Cap. 4.

Determinarea caristicilor de traciune a autovehiculului de

proiectat

4.1. Analiza modelelor similare

n urma analizei efectuate asupra modelelor similare s-au preluat urmtoarele date
dfe referin.

Tab. 17. Parametrii modelelor similare
Nr crt Model Automobil Formula roilor C
x
[-] t
d
[s]
1 Alfa Romeo 75 185/70R13 - -
2 Bmw e39 520d 205/65R15 0.28 9.6
3 Ford Scorpio 195/65R15 - -
4 Hyundai Equus 205/60R15 - -
5 Infiniti J30 215/60R15 - 9.5
6 Kia Enterprise 215/60R15 - -
7 Lexus GS 225/55R16 - -
8 Mercedes-Benz E200 CDI 205/65R15 0.28 10.1
9 Opel Omega 195/65R15 - -
10 Peugeot 505 185/65R14 - -
11 Volvo 960 195/65R15 - -
C
x
coeficientul aerodinamic, t
d
timpul de demarare




4.2. Alegerea anvelopelor si a jantelor

4.2.1. Alegerea anvelopelor

Pe baza statisticii modelelor similare de automobile se va alege tipodimensiunea
de anvelope:

205/65 R15 91 V

Cu urmatoarele caracterisitici:
-laimea benzii de rulare din flanc n flanc: B
u
= 205 mm
-raportul nominal de aspect:
na
= 0.65
-construcie radial R
-diamentrul de aezare: D
as
= 15 inch = 381 mm
-indice de sarcin: I
s
(615 kg)
-indice de viteza: I
v
(240 km/h)
-raza liber: r
0
=323.74 mm
-raza static: r
s
= 0.94*323.75 = 304.325 mm
-raza de rulare r
r
= 316.498 mm
Indicele de sarcin a fost ales pe baza urmatoarelor calcule:

(3)
Unde: M
0
masa proprie, m
j
ncarcarea pe roat
Prin urmare: m
j
= 350 kg
S-a ales un model de anvelopa ce poate rezista la o ncrcare mult mai mare dect cea
rezultat din calculul anterior. Asemntor s-a procedat i la alegerea indicelui de vitez.


4.2.2. Alegerea jantelor

Pentru autovehiculul de proiectat s-a ales modelul de jant:

7.5 J x 15H2 ET 20 5/120

unde: 7.5 - laimea jantei [inch]
J - caracterizeaza forma bordurii jantei
x - jant dintr-o singur pies
15 - diametrul jantei [inch]
H2 - profilul jantei
ET20 - adncimea de comprimare: 20mm. Reprezint distana de la suprafaa de montaj a roii
pn la centrul real al jantei
5/120 5 prezoane (M12) dispuse concentric in jurul axei de rotaie care determin un cerc cu
diamentrul de 120 mm
Alezajul central va avea dimanetrul: d=44mm
Fig.27. Janta 7.5 J x 15H2 ET 20









4.3. Determinarea parametrilor necesari calculului de traciune

4.3.1. Determinarea coeficientului de rezisten la rulare

La contactul dintre pneu i calea de rulare, datorit elasticitii pneului apar deformaii
care duc la pierderi prin histerezis. Pentru a calcula rezistena la rulare trebuie s inem cont de un
numar mare de factori: neregularitiile cii de rulare (datorita acestora, pierderile prin histerezis
cresc, prin urmare crete rezistea la rulare), forma neregularitiilor, nalimea cii de rulare;
dac suprafaa de rulare este umed, aderena scade, apar alunecri ntre calea de rulare si pneu,
prin urmare rezistena la rulare va crete daca presiunea scade), tipul roii (rezistena la rulare e
mai mare la roile motoare), tipul pneului (anvelipe care au contreucie radial rezistena la rulare
este mai mica, la anvelopele noi exist o perioad de rodaj in care rezistena la rulare este mai
mare, dup parcurgerea acestei perioade, anvelopa se va comporta normal).
1
[1]
Pentru determinarea analicit rezistena la rulare se folosesc expresii matematice de calcul.
Coeficientul rezistenei la rulare, f, se teremin experimantal pe calea de rulare sau pe stand.

(4)
Unde: f coeficientul rezistentai la rulare, V- viteza de deplasare [km/h]

Deoarece anvelopa aleas este de constrcie radial cu seciune joas se vor considera
pentru coeficienii rezistenei la rulare urmtoarele valori:

f
0
=1.611*10
-2
[-] , f
01
=-1.0002*10
-5
[h/km] , f
02
=2.9152*10
-7
[h
2
/km
2
] , f
04
=0 [h
4
/km
4
]

Prin urmare se poate construe graficul de variaie a coeficientului de rezisten la rulare in
funcie de viteza de deplasare al automobilului:

Fig.28. Variaia coeficientului de rezistenta la rulare in funcie de viteza de deplasare

f coeficientul la rulare, V viteza de deplasare al automobilului

1
[1] prof. dr. ing. Cristian Andreescu DINAMICA AUTOVEHICULELOR curs, cap.3. pag. 1
0.015
0.017
0.019
0.021
0.023
0.025
0.027
0
1
0
2
0
3
0
4
0
5
0
6
0
7
0
8
0
9
0
1
0
0
1
1
0
1
2
0
1
3
0
1
4
0
1
5
0
1
6
0
1
7
0
1
8
0
1
9
0
2
0
0
f

[
-
]

V [km/h]
4.3.2. Aria maxima a seciunii transversale

Aria sectiunii transversale se poate determina prin 2 metode:

- Prin planimetrarea conturului caroseriei din vederea frontal a desenului de ansamblu:

A
1
= 2081863 mm
2
A
1
= 2.081 m
2

- Analitic folosind urmataorele forumle:

A
2
= k
A
*E*H
a
(5)
unde: k
A
= 0.95 coeficientul de corectie al ariei, E ecartamentul, Ha intaltimea totala

A
2
= 0.95*1555*1400 = 2068150 mm
2
A
2
= 2.068 m
2
Sau

A
3
= c
f
*l
a
*(H
a
-h
b
)+N
p
*B
u
*h
b
(6)

unde: c
f
= 0.97 coeficient de corectie a formei sectiunii transversale, l
a
latimea automobilului, H
a

inaltimea automobilului, h
b
inaltimea de amplasare a barei de protectie din fata, N
p
numarul de
pneuri la punte, B
u
latimea sectiunii anvelopei

A
3
= 0.97*1800*(1400-282)+2*205*282=2067648 mm
2

A
3
= 2.067 m
2

Pentru determinarea erorii de masurare si calcul se va folosi relatia:

(7)
=0.62% - eroarea de masurare
unde: eroarea, A
1
aria sectiunii transversale determinata prin planimetrie, A
2

aria sectiunii transversale determinata analitic


4.3.3. Determinarea coeficientului de rezistenta al aerului

Conform statisticii efectuate asupra modelelor similare, coeficientul de rezistenta a aerului
al autovehiculului de proiectat va avea valoarea:

C
x
= 0.28

n continuare se va trasa grafic variaia fortei de rezisten a aerului in funcie de viteza de
deplasare cunoscnd aria, coeficientul de rezisten a aerului i densitatea aerului:

(7)
= 1.225 kg/m
3
densitatea aerului, C
x
coeficientul de rezistenta, A aria sectiunii transversale, V viteza de
deplasare







Tab.28. Variaia forei de rezistent a aerului

R
a
-rezistena din partea aerului, V
x
viteza automobilului


4.3.4. Determinarea randamentului transmisiei

Transmisia automobilului de proiectat este format din ambreiaj monodisc, schimbator de
viteze cu trei arbori, transmisie longitudinal, transmisie principal, diferenial i arbori planetari
cu urmatoarele randamente:

a
= 1 randamenul ambreiajului

sv
= (
r
)
3
*(
ac
)
2
=0.965 - randamentul schimbatorului de viteze
unde:
r
= 0.995 - randamenul unei perechi de rulmeni

ac
= 0.99 randamentul unui angrenaj cilindric

tl
= 0.98 - randamentul transmisiei longitudinale

tp
= 0.97 randamentul transmisiei principale i a diferenialului

Randmanetul total al transmisiei se determina folosind urmatoarea formul:
=
a
*
sv
*
tl
*
tp
*100 [%] (8)

= 91.7 % - randamentul total al transmisiei

0
20
40
60
80
100
120
0
1
0
2
0
3
0
4
0
5
0
6
0
7
0
8
0
9
0
1
0
0
1
1
0
1
2
0
1
3
0
1
4
0
1
5
0
1
6
0
1
7
0
1
8
0
1
9
0
2
0
0
R
a

[
d
a
N
]

Vx [km/h]
4.4. Rezistenele la naintare

4.4.1. Rezistena la rulare

Rezistena la rulare se manifesta atunci cand roata ncepe s se roteasc. Pe drum
orizontal este cea mai importanta rezisten la viteze mici.
Se va determina rezistena la rulare a automobilului folosindu-se coeficientul de rezisten
la rulare din subcapitolul 4.2. i se va utiliza urmatoarea formula, considernd ca automobilul
demareaza de la 0 la viteza maxim pe un drum orizontal.

(9)
f coeficientul de rezisten la rulare R
rul
rezistena la rulare, =0 - unghiul pantei

Tab.18. Rezistena la rulare n palier pentru autovehiculul avnd greutatea G
a
=1318daN
V [km/h] f [-] R
rul
[daN]
0 0.01611 0
10 0.0160391 211.39576
20 0.0160266 422.46033
30 0.0160723 635.49906
40 0.0161764 852.81728
50 0.0163387 1076.7203
60 0.0165594 1309.5136
70 0.0168383 1553.5023
80 0.0171756 1810.9919
90 0.0175711 2084.2877
100 0.018025 2375.695
110 0.0185372 2687.5192
120 0.0191076 3022.0656
130 0.0197364 3381.6396
140 0.0204235 3768.5464
150 0.0211689 4185.0915
160 0.0219726 4633.5802
170 0.0228346 5116.3178
180 0.0237549 5635.6096
190 0.0247335 6193.7611
200 0.0257704 6793.0774
V viteza de deplasare, f coeficientul de rezisten la rulare R
rul
rezistena la rulare


Fig.29. Variaia rezistenei la rulare cu viteza pentru autovehiculul avnd greutatea G
a
=1318daN
V viteza de deplasare, R
rul
rezistena la rulare

Se observa ca rezistena are o variaie mic la viteze mici (sub 50 km/h) i va avea valori
mari pentru viteze mari.

4.4.2. Rezistena la pant

Rezistena la pant se apic n centrul de greutate al automobilului fiind componenta
greutaii paralel cu calea de rulare. Se va determina rezistena la panta cunoscndu-se
urmatoarele:

) (10)
R
p
rezistena la pant,
p
= arctg(p/100) unghiul pantei, p panta

Tab. 19. Rezistena la pant a automobilului avnd greutatea G
a
=1318daN
p [%] R
p
[daN]
43 520.64658
10 131.1459
8 105.1042
0 0
-8 -105.1042
-10 -131.1459
-43 -520.64658
R
p
rezistena la pant,
p
= arctg(p/100) unghiul pantei, p panta (8% - panta maxima a drumului modernizat)


0
5
10
15
20
25
30
35
40
0 50 100 150 200 250
R
r
u
l
[
d
a
N
]

V [km/h]

Fig. 30. Rezistena la panta a automobilului avnd greutatea G
a
=1318daN, pentru valoarea pantei maxime (43%),
nula (0%), a dumului modernizat (8%) i pentru o valoare intermediar (10%)

Rezistena la panta nu depinde de viteza de deplasare, ci numai de valoarea unghiului
pantei.



4.4.3. Rezistena specific a drumului

Rezistena specifica a drumului reprezint rezistena total la naintare din partea
drumului i este dat de suma rezistenelor la rulare i la pant.

(11)
R

rezistena total a drumului. R

rul
rezistena la rulare, R
p
rezistena la pant

Tab. 20. Rezistena specifia a drumului pentru automobilul cu greutatea G
a
=1318daN
V [km/h] p=43 % p=10 % p=8 % p=0 % p=-8 % p=-10 % p=-43 %
0 541.87956 152.37888 126.33718 21.23298 -83.87122 -109.91292 -499.4136
10 541.78616 152.28548 126.24378 21.139576 -83.964624 -110.00632 -499.507
20 541.7696 152.26892 126.22722 21.123017 -83.981183 -110.02288 -499.52356
30 541.82988 152.3292 126.2875 21.183302 -83.920898 -109.9626 -499.46328
40 541.96701 152.46633 126.42463 21.320432 -83.783768 -109.82547 -499.32615
50 542.18099 152.68031 126.63861 21.534407 -83.569793 -109.61149 -499.11217
60 542.47181 152.97113 126.92943 21.825226 -83.278974 -109.32067 -498.82135
70 542.83947 153.33879 127.29709 22.19289 -82.91131 -108.95301 -498.45369
80 543.28398 153.7833 127.7416 22.637399 -82.466801 -108.5085 -498.00918
90 543.80533 154.30465 128.26295 23.158752 -81.945448 -107.98715 -497.48783
100 544.40353 154.90285 128.86115 23.75695 -81.34725 -107.38895 -496.88963
110 545.07857 155.57789 129.53619 24.431993 -80.672207 -106.71391 -496.21459
120 545.83046 156.32978 130.28808 25.18388 -79.92032 -105.96202 -495.4627
130 546.65919 157.15851 131.11681 26.012612 -79.091588 -105.13329 -494.63397
140 547.56477 158.06409 132.02239 26.918189 -78.186011 -104.22771 -493.72839
150 548.54719 159.04651 133.00481 27.90061 -77.20359 -103.24529 -492.74597
160 549.60646 160.10578 134.06408 28.959876 -76.144324 -102.18602 -491.6867
-600
-400
-200
0
200
400
600
-60 -40 -20 0 20 40 60
R
p

[
d
a
N
]

p [%]
170 550.74257 161.24189 135.20019 30.095987 -75.008213 -101.04991 -490.55059
180 551.95552 162.45484 136.41314 31.308942 -73.795258 -99.836958 -489.33764
190 553.24532 163.74464 137.70294 32.598742 -72.505458 -98.547158 -488.04784
200 554.61197 165.11129 139.06959 33.965387 -71.138813 -97.180513 -486.68119
p panta, V viteza de deplasare



Fig.31. Rezistena specifica din partea drumului pentru automobilul cu greutatea G
a
=1318daN
R

rezistena drumului, V viteza de deplasare, este reprezentata variaia rezistenei specifice in funcie de viteza
automobilului pentru diferite valori ale pantei

Rezistena din partea drumului variaz foarte puin cu viteza, depinznd numai de
valoarea unghiului pantei.


4.4.4. Rezistena aerului

Interaciunea aerului cu automobilul are ca urmare producerea unei fore de rezisten a
care valoare se determina astfel:

(12)

R
a
rezistena din partea aerului, C
x
=0.28 coeficienftul aerodinamic, A=2.068m
2
aria seciunii transversale, V
viteza relativ dintre aer si automobil

Tab.21. Rezistena din partea aerului pentru automobilul cu coeficientul aerodinamic C
x
=0.28, aria seciunii
transversale A=2.068 m
2

V [km/h] V
a
= -15 km/h V
a
= 0 km/h V
a
= 15 km/h
0 0.626355 0 0.626355
10 0.069595 0.27838 1.739875
20 0.069595 1.11352 3.410155
30 0.626355 2.50542 5.637195
40 1.739875 4.45408 8.420995
50 3.410155 6.9595 11.761555
60 5.637195 10.02168 15.658875
70 8.420995 13.64062 20.112955
-600
-400
-200
0
200
400
600
800
0 50 100 150 200 250
R

[
d
a
N
]

V [km/h]
p=43%
p=10%
p=8%
p=0%
p=-8%
p=-10%
p=-43%
80 11.761555 17.81632 25.123795
90 15.658875 22.54878 30.691395
100 20.112955 27.838 36.815755
110 25.123795 33.68398 43.496875
120 30.691395 40.08672 50.734755
130 36.815755 47.04622 58.529395
140 43.496875 54.56248 66.880795
150 50.734755 62.6355 75.788955
160 58.529395 71.26528 85.253875
170 66.880795 80.45182 95.275555
180 75.788955 90.19512 105.854
190 85.253875 100.49518 116.9892
200 95.275555 111.352 128.68116
V
a
viteza vntului, semul arat faptul ca vntul bate din sens contrar sensului de deplasare, V viteza
automobilului


Fig.32. Variaia rezistenei din partea aerului in funcie de viteza automobilului pentru diferite valori a vitezei
vntului
V viteza automobilului, R
a
rezistena din partea aerului, V
a
viteza vantului

Se observa o cretere exponenial a rezistenei din partea aerului fiind important mai
ales la viteze mari (peste 50 km/h).


4.4.5. Rezistena la demarare

Rezistena la demarare apare in regim de accelerare i se datoreaz ineriei maselor aflate
n miscare de rotaie sau de translaie.
Se determin coeficientul de influen a maselor in micare de rotaie astfel:

(13)
coeficientul de influena a maselor in miscare de rotaie, i
0
=3.5

raportul de transmisie a transmisiei principale,
i
sv
=1.5 - raportul de transmisie a schimbatorului de viteze in treapta k

Timpul de demarare 0 -100 km/h al automobilului de proiectat va avea valoarea:

-20
0
20
40
60
80
100
120
140
0 50 100 150 200 250
R
a

[
d
a
N
]

V

[km/h]
Va = -15 km/h
Va = 0 km/h
Va = 15 km/h
t=9.8s

Astfel, acceleraia medie pn la viteza de 100 km/h a autovehiculului este:

a =

= 2.8 m/s
2


Rezistena la demarare se poate determina astfel:

= 386.53 daN (14)

coeficientul de influena a maselor in miscare de rotaie, G greutatea automobilului, g = 9,81 m/s
2
acceleraia
gravitaional, dV/dt acceleraia, R
d
rezistena la demarare medie



4.5. Puterile corespunzatoare rezistenei la naintare

4.5.1. Puterea corespunztoare rezistenei la rulare

Puterea corescpunztoare rezistenei la rulare se determina folosind urmatoarea formul:

(15)
P
rul
puterea rezistenei la rulare, R
rul
rezistena la rulare, V viteza automobilului

Tab. 22. Puterea corespunzatoare rezistenei la rulare
V [km/h] P
rul
[kW]
0 0
10 0.5872104
20 1.1735009
30 1.7652752
40 2.3689369
50 2.9908898
60 3.6375377
70 4.3152842
80 5.030533
90 5.789688
100 6.5991528
110 7.4653311
120 8.3946267
130 9.3934433
140 10.468185
150 11.625254
160 12.871056
170 14.211994
180 15.654471
190 17.204892
200 18.86966
V viteza automobilului, P
rul
Puterea corespunztoare rezistenei la rulare



Fig.33. Variaia puterii corespunztoare rezistenei la rulare in funcie de vitez
P
rul
puterea corespunztoare rezistenei la rulare, V viteza automobilului



4.5.2. Puterea corespunztoare rezistenei drumului

Puterea corespunztoare rezistenei drumului reprezint suma puterilor necesare nvingerii
forelor de rezisten la rulare i la pant:

((

)(

))

(16)
P

puterea corespunztoare rezistenei drumului, P

rul
puterea corespunztoare rezistenei la rulare, P
p
puterea
corespunztoare rezistenei la panta, G greutatea autovehiculului,
p
unghiul pantei, V viteza


Tab.23. Puterile necesare nvingerii rezistenei drumului
V [km/h] p=43% p=10% p=8% p=0% p=-8% p=-10% p=-43%
0 0 0 0 0 0 0 0
10 15.049615 4.2301521 3.5067716 0.5872104 -2.3323507 -3.0557312 -13.875195
20 30.098311 8.4593843 7.0126231 1.1735009 -4.6656213 -6.1123824 -27.751309
30 45.15249 12.6941 10.523958 1.7652752 -6.9934082 -9.1635498 -41.62194
40 60.218557 16.940704 14.047181 2.3689369 -9.3093076 -12.20283 -55.480683
50 75.302915 21.205598 17.588695 2.9908898 -11.606916 -15.223819 -69.321135
60 90.411968 25.495188 21.154904 3.6375377 -13.879829 -18.220112 -83.136892
70 105.55212 29.815876 24.752212 4.3152842 -16.121644 -21.185308 -96.921551
80 120.72977 34.174066 28.387022 5.030533 -18.325956 -24.113 -110.66871
90 135.95133 38.576163 32.065738 5.789688 -20.486362 -26.996787 -124.37196
100 151.2232 43.028569 35.794764 6.5991528 -22.596458 -29.830264 -138.0249
110 166.55179 47.537689 39.580503 7.4653311 -24.649841 -32.607027 -151.62112
120 181.94349 52.109927 43.42936 8.3946267 -26.640107 -35.320673 -165.15423
130 197.40471 56.751685 47.347738 9.3934433 -28.560851 -37.964798 -178.61782
140 212.94185 61.469368 51.34204 10.468185 -30.405671 -40.532999 -192.00549
150 228.56133 66.269379 55.418671 11.625254 -32.168162 -43.018871 -205.31082
160 244.26954 71.158123 59.584034 12.871056 -33.841922 -45.416011 -218.52742
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
0 50 100 150 200 250
P
r
u
l

[
k
W
]

V [km/h]
170 260.07288 76.142002 63.844533 14.211994 -35.420545 -47.718014 -231.64889
180 275.97776 81.227421 68.206571 15.654471 -36.897629 -49.918479 -244.66882
190 291.99059 86.420784 72.676553 17.204892 -38.266769 -52.011 -257.5808
200 308.11776 91.728493 77.260882 18.86966 -39.521563 -53.989174 -270.37844
V viteza automobilului, P

Puterea corespunztoare rezistenei din partea drumului[kW], p panta

Puterea necesara nvingerii forei de rezisten din partea drumului a fost calculat la
valori ale vitezei de la 0 la viteza maxima pentru panta maxima, a drumului modernizat, n palier
i pentru doua valori intermediare.


Fig.34. Puterea necesar nvingerii forei de rezisten a pantei
V viteza automobilului, P

Puterea corespunztoare rezistenei din partea drumului[kW], p panta

Puterea corespunztoare rezistenei din partea drumului are o variaie ce poate fi
considerat liniara in funcie de vitez, ea depinde foarte mult de valoarea unghiului la pant.

4.5.3. Puterea corespunztoare rezistenei aerului

Puterea necesar nvingerii rezistenei din partea aerului se determina folosind urmtoarea
formul:

(17)
P
a
puterea corespuntoare rezistenei aerului, R
a
rezistena din partea aerului, V viteza automobilului

Tab.24. Puterea corespuntoare rezistenei aerului
V [km/h] V
a
= -15 km/h V
a
= 0 km/h V
a
= 15 km/h
0 -0.0260981 0 0.0260981
10 -0.0009666 0.0077328 0.1208247
20 0.0009666 0.0618622 0.3315428
30 0.0260981 0.208785 0.7046494
40 0.1208247 0.4948978 1.2865409
50 0.3315428 0.9665972 2.1236141
60 0.7046494 1.67028 3.2622656
70 1.2865409 2.6523428 4.7488922
80 2.1236141 3.9591822 6.6298903
-300
-200
-100
0
100
200
300
400
0 50 100 150 200 250
P

[
k
W
]

V [km/h]
p=43%
p=10%
p=8%
p=0%
p=-8%
p=-10%
p=-43%
90 3.2622656 5.637195 8.9516569
100 4.7488922 7.7327778 11.760588
110 6.6298903 10.292327 15.103082
120 8.9516569 13.36224 19.025533
130 11.760588 16.988913 23.57434
140 15.103082 21.218742 28.795898
150 19.025533 26.098125 34.736604
160 23.57434 31.673458 41.442856
170 28.795898 37.991137 48.961049
180 34.736604 45.09756 57.337581
190 41.442856 53.039123 66.618847
200 48.961049 61.862222 76.851245
V
a
viteza vntului, semul arat faptul ca vntul bate din sens contrar sensului de deplasare, V viteza
automobilului


Fig.35. Variaia puterii corespunztoare rezistenei aerului in functie de vitez
V viteza automobilului, P
a
puterea corespunztoare rezistenei aerului, V
a
viteza vantului

Puterea necesar nvingerii rezistenei din partea aerului creste exponenial odat cu
creterea vitezei relative dintre automobil i aer.

4.5.4. Puterea corespunztoare rezistenei la demarare

Puterea corespunztoare rezistenei la demarare se determin, cunoscndu-se puterea
motorului de 100 kW astfel:

(18)
P
d
puterea la demarare, R
d
rezistena la demarare, V viteza automobilului

(19)
P
d
puterea la demarare, P
m
puterea motorului, P

puterea rezistenei drumului, P

a
puterea rezistenei aerului,
randamentul transmisiei

-10
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
0 50 100 150 200 250
P
a

[
k
W
]

V [km/h]
Va = -15 km/h
Va = 0 km/h
Va = 15 km/h

Fig.36. Variaia puterii la demarare n funcie de vitez
V viteza automobilului, P
d
puterea corespunztoare rezistenei la demarare
Puterea la demarare scade odat cu creterea vitezei deoarece cresc rezistenele la
naintare. Cand puterea la demarare se anuleaz, automobilul atinge viteza maxim.
4.5.4. Puterea total

Fig.37. Variaia puterilor
V viteza automobilului, P
d
puterea corespunztoare rezistenei la demarare

0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
0 50 100 150 200 250
P
d

[
k
W
]

V [km/h]
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
0 50 100 150 200 250
P

[
k
W
]

V [km/h]
P drum
Pa
Pm
4.6. Observaii i concluzii
S-au considerat valori constante al randamentului transmisiei i al coeficientului de
influen a maselor n miscare de rotaie, iar pentru determinarea puterii la demarare s-a
considerat puterea motorului ca fiind constanta la valoarea maxim.
Timpul de demarare pn la 100 km/h s-a ales asemanator modelelor similare i s-a
considerat o valoare medie a acceleraiei.
Valoarea coeficientul de rezisten din partea aerului a fost ales asemanator cu
coeficienii modeleleor: BMW 520d E39 (C
x
=0.28), Mercedes-Benz E200 CDI (C
x
=0.28),
valorii date de producatori.
Erorile apartute in determinarea ariei seciunii transversal au aparut datorita masurrii
aproximative a ariei prin planimetrie n vederea frontal i datorit alegerii aproximative a
coeficitului de corecie.
Dimensiunile anvelopei si a jantei au fost alese asemntor cu dimensiunile date de
producatorii modelelor similar. Indicii de sarcin i de vitez ai pneului au fost alese astfel nct
s se respecte condiiile de siguran.
Randamentul transmisiei calculat are o valoare de asemenea aproximativ deoarece nu s-
au luat n considerare pierderile mici datoate barbotarii lubrifiantului din schimbtorul de viteze
i din transmisia principal, sistemelor de etanare, culajelor arborelui cardanic sau a arborilor
plantari, corecia facndu-se alegnd valori mai mici ale randamentelor componentelor principale
ale transmisiei.
Bibliografie:
1. Prof. dr. ing. Cristian Andreescu DINAMICA AUTOVEHICULELOR curs, cap.3. pag. 1
2. conf.dr.ing. Ioan Dan Filipoiu -Proiectarea transmisiilor mecanice
3. www.cars-data.com