Tipuri de iubire

Oarb/nebun-pasiune,idealizarea iubirei pu cineva Romantic-intimitate si pasiune

Camaraderie- implicare n relaie puin intimidate Naiv-pasiune ,implicare total/emoional
Golit-angajament/obligaie Complet intimtitate,implicare,pasiune,angajament,respnosabilitate.
Tipuri de ndrgostii:
Eroticul este un romantic ce cauta un partener ideal crezand ca exista numai unul singur adevarat
pentru el Ludicul este tipul de partener infidel, cu libido flotant, preferand mai multe relatii in
paralel. Storgicul este, in mod surprinzator un partener afectiv, care se descopera pe sine, treptat,
prin intermediul dragostei. El crede in permanenta relatiei si isi trateaza partenerul ca prieten de
neinlocuit. Maniacul este o persoana foarte dependenta emotional si extrem de
geloasa. Agapicul este cel mai putin posesiv si cel mai iertator dintre toate cele sase tipuri de
parteneri. Extrem de rabdator, extrem de usor de pastrat in relatie, el accepta, tolereaza aproape orice
fel de comportament din partea celuilalt Pragmaticul este o persoana care procedeaza in dragoste
asa cum si-ar cauta si folosi cea mai valoroasa masina.
Pasiunea
Stare afectiv i intelectual deosebit de intens i stabil, manifestat ca o tendin care polarizeaz
procesele psihice ale omului, determinndu-l prin intensitatea efectelor sau prin permanena aciunii
lor. Clasificarea pasiunilorA)dup principiul polaritii: 1)Pasiuni
lucide(mobile/pozitive/funcionale),2)oarbe (difuncionale-sunt fondate 3 centre de interes: a.eulzgrcitul,egosit;b.altul-gelozia,ambiia;c.lumea-jocurile de noroc, intelectuale,internetul )
Emoii oc
Furia este declanat cnd cineva ne ofenseaz n chip jignitor, de mult vreme, ori ne-a cauzat un
ru notabil i apoi se amuz, intervenind momentul paharului plin". Accesul de furie se manifest
prin nroirea feei, vinele feei i gtului se ngroa, ochii ies din orbite i se injecteaz, pulsul se
accelereaz, persoana gfie, ncepe s urle, se agit, gesticuleaz, uneori arunc diferite obiecte din
cale. Dar sunt i cazuri de mnie palid", cu manifestri oarecum opuse.
Frica, teroarea sunt provocate de apariia brusc a unui mare pericol, cum ar fi un cutremur, cnd
totul se clatin, se prbuete, sau apariia unui urs agresiv n pdure. Tabloul expresiilor e relativ
opus furiei: totdeauna apare o paloare cadaveric, ochii larg deschii cu pupilele lrgite fixnd
dezastrul sau pericolul iminent, prul se face mciuc, pe fa apar broboane de sudoare, se
declaneaz un tremur, muchii devin rigizi ori se contract convulsiv, se fac gesturi de ndeprtri;,
izbucnete un strigt ascuit de teroare, persoana fie nlemnete, fie pornete ntr-o fug disperat.
Disperarea poate fi cauzat de moartea neateptat a unei persoane dragi sau incendierea locuinei.
i aici intervine paloarea feei; sprncenele devin oblice, faa se alungete, colurile gurii se las n
jos, apar cute pe frunte, privirea devine tears, inexpresiv, inima i respiraia i ncetinesc ritmul,
persoana suspin, uneori plnge cu hohote, i se nmoaie picioarele, apar tremurturi i senzaia de
frig.
Bucuria exploziv survine cnd aflm, pe neateptate, despre un eveniment fericit, mult dorit:
candidatul, care se credea respins la un examen foarte important, afl c totui a reuit! Spre
deosebire de tristee, bucuria implic manifestri dinamice : unii sar n sus, danseaz, bat din palme,
rd din toat inima, btile inimii se accelereaz, statura se ndreapt, faa se mbujoreaz, ochii
sticlesc, trsturile feei capt o alur ascendent.

Empatie
fenoment psihologic al retrirei a strilor/gndurilor/aciunilor celuilaltdobindint prij taspunerea
psihologic a eului ,permind nelegerea modului n care cellalt nterpreteaz lumea
Condiiile empatiei : 1.exern,2.intern,3.credina n convenia transpunerii
Funciile: 1.de cunoatere,2.de comunicare,3.de anticipatie4.de performan
Structura empatiei:fiziologic/afectiv/predictiv/aptitudinal/motivaional
Deblocarea empatiei depirea unor prejudeci:empatia este un risk/ne face slabi/obligaia de a
ajuta
Inteligena academic capacitatea de manipulare i operare a datelor tehnice, grafice,
matematice n IA, se include i coeficientul de inteligen:
IQ=vrsta mintal/vrsta cronologic*100%. Nivelurile IQ: 140-supradotat; 110-140-dotat; 100-110nivel nalt; 90-100 normal sau mediu; 80-90- mai jos de mediu; 70-80-intelect slab; 50-70-intelect
de limit; 20-50-imbecili; 0-20-idioii.
Inteligena social- abiliti de comunicare, de interrelaionare, capacitatea de adaptare la un grup,
ncrederea n sine i n alii; cunoaterea formulelor de politee, de curtuazie, responsabilitate
social; persoan extrovertit; capaciti organizatorice; spirit de iniiativ, de conducere. Persoana
cu artrit social- incapabile de a-i asuma roluri sociale; persoana care nu are IS
Intelingena emoional
Structura inteligenei dup solovey:
1. Contiina de sine/ Capacitatea de a fi empatic Autocontrolul emoiilor/ Capacitatea de a lua
decizii nelepte
/ Capacitatea de ai asuma responsabilitatea pu propriile emoii/ Capacitatea de a te elibira sau de
a utiliza emoiile
Nivelurile de formare a IE:
1. Percepia/evaluarea/exprimarea emoiilor
2. Facilitarea emoional a gndirii
3. nelegerea i analiza emoiilor: 1.recunoaterea asemnrilor i deoseb dintre strile
emoionale. 2. Cunoaterea semnificaiei strilor emoionale n funcie de situaiile i relaiile
complexe n care se produc. 3. Recunoaterea strilor emoionale complexe i contradictorii n
acelai timp. 4.recunoaterea modului de evoluie i de transformare a emoiilor n funcie de
situaie
4. Cunoaterea semnificaiei strilor emoionale n funcie de situaie
5. Reglarea emoiilor pentru a promova creterea emoional i intelectual
recomandri pt prini: s-i identifice sentimentele i emoiile peronale i s le diferenieze; s
nvee mai mult despre cnd i unde copiii i pot exterioriza emoiile; s poat citi limbajul
nonverbal pentru a nelege comunicarea; dezvoltarea abilitii de a lucra n grup.
Pentru IE este necesar dup Baron:
1. Aspectul intrapersonal (1respect pu propria persoana,2.autrealizarea,3.independena,)
2. Aspectul interpersonal (1.empatia,2.relaiile interpersonale,3.responsabilitatea social)
3. Adaptibilitatea (1.capde a rz prb,2.cap de a defini prb,3.sol prb)
4. Controlul stresului(1.tolerana,2.controlul impulsivitii)
5. Dispoziia general(optimismul)
Patologia IE: Alexitemia- lipsa de IE- boal psihiatric care se exprim prin incapacitatea omului de
ai exprima prin cuvinte sentimentele i emoiile. Alexitemicii au vocabular limitat i nu pot face
diferena dintre senzaii corporale i stri emoionale. Metadispoziia- contientizarea propriilor
dispoziii; un sentiment fa de alt sentiment. Ex: ursc cnd sunt trist.

Teoriile emoiilor:
a) Teoria intelectualista Herbart i Nahlowski O stare afectiv ar lua natere din interaciunea
imaginilor
b) Teoria fiziologic-periferic James i Lange Deci percepia atrage dup sine modificrile
fiziologice. Iar contiina acestora constituie ceea ce eu numesc emoie. Nu fiindc sunt trist
plng, ci, invers, fiindc plng m simt trist. 1apare percepia2.modificri
fiziologice3.contientizarea modificrilor 4.trirea emoiilor
c) Teorii fiziologice centrale Cannon-Bard, importana talamusului 1stimulare
senzorial2.percepia situaiei3.evaluarea situaiei4.impulsul ctre aciune5.expresii
emoionale6.percepia reacilor fiziologice6.reevaluarea emoional
d) Teorii cognitive emoia prin succesiunea fenomenelor n apariia emoiilor dup teoria
fiziollogic central
e) Teoria informaional semenov.tria i intensitatea emoiilor dep inde de tipu i volumul
informaiei de care dispunem personal
Conflict
Apare cnd dou sau mai multe pri aflate n interdependen sunt diferite sau se percep diferite sau
chiar sunt incompatibile la nivelul trebuinelor,scopurilor/valorilor/resurselor sau a unor tresturi
personale.Aceast diferen produce o stare de tensiune ce cere a fi descrcat.
Conflictul este fenomen psihosocial tridimensional ,implic componentele:
congnitiv/afectiv/comportamental
Sursele conflictelor: diferena i incopatibilitile despre oameni; nevoile i interesele umane;
comunicarea; stima de sine nesanogen; agresivitatea; nerespectarea normelor explicite sau
implicite; statutul, puterea, valorile.
Strategii de rezolvare a conflictelor (Thomas) AbandonulRetragerea fizic sau emoional din
conflict, n general de teama confruntrii directe. n general, adoptarea acestei atitudini implic
renunarea la dreptul de a avea un cuvnt de spus. Este acceptabil s te retragi atunci cnd un conflict
nu te privete, sau atunci cnd retragerea nu afecteaz cursul evenimentelor. Retragerea poate
acutiza i mai mult un conflict. Uneori, prin retragere putei duna cuiva sau putei da ap la moar
adversarilor. Cteodat ne retragem din dorina ca ceilali s ne roage s revenim Uneori putem fi
dezamgii s constatm c nu suntem att de indispensabili! Avantaj: cnd timpul nu preseaz este
binevenit; Dezavantaj: problema crete i poate deveni incontrolabil.
ReprimareaRefuzul de a accepta existena unui conflict este un comportament la care recurgem din
dorina de a avea linite cu orice pre. Este bine s nu supradimensionm un conflict minor i s nu
ne lsm dui de val, ns atunci cnd conflictul este real singura soluie este s avem curajul s-i
recunoatem existena: mai devreme sau mai trziu el va iei oricum la iveal! Avantaj: n conflicte
eimportante, ar putea reduce presiunea asupra relaiei; Dez: n chestiuni majore, nu se realizeaz
comunicarea i fiind utilizat frecvent, omul pierde capacitatea de a negocia.
Victorie/nfrngereAcest stil este adeseori rezultatul tendinei incontiente de a v proteja de
durerea eecului. n strategia victorie/nfrngere se produce o etalare de fore din care obligatoriu o
parte iese nfrnt. Aceast strategie poate avea efecte ntrziate: nvinsul poate s nu suporte eecul,
revenind n for dup un timp. n plus, relaiile dintre prile implicate vor fi cu siguran
iremediabil afectate. Av: cnd se bazeaz pe o viziune clar i corect, exercitarea puterii poate duce
la decizii nelepte; Dez:nvinsul nu poate suporta decizia i conflictul mocnete pt ca mai apoi s se
reaprind

Compromisul Este o strategie care reclam anumite capaciti de negociator pentru ca fiecare s
ctige cte ceva. El d impresia de corectitudine, dar asta poate s nu fie suficient deoarece fiecare
parte lupt pentru ceva mai mult. Dezavantajul compromisului este c n general una dintre pri va
prea mai mrinimoas dnd celeilalte pri un sentiment de nfrngere.
Victorie/victorieEste strategia ideal, care nu presupune un nvingtor i un nvins. Procesul de
gsire a soluiei poate fi mai lung i mai anevoios, ns cu siguran relaiile se vor consolida, iar
soluia va fi mai durabil. Cnd ambele pri ctig, ambele vor susine soluia , iar probabilitatea
declanrii unor conflicte ulterioare va fi foarte mic.Etape1.Formularea problemei 2.Identificarea
prilor implicate (direct sau indirect)3.Cunoaterea nevoilor reale / de baz / din spatele celor
declarate, afiate. (Este util ntocmirea Hrii conflictului, cuprinznd nevoile i temerile pentru
fiecare parte implicat).4.Gsirea punctelor de ntlnire a nevoilor.5.Generarea de soluii posibile
(prin metode de stimulare a produciei de idei, de genul brainstorming-ului).6.Cooperarea,
transformarea adversarului n partener pentru alegerea unei soluii acceptate de ambele pri ca
permanent.
Modaliti de evitarre: agresiv(antaj, ameninri),pasiv(refuzul, tcerea, ignorarea),agresivpasiv(problema ta),prin surogat(problema voastr),prin capitulare(facem cum vrei tu),nonviolent(comunicarea)
Comunicarea non violent-se bazeaz pe relaia emoie-emoie i pe satisfacerea nevoilor
oamenilor prin cooperare i nu prin competiie.
Structura comunicrii non-violente: 1. Observarea(comp. verbal/nonverbal) 2.stabilirea
sentimentelor i emoiilor. 3. Se identific nevoile sau necesitile care stau la baza apariiei acestor
stri emoionale. 4. Formularea rugmintei(exprimarea clar n limita nu mai mult de 40 cuvinte)
Omul poate fi: giraf i acal. Giraf: urechi n interior: autocompasiune; urechile n exterior:
nelegerea cu cei din jur. acal: urechile n interior: autoagresivitate, autocritic, remucare;
autojudecat; urechile n exterior: agresivitate cu alii.
Stresul
Sindromul general de adaptare a organismului la solicitrile mediului n care solicitrile depesc
capacitile. Selye
Reacia organismului fa de agentul stresant:
1. Reacia de alarm mobilizarea ntregului organism (tahicardie, creterea vitezei de circulaie a
sngelui, hiperventilaie)
2. Reacia de rezisten organismul se opune agentului stresant
3. Etapa de epuizare energia de rezisten se epuizeaz => apar bolile
Tipurile: A)dup factorii stresori termic acustic emoional... B)dup efectele stresului:1)eul stres
stres constructiv care organizeaz/mobilizeaz activitatea cu succes 2)distresdezadaptiv/neconstructiv duce la depresie
Strategii de aprare
1.Renterpretarea pozitiv2. Modalitatea activ de control a stresului3. Planificarea4.Cutarea
sprijinului social pentru prb emoionale5.Cutarea sprijinului pentru prb emoionale6.Renunarea la
activiti conrete 7.Religia 8.Acceptarea 9.Dezzangajarea mintal 10.Dezangajarea
comportamental 11. Negarea 12. Dezangajarea emoional 13Consum de substane 14. Umorul

Stresul ocupaional-stresul trit la locul de munc sau n contextul n care omul i desfoar
activitatea profesional. Simptomele stresului-scderea dramatic a productivitii muncii.ntmpinarea din partea angajailor a unor dificulti n adaptarea la schimbrile care sunt impuse de
postul de munc ocupat. Alte simptome: emoii crescute n situaii conflictuale-indiferena fa de
inuta proprie- indiferena fa de evenimentele sociale- tristee sau sentiment de vinovie oboseal,
apatie, impresia de neajutorare i sentimentul de eec- pierderea ncrederii n sine i scderea
autoaprecierii- lipsa puterii de concentrare i scderea proceselor cognitive. Agenii stresori: caracteristicile intrinseci ale muncii-rolurile organizaionale relaiile de munc dezvoltarea
carierei factorii organizaionali interfaa om-munc. Sindromul Burnout sau epuizarea
profesional- cel mai nalt nivel de manifestare a stresului n sens non adaptativ.stare de epuizare a
individului cnd acesta nu mai poate gestiona constructiv stresul. Cauzele epuizrii-plictiseala ca
opusul suprancrcrii relaii de comunicare difictuoase recompesele nesatisfctoare i prea puin
sprijin necesitatea de a dobndi noi abiliti, cunotine. Etapele Burnout: 1.oboseal
fizic(insomnii, dureri de cap) 2. Oboseala emoional (sentiment de inutilitate, depresie)
3.depersonalizarea(cinism, nu dorete s fac ceva)
Timiditatea
O tulburare afectogen a contiinei de sine de autoestimare i interestimare n limitele normalitii
care se manifest n prezena oamenilor sau a reprezintrilo despre oameni prin blokaje
verbale/acionare /care determin inadaptarea social sau adaptarea negativ.
Caracteristicile timiditii:t nu este intimidare/deficien psihic/emotivitate/anxietate/fric sau
teamTipurile: autentic, situaional(zimbardo)/+public/ pasiv; cognitiv /afectiv
comportamental Cauzele timiditii: factorii neuroendocrini/afectogeni/de personalitate/aprecieri
neadecvate/traume sociale/educaia/desprirea de prini.
Dezvoltarea afectivitii:
a) Un prim factor al dezvoltrii afective ar fi existena unor obstacole n realizarea tendinelor ce
apar spontan n primii ani de via.
b) imitarea atitudinilor
c) ) Legea transferului afectiv
d) ) Combinarea afectiv
e) Autonomia funcional se refer la orice sistem de motivaie n care tensiunile implicate nu sunt
aceleai ca tensiunile antecedente din care sistemul dobndit s-a dezvoltat"
f) inte-lectualizarea sentimentelor
g) Maturizarea afectiv
Funciile afectivitii:de comunicare/de influenare/autoreglare/de contagiune/accentuare/control
Proprietile
afectivitii:polaritatea/intensitatea/durata/mobilitatea/expresivitatea(paraverale/natura vegetativ)
Rolurile afetivitii:adaptare/organizare/reglare a conduitei umane/susinere energetic
Procese afective- fenomene psihice complexe caracterizate prin modificri fiziologice care sunt mai
puin extinse i printro conduit markat de expresii emoionale cumar fi gestul/mimic i printro
trire subiectiv. (agreabil,atitudine,durere placere)

Sentiment triri afectice intense de lung durat relativ stabile specifice umane i condiionate
socio-istoric.Ele se caracterizeaz prin rapoarte de valori printro mare structurare i printrun grad
nalt de intelectualizare.
Particularitile sentimentelor:dereciprocitate/de contrariere/de unilateralitate
Tipuri de sentimente:intelectuale(curiozitatea, tendina de a cunoate)/estetice(tendina spre
frumos, admiraia,originalitatea)/morale(patriotismul, datoria, simul rspunderii)/ale eului(de
infioritate/de superioritate)
Emoie- stri afective de scurt durat,care traduc un specific,al relaiilor mele cu un obiect ori o
situaie ,deci au un caracter situaional.ele pot fi declanate de o mprejurare real sau de una
imaginat.
Diferenele emoii i sentimente:
Emoi
sentimente
1 de scurt duratt
de lung durat
2intensitate mare
se construiesc n timp i trirea lor variz
3grad redus de intelectualizare
grad nalt de intelectualizare
4Apar n urma percepiei
particip funciie cognitive superioare
5.grad redus de intelectualizare
grad nalt de intelectualizares
Clasificarea proceselor afective:
1) Primare-spontanietatea, organizare slab, caracter elementar, mai aproape de caracter
biologic (tonul afectiv a proceselor cognitive(reacie emoionale:percepia, procesele
gndirii)/tririle afective de provinien organiz(buna/proasta fnc a org)/afectele(forme
simple,primitive, foarte intense i violente de scurt durat cu apariie brusc i o desf
tumultoas ))
2) Complexe-grad mare de contientizare i intelectualizare (emoii curente-descurt durat,
intense, provocate de nsuirile separate ale obiectelor; au un caracter situativ, orientate clar
spre un obiect sau persoan/emoii superioare-legate de activitatea pe care o defoar.
Particularitile: 1.presupune evaluri, acordri de semnificaii valorice activitii
desfurate.2. conin un grad mai nalt de contientizare/dispoziiile-stri afective de
intensitate medie care coloreaz ntr-o perioad mai scurt sau mai lung reflectarea realitii
i ntreaga conduit. Particulariti: pot avea intensitate variabil; durabilitate relativ; starea
emoional este mult mai vag, diferit influieneaz activitatea omului)
3) Superioare (sentimente/pasiune)

MOTIVAIA starea intern de necesitate a organismului care orienteaz i dirijeaz

comportamentul n direcia satisfaciei sau a nlturrii ei. Funciile motivaiei : 1)de activare
intern/semnalizarea a unui dezechilibru psiho-fiziologic; 2) de mobil sau factor declanator; 3)de
autoreglare a conduitei/de susinerea energetic. Comportamente motivate (zlate): a)pers. Se afl
ntro stare tensional generatoare de energie orientat spre un anumit scop; b) pers. Are anumite
scopuri i atenia sa este direcionat spre ele; c) intensitatea motivaiei cauzat de particularit.
Motivelor i part. Stimulelor este optim . Clasificarea persoanelor dup tipul de motive
dominante: (spranger)1. Tip teoretic (tendine de a cunoate adevrul); 2.tip economic; 3.tip
estetic; 4.tip social; 5.tip politic; 6. Tip religios.Tipuri de motivaie: negativ /pozitiv;
cognitiv/afectiv; intrinsec/extrinsec. Clasificarea motivelor dup Spranger: 1. Tip
teoretic(motive teoretice- tendine de cunoatere a adevrului) 2. Tip economic( tendina spre bani)
3. Tip estetic( ordonai, pedani) 4. Tipul social(tendina de a comunica) 5. Tipul politic(necesitate de
a domina) 6. Tipul religios( se axeaz pe religie) Clasificarea motivelor dup Thomae: (motivepreocupri fundamentale ale omului clasificate n 6 tipuri numite tematicile existenei): 1) tematica
reglativ (trebuinele vitale); 2) t. integrri sociale(nevoia de societate, de colaborare, de a fi
neles); 3) tendina spre ridicare social(nevoia de putere, dominare);4)activarea existenei
(nevvoia de varietate ,nemotonie); 5) tematica creativ/realizrii de sine; 6) t. normativ
(supunerea fa de norme).
Ataamentul legtur afectiv dintre indivizi care se exprim prin cutarea proximetii i a
contactului cu persoana numit figur de ataament,mai ales n momentele de dificultate. Teoria
ataamentului (de bowly): ataamentul reprezint orice form de comportament prin care persoana
se apropie i menine proximitatea cu un anumit individ pe care l vede ca fiind capabil de a se
confrunta cu dificultiile vieii.Factorii-cheie a ataamentului(a.munteanu): a)sensibilitatea
adultului;b)abilitatea adultului de a intra n diferite aciuni cu copilul. Anxietatea: starea afectiv
care se manifest printro nelinite i fric de un pericol nedefinit printr-un sentiment de
insecuritate/tulburare/frmntare.Depirea anxietii: consultarea psihologului; utilizarea
mecanismelor eficiente pt adaptare. Optimul motivaional:intensitatea optim a motivaiei care
permite obinerea unor performane nalte sau cel puin a celor propuse. Exist 2 situaii n legtur
cu optimum motivaional: a) cnd dificultatea sarcinii este perceput correct de ctre obiect. B) cnd
dificultatea sarcinii este perceput incorrect de ctre subiect. N acest caz apare supraaprecierea sau
subaprecieria dificultii sarciniii. Nivel de aspiraii: stimulul motivaional care orienteaz persoana
spre realizarea unor progrese sau atutodepliri evidente.
Performana =aptitudini* motivaia* resurse.
complexitatea fenomenelor motivationale:1. Natura si specificul relatiei dintre motivatie si
comportament (este o relatie complicata, formata din mai multe componente)
2. Diversitatea, mobilitatea, inlantuirea aparenta a motivelor intre ele. (motivele trec unele in alte, se
diferentiaza dupa parametri: intensitate, durata, grad de constientizare, realism, ponderea, corelatia;
particularitatile motivelor permit ca sa se stabileasca o configuratie motivationala, care este dinamica
si nu poate fi surprinsa intr-un chip stabil)
3. Rationalizarea posterioara a comportamentului (individul analizeaza comportamentul dupa ce l-a
efectuat)
4. Dificultatea metodologica in investigarea motivatiei. ( nu exista metode definite

Parametrii motivelor: intensitatea/durata/grad de

contientizare/realismul/ponderea/corelaia/legtura . Trebuine: (necesitatea simit de ctre om de
a dispune de anumite condiii de via i dezv.): 1)primare (biologice/fiziologie); ;2)secundare (pe
parcursul vieii:spiritual estetice). Precizrile lui Masllow n ceea ce privete piramida
trebuinelor : 1)o trebuin este cu att mai improbabil cu ct este continuu dezvoltat; 2) o trebuin
apare ca motivaie dect dac cea anterioar a fost sastisfcut;3)apariia unei trebuine noi dup
satisfacerea altei anterioare nu se realizeaz brus;4)cu ct o trebuin este amplasat spre vrful
piramidei cu att este mai specific uman.

Interesele (orientri globale/nedifereniate /situative/oscilante i performanele modeste ntrun

anumit domeniu acestea sunt formaiuni motivaionale ce implic organizare/constan i eficien).
n structura intereselor se include componente: cognitiv-cunotine, abiliti, experien/afectivsatisfacie, mulumirea de sine/volitiv-mpinge pers spre aciune.Clasificarea intereselor :
generale/personale;positive/negative;profesionale/extraprofesionale. Dup coninut i orientare:
materiale /sociale / spirituale . Directe / indirect. Pasive / active.
Agresivitatea : o form de comportament expoziv violente contra unei persone sau ctre sine,un
fenomen nscut ce pe parcurs este dezvoltat sau inhibat sub nfluena factorilor .
Concepia despre lume i via : o fomaiune motivaional cognitiv valoric de maxim
generalitate care const din ansamblul prerilor,ideilor,teoriilor despre om,natur,societate. Acestea
pot fi : tiinifice/netiinifice/realiste/utopice/materialiste/idealiste/progressive. Factori ce
influeneaz formarea concepiei despre lume: condiiile de via/cultura i educaia/experienele
emoionale trite/nivelul de inteligen academic/sistemul de valori.
Convingeri:idei adnc implementate n structura personalitii puternic trite dpdv emoional dar
care impulsioneaz individual spre aciune. Aceste pot fi:idei fore (foarte puternice/de
nezdruncinat/pot aciona npotriva unor necesiti viatle); idei valoare(convingeri care se contopesc
cu trebuinele i dorinele).
Idealurile : proiecii ale individului n sisteme de imagini i idei care ghideaz ntreaga existen.N
str,ideal. Se nclud 3 elemnte:sesnul i direcia vieii/scopul/modelul de via.
Cunoaterea de sine:process multiaspectual i se refer la toate dimensiunile personalitii(aspectul
fizic/cognitiv/emoional/social/prospectiv). Imaginea de sine totalitatea mintal a prorpiei
personae sau o structur organizat de cunotine declarative despre sine,care dirijeaz
comportamentul social(const din : 1)eul real-actual/eul fizic/eul cognitive/eul
emoional/social/spirit; 2.eul viitor/posibil;3.eul ideal). Respectul de sine: valoarea pe care
individual o atribuie persoanei sale .

Teoriile motivaionale: 1. Teoria piramidei trebuinelor de A.H. Maslow Maslow considera c

omul, n conduitele i comportamentele sale, este stimulat i susinut de cinci categorii fundamentale
de trebuine: trebuine fiziologice (hran, ap, oxigen, sex), a cror satisfacere asigur supravieuirea;
trebuine de siguran (securitate, adpost, de a fi protejat de toate ameninrile i pericolele, de a
tri ntr-un mediu structurat, ordonat, previzibil); trebuine de afiliere (de apartenen la un grup,
nevoia de afeciune, dragoste, de relaii interpersonale i sociale); trebuine de stim i statut (de a fi
respectat i apreciat de alii, de a obine o poziie ct mai nalt n sistemul de prestigiu al grupului i
societii); i trebuine de autorealizare (de dezvoltare personal, de amplificare i punere n valoare
a tuturor disponibilitilor sau, dup cum se exprima nsui Maslow, de a deveni ceea ce este sau
ceea ce este capabil s fie). Primele trei sunt numite trebuine de deficit sau homeostazie, ultimele
dou, dar mai ales cea de autorealizare, trebuine de cretere care asigur dezvoltarea personal a
individului. Aceste trebuine nu sunt independente ntre ele, ci ierarhizate sub forma unei piramide.
2.Teoria lui Herzberg (1960) El a pornit de la principiul c existena uman se desfoar n dou
planuri distincte: planul fizic i planul psihologic. A afirmat c exist factori determinani ai
satisfaciei, factori numii motori sau intrinseci (ei in n mare msur de activitatea profesional) i
factori de igien (legai de mediul n care se desfoar activitatea). Factorii de igien: relaiile efsubordonat;avantajele sociale;condiiile materiale;politica de personal din ntreprindere.
Factorii motori:posibilitile de carier; responsabilitatea; bun apreciere a performanelor;
coninutul muncii; sentimentul de putere.
3.Teoria lui McClleland: teoria cu privire la motivaia realizrii. McClelland a ilustrat c
principalii ageni de motivare sunt: Nevoia de mplinire de sine dorina permanent a individului
de a dori reuita i autodepirea. Nevoia de putere dorina de a-i influena pe ceilali i de a-i
conduce. Nevoia de afiliere dorina de a stabili, menine i consolida o relaie afectiv pozitiv cu
ceilali.

4.Teoria ERG a lui Alderfer Ea pornete de la clasificarea nevoilor fcut de Maslow i comprim
sistemul celor cinci categorii de nevoi din piramida lui Maslow ntr-un sistem care cuprinde trei
tipuri de nevoi: E: nevoi de existen. Acestea sunt nevoi care sunt satisfcute de anumite categorii
materiale. Ele corespund total nevoilor fiziologice ale lui Maslow, dar i anumitor nevoi de
siguran. R: nevoi relaionale. Aceste nevoi sunt satisfcute de comunicarea liber i schimbul de
sentimente i concepii cu ceilali membri ai organizaiei. Ele corespund destul de bine cu nevoile de
apartenen i cu acele nevoi de stim (Maslow) care implic feedback cu ceilali. n plus, Alderfer
subliniaz c nevoile relaionale sunt satisfcute, mai degrab, de interaciunea deschis, sincer,
cinstit, dect de lucruri plcute, dar necritice. D: nevoi de dezvoltare. Acestea sunt satisfcute de
implicarea personal puternic n mediul de munc. Ele cuprind att utilizarea complet a abilitilor
i deprinderilor individuale, ct i dezvoltarea creativ de noi caliti i deprinderi. Nevoile de
dezvoltare corespund nevoilor de mplinire de sine ale lui Maslow i acelor aspecte din nevoile sale
de stim care implic realizare i responsabilitate.
Deprinderi: sunt componente operationale automatizate ale actiunii dobandite in cursul
experientei si perfectionate prin repetare.
Mecanismul formrii deprinderilor:
1)Intiparirea. Formarea actului automatizat este in primul rand un proces de intiparire prin
repetarea aceleiasi miscari.
2)Intarirea. Reactiile care duc la obtinerea a ceea ce s-a dorit au tendinta de a se repeta
si, prin aceasta, de a se pastra. Reusita functioneaza ca o recompensa.
3)Conditionarea. O explicatie pentru modul cum se formeaza multe dintre deprinderile si
obisnuintele omului este conditionarea (reflexele conditionate). Pavlov a demonstrat
experimental ca ori de cate ori un stimul necesita un raspuns motor neconditionat, un alt
stimul care il insoteste va tinde sa provoace acelasi raspuns motor, chiar daca va actiona
singur
4) Deprinderile sunt acte postvoluntare. La inceput, mai ales actele complexe, care
urmeaza a deveni deprinderi, necesita control constient si efort voluntar (ganditi-va cum vati format deprinderea de scris). Controlul constient si efortul scad pe masura ce
deprinderea s-a format (ganditi-va la scriere asa cum o stapaniti acum). De orice natura ar
fi ele, rolul deprinderilor in activitate este foarte mare, deoarece ele prezinta urmatoarele
caracteristici: facilitate (se desfasoara usor, fara efort);
rapiditate si precizie;
automatizare - miscarile fiind automatizate, omul isi indreapta controlul constient spre
aspectele dificile si care necesita deliberari creative.

Clasificarea deprinderilor:
Dupa complexitate, deprinderile pot fi considerate simple sau complexe. Dar nici o
deprindere nu este atat de simpla incat sa implice un singur act, o singura miscare, ci
presupune un numar de miscari facute in situatii diferite.
Deprinderi senzoriomotorii - deprinderi intelectuale Continutul deprinderilor
senzoriomotorii rezida intr-o componenta perceptiva si una motorie (de executie prin
miscare). De exemplu, la desen, la sport, la activitati practice manuale. Continutul
deprinderilor intelectuale este in principal mental. De exemplu, deprinderi de rezolvare
de probleme la matematica, analiza gramaticala etc. Si in cele intelectuale sunt prezente
miscari (in scriere), dar componenta senzoriomotorie este auxiliara. Cititul, scrisul, socotitul
sunt la origine predominant senzoriomotorii si devin apoi intelectuale (instrumente pentru
orice activitate intelectuala).
Exercitiul este reluarea repetata a componentelor activitatii, insistandu-se asupra
corectitudinii.
Nu orice repetare este exercitiu, ci numai acele repetari cand cel care invata cunoaste
scopul exersarii, isi reprezinta clar actiunile repetate, sarcina este impartita in subunitati
distincte si este motivat de calificativul obtinut. Rezultatul exercitiului bine facut este
imbunatatirea performantei calitative si scaderea numarului de erori.
Obisnuinta Cand deprinderea se asociaza cu o trebuinta, ea a devenit obisnuinta, ceea
ce apare ca o necesitate.Kant spune: 'Deprinderile fac actiunile usoare, obisnuinta le face
necesare.'
Priceperea este definita ca imbinare optima a deprinderilor si cunostintelor in
fiecare situatie.
Transferul deprinderilor. Cand formarea unei deprinderi noi este usurata de o deprindere
deja consolidata, avem de-a face cu fenomenul de transfer. De exemplu, cine stie sa
mearga cu bicicleta va invata mai usor sa mearga cu motocicleta.
Interferenta deprinderilor. Cand o deprindere insuficient consolidata sau formata cu erori
impiedica formarea altei deprinderi, vorbim despre fenomenul negativ al interferentei
deprinderilor. De exemplu, nestapanind corect o limba straina pe care o inveti la scoala,
folosesti gresit structuri ale ei intr-o alta limba pe care o inveti in aceeasi perioada la
scoala.
Vointa este un mecanism psihic superior de autoreglare a conduitei prin mijloace verbale, de
mobilizare a efortului voluntar pentru a depasi obstacolele interpuse in calea scopului constient
stabilit. Este o autoreglare constienta pentru ca in urma deliberarilor alegem in cunostiinta de cauza
varianta de actiune.
vointa are urmatorele caracteristici:
Este orientat spre un scop stabilit constient.
Se bazeaza pe un plan mintal si pe o intentie.
Implica depasirea obstacolelor aflate in calea atingerii scopurilor.
Este sustinuta de motivatii specifice si energizata de afectiv.
Asigura autoreglarea vietii psihice.

Componentele activitatii voluntare:

1. Scopul reprezinta proiectia mintala a finalitatii actiunii sau tinta actiuni. La elaborarea scopului
participa: reprezentarea si imaginatia (servesc la proiectarea lui mintala), limbajul (serveste la
denumirea si constientizarea lui), gandirea (anticipeaza mijloacele de realizare), afectivitatea si
motivatia (sustinerea energetica).
Dupa formularea scopului, se identifica obstacolele care stau in calea atingerii lui.
2. Obstacolul rezulta din confruntarea intre scopurile noastre si conditiile atingerii lor. Astfel
obstacolul este relativ, depinde de cum este perceput de fiecare persoana. Obstacolul poate fi
subapreciat (duce la esec), supraapreciat (duce la esec) sau corect evaluat. Modul cum evalueaza
obstacolul depinde de experientele anterioare ale confruntarii cu un obstacol de acelasi gen,
experienta succesului sau esecului, trasaturile de personalitate.
Optimumul volitiv exprima situatia in care obstacolul este corect evaluat iar efortul voluntar este
dozat corespunzator pentru a-l depasi.
3. Efortul voluntar este aspectul psihologic cel mai specific al vointei. A avea vointa inseamna a fi
capabil sa investesti un efort constient dirijat prin mijloace verbale. Efortul voluntar reprezinta o
concentrare a energiei psihonervoase, o organizare si dirijare a acesteia pe directia depasirii
obstacolelor.
Etapele actelor voluntare
1)Prima etapa- cea a actualizarii unor motive prin aparitia impulsului a tendintei sau a intentiei.
Initierea actiunii voluntare se poate realize pornind de la o trebuinta interna sau o solicitare
externa, un indemn sau un imbold.
2)Etapa a doua lupta motivelor care ia forma deliberarii in vederea selectarii motivului cel mai
bine plasat in raport situatia concreta. Conflictele motivationale se traduc in alegerea dintre doua
motive.
3)A treia etapa- adoptarea hotararii ca urmare a deciziei este cea mai complexa fiind influentata de
urmatorii factori:
Informatia: experienta cu privire la utilitate, la probabilitatea succesului sau a esecului.
Trasaturile de personalitate : nivelul de aspiratii,dorinta de success,tendinta de a evita
esecul,interesele,valorile subiectului.
Experienta succesului si a esecului: s-a constatat ca dupa succes nivelul de aspiratii tinde sa
creasca,iar dupa esec tinde sa scada. Prin luarea hotararii este aleasa variant optima de actiune pe
care subiectul o va anunta.
4)A patra etapa este realizarea efectiva sau executarea hotararii- finalizarea actiunii voluntare
impune mentinerea resurselor, organizarea acestor. Este foarte important ca vointa sa manifeste
rigoare si coerenta, sa nu ne lasam influentati de tendinte opuse, sa nu renuntam la greu.
5)A cincea etapa este verificarea: ea incheie ciclul sau poate impune revenirea la o etapa anterioara
atunci cand rezultatul final nu corespunde scopurilor si planurilor initiale. Aceasta etapa implica
evaluari,operatii complexe de ordin cognitive si pragmatic.

Cele 5 etape ale actului voluntar pot fi fi comprimate in trei mari etape:
-pregatirea
-executia
-verificarea.

Calitatile vointei
Experienta unor activitati voluntare tot mai dificile,modele de conduit oferite de
parinti,profesori,colegi, dar mai ales o educatie exigent a lucrului temeinic facut conduc la formarea
si educarea unor calitati ale vointei.
Puterea vointei este expresia energiei fizice si nervoase investite,fermitatea,taria de character,
ambitia in urmarirea scopurilor propuse
Perseverenta denota rabdare, tenacitate, rezistenta la esec, puterea de a reveni dupa esec.
Curajul implica infruntarea riscurilor intr-o maniera lucida si asumata. El este sustinut de experienta
confruntarii cu situatii dificile de increderea in fortele proprii
Independenta implica evaluarea autonoma a planurilor de actiune,asumarea deciziilor, a riscurilor
dar si a posibilelor esecuri
Calmul in situatiile de incertitudine este expresia capacitatii de autocontrol, de evaluare lucida a
variantelor de actiune si adoptarea celei care permite obtinerea de beneficii maxime cu costuri
minime.