RO 2002/000-586.04.

17
“Suport pentru îmbunătăţirea şi implementarea
legislaţiei şi jurisprudenţei în materie de faliment”
Activitatea 6: Program de formare

ANALIZA ECONOMICĂ

Prof. univ. dr. Alexandru Buglea

Dan Pascu

Martie-Aprilie 2006

RO 2002/000-586.04.17
“Suport pentru îmbunătăţirea şi implementarea Pagina 1
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene
legislaţiei şi jurisprudenţei în materie de faliment”
 IMPLICAŢII ALE ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE ÎN
PROCEDURA DE INSOLVENŢĂ

ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ ŞI INSOLVENŢA

ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ – METODE

UZUALE DE ANALIZĂ

PARTICULARITĂŢI ALE ANALIZEI PREVIZIONALE

RO 2002/000-586.04.17
“Suport pentru îmbunătăţirea şi implementarea Pagina 2
legislaţiei şi jurisprudenţei în materie de faliment”
 ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ
ŞI INSOLVENŢA

ASPECTE SPECIFICE ALE ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE

ÎNAINTEA DESCHIDERII PROCEDURII DE INSOLVENŢĂ

ASPECTE SPECIFICE ALE ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE

LA DESCHIDERII PROCEDURII DE INSOLVENŢĂ

ASPECTE SPECIFICE ALE ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE

ÎN CAZUL REORGANIZĂRII JUDICIARE

ASPECTE SPECIFICE ALE ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE

ÎN CAZUL FALIMENTULUI

ALTE ASPECTE SPECIFICE ALE ANALIZEI ECONOMICO-

FINANCIARE ÎN CADRUL PROCEDURII
RO 2002/000-586.04.17
“Suport pentru îmbunătăţirea şi implementarea Pagina 3
legislaţiei şi jurisprudenţei în materie de faliment”
 ASPECTE ALE ANALIZEI ÎNAINTEA DESCHIDERII
PROCEDURII
Insolvenţa

Insolvenţa – definiţie şi importanţă

• Definiţie - acea stare a patrimoniului în care fondurile

băneşti disponibile sunt insuficiente pentru plata
datoriilor exigibile
– vădită: datorii neplătite > 30 zile de la scadenţă
– iminentă: nu va putea plăti în viitor datoriile scadente cu disponibilităţile existente
la acea dată

• Decizie: determinarea existenţei la un moment dat a

uneia dintre stările de insolvenţă, hotărâre crucială
pentru soarta debitorului

RO 2002/000-586.04.17
“Suport pentru îmbunătăţirea şi implementarea Pagina 4
legislaţiei şi jurisprudenţei în materie de faliment”
 ASPECTE ALE ANALIZEI ÎNAINTEA DESCHIDERII
PROCEDURII
Insolvenţa vădită

• Determinare în practică
• Criza de lichiditate evidentă – debitorul nu poate dovedi contrariul
• Debitorul aduce dovezi (de ex. credite neutilizate, reversarea cauzelor unei
crize trecute
• Debitorul refuză plata – motive comerciale

• Determinarea trebuie să fie flexibilă

• Nu se poate calcula în orice situaţie printr-un indicator de lichiditate
• Elementele prezentate de debitor trebuie luate în calcul
• Deschiderea procedurii (celeritatea) nu trebuie să sufere
• În cazurile aflate la limită, părerea unui expert e necesară
• Delimitarea crizei de lichiditate temporară de criza permanentă

RO 2002/000-586.04.17
“Suport pentru îmbunătăţirea şi implementarea Pagina 5
legislaţiei şi jurisprudenţei în materie de faliment”
 ASPECTE ALE ANALIZEI ÎNAINTEA DESCHIDERII
PROCEDURII
Insolvenţa iminentă

• Determinare în practică
• Complexă, întrucât este vorba de estimarea unei stări viitoare (în plus situaţii
dificile au mai existat, este acum insolvenţă?)
• Se bazează în principal pe previziuni ale fluxului de numerar (cel puţin
câteva luni)
• Măsurile ce ar fi disponibile pentru contracarare nu pot schimba concluzia
(în caz contrar, nu e insolvenţă!)

• Decizia aparţine:
• Debitorului: consultarea unui expert asigură obiectivitatea
• Judecătorul sindic: analiza ulterioară trebuie realizată luând în considerare
condiţiile de la data prezumtivei apariţii

• Criza temporară faţă de cea permanentă – o diferenţiere necesară

RO 2002/000-586.04.17
“Suport pentru îmbunătăţirea şi implementarea Pagina 6
legislaţiei şi jurisprudenţei în materie de faliment”
 ASPECTE ALE ANALIZEI LA DESCHIDEREA PROCEDURII
Introducere

• O perioadă extrem de încărcată, inclusiv pentru administrator: analize

şi rapoarte cruciale

• Un număr de rapoarte şi analize care se desfăşoară (în parte), în

paralel, având practic părţi comune şi/sau beneficiind unul de
concluziile precedentului/elor

• Analiza economico-financiară şi tehnicile de previziune stau la baza

acestor analize şi rapoarte

• Necesită o foarte bună coordonare a resurselor administratorului şi

eventual angajarea unor experţi externi

• Experienţa (inclusiv practica managerială) cruciale atunci când e

vorba de analiza, conducerea şi previzionarea activităţii debitorului
RO 2002/000-586.04.17
“Suport pentru îmbunătăţirea şi implementarea Pagina 7
legislaţiei şi jurisprudenţei în materie de faliment”
 ASPECTE ALE ANALIZEI LA DESCHIDEREA PROCEDURII
Principalele aspecte urmărite

• Analiză situaţii financiare istorice (ultimii 3 ani)

• Analiză mediu extern şi intern (incl. elem. operaţionale) Raportul de 30
de zile
• Previziuni/perspective de redresare – forma incipientă
• Concluzii – cauze insolvenţă, eventuali responsabili
• Previziuni/perspective – forma avansată, perioada relevantă Raportul de 60
• Conlucrarea cu debitorul şi creditorii; decizia de participare de zile
la elaborare sau susţinerea planului
• Contactul cu partenerii de afaceri – şanse reorganizare
• Validarea premizelor de bază ale planului
Planul de
• Finalizare în termen legal (nu exclude depunerea reorganizare
concomitent cu cererea de deschidere a procedurii)
RO 2002/000-586.04.17
“Suport pentru îmbunătăţirea şi implementarea Pagina 8
legislaţiei şi jurisprudenţei în materie de faliment”
 ASPECTE ALE ANALIZEI LA DESCHIDEREA PROCEDURII
Principalele aspecte urmărite

Activităţile curente
• Stabilirea acestora, decizie cu impact pe termen scurt dar şi pe termen
mediu şi lung, fiind în conexiune cu
– Perspectivele de reorganizare
– Vânzarea în bloc a unor active în stare de funcţionare
• Pentru luarea deciziei
– Activităţi curente vs. activităţi excepţionale/extraordinare
– Impact financiar imediat, inclusiv capital de lucru
– Analiza efectelor ce le-ar produce pe termen mediu şi lung

• Supraveghere sau conducere activitate

• Înţelegerea activităţii
• Planificare/bugetare; detalii relevante, rezonabile
• Urmărirea rezultatelor faţă de bugetare/planificare

RO 2002/000-586.04.17
“Suport pentru îmbunătăţirea şi implementarea Pagina 9
legislaţiei şi jurisprudenţei în materie de faliment”
 ASPECTE ALE ANALIZEI LA DESCHIDEREA PROCEDURII
Principalele aspecte urmărite

• Executarea unor garanţii – pentru a contracara o astfel de încercare,

debitorul/administratorul trebuie să demonstreze că
• Garanţia prezintă o importanţă determinantă pentru reuşita planului de
reorganizare (variantă a planului fără activul în discuţie, etc)
• Obiectul garanţiei face parte dintr-un ansamblu funcţional – analiza pe baza
fluxurilor de numerar previzionate

• Decizii referitoare la contracte, propunerea de tranzacţii

• În această etapă, ca o consecinţă firească, pe baza analizelor şi rapoartelor
deja realizate
• Oportunitate ulterioară de aprofundare a unor analize în scopul menţionat

RO 2002/000-586.04.17
“Suport pentru îmbunătăţirea şi implementarea Pagina 10
legislaţiei şi jurisprudenţei în materie de faliment”
 ASPECTE ALE ANALIZEI ÎN CAZUL REORGANIZĂRII
Planul de reorganizare - urmărire

• Planificare/bugetare detaliată (cantitativ şi valoric) şi flexibilă (model

adaptabil la schimbările obiective)

• Sistem de urmărire a rezultatelor consistent cu

planificarea/bugetarea însoţit de analize “realizat vs. bugetat” însoţit
de măsuri corective

• Explicarea abaterilor:
• Abateri de cantitate (eficienţă), preţ; cauze obiective şi subiective
• Nu orice abateri temporare de la plan (chiar înregistrarea unor pierderi)
înseamnă automat şi eşuarea planului

• Planul trebuie considerat respectat dacă previziunile

(corectate/actualizate) arată posibilitatea de plată la termen şi în
cuantumul stabilit - abordare flexibilă!

RO 2002/000-586.04.17
“Suport pentru îmbunătăţirea şi implementarea Pagina 11
legislaţiei şi jurisprudenţei în materie de faliment”
 ASPECTE ALE ANALIZEI ÎN CAZUL FALIMENTULUI
Principalele aspecte urmărite

• Decizia valorificării în bloc a unor bunuri

• Stabilirea componenţei ansamblului funcţional
• Plan de afaceri/previziuni – termen lung
• Rata de actualizare şi estimarea valorii ansamblului
• Ajustarea (vânzarea în lichidare), comparare cu valorile individuale

• Luarea deciziei de continuare a activităţii

• Fluxuri de numerar previzionate
• Corelare cu posibilitatea vânzării în bloc

• Estimarea rezervelor destinate cheltuielilor viitoare

• Previziune cheltuieli (continuare activitate, activitate lichidare) şi costuri
acoperire riscuri (cost şi probabilitate)
• Previziune venituri (din continuare activitate, inclusiv dobânzi viitoare,
lichidare bunuri)

RO 2002/000-586.04.17
“Suport pentru îmbunătăţirea şi implementarea Pagina 12
legislaţiei şi jurisprudenţei în materie de faliment”
 ALTE ASPECTE ALE ANALIZEI ÎN CADRUL PROCEDURII
Principalele aspecte urmărite

• Menţinere, modificare sau anulare contracte

• Valoare prezentă netă (fluxurile de numerar actualizate) pozitivă
• Alternative mai bune pentru societate?

• Investigarea unor tranzacţii

• Prestaţia debitorului depăşeşte în mod vădit pe cea primită (dificultate:
condiţiile de piaţă de la data efectuării tranzacţiilor) – 3 ani anteriori

• Suma obţinută în faliment mai mică decât valoarea actului de transfer

(dificultate: estimarea sumei ce s-ar obţine în cazul falimentului, pe baza
unor previziuni realizate la începerea lichidăr) – 120 de zile anterioare

RO 2002/000-586.04.17
“Suport pentru îmbunătăţirea şi implementarea Pagina 13
legislaţiei şi jurisprudenţei în materie de faliment”
 ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ
METODE UZUALE DE ANALIZĂ

• ANALIZA FINANCIARĂ PE BAZA BILANŢULUI

-Analiza ratelor de structură;
-Analiza echilibrului financiar;
-Analiza lichidităţii şi solvabilităţii;
-Analiza ratelor de gestiune;
-Analiza rentabilităţii.
• ANALIZA PE BAZA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE
-Analiza veniturilor;
-Analiza cheltuielilor;
-Analiza soldurilor intermediare de gestiune.
• ANALIZA DISCRIMINANTĂ A RISCULUI DE FALIMENT

RO 2002/000-586.04.17
“Suport pentru îmbunătăţirea şi implementarea Pagina 14
legislaţiei şi jurisprudenţei în materie de faliment”
 ANALIZA FINANCIARĂ PE BAZA BILANŢULUI
Analiza ratelor de structură ale pasivului

Analiza structurii pasivului – aprecierea principalelor strategii şi politici

referitoare la tipurile surselor de finanţare

Rata stabilităţii financiare – cât din patrimoniul total este finanţat pe seama
capitalurilor permanente
Capital permanent
rsf = * 100
Pasiv total

Ponderea optimă nu este predefinită, mărimea sa depinzând de: tipul

întreprinderii, ramura economică, factori conjuncturali etc.

RO 2002/000-586.04.17
“Suport pentru îmbunătăţirea şi implementarea Pagina 15
legislaţiei şi jurisprudenţei în materie de faliment”
 ANALIZA FINANCIARĂ PE BAZA BILANŢULUI
Analiza ratelor de structură ale pasivului

Rata autonomiei financiare – gradul de finanţare a elementelor de activ pe

seama resurselor proprii
Capital propriu
rafg = *100
Pasiv total
- oferă stabilitate;
- dezavantaj: imobilizarea resurselor proprii (ale investitorului).

Rata îndatorării globale – măsoară ponderea datoriilor întreprinderii în total

resurse, calculându-se astfel:

Datorii totale (ÎTML + DTS)

rîg = *100
Pasiv total

- raportul optim se alege în funcţie de contextul specific fiecărei situaţii.

RO 2002/000-586.04.17
“Suport pentru îmbunătăţirea şi implementarea Pagina 16
legislaţiei şi jurisprudenţei în materie de faliment”
 ANALIZA FINANCIARĂ PE BAZA BILANŢULUI
Analiza echilibrului financiar

Analiza echilibrului financiar – nivele:

• echilibrul pe termen lung – se compară resursele permanente cu utilizările

permanente; se foloseşte indicatorul "fond de rulment“ (FR);

• echilibrul pe termen scurt – se compară resursele temporare cu utilizările

temporare; indicatorul folosit este "necesarul de fond de rulment“ (NFR);

• echilibrul curent – se urmăreşte nivelul trezoreriei (T), prin compararea

disponibilităţilor cu nivelul creditelor bancare temporare.

RO 2002/000-586.04.17
“Suport pentru îmbunătăţirea şi implementarea Pagina 17
legislaţiei şi jurisprudenţei în materie de faliment”
 ANALIZA FINANCIARĂ PE BAZA BILANŢULUI
Analiza echilibrului financiar

Fondul de rulment (FR) – excedentul de resurse financiare permanente

asupra activelor permanente, folosit pentru acoperirea nevoilor curente.

FR = Capital permanent - Active imobilizat e nete

Analiza în dinamică a FR poate fi interpretată astfel:

– FR1>FRO – este considerată drept o situaţie pozitivă, cu condiţia ca această
creştere să nu se fi datorat creşterii gradului de îndatorare pe termen lung;
– FR1<FR0 – nu este considerată neapărat o situaţie negativă, atât timp cât
cauza principală a diminuării nu o reprezintă reducerea capitalurilor proprii;
– FR1=FR0 – situaţie posibilă din punct de vedere teoretic, deoarece practic ar
însemna o armonizare totală a resurselor cu necesităţile de alocare a
acestora.

RO 2002/000-586.04.17
“Suport pentru îmbunătăţirea şi implementarea Pagina 18
legislaţiei şi jurisprudenţei în materie de faliment”
 ANALIZA FINANCIARĂ PE BAZA BILANŢULUI
Analiza echilibrului financiar

Necesarul de fond de rulment este acea partea din activele circulante care
trebuie acoperită din capitalul permanent.

NFR = (Stocuri + Creante ) - Datorii nefinancia re

Evoluţia necesarului de fond de rulment este influenţată de următorii

factori:
• obiectul de activitate
• durata ciclului de exploatare
• mărimea cifrei de afaceri
• mărimea valorii adăugate
• modul de gestionare a stocurilor
• indicele inflaţiei
• costurile de producţie
• nivelul datoriilor ciclice
• contextul economic
RO 2002/000-586.04.17
“Suport pentru îmbunătăţirea şi implementarea Pagina 19
legislaţiei şi jurisprudenţei în materie de faliment”
 ANALIZA FINANCIARĂ PE BAZA BILANŢULUI
Analiza echilibrului financiar

Trezoreria reflectă soldul final al ansamblului de fluxuri de încasări şi plăţi.

Dezinvestiţii Flux de ieşire Investiţii

Flux de intrare

Obligaţiuni
Acţionari
TREZORERIE
Bănci şi
instituţii
financiare
Creanţe

Cheltuieli de Furnizori
exploatare
Produse
finite Stocuri

Proces de
producţie

Fluxuri de intrare şi ieşire ale trezoreriei

RO 2002/000-586.04.17
“Suport pentru îmbunătăţirea şi implementarea Pagina 20
legislaţiei şi jurisprudenţei în materie de faliment”
 ANALIZA FINANCIARĂ PE BAZA BILANŢULUI
Analiza echilibrului financiar

Trezoreria se calculează, în general, ca diferenţă între fondul de rulment şi

necesarul de fond de rulment, după cum urmează:

T = FR – NFR

În funcţie de raportul în care se modifică cei doi indicatori, cu ajutorul cărora se

calculează nivelul trezoreriei, putem întâlni una din următoarele situaţii:

Trezorerie pozitivă – reprezintă rezultatul echilibrului financiar curent al

întreprinderii, când fondul de rulment este superior necesarului de fond de
rulment.

Trezorerie negativă – evidenţiază un dezechilibru financiar, când nevoia de

fond de rulment nu poate fi finanţată în întregime din resurse permanente, acest
deficit fiind acoperit în urma angajării unor credite pe termen scurt.
RO 2002/000-586.04.17
“Suport pentru îmbunătăţirea şi implementarea Pagina 21
legislaţiei şi jurisprudenţei în materie de faliment”
 ANALIZA FINANCIARĂ PE BAZA BILANŢULUI
Analiza echilibrului financiar

FR
NF R
NF R
T

FR

Trezoreria Trezoreria Timp

Trezoreria nulă
negativă pozitivă

Evoluţia trezoreriei

RO 2002/000-586.04.17
“Suport pentru îmbunătăţirea şi implementarea Pagina 22
legislaţiei şi jurisprudenţei în materie de faliment”
 ANALIZA FINANCIARĂ PE BAZA BILANŢULUI
Analiza echilibrului financiar

Cauze care conduc la o trezorerie negativă:

- criza de creştere;

- criza de gestionare;

- politica financiară deficitară;

- criza de rentabilitate;

- diminuarea activităţii.

RO 2002/000-586.04.17
“Suport pentru îmbunătăţirea şi implementarea Pagina 23
legislaţiei şi jurisprudenţei în materie de faliment”
 ANALIZA FINANCIARĂ PE BAZA BILANŢULUI
Analiza lichidităţii şi solvabilităţii

Lichiditatea întreprinderii este o formă a echilibrului financiar.

– în sens foarte larg – capacitatea unor active de a fi transformate, la un moment dat,
în bani;
– în sens larg – capacitatea pe care o are o întreprindere de a acoperi, prin elemente
patrimoniale de mijloace circulante active, obligaţiile pe termen scurt, ca elemente de
pasiv (lichiditatea patrimonială);
– în sens restrâns – capacitatea întreprinderii de a satisface prompt din disponibilităţi şi
alte plasamente lichide, în maximum 10 – 20 zile, obligaţiile exigibile.

Tipuri de rate de lichiditate:

- rata lichidităţii generale;
- rata lichidităţii reduse;
- rata lichidităţii curente;
- rata lichidităţii imediate.

RO 2002/000-586.04.17
“Suport pentru îmbunătăţirea şi implementarea Pagina 24
legislaţiei şi jurisprudenţei în materie de faliment”
 ANALIZA FINANCIARĂ PE BAZA BILANŢULUI
Analiza lichidităţii şi solvabilităţii

Rata lichidităţii generale (rlg) – capacitatea întreprinderii de a-şi onora

obligaţiile pe termen scurt (de exploatare) din activele de exploatare.
Ac Stocuri + Creante + Ifts + Disponibilitati banesti
rl g = =
Pc Pc(Datorii pe termen scurt)

Rata lichidităţii reduse (rlr) – capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile

pe termen scurt din activele circulante care pot fi transformate relativ rapid în
disponibilităţi. Ac − S Ac − S
rl r = =
Pc Datorii pe termen scurt

Rata lichidităţii curente (rlc) – reflectă capacitatea întreprinderii de a-şi onora

obligaţiile pe termen scurt din plasamente şi disponibilităţi.

Investitii financiare pe termen scurt + Disponibilitati banesti

rlc =
Pc

RO 2002/000-586.04.17
“Suport pentru îmbunătăţirea şi implementarea Pagina 25
legislaţiei şi jurisprudenţei în materie de faliment”
 ANALIZA FINANCIARĂ PE BAZA BILANŢULUI
Analiza lichidităţii şi solvabilităţii

Rata lichidităţii imediate (rli) caracterizează capacitatea întreprinderii de a

rambursa prompt datoriile, ţinând cont de disponibilităţile existente.

Disponibil itati
rl i =
Pc (Datorii pe termen scurt)

Utilizare în determinarea stării de insolvenţă (vădită)

– Este cea mai apropiată de definiţia pe care Legea o dă stării de insolvenţă
– Trebuie totuşi utilizată cu precauţie
• Cazuri evidente de criză de lichiditate: analiză şi decizie facilă
• Cazuri mai puţin evidente: potenţiale ajustări necesare faţă de valorile existente
în balanţă (decizia ia în considerare şi elemente suplimentare)
• Flexibilitate necesară în interpretare (active lichide, disponibilităţi echivalente)

RO 2002/000-586.04.17
“Suport pentru îmbunătăţirea şi implementarea Pagina 26
legislaţiei şi jurisprudenţei în materie de faliment”
 ANALIZA FINANCIARĂ PE BAZA BILANŢULUI
Analiza lichidităţii şi solvabilităţii

Solvabilitatea:
- aptitudine a întreprinderii de a face faţă angajamentelor sale în caz de
lichidare;
- capacitatea unei firme de a-şi achita obligaţiile pe termen lung.
Rate de solvabilitate:
Solvabilitatea patrimonială (gsp) – gradul în care capitalul social asigură
acoperirea obligaţiilor pe termen mediu şi lung(ÎTML)
Capital social
gs p = ⋅ 100
IMTL + Capital social

Gradul de acoperire a serviciului datoriei (gsd) – măsura în care

întreprinderea îşi acoperă rata de rambursare a creditului pe termen mediu şi
lung (Rc) şi dobânda aferentă creditului pe termen mediu şi lung (Db) din
profitul net (PN) şi amortizare (A)
PN + A - Dividenteplatite
gsd =
Rc + Db
RO 2002/000-586.04.17
“Suport pentru îmbunătăţirea şi implementarea Pagina 27
legislaţiei şi jurisprudenţei în materie de faliment”
 ANALIZA FINANCIARĂ PE BAZA BILANŢULUI
Analiza ratelor de gesiune

Rata de gestiune a stocurilor arată rapiditatea cu care stocurile trec prin toate
stadiile până se reîntorc în formă bănească iniţială.
CA
• numărul de rotaţii într-o anumită perioadă (nr): nr =
Stoc mediu

Stoc mediu
• durata în zile a unei rotaţii (dz): dz = ⋅ 360
CA

Rata de gestiune a furnizorilor – în câte zile întreprinderea îşi achită obligaţiile

sale faţă de furnizori.
Furnizori
dz Fz = ⋅ 360
CA

Rata de gestiune a clienţilor – în câte zile îşi încasează întreprinderea

contravaloarea livrărilor de la clienţi.

Clienti
dz Cl = ⋅ 360
CA
RO 2002/000-586.04.17
“Suport pentru îmbunătăţirea şi implementarea Pagina 28
legislaţiei şi jurisprudenţei în materie de faliment”
 ANALIZA FINANCIARĂ PE BAZA BILANŢULUI
Analiza rentabilităţii

Rata rentabilităţii economice măsoară performanţele activului total al

întreprinderii.
- nu ţine seama de modul de procurare al capitalurilor alocate pentru
constituirea acestui activ;
- independentă de politica de finanţare promovată de întreprindere.
EBE – excedentul brut din exploatare
EBE; RE
Re = ⋅100 RE – rezultatul exploatării
At At – activ total

Rata rentabilităţii financiare măsoară performanţa capitalului propriu, iar în

mod indirect, oportunitatea menţinerii acestuia în afacere.
- remunerează proprietarii întreprinderii prin acordarea de dividende şi creşterea
capitalurilor proprii (creşterea rezultatelor);
- un mijloc de stimulare a participării la creşterea capitalului social, atât pentru
acţionarii existenţi, cât şi pentru noii acţionari.
Rex Rex – rezultatul exerciţiului
rf = Cpr – capitaluri proprii
Cpr
RO 2002/000-586.04.17
“Suport pentru îmbunătăţirea şi implementarea Pagina 29
legislaţiei şi jurisprudenţei în materie de faliment”
 ANALIZA PE BAZA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE
Analiza soldurilor intermediare de gestiune

În vederea calculului şi analizei formării progresive a rezultatului exerciţiului se

folosesc soldurile intermediare de gestiune, care sunt indicatori calculaţi “în
cascadă”, pe baza contului de profit şi pierdere.

Indicatorii calculaţi cu ajutorul soldurilor intermediare de gestiune pot fi grupaţi

după cum urmează:

– indicatori parţiali ai rentabilităţii: excedentul brut al exploatării (EBE), rezultatul

exploatării (RE), rezultatul curent (Rc), rezultatul extraordinar (REx);

– indicatori globali ai rentabilităţii: rezultatul exerciţiului (Rex) – înainte şi după

repartizare;

– alţi indicatori ai soldurilor intermediare de gestiune: marja comercială (Mc),

producţia exerciţiului (Qex), cifra de afaceri (CA) şi valoarea adăugată (VA).

RO 2002/000-586.04.17
“Suport pentru îmbunătăţirea şi implementarea Pagina 30
legislaţiei şi jurisprudenţei în materie de faliment”
 ANALIZA PE BAZA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE
Analiza soldurilor intermediare de gestiune

Excedentul brut al exploatării (EBE) sau insuficienţa brută de exploatare

reflectă rezultatul economic brut al întreprinderii degajat de activitatea de
exploatare.

- evidenţiază performanţele economice ale unei întreprinderi legate de

activitatea de exploatare (operaţii legate de producţie, de activitatea comercială
sau prestări de servicii),
- este resursa principală a întreprinderii care influenţează atât indicatorii de
eficienţă cât şi capacitatea de autofinanţare a întreprinderii,
- reflectă contribuţia capitalului la crearea bogăţiei întreprinderii.

Modul de calcul al excedentului brut din exploatare este:

EBE = (VA + Subvenţii de exploatare) – (Cheltuieli cu personalul +

+Impozite, taxe şi vărsăminte asimilate)

RO 2002/000-586.04.17
“Suport pentru îmbunătăţirea şi implementarea Pagina 31
legislaţiei şi jurisprudenţei în materie de faliment”
 ANALIZA PE BAZA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE
Analiza soldurilor intermediare de gestiune

Destinaţia EBE este următoarea:

• remunerarea capitalurilor investite, proprii sau împrumutate;
• plata impozitului pe profit;
• rambursarea împrumuturilor;
• menţinerea echipamentului, pe baza amortizării;
• dezvoltarea întreprinderii prin sumele repartizate din profitul net.
Rolul EBE este următorul:
• permite măsurarea performanţelor economice ale întreprinderii;
• permite acoperirea obligaţiilor întreprinderii, dacă nivelul indicatorului este
suficient de mare;
• este independent de politica financiară a întreprinderii, de investiţii, de
provizioane, de dividend, fiscală şi de elementele extraordinare ale activităţii
desfăşurate.

RO 2002/000-586.04.17
“Suport pentru îmbunătăţirea şi implementarea Pagina 32
legislaţiei şi jurisprudenţei în materie de faliment”
 ANALIZA PE BAZA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE
Rezultatul curent al exerciţiului (RC)

Rezultatul curent al exerciţiului (RC) măsoară rezultatul degajat de activitatea

curentă a întreprinderii, incluzând activitatea de exploatare şi pe cea financiară.

- nu ţine seama de politica fiscală şi de rezultatul extraordinar;

- ia în considerare efectul politicii financiare a întreprinderii.

Rezultatul
exploatării
Rezultatul curent
Rezultatul
financiar

- exprimă eficienţa utilizării resurselor întreprinderii, în mod normal.

RO 2002/000-586.04.17
“Suport pentru îmbunătăţirea şi implementarea Pagina 33
legislaţiei şi jurisprudenţei în materie de faliment”
 ANALIZA PE BAZA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE
Analiza rezultatului curent al exerciţiului (RC)

Situaţii care evidenţiază structura RC (exemple):

RC<0
RF<0
RF>0 RC>0

RE>0
RE<0

“Mana” financiară “Cercul vicios” al cheltuielilor financiare

Venituri financiare – ultimul “bastion”

RO 2002/000-586.04.17
“Suport pentru îmbunătăţirea şi implementarea Pagina 34
legislaţiei şi jurisprudenţei în materie de faliment”
 ANALIZA DISCRIMINANTĂ A RISCULUI DE FALIMENT
Metoda scorurilor

• Metoda scorurilor are drept obiectiv punerea la dispoziţie a unor modele

pentru evaluarea riscului de faliment, pe baza ratelor.
• Modelele disponibile sunt limitate şi trebuie folosite cu precauţie – se
referă la o anumită perioadă istorică;
• Rezultatul obţinut în urma aplicării modelului trebuie perceput ca fiind
orientativ, un semn adiţional la o situaţie premergătoare sau chiar
iminentă.

Modele utilizate:
1) Modelul Altman (Modelul “Z”)
-model de prognoză a stării de faliment (profesorul Altman, SUA, 1968).
- cinci variabile: flexibilitatea întreprinderii (X1), rata autofinanţării activelor
totale (X2), rata rentabilităţii economice (X3), capacitatea de îndatorare (X4)
şi randamentul activelor (X5).
- funcţia scor:
Z = 1,2X1 + 1,4X2 + 3,3X3 + 0,6X4 + X5
RO 2002/000-586.04.17
“Suport pentru îmbunătăţirea şi implementarea Pagina 35
legislaţiei şi jurisprudenţei în materie de faliment”
 ANALIZA DISCRIMINANTĂ A RISCULUI DE FALIMENT
Metoda scorurilor

2) Modelul Canon şi Holder

- 1978 – aplicabil întreprinderilor industriale (10 - 500 salariaţi); se bazează pe
analiza “lichiditate – exigibilitate”;
- cinci variabile: rata lichidităţii reduse (X1), rata stabilităţii financiare (X2), gradul
de finanţare al vânzărilor din resurse externe (X3), gradul de remunerare al
personalului (X4), ponderea rezultatului brut al exploatării în totalul valorii
adăugate (X5), iar funcţia scor este :
Z = 16X1 + 22X2 - 87X3 - 10X4 + 24X5
3) Modelul Băncii Franţei
- variabilele: rata de prelevare a cheltuielilor financiare (R1), rata de acoperire a
capitalului investit (R2), rata capacităţii de rambursare a datoriilor din resurse
proprii (R3), rata rentabilităţii vânzărilor (R4), viteza de rotaţie a creditului
furnizor (R5), rata de creştere a valorii adăugate (R6), viteza de rotaţie a
creditului client (R7) şi rata investiţiilor corporale (R8), iar funcţia scor este:
Z = -1,255R1 + 2,003R2 – 0,824R3 + 5,221R4 – 0,689R5 – 1,164R6+
+ 0,706R7 + 1,408R8 – 85,544
RO 2002/000-586.04.17
“Suport pentru îmbunătăţirea şi implementarea Pagina 36
legislaţiei şi jurisprudenţei în materie de faliment”
 PARTICULARITĂŢI ALE ANALIZEI PREVIZIONALE

TEHNICI DE ECHIVALARE ÎN TIMP

Tehnici generale de echivalare în timp
Tehnici de echivalare în analiza istorică a datelor financiare

PREVIZIONAREA SITUAŢIILOR FINANCIARE

Cerinţe esenţiale
Estimarea elementelor contului de rezultate
Estimarea elementelor patrimoniale
Previziunea fluxului de numerar

ASPECTE ALE ANALIZEI SITUAŢIILOR PREVIZIONATE

RO 2002/000-586.04.17
“Suport pentru îmbunătăţirea şi implementarea Pagina 37
legislaţiei şi jurisprudenţei în materie de faliment”
 PARTICULARITĂŢI ALE ANALIZEI PREVIZIONALE
Tehnici de echivalare în timp

• De multe ori, sunt disponibile date istorice, care sunt de o importanţă mare
pentru analiza economico-financiară.
• Unul şi acelaşi tip de informaţie, disponibil pentru mai multe perioade istorice
succesive (ani, luni etc.) se numeşte serie de date (sau serie de timp).
• Comparabilitatea termenilor seriei de date presupune ca aceştia să fie
exprimaţi în aceleaşi unităţi de măsură şi în valori comparabile.
• Asigurarea comparabilităţii este dificilă, deoarece este strâns dependentă de
natura fenomenului cuantificat.
• Necesitatea aplicării aceluiaşi comensurător presupune corectarea datelor
iniţiale cu un indicator care la rândul lui trebuie să fie omogen.
• Asigurarea comparabilităţii datelor în timp se face prin tehnici generale de
echivalare în timp.

RO 2002/000-586.04.17
“Suport pentru îmbunătăţirea şi implementarea Pagina 38
legislaţiei şi jurisprudenţei în materie de faliment”
 PARTICULARITĂŢI ALE ANALIZEI PREVIZIONALE
Tehnici generale de echivalare în timp

• permit compararea valorilor dispersate în timp

• se bazează pe factori de echivalare:

- factorul general de discontare – calculul valorii prezente a unei sume

viitoare 1
d =
t
(1 + a )

- factorul general de compunere (fructificare) – calculul valorii unei

sume constante la sfârşitul unei perioade, ce a fost depozitată la sfârşitul
fiecărui an cu o rată de fructificare “a”. Exprimă valoarea viitoare a unei
anuităţi. t
(1 + a) − 1
ff =
a

RO 2002/000-586.04.17
“Suport pentru îmbunătăţirea şi implementarea Pagina 39
legislaţiei şi jurisprudenţei în materie de faliment”
 PARTICULARITĂŢI ALE ANALIZEI PREVIZIONALE
Tehnici de echivalare în analiza istorică a datelor financiare

Deflatarea sau inflatarea permit aducerea în preţuri comparabile a

fenomenelor exprimate în valori absolute.

Deflatarea
- eliminarea efectului inflaţionist al perioadei şi al celor cumulate pe perioade
anterioare;
- aducerea valorilor din diferite momente, la momentul iniţial;
IF t IF t
IF Co = =
(1 + r ) (Ip )
ot ot

Inflatarea
- actualizarea la preţuri comparabile pentru perioada curentă;
- aduce toate valorile din diferite momente, la momentul final;

IFCt = IF0 ⋅ (1 + rot ) = IF0 ⋅ Ip ot

RO 2002/000-586.04.17
“Suport pentru îmbunătăţirea şi implementarea Pagina 40
legislaţiei şi jurisprudenţei în materie de faliment”
 PARTICULARITĂŢI ALE ANALIZEI PREVIZIONALE
Previzionarea situaţiilor financiare

CERINŢE ESENŢIALE

- previziunile financiare sunt importante atât pentru managementul firmei, cât şi

pentru investitori sau creditori

- gradul de acurateţe al previziunilor este esenţial; existenţa incertitudinilor nu

trebuie să însemne renunţarea la previziuni

- procesul de previziune şi planificare financiară face parte din sarcinile unui

manager financiar

- iminenţa intrării sau intrarea în procedură nu face decât să crească

importanţa întocmirii unor previziuni de încredere

RO 2002/000-586.04.17
“Suport pentru îmbunătăţirea şi implementarea Pagina 41
legislaţiei şi jurisprudenţei în materie de faliment”
 PARTICULARITĂŢI ALE ANALIZEI PREVIZIONALE
Previzionarea situaţiilor financiare

ESTIMAREA ELEMENTELOR CONTULUI DE REZULTATE

Principii:
1. Separarea elementelor de venituri şi cheltuieli pe categorii: din exploatare,
financiare, extraordinare.
2. Separarea elementelor în funcţie de variaţia faţă de cifra de afaceri: variabile
şi fixe.
3. Corelaţii cu alte situaţii pro-forma: bilanţul, situaţia fluxului de numerar.

- estimarea impozitului pe profit (pe baza cotei de impunere în vigoare);

- estimarea profitului net (deducerea impozitului din profitul impozabil).

RO 2002/000-586.04.17
“Suport pentru îmbunătăţirea şi implementarea Pagina 42
legislaţiei şi jurisprudenţei în materie de faliment”
 PARTICULARITĂŢI ALE ANALIZEI PREVIZIONALE
Previzionarea situaţiilor financiare

ESTIMAREA ELEMENTELOR PATRIMONIALE

• Previziunea elementelor de activ

- raportarea la cifra de afaceri – identificare evoluţie element patrimonial;
- evoluţie normală – ritm de creştere similar cu cel al cifrei de afaceri;
- evoluţie anormală – ritm de creştere în acelaşi sens cu cifra de afaceri,
corectat cu un coeficient de corecţie;
- elementele de active imobilizate nu au acelaşi ritm de creştere cu cel al cifrei
de afaceri.
• Previziunea elementelor de pasiv
- nivel normal al elementelor de pasiv – creştere direct proporţională cu cea a
cifrei de afaceri;
- nivel anormal al elementelor – trebuie corectate;
-sursele financiare permanente nu evoluează în acelaşi ritm cu cifra de afaceri.

RO 2002/000-586.04.17
“Suport pentru îmbunătăţirea şi implementarea Pagina 43
legislaţiei şi jurisprudenţei în materie de faliment”
 PARTICULARITĂŢI ALE ANALIZEI PREVIZIONALE
Previzionarea situaţiilor financiare

PREVIZIUNEA FLUXULUI DE NUMERAR

Se face în paralel cu estimările din contul de rezultate şi cele din bilanţ, fiind
strict corelate.

Aspecte:
1. Delimitarea încasărilor şi plăţilor – nu toate cheltuielile sunt plătibile şi nici
toate veniturile încasabile;

2. Delimitarea încasărilor şi plăţilor pe activităţi generatoare: activităţi de

învestiţii; activităţi de finanţare; activităţi de exploatare.

3. Corelarea elementelor de flux de numerar cu alte situaţii pro-forma: contul de

rezultate, bilanţul contabil.

4. Echilibrarea trezoreriei: plasarea excedentului de lichidităţi, acoperirea

deficitului pe seama creditelor de trezorerie.
RO 2002/000-586.04.17
“Suport pentru îmbunătăţirea şi implementarea Pagina 44
legislaţiei şi jurisprudenţei în materie de faliment”
 PARTICULARITĂŢI ALE ANALIZEI PREVIZIONALE
Aspecte ale analizei previziunilor

- fiecare previziune financiară, ar trebui să aibă asociat un sistem de scenarii.

- uzual se întocmesc trei scenarii posibile:
a) un scenariu realist (de bază), cel pe baza căruia s-a fundamentat previziunea,
având la bază realităţile obiective din mediul intern şi extern firmei;
b) un scenariu pesimist – deteriorarea considerabilă a premiselor prevăzute în
scenariul de bază;
c) un scenariu optimist – ia în calcul o îmbunătăţire a premiselor scenariului de
bază.

- pentru fiecare situaţie se analizează situaţiile rezultate şi se elaborează măsuri

de adaptare.
- principalii indicatori se iau în considerare după o medie ponderată:

aVo + bVr + cVp

V =
a + b + c

RO 2002/000-586.04.17
“Suport pentru îmbunătăţirea şi implementarea Pagina 45
legislaţiei şi jurisprudenţei în materie de faliment”
 Titlul programului: “Suport pentru îmbunătăţirea şi implementarea legislaţiei şi
jurisprudenţei în materie de faliment”
Număr Proiect: RO 2002/000-586.04.17
Editorul materialului: Ministerul de Justiţie
Data publicării: Februarie 2006

RO 2002/000-586.04.17 Disclaimer: Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia

“Suport pentru îmbunătăţirea şi implementarea
Uniunii Europene Pagina 46
legislaţiei şi jurisprudenţei în materie de faliment”