat> de relaNia(
#
,
L#
m
c -
3
/-
!
: unde #
m
este forNa necesar> la manson pentru
realizarea st>rii de decuplare a ambreiaului. #
m
L3006H #
,
L11,56
#orNa de ap>sare asupra pistonului din cilindrul pompei centrale este(
,=0eterminarea forNei la pedala Mi a cursei pedalei
9
p
Ls
1
c -
1
/-
,
H 9
1
L32:5mm
9
p
L150mm
#
1
L#
p
c -
1
/-
,
: unde #
p
este forNa de ap>sare asupra pedalei.
#
p
L1006H #
1
L!006
64
0atorit> faptului c> presiunea de lucru este redus>: iar conductele de leg>tur>
dintre cilindri au lungime relati/ mic>: se poate negli'a deformaNia conductelor: iar
/olumul de licid refulat din cilindrul pompei centrale se poate considera egal cu
/olumul generat de pistonul cilindrului receptor. En aceste ipoteze: de pierderi nule de
presiune din sistemul idraulic: conform principiului lui Pascal se poate scrie(
: unde i

este raportul de transmitere al parNii

idraulice.
%unoscGnd cursa manMonului de decuplare Mi considerGnd c> /olumul
refulat de pomp> se reg>seMte Fn cilindru receptor: se obNine pentru cursa
pedalei relaNia(
-
p
3-
m
:i
m
:i

unde -
m
este cursa manMonului de decuplare: dat> de relaNia
:
65
66