Muzeul Universitat in Grecia antic’, mouseion (muzeu) semnifica un loc sau un templu dedicat muzelor inspiratoare ale artelor si literelor. Pentru poporul grec, muzeul era un licas a clrui destinatie era dedicat studiului, creatiei si, nu in ultimul rand, contemplatief. Din datele consemnate de istorie, se pare c& primul muzeu a fost creat de Ptolomeu I Soter, in jurul anului 280 i.Hr. si se afla plasat in vecinatatea bibliotecii din Alexandria. El era destinat studiuluiin domeniul filosofe.. Deschise tuturor celor dornici de asi cunoaste trecutul, muzeele etaleaz’ cele mai reprezentative oblecte sau artefacte din domeniul specific de reprezentare devenind astfel _,scoll” pentru cei care le trec pragul. Este ceea ce si-a propus si fie Muzeul Universitati din Bucuresti inc din septembrie 1967, anul infiingarii sale, cind academicianul Gheorghe Mihoc, rectorul Universitati, a dispus ,infiintarea pe fing’ Rectoratul Universitétii Bucuresti si in cadrul bugetului s&u, © colectie publicé cuprinzind material documentar, piese originale sau copii semnificative, in vederea reconstituirii stiintifice a istoricului acestei Universit3i.” Amplasat la parterul pavilionului din stinga Palatulul Facultatii de Drept, Muzeul a ajuns si detina 0 valoroasé colectie compusi din 2486 piese, majoritatea provenind din donatiile proprillr cadre didactice, a fostilor absolventi: stampe, documente, carte din Bucuresti Prefata la o invitatie rari, fotografi, picturd, obiecte de mobiler, medali, plachete, texte, diverse accesoriitematice. Vizitatorul are posibiitatea si parcurga itinerarul nu lipsit de meandre al evolutiet invatmintulul romdnesc prin intermediul unor_documente originale ‘are consemneaz evolutia Universitatil din Bucuresti chiar de lainfilntarea sa. Prin importanta lor documentar’ cele mai reprezentative sunt stampele si documentele (acte, incunabule) de mare valoare istoricd, ele acoperindin totalitate ‘cea mai fertilé perioad’ de avint a scolil romanesti dela 1649 5i pina ast&ziPRS ee es Alexandru > Actul de infiintare Toan Cuza (1820-1873) cel dint domn at Prinepatelor Unite sal ‘Statulut Nagel Roman, Partelant la ‘migcarca revelebanars Ge la 1848 sla lupta pentru Unirea Princpateor fost ‘ales domn al Moleovet { lan. 1859) 9 al Tari Roménesti (24 len 1859), fn impul ormla ui au fost Tnfingate universiagle din Tas § Bucurest. roe = = ©Alesamda heat Cl ls Dames fp nape Dann Reanpatter Waite Termine @ Universitatea gin Bucuregt a fost creat prin decretu de Iningare 92785, pra reunites facutatlor fxitente Atul Drevedea 5 alegerea sateasitaite \ Secanilr sia sig, Lge minted aon im RectorsluPISS Indiscutabil, cea mai Important pies& muzeala o constituie “certificatul de nastere”, semnat de domnitorul Alexandru Toan Cuza la 4-16 julie 1864, Decret prin care lua flings Universitatea din Bucuresti - . prin reunirea, intr-o singur& institutie, a Facultatii de Drept, a celei de Litere si Filozofie si a celei de Stinte, La fel de importante sunt actul de infiintare a Scolii Domnesti Sf.Sava, intemeiate la 1694 de c&tre domnitorul Constantin Bréncoveanu, ori scrisoarea stolnicului Constantin Cantacuzino in care se mentiona apropiata sosire a unor profesori vestiti de prin strSin3tatiuri care 8 predea la Scoala de la Sf.Sava, sau documentul emis de domnitorul Alexandru Ispilanti la 1776 prin care se atest’ noua denumire a acestui asezimint: Academia Domneasca, Acestor documente care atest3 primi pasi_ ai invatémintulul romanesc li se adauga altele, nu mai putin importante, care redau invitémintulut adevarata sa dimensiune nationala. Ele apartin unor valorosi eruditi si patrioti ai timpului: Gheorghe Lazar care a insistat pentru deschiderea unei scoli superioare cu predare in limba romana, Toan Heliade Radulescu, Eufrosin Potec& si multi ali = Hristovat ti Constantin Racovits (26 funie 1768), ce prevedea cd “plata dasedllor se face lunar din venture mingstrl St t Ve cag “Seve Hrisovul ui Alexandru fsiant (1776) In care Findus Bune. funcfonere a. Scol Damnest dela St Sava ga Scolir én Tara