Asia de Est Agricultura

Cultura orezului si a graului, in crestere cantitativa in ultimii ani, reprezinta baza alimentara a unei
populatii numeroase, aflate de asemenea intr-o crestere numerica accentuata. India, desi are un
nivel de dezvoltare economica relativ redus, are o pozitie ridicata la unele produse agricole: locul 2
pentru productia de grau, orez si zahar, locul 3 mondial pentru bumbac si 5 pentru soia. in privinta
productiei de ceai ocupa primul pe mapamond. Are, totodata, cel mai mare efectiv de bovine. Asia
de est si sud-est. Japonia are ca principala cultura orezul in micile campii litorale. Dintre celelalte
culturi, mai importante sun t bumbacul, citricele, trestia de zahar, tutunul, ceaiul (in sud), graul,
orezul, cartoful, sfecla de zahar si soia (toate in nord). Japonia este una dintre putinele tari din lume
in care se practica intensiv cultura algelor marine. Alaturi de R.P.Chineza este principala
producatoare de matase naturala. Pescuitul este favorizat de existenta bancurilor cu pesti, la
intalnirea curentilor Uuro-Shivo si Oya-Shivo. O particularitate a agriculturii din Peninsula Coreea o
constituie cresterea viermilor de matase si pescuitul. China ocupa primul rang mondial pentru orez,
grau si bumbac. in sud se dezvolta pomicultura, cultura trestiei de zahar si a ceaiului (locul 2
mondial). Dintre animale se cresc porci (locul 1 pe lume) cu deosebire in Campia Chinei de Est, oi,
capre, bovine si camile. Pe podisurile inalte se cresc cai si iaci. in privinta pescuitului, China ocupa
primul loc in lume. In Indonezia cultura bananelor ocupa un loc important in economie. Malaysia
este cunoscuta prin cele mai intinse plantatii de arbori de cauciuc. Peisaje agricole Peisajele
agricole se suprapun in linii mari cu ceea ce am putea numi "peisaje rurale" deoarece tipul
predominant de peisaj este in stransa legatura cu modul de prezentare rural. Principalele categorii
de peisaje sunt: a)peisaje naturale b)peisaje agricole in Asia peisajele naturale apar in Indonezia,
Vietnam, Malaysia, Thailanda, Laos, Nordul Japoniei, Filippine ca peisaje predominant forestiere. in
centrul Arabiei Saudite, Afganistan, China predomina peisajele deserturilor foarte aride. Peisajele
agricole cuprind: - regiuni cultivate intens: Ondia, Sri Lanka, Sudul Japoniei, Taiwan, S-E Chinei. -
peisaje mediteraneene: Turcia - peisaje de pasuni: China, Arabia Saudita (partea periferica), Irak,
Iran, Kazakstan. Tipuri de culturi Principalele tipuri actuale de agricultura sunt diferentiate in functie
de nivelul de dezvoltare generala a tarilor si de regiunile naturale in care se afla situate. in acest
sens, exista doua mari categorii (tipuri majore): - agricultura de subzistenta - agricultura comerciala
Pe intregul teritoriu al Asiei cunoastem o agricultura predominant de subzistenta, datorita reliefului
ce ofera o larga varietate de soluri si terenuri arabile de calitati diferite, cu randamente reduse si
foarte reduse, agricultura de tip extensiv avand in principal rolul de a satisface necesitatile
populatiei in crestere. In zonele in care solul este mai fertil se practica o exploatare intensiva a
acestuia - ca de exemplu productia de orez are ca principali producatori Japonia, Vietnam,
Thailanda, Myanmar, Estul Indiei, Filippine. Asia este cunoscuta prin productiile mari de orez,
asigurand din totalul cantitatilor de orez recoltate pe intregul GLOB aproximativ 3 sferturi. Culturile
de orez se suprapun cu cele mai populate zone ale lumii: Asia de Sud, Est si de Sud-Est. In Asia nu
numai productia de orez este pe primele locuri in plan mondial. Cunoastem tari prime-producatoare
de grau: China (locul 1 pe Glob) si India care deasemenea detin clasamentul in productia de
porumb - China E si India V. Pentru a compensa zonele cu soluri mai putin fertile, asiaticii s-au
indeletnicit cu cresterea animalelor, devenind astfel nomazi. Detine mari efective de bovine in India,
China la porcine si ovine. Intalnim turme de iaci pe culmile mai inalte ale Mongoliei sau
Afganistanului. Datorita climei potrivnice, Arabia Saudita si China practica o agricultura extensiva,
cu terenuri arabile foarte mari, insa datorita solurilor mai putin fertile randamentul este moderat. In
Indonezia intalnim o agricultura sezoniera si culturi de citrice. Agricultura comerciala intalnim acest
fel de agricultura mai ales in Kazakstan, unde productiile de cereale sunt mai semnificative datorita
procentului ridicat de fertilitate al solului. Observam ponderea ridicata a cerealiculcturii pe platoul
Asiei-Centrale. Maslinii, citricele, plantele specifice climatului mediteranean se intalnesc si in Asia
pe coastele vestice ale Siriei, Turcia sau Israel. Agricultura mixta este predominanta in zona
temperat continentala a Asiei.


Agricultura in Japonia:
Agricultura asigur din necesitile populaiei n produse alimentare. Japonia trebuie s-i
importe 60% din alimente, sub aspect caloric. Agricultura japonez dispune de puine terenuri
arabile, care ns sunt lucrate cu mult grij. Ramura principal este cultura plantelor.
Principala cultur este orezul, care se cultiv n micile cimpii litorale, irigate, precum i pe
pantele munilor. Datorit seleciei, chimizrii i muncii insistente a ranului japonez, se obin
recolte bogate de orez la hectar. Dintre celelalte culturi, mai importante sunt: bumbacul,
citricele, trestia de zahr, tutunul, ceaiul, grul, cartoful, sfecla de zahr, soia i diverse legume.
Este foarte rspndit dudul, ale crui frunze sunt folosite la creterea viermilor de mtase.
Japonia de rnd cu China, este principalul productor de mtase natural.
n ultimii ani se nregistreaz o cretere substanial a suprafeelor plantate cu pomi fructiferi,
caracteristici pentru zona temperat, i citrui.
n sectorul zootehnic preponderent se cresc bovine i porcine. O ndeletnicire a japonezilor
este pescuitul organizat n baza uneia dintre cele mai dezvoltate flote de pescuit din lume, cu
un numr impresionant de porturi specializate (peste 600). Japonia ocup locul 3 n producia
mondial de pete dup China i Peru.
Agricultura: cultura plantelor: orez, trestie, ceai, legume, pomi fructiferi
Sericicultura: creterea viermilor de mtase


Agricultura in Coreea :
Agricultura sud-coreean este caracterizat prin existena fermelor agricole de
dimensiuni reduse, chiar i n comparaie cu standardele asiatice. Suprafaa acestora a rmas
constant n ultimele decenii, constnd n terenuri de aproximativ 1 hectar. Principalele
culturi sunt cele de orez, orz, legume i fructe.
Sectorul agricol a reprezentat i se va menine n continuare printre prioritile
guvernamentale n contextul n care Republica Coreea se afl angajat ntr-o ofensiv pe
marginea negocierii i ncheierii de noi acorduri de liber schimb n plan regional, dar i
bilateral.
Se estimeaz c sectorul alimentar din Republica Coreea se va dezvolta semnificativ
n urmtorii ani, n special n ceea ce privete sectorul crnii de vit i de pasre, cel al
legumelor i fructelor prelucrate i cel al vinului. Cererea consumatorilor sud-coreeni pentru
produsele prelucrate din carne, legume i fructe, va continua s se majoreze ca urmare a
creterii numrului de familii, dar i a relurii ncrederii acestora n calitatea produselor
fabricate pe pieele externe, ndeosebi cele provenite de pe pieele vestice.
n luna iulie 2011, autoritile sud-coreene au decis reluarea importurilor de carne de
vit din Canada, iar n prezent se ntreprind demersuri pentru a se autoriza i importurile
similare din Olanda, Irlanda, Italia i Frana.
NOT: Romnia se afl nc n procesul de autorizare a importului n R. Coreea de
carne de porc i produse din carne de porc, procedur demarat n 2011.
Cu toate c piaa sud-coreean a vinului este restrns (132 milioane USD n 2011),
aceasta prezint un potenial semnificativ de absorbie, iar piaa buturilor alcoolice
depaete valoarea de 9 miliarde USD.

Agricultura in China:
China este un stat n care cea mai mare parte a populaiei triete n mediul rural, agricultura
avnd o importan deosebit pentru economia chinez.
China are o suprafa de uscat de 9.600.000 kmp, suprafaa terenurilor arabile ajungnd la
numai 1.270.000 kmp, ce reprezint circa 7% din terenurile arabile din ntreaga lume. Ele se gsesc
n principal n cmpiile i depresiunile cu un climat temperat-musonic din partea estic a Chinei.
Culturile vegetale reprezint un sector principal al agriculturii chineze. Principalele culturi
cerealiere sunt orezul, grul, porumbul, soia. Iar culturile tehnice sunt cele de bumbac, arahide,
rapi, trestie-de-zahr i sfecl-de-zahr.
Dup aplicarea politicii de reform la sate n 1978, agricultura chinez a cunoscut o
dezvoltare rapid. Timp de peste 20 de ani, pe baza proprietii colective asupra mijloacelor de
producie, reforma n mediul rural al rii noastre a fost orientat ctre pia, a scpat de ngrdirea
sistemului tradiional i a adoptat un nou model de dezvoltare a economiei colective n condiiile
unei economii de pia. Reforma a adus ranilor beneficii reale, a emancipat i dezvoltat forele de
producie rurale, a condus la creterea rapid a produciei agricole, i n special a celei cerealiere i
la optimizarea structural a agriculturii. Astfel, China a obinut performane remarcabile n
agricultur. In momentul de fa, China se situeaz pe primul loc n lume n ceea ce privete
producia de cereale, bumbac, rapi, tutun, carne, fructe de mare i legume.
In ultimii ani, guvernul chinez a plasat cu consecven dezvoltarea agriculturii pe primul plan,
a alocat tot mai mari fonduri pentru sectorul agricol, pentru a spori veniturile ranilor i a realiza o
dezvoltare armonioas i coordonat a regiunilor rurale i a urbane.