Cap.

3 ALCANI
Definitie, nomenclatura, omologie.
Alcanii(parafinele) sunt hidrocarburile in care nu apar decat legaturi simple de tipul C C si CH si la care
raportul numeric dintre cele doua tipuri de atomi este exprimat prin formula:
CnH2n+2
unde n este numarul atomilor de carbon din molecula.
Alcanii sunt hidrocaruri saturate aciclice.
Daca i se dau lui n valori naturale succesive(sirul natural al numerelor) se obtine seria omologa a alcanilor.
Seria omologa este o serie de termeni chimici din aceeasi clasa de compusi organici care difera inre ei prin tr-o
grupare CH2-, numita metilen.
Numele alcanilor se exprima dupa regula:
numarul de atomi de C in limba greaca + an
cu exceptia primilor patru termeni care au denumiri specifice.
n=1 CH4
metan
CH4
n=2 C2H6
etan
CH3CH3
n=3 C3H8
propan
CH3CH2CH3
n=4 C4H10
butan
CH3CH2CH2CH3
n=5 C5H12
pentan
CH3CH2CH2CH2CH3
n=6 C6H14
hexan
CH3CH2CH2CH2CH2CH3
n=7 C7H16
heptan
CH3CH2CH2CH2CH2CH2CH3
Toti acesti alcani au catene liniare. La alcanii cu patru atomi de carbon sau mai multi poate aparea ramificarea
lantului. De aceea, denumirea alcanilor liniari este completata cu prefixul normal iar denumirea alcanilor ramificati se
completeaza cu prefixul izo.
Radicali. Daca din molecula unui alcan se indeparteaza un atom de hidrogen rezulta un radical alchil. Numele
radicalilor alchil cu o valenta libera(radicali alchil) se formeaza din numele hidrocarburii respective in care se inlocuieste
sufixul an cu il. Sufixul ilen se foloseste pentru radicalii divalenti iar in pentru radicalii trivalenti.
Ex. CH4 metan;
CH3 - metil;
CH2 - metilen
CH - metin

CH3CH2CH2 - propil
CH3CHCH3 izopropil

CH3
Izomerie. Atomii din catenele de metan, etan, propan, nu se pot aranja decat in cate un singur mod. Pentru butan exista
doua modalitati:
CH3

CH3CH2CH2CH3
CH3CHCH3 Acestia sunt izomeri de catena.
normal butan
izobutan
p.f. 0,5C
p.f. 11,7C
Numarul de izomeri de catena creste progresiv cu numarul atomilor de carbon din molecula. Este foarte
important de retinut ca toti izomerii unei substante au aceeasi formula moleculara dar sunt substante chimice diferite.
Izomerii de catena ai alcanilor se denumesc dupa urmatoarea regula:
- se stabileste cea mai lunga catena liniara
- se numeroteaza de la un capat atomii de C, in asa fel incat catena laterala sa ocupe pozitia cu numarul cel mai
mic
- se denumesc radicalii catenelor laterale si se indica pozitia lor prin cifre
- citirea radicalilor se face in ordine alfabetica (etilul inaintea metilului)
- daca sunt mai multi radicali identici se folosesc prefixe: di-, tri-, etc.
Ex.
C

1
2
3
4
5
6
6C 5C 4C 3C 2C 1C

4 etil 2,2 dimetil hexan

C
C

C
1

Structura. In molecula alcanilor toti atomii de carbon au starea de

hibridizare sp3, unghiurile dintre covalente sunt de 10928'. Catenele
de carbon sunt orientate in spatiu dupa varfurile unui tetraedru
regulat.
Catenele alcanilor cu mai mult de doi atomi de carbon in
molecula nu sunt liniare, ci au configuratie de zig-zag (mai stabila) in
care atomii de carbon sunt coplanari, iar atomii de hidrogen sunt
orientati in spatiu.
Proprietati fizice. Proprietatlie fizice sunt dependente de taria fortelor
intermoleculare, care la randul lor depind de structura chimica. Intre
moleculele nepolare de alcani se exercita forte intermoleculare slabe
de tip van der Waals si din aceasta cauza alcanii prezinta constante fizice scazute si sunt insolubile in apa.
Starea de agregare. In conditii obisnuite de temperatura si presiune, alcanii C 1- C4 sunt gazosi si inodori, alcanii C 5-C17
sunt lichizi si au miros de benzina, alcanii superiori sunt solizi si inodori.
Temperatura de fierbere si de topire, densitatea cresc cu masa molara. Densitatea alcanilor lichizi si solizi este mai mica
decat a apei.
Punctele de topire si fierbere ale alcanilor cresc in seria omologa odata cu cresterea numarulude atomi de carbon.
Ramificarea scade punctul de fierbere al compusilor respective, prin comparatie cu catenele liniare cu acelasi numar de
atomi de C.
Deoarece alcani gazosi nu au miros, pentru depistarea scaparilor de gaze din conducte si de la aragaz se
folosesc compusi cu miros respingator, de avertizare, numiti mercaptani.
Solubilitatea. Alcanii sunt insolubili in apa, solubili in solventi organici (eter, cloroform, benzen).
Proprietati chimice. Denumirea de parafine provine de la parrum affinis- afinitate (chimica) mica.
Reactiile chimice la care participa alcanii se grupeaza dupa natura legaturilor covalente care se desfac:
- legaturile CH se desfac la substitutie, dehidrogenare, oxidare;
- legaturile CC se desfac la descompunere termica, izomerizare, ardere.
1. Reactiile de substitutie
Halogenarea: derivati halogenati
RH
+
X2

RX +
HX
alcan
halogen
derivat halogenat
hidracid
Ex. Un amestec de metan si clor expus la o sursa de lumina sau de incalzit la circa 500C fomeaza un amestec de
derivati halogenati:
CH4
+ Cl2 CH3Cl + HCl
CH3Cl + Cl2 CH2Cl2 + HCl
CH2Cl2 + Cl2 CHCl3 + HCl
CHCl3 + Cl2 CCl4
+ HCl
Monohalogenarea alcanilor care au mai mult de doi atomi de carbon in molecula duce la obtinerea de amestecuri de
compusi monohalogenati, care sunt izomeri de pozitie.
Ex. Clorurarea propanului:
2 H3C

CH2

CH3

2 Cl2

lumina
-2HCl

H3C

CH

CH3

H3C

CH2

CH2Cl

Cl

50%

50%

2. Reactiile de izomerizare au loc la temperatura de 50 - 100C si sub actiunea unor catalizatori ca bromura sau
clorura de aluminiu anhidra.
Ex. CH3CH2CH2CH3 CH3CHCH3
n-butan

izobutan
CH3
3. Reactii de oxidare. Sunt reactiile care au loc in prezenta oxigenului. Acestea pot fi: oxidari incomplete sau oxidari si
oxidari totale sau arderi..
a)Oxidarile sunt care conduc la produsi care fac parte din alte clase de substante: alcooli, aldehide, acizi, etc.
Ex. Oxidarile metanului
CH4 + 1/2O2 CH3OH 60 atm si 400C
alcool metilic (metanol)
2

CH4

O2

2CH4

O2

CH2O + H2O catalizatori oxizi de azot, 400-600C

aldehida formica(formol)
2CO + 4H2

gaz de sinteza
b) Arderi. Oxidarea totala a alcanilor conduce la formarea dioxidului de carbon si a apei, cu degajare de caldura.
Aceasta explica folosirea unor alcani ca si combustibili.
CH4 +
2O2 CO2 + 2H2O + Q(caldura)
C4H10 + 13/2 O2 4CO2 + 5H2O + Q
4. Descompunerea termica a alcanilor
Datorita inertiei lor chimice, alcanii prezinta o stabilitate termica mare, putand fi incalziti pana la 300-400C fara a suferi
vreo transformare. La temperaturi mai ridicate au loc ruperi ale legaturilor covalente CC si CH cu obtinerea unor
molecule mai mici, saturate sau nesaturate. Daca temperatura la care are loc reactia este t<650C se produce cracare,
iar daca temperatura este t>650C se produce piroliza.
Ex. Butanul
cracare
CH3CH2CH2CH3 CH4 + CH2CHCH3
metan
propena
CH3CH3 + CH2CH2
etan
etena
piroliza (dehidrogenare)
CH3CH2CH2CH3 CH2CHCH2CH3 + H2
1-butena
CH3CHCHCH3 + H2
2-butena
Principalele directii de chimizare ale metanului sunt:
a) Chimizare prin clorurare. Se obtin compusi cu numeroase intrebuintari:
- CH3Cl-clorura de metal, un bun agent frigorific
- CH2Cl2 clorura de metilen - solvent
- CCl4 tetraclorura de carbon solvent, stingerea incendiilor
b) Chimizarea prin oxidare duce la formarea de compusi ca alcool metilic, aldehida formica si gazul de sinteza. Prin
acelasi procedeu, mai poate forma si negru de fum:
CH4
+ O2 C + 2H2O (procedeul nu este rentabil)
negru de fum
Daca oxidarea are loc in prezenta oxigenului din aer, azotul ramane necombinat.
CH4 + aer (O2 + N2) CO2 + 2H2O + N2
(procesul este o buna sursa de azot)
c) Chimizarea prin oxidare partiala cu vapori de apa
CH4 + H2O CO + 3H2 catalizator de Ni, 650-900C
gaz de sinteza
d) Amonoxidarea metanului este reactia metanului cu amoniac si aer, cu formare de acid cianhidric.
CH4 + NH3 + 3/2O2 HCN + 3H2O catalizator de Pt,1000C
acid cianhidric
e) Obtinerea din metan a acetilenei este posibila dar este mai costisitoare decat procedeul clasic din carbid si
apa. De aceea se utilizarea numai in unele cazuri. Acetilena este un compus esential pentru industria maselor plastice.
Metanul sufera un proces de piroliza:
15000C

2 CH 4 C2H2 + 3 H2
Cifra octanica C.O. a unei benzine reprezinta deci, procentul, in volume de izooctan (2, 2, 4-trimetil pentan) dintr-un
amestec de izooctan cu heptan normal.Cu cat C.O. a unui combustibil este mai mare cu atat rezistenta sa la detonatie
este mai mare. Cifra octanica (C.O.) sau indice octanic arata rezistenta la detonatie a unui combustibil (exemplu
benzina) pentru motoarele cu aprindere din exterior.
Puterea calorific, (cldura de ardere) reprezint cantitatea de cldur degajate prin arderea complet a unei uniti de
mas de combustibil.
3