GRUP COLAR FORESTIER ARAD

CALEA TIMIORII NR. 29-31

Examen de calificare a competenelor,

nivelul 3, calificare ,,Tehnician n
prelucrarea lemnului
Managementul de proces la realizarea unui:
,,Raft-etajer de perete pentru cri

COORDONATOR:
HEJA DELIA

CANDIDAT:
OPREA IOANA

ANUL
2011

CUPRINS

1. Argument
2. Coninut
2.1. Generaliti despre calitate
2.2. Elemente de management al calitii n producia de
mobil, n consens cu cerinele europene
2.2.1. Descrierea produsului ales
2.2.1.1. Spirala calitii pentru produsul ales
2.3. Auditul de calitate
2.3.1. Programul de audit pentru produsul ales
2.3.2. Auditarea etapelor procesului tehnologic de

executare a produsului
2.4. Studiu de caz: Analiza diagnostic a calitii
produsului
3. Bibliografie
4. Anexe

1. Argument

Tema:

materializeaza

cunostintele

tehnice

de

specialitate

privind

tehnologiile de fabricatie a unui produs finit din lemn, a competentelor de

deservire, exploatare si intretinere a utilajelor pentru prelucrarea lemnului,
a abilitatilor de organizare si coordonare a productiei si a muncii, de
coordonare a activitatilor de control al calitatii, de elaborare a
documentatiilor tehnice pentru produse de mobilier.
Proiectul este structurat in 5 parti:
- Argument
- Continut
- Proiect
- Anexe
- Bibliografie
Acest proiect releva parcurgerea unitatilor de competenta tehnice
generale: Igiena si protectia muncii, Managementul calitatii in prelucrarea
lemnului, Organizarea productiei si a muncii, Elaborarea documentatiei
tehnice pentru produse simple din lemn si unitatile de competenta tehnice
specializate: Tehnologia semifabricatelor superioare pe baza de lemn,
Tehnologia mobilei, Tehnologia mobilei curbate si mulate, Fabricarea
binalelor (usi-ferestre), Prelucrarea reperelor pe masini cu comanda
numerica, Estetica produselor de mobila si controlul calitatii.
Deoarece mobile este un produs de folosinta indelungata care, spre
deosebire de alte produse de uz curent, insoteste aproape zilnic activitatea
umana, influentand sensibil starea de spirit a omului, gratie imbinarii
utilului cu frumosul, de cele mai multe ori, intr-o armonie estetica izvorata
din arta.
Trebue imbunatatite toate procesele desfasurate intr-o organizatie
producatoare de mobila, respectiv procesele fizice, informatice si de
management,

motiv

pentru

care

proiectul

este

aplicatie

managementului calitatii de mobila. Am abordat tematica TQM

(managementul calitatii totale), a auditului de calitate pe produs si proces

tehnologic.
Elaborarea documentatiei tehnologice s-a realizat prin parcurgerea
mai multor etape, si anume: executarea schitei cotate pentru produsul ales,
conditiile tehnice ale produsului (succesiunea operatiilor), completarea
nomenclatorului de repere, formule de calcul, dimensiuni note (suprafete
de slefuire, de incleiere si de finisare in metri patrati), necesarul de materii
prime si materiale tehnologice.
Aplicarea specificatiilor din documentatia tehnica a produselor de
mobilier consta in recunoasterea materiilor prime si materialelor,
dimensiunilor reperelor si subansamblurilor, normelor de consum,
normelor de timp, solutiilor constructive de ambalare, consumurilor de
materii prime, materialelor de slefuire, materialelor de incleiere si
materialelor de finisare.
Operatiile de prelucrare s-au stabilit in succesiunea tehnologica.
Subiectul proiectului fiind o mobila-corp sau din cadre, s-au
evidentiat si aspectele specifice procesului de fabricatie, adica: fluxul
tehnologic de debitare, prelucrare, materii prime si materiale folosite,
solutii constructive de asamblare a panourilor sau a elementelor din lemn
masiv, materiale tehnologice si accesorii.
Referitor la finisare, documentatia contine date despre tehnicile de
finisare clasice si moderne.

2. CONTINUT

2.1.

PROBLEME GENERALE PRIVIND CALITATEA

DEFINIREA CALITATII
,,Calitatea reprezinta aptitudinea unei entitati de a dispune de un
ansamblu de caracteristici intrinseci care-i confera posibilitatea satisfacerii
intr-un anumit grad al unor cerinte specificate sau implicate. Ea fiind,
aptitudinea unui produs sau serviciu de a satisface nevoile utilizatorilor cu
costuri minime.
,,Masura in care un ansamblu de caracteristici intrinseci indeplinesc
cerintele pare a fi dovedita numai prin standardul IS0 9000:2000.
Implicitate-includere
Intrinsec-ceea ce are un lucru prin el insasi (prin existenta lui).

- Tehnice: -tehnico-constructive
-tehnico-funcionale:
-de exploatare conform destinaiei
-de exploatare n timp:
-fiabilitatea
-mentenabilitatea
-disponibilitatea
-durabilitatea
Tehno-sociale:

CARACTERISTICILE DE CALITATE

- Sociale: -propriu-zise: protecie, securitate

-senzoriale:
-fiziologice
-psiho-sociale (estetice)
-psiho-fiziologice (confort)
-psihologice
-ergonomice
-psiho-sociale
- Caracteristici de mediu i de protecie a mediului
Economice - exprimate n uniti naturale sau fizice: - de efecte
- de cheltuieli
- de eficien
-exprimate n uniti monetare:
- analitice
- sintetice

(clasificarea caracteristicilor)

Caracteristici
de calitate

-tehnologice
-tehnico-organizatorice (pentru activiti de cercetare, proiectare, pentru
procese de producie, pentru servicii)
-tehnico-comerciale:
-de natur tehnic
-de natur informal
-de natur organizatoric
-alte caracteristici tehnice:
-fizice, chimice, biologice
-informaionale

2.2.

ELEMENTELE DE MANAGEMENT AL CALITATII PENTRU

PRODUCTIA DE MOBILA, IN CONSENS CU NORMELE
EUROPENE

In conditiile integrarii Romaniei in Uniunea Europeana (U.E.),

process complex care implica indeplinirea unor cerinte exigente pentru
realizarea unei economii de piata functionale, problematica implementarii
si perfectionarii unui sistem de management al procesului si calitatii devine
un obiectiv de importanta majora pentru orice organizatie romaneasca
care doreste sa aiba un statut recunoscut pe piata interna si externa.
Cu toate ca nu exista standard de calitate oficiale pentru mobila in
cadrul U.E., aceasta reprezinta un element cheie extrem de solicitat de
catre importatorii de mobila din U.E.. Faptul ca industria locala produce
mobila de calitate determina ca si standardele impuse sa fie foarte ridicate.
Sistemul de standardizare pentru mobila, vizeaza indeosebi:
-mobila pentru locuinte
-mobila pentru birouri
-mobila pentru colectivitati
-mobila pentru bucatarii si bai
-mobila pentru exterior
-finisari de suprafete
-comportare la foc
Cel mai important este legat de siguranta si din acest motiv legislatia
corespunzatoare la nivelul U.E., cat si la nivel national, prevede punerea in
vanzare numai a produselor de mobila care satisfac aceasta calitate. In luna
iunie a anului 1992, Comisia Europeana a introdus directiva 92/59/EC
pentru siguranta generala a produselor care prevede ca toate bunurile de
consum sa fie insotite de un certificate de garantare a sigurantei. Incepand
din 29 iulie 1994, aceasta directiva a intrat in vigoare in toate legislatiile

nationale ale tarilor din U.E. si acopera toate produsele care nu sunt
cuprinse intr-o directiva specifica.
In cazul produserlor care intra intr-o directiva specifica, in vigoare,
fiecare produs trebuie sa aiba marca de identificare ,,CE (conformitate
europeana), marca ce arata ca produsul respectiv indeplineste cerintele de
siguranta, sanatate, mediu inconjurator si protectie a consumatorului.
Directivele sunt valabile atat pentru produsele fabricate in cadrul U.E., cat
si pentru acelea realizate in afara U.E.
In ultima perioada, pretul si calitatea ca si criterii de alegere pierd tot
mai mult teren si castiga in importanta un alt criteriu, si anume, acela de
satisfacere a masurilor de protectie a mediului.
Marcarea produselor ecologice poarta denumirea de etichetare
(Ecolabels). Unele tari europene au deja propriile etichete ecologice
(Germania-Blue Angel; Olanda-Milieuker; Zona Scandinava-White Swan).
La nivelul U.E., exista o schema de etichetare Ecolabel, dar ponderea
produselor cu aceasta etichetare este mica in prezent (numai 12 produse).
Primul produs din grupa articolelor de mobilier produs de Asociatia
Producatorilor de Mobila din U.E. (U.E.A.) pentru aplicarea reglementarii
Ecolabel, il reprezinta salteaua de pat, pentru care Comisia Europeana
pregateste criteriile ecologice in vederea atribuirii marcii.
Motivatia alegerii acestui domeniu are la baza urmatoarele
argumente:
- industria producatoare de mobila din Romania este un domeniu
traditional al industriei romanesti din cadrul economiei nationale.
- materia prima utilizata la aceasta industrie, respectiv lemnul, presupune
analiza si studierea impactului pe care obtinerea mobilei il are asupra
dezvaluirii durabile.

- mobila romaneasca a fost intodeauna un produs emblematic pentru

industria romaneasca, existenta sa fiind marcata de o calitate deosebit de
apreciata pe piata interna si externa.
- fiind un domeniu traditional care a inregistrat progrese in conditiile
dificile ale economiei de tranzitie in timp ce alte domenii s-au aflat in
declin, preocuparile

pentru

modernizare si

schimbare in cadrul

organizatiilor producatoare de mobila au produs mai greu, acest sector

manifestand un conservatorism accentuat:
- identificarea posibilitatilor de perfectionare a sistemului de management
al procesului acorda sanse sporite intreprindelor de mobila romanesti de a
se mentine in topul preferintelor clientilor in viitor, in contextul
globalizarii, pe o piata mondiala deschisa daca ele vor adopta ca documente
de referinta pentru asigurarea

calitatii, standardele europene

si

internationale armonizate.
Consider ca prezenta lucrarea are o valoare practica, utila pentru
orice organizatie producatoare de mobila care doreste sa-si implementeze si
certifice un sistem de management al calitatii din perspectiva imbunatatirii
continue.
In multe domenii, lemnul este din ce in ce mai mult inlocuit cu alte
materiale, precum: metale, sticla, material plastic si combinatii ale
acestora. Acest val de noutate a patruns si in industria mobilei fiind adus de
curentele modern, de design, insa trebuie mentionat faptul ca, indiferent de
dimensiunile schimbarilor, aceasta industrie va ramane prin excelenta o
industrie clasica, in care ,,nobletea este data de utilizarea lemnului si
implicit a semifabricatelor din lemn.
Mobila este un o produs de folosinta indelungata care, spre deosebire
de alta produse de uz curent, insoteste aproape zilnic activitatea umana,
influentand sensibil starea de spirit a omului, gratie imbinarii utilului cu

frumosul, de cele mai multe ori, intr-o armonie estetica izvorata doar din
arta.
Trebuie

imbunatatite

toate

procesele

de

desfasurare

intr-o

organizatie producatoare de mobila, respectiv procesele fizice, informatice

si de management. Vazute din aceasta perspectiva, rezulta ca procesele de
management pot crea cu usurinta un mediu favorabil sau ostil desfasurarii
celorlalte procese, in speranta a promova sau a inhiba obtinerea calitatii.
2.2.1. DESCRIEREA TEHNICA A PRODUSULUI ALES:
Raft-etajera
Etajera este executata intr-o constructie fixa si este compusa din
urmatoarele repere: doua placi orizontale si doua placi verticale. Atat
placile orizontale cat si cele verticale sunt executate din P.A.L. de18 mm,
furniruit pe ambele fete cu furnir de stejar.
Asamblarea panourilor se face cu corpuri cilindrice aplicate 8x32,
incleiate cu adezivi polivinilici de tip aradez. La furniuirea panourilor se va
utiliza furnir de stejar de clasa 1, cu grosime de 0,6mm conform Stas-ului
1127-76.
Inadirea furnirelor se face cu hartie gumata sau cu fir fuzibil. Pentru
furnire se folosesc adezivi ureoformaldehidici pentru priza la cald de tip C
cu intaritor IC, cu adaos de uree tehnica cu un consum de 300g/

Pentru a anula efectul de strapungere a furnirului se poate utiliza

adezivi coloranti.
Slefuirea panourilor se face cu abrazi Hen, utilizand doua granulatii:
80 pentru slefuire grosiera si 120 sau 150 pentru finisare. Baituirea se face
cu baituri pe baza de petroxin in culoare de nuc.

Finisarea suprafetelor se face cu lacuri nitrocelulozice. Placa

inferioara se consolideaza cu ajutorul suruburilor pentru lemn cu cap
bombat (3,5 x 40).
2.2.1.1. SPIRALA CALITII PENTRU PRODUSUL ALES

2.3.

AUDITUL CALITATII

Continut si forme
Auditul calitati este o succesiune de acivitati bazate pe documente
scrise care consta in investigatii, verificari, examinari, evaluari ale
planurilor, programelor, sistemelor calitatii, pentu a stabili masura in care
acestea au fost corect elaborate si implementate, in concordanta cu cerinte
specificate in domeniu.
Un audit al calitatii are mai multe obiective:
- de a verifica existenta unor proceduri si sisteme de lucru care sa asigure
realizarea calitatii;
- de a verifica daca procedurile de lucru corespund cu anumite cerinte
standardizate in domeniu;
- de a verifica

aplicarea corecta a procedurilor de lucru in vederea

realizarii calitatii;
- de a verifica daca realizarile efective corespund masurilor prestabilite.
Evaluarea se face in raport cu un referential apacabil (standarde,
manual al calitatii, proceduri, etc.) pentru a stabili in ce masura acestea
sunt implementate si mentinute.
Eficacitatea auditorilor

calitatii depinde mult de competenta

si

experienta auditorilor. Prin AUDITOR (in domeniul calitatii) se intelege o

persoana care are calificarea necesara pentru a efectua audituri ale
calitatii.
Auditurile calitatii se pot clasifica in functie de:
OBIECTUL LOR IN:
- auditul calitatii produsului/serviciului;

- auditul calitatii procesului;

- auditul sistemului calitatii;
SCOPUL LOR IN:
- audituri interne care au ca scop evaluarea actiunilor corective sau
de imbunatatire necesare in cadrul organizatiei.
- audituri externe care au ca scop principal obtinerea unei dovezi
privind capacitatea furnizorului de a asigura obtinerea calitatii cerute.
Auditurile externe ale calitatii pot fi efectuate de beneficiarii
organizatiei prin auditorii propii (auditori ,,secunda parte) sau de un
organism neutru, la cererea organizatiei sau la cererea altei parti interesate
- beneficiar sau organism indepedent (auditori ,,reteta parte).
Auditul calitatii produsului serveste la evaluarea conformitatii
caracteristicilor de calitate a unui produs finit sau semifinit cu cerintele
clientului.
Frecventa auditorilor calitatii produselor este mentionata in planul
calitatii iar programarea este facuta de Departamentul Calitate al
organizatiei.
In cadrul auditului se iau in considerare procedurile sistemului
calitate, specificatia produsului, documentatia constructiva de fabricatie si
de utilizare a produsului precum si mijloacele de munca utilizate.

2.3.2. AUDITAREA ETAPELOR PROCESULUI TEHNOLOGIC DE

EXECUTARE A PRODUSULUI
2.3.2.1. MANGAMENTUL TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE A
PANOURILOR
Operatii la prelucrarea mecanica a panourilor
Operatii de prelucrare
Prelucrarea panourilor se executa dupa conditionarea si echilibrarea
tensiunilor interne. Operatiile de prelucare se desfasoara in sectorul de
prelucrare a reperelor complexe in care se executa operatii de prelucrare la
demensiuni finale, in vederea finisarii sau montarii, in produse unde se
folosesc atat masini individuale; cum sunt: masina de frezat de sus, masini
de frezat cu ax vertifical, ferastraie circulare de formatizat, dar mai ales
agregate, cu prelucrari complexe si linii de prelucrare.
Succesiunea operatilor de prelucrare la masinile simple
Dupa cum rezulta si in tabelul 6.1. operatiile de prelucrare se pot
executa pe masinile simple atunci cand nu sunt agregate sau linii de
prelucrare. Aceasta tehnologie de prelucrare este folosita in fabricile de
mobila de capacitate mica si cu o mare diversisate a productiei unde nici nu
este rentabila. Organizarea unor tehnologii cu utilaje si linii de inalta
productivitate.
Tunderea furnirelor reprezinta operatia de indreptare a adaosului de
furnir de pe canturile panoului furniruit. Operatia se poate executa manual
sau mecanic. Prelucrarea mecanica se face prin frezarea la masina de
frezat cu ax vertical. Pe axul masinii se fixeaza doua freze, adica una

pentru fiecare cant al furnirului. Prelucrarea se face dupa schema

tehnologica din figura 6.1. din care se distinge axul masinii de frezat, pe
care se monteaza cele doua freze, reglate corespunzator grosimii panoului
furniruit.
Adancimea de retezat se regleaza prin deplasarea pe orizontala a
riglelor de ghidaj 4 si reglarea de sprijin 5 fixata intre cele doua freze pe
rigla de ghidaj.
Panoul se deplaseaza in timpul prelucrarii pe o placa asezata si fixata
pe masa masinii de frezat. Prin ridicarea si coborarea axului de lucru cele
doua freze sunt aduse in dreptul cantului de prelucrare. La reglarea
masinii se va fixa corect cota h, prin deplasarea riglelor de ghidaj si pozitia
corecta a riglei de sprijin asfel incat frezele sa taie canturile furnirului fara
se prelucreze cantul panoului. Formatizarea este operatia si de prelucrare
prin asechiere la format cu dimensiunu finale.
Operatiile de formatizare pot fi:
- formatizare simpla a cantitatii drepte sau curbe, fara profilarea
canturilor. Aceasta operatie se poate executa prin taiere la fierastraul
circular, dupa care se executa profilarea prin frezare sau cele doua operatii
se executa concomitent la o masina de frezat cu ax vertical, cu masa sau
masina de frezat vertical, folosind dispozitivele de prelucrare cu inele de
copiere.
- formatizarea panourilor cu canturi paralele se poate face cu bune
rezultate la ferastraul circular dublu, la care formatizarea unui panou se
face in doua treceri pentru lungime si latime.
Ferastraul circular de tip FCD de fabricatie romaneasca este format
din batiu pe care este fixat discul circular cu pozitie reglabila. Prelucrarea
lungimii de taiere se face deplasand suportul pe cele doua clisee ale ale
batiului prin actionarea rotii de mana care actioneaza o roata dintata si
cremaliera fixata de lonjeronul batiului. Fiecare disc de ferastrau este

actionat de un motor electric de 3Kw si 3000 rot./min., discurile fiind

mutate direct pe axul motorului electric. Panoul se aseaza pe cele doua sine
care se deplaseaza in directia discurilor circulare, care este si miscarea de
avans. Reglarea panoului la miscarea de avans se face pe reazemele fixe, iar
actionarea celor doua sine, pe bara sunt fixate coliere care prin actionarea
rotii de mana cu surub fixeaza pozitia lungimii de prelucrare pentru
reglarea adancimii de prelucrare sectioneaza rotile de mana care coboara si
ridica prin mecanism surub-piulita motorul electric pe care este fixat discul
circular. Cele doua motoare sunt electrice se actioneaza de la
intrerupatoare.
Reglarea masinii se face in urmatoarea ordine:
- reglarea lungimii de taiere prin deplasarea pozitiei discului cu pozitia
reglabila
1) Se pornesc cele doua motoare electrice, dupa care se poate actiona
manual bara directa U. Dupa prelucrarea de proba se masoara lungimea
prelucrata si se fac eventual corecturi ale reglajului la lungime.
2) Masuri de protectia muncii. Masina este prevazuta cu dispositive de
protectie, pentru fiecare disc circular si cutit divizor, care vor fi puse in
stare de functionare si corect montate. Nu se vor folosi discurile circulare
cu fisuri sau dinti lipsa.
3) Ferastraul circular dublu se foloseste cu rezultate bune la formatizarea
panourilor din P.A.L., placaj P.F.L.; taierea la lungime a frizelor, a
panourilor, foi de usi, etc.
4) Pentru panouri furniruite, la iesirea discului din panou, formatizarea
panourilor furniruite fiind facuta cu masini mai perfectionate.
5) Formatizarea si profilarea panourilor cu canturi curbe cum sunt
panourile pentru fund, tavan, placile de mese si masute, se poate face la
masina de frezat verticala, la masina de frezat cu ax radial, sau masina de
frezat cu masa carusel.

6) In figura se prezinta tehnologia de prelucrare a panourilor cu canturi

curbe la masina de frezat radiala.
7) Pentru frezare se pot folosi freze sau cutite profilate, montate in capete
de frezat. Cutitele de frezat se monteaza in capul port frezat, iar acesta se
fixeaza pe axul masinii. Axul masinii este fixat de consola pe coloana suport
si este pivotant pe coloana sustinuta de lagar, asfel ca poate fi deplasat dupa
forma cantului panoului.
8) Pe masa masinii se aseaza sablonul de copiere, avand dimensiunile si
forma corespunzatoare. Panoul de prelucrat se aseaza pe sablonul fixat cu
bratul cu cap port-frezat care este manevrat astfel incat inelul
reproducator (poate fi fixat si in partea superioara) sa urmareasca
permanent conturul sablonului port frezat unde se pot prelucra panouri
sau rame pe trei canturi la o singura trecere a sculei taietoare.
9) Pentru a asigura calitatea prelucrarii si evitarea defectelor de aschiere a
furnirului, turatia arborelui este de 9000rot./min., asigurand realizarea
unei viteze de taiere de 4560m/s. Viteza de avans manual este de h..g
m/min unde se pot prelucra panouri, sau pachete de panouri cu grosimea
de 60 mm cu dimensiuni minime 250x250 mm si maxime de 1200x3200mm.
10) In cazul formatizarii fara profilare se pot prelucra concomintent mai
multe panouri in functie de lungimea cutitului. Aceasta prelucrare este
recomandata pentru formatizarea panourilor care urmeaza sa fie furnuite
pe cant cu dispositive electropneumatice. La aceasta masina se pot executa
operatii de formatizare/profilare pe trei canturi, la complexe din rame sau
panouri, pentru fund si tavan din colturi rotunjite sau cu profil curb.
11) Formatizarea si profilarea la masina de frezat cu masa carusel.
12) Pentru frezarea ramelor, panourile de forma rotunjita, ovala, eliptica,
etc., se recomanda folosirea masinilor de frezat cu masa carusel. Tehnologia
de prelucrare la aceasta reprezinta avantajul mecanizarii.

13) Avansul prin rotirea mesei de lucru, pe care se fixeaza dispozitivul si

piesa de prelucrare. Piesa este fixate pe dispozitiv cu ajutorul bridelor
actionate pneumatic. Prelucrarea pe canturi se face de catre freza fixata pe
axul de rotatie. Pe acelasi ax este montat si inelul reproducator, care
urmareste permanent conturul sablonului reproducand la frezare forma
acestuia.
14) Axul masinii este fixat in consola, pe suportul care se poate deplasa pe
orizontal sub actiunea unui motor pneumatic. Pe acelasi suport se afla
motorul electric, care transmite miscarea de rotatie la axul masinii prin
curele. Sustinerea bratului in consola se face de coloana in care este montat
dispozitivul de ridicare si coborare a bratului in consola, format din
angrenajul cu roti dintate conice si mecanismul cu surub-piulita.
15) Prin actionarea rotii de mana, se realizeaza miscarea de reglare pe
verticala a pozitiei frezei si inelul reproducator.
16) Masinile de frezat cu masa carusel, sunt prevazute cu unul sau doua
axe de lucru, astfel ca se pot executa operatii de formatizare/profilare la
rame cu conturul interior si exterior, la aceeasi rotatie a mesei. Pentru a
evita aschiera si ruperea fibrelor miscarea de rotatiei a frezei are acelasi
sens cu miscarea de rotatiei a mesei.
17) Reglarea masinii se realizeaza prin operatiile:
18) Se regleaza pe orizontala deplasarea suportului, prin actionarea rotii de
mana si a sistemului roata-dintata-cremaliera, deplasand suportul pe
consola, dupa care se blocheaza.
19) Presarea elastica de urmarire se face de catre motorul pneumatic si
limitele cursei pistonului.
20) Se regleaza pe verticala inaltimea de frezare prin actionarea rotii, prin
angrenajul cu roti dintate conice si prin mecanism surub-piulita se
realizeaza miscarea.

21) Se alege diametrul inelului asfel incat raza inelului sa fie mai mica
decat oricare din razele de frezare, pentru a asigura o reproducere fidela a
formei.
22) Se fixeaza pe masa masinii dispozitivul, piesa si se regleaza pozitia
bridelor cu actionarea pneumatica.
23) Se recomanda admisa aerului comprimat in reteaua de fixare cu bride
si de actionare a motourului pneumatic
24) Masa masinii are o turatie de 1.2rot./min., iar axul de frezat are o
rotatie de 12.15.000rot./min.. Se pot prelucra piese cu diamentrul de
maxima 1500mm si inaltimea de frezat 120mm.
25) Burghierea se executa la masina de burghiat multiplu de GCR, cu 25
axe de lucru. Toate tipurile de masini de burghiat cu distanta intre axe
32mm. Se pot executa gauri pe fete si canturi, suportul burghielor fiind
rabatabile cu 90 si deplasabil pe verticala la operatia de burghiere se va
acorda o atentie deosebita a corectiei si folosirea unor baze de prelucrare
unice pentru toate panourile. Baza de asezare la prelucrarea complexelor
pot fi numai o suprafata prelucrata (care poate fi modificata prin
prelucrari ulterioare). Ca baza de aschiere se folosesc canturile panoului.
Se pot executa gauri cu adancime de maximum 110mm si diametrul maxim
de 20 mm, prin reglarea inclinarii suportului de basculare pe care sunt
fixate mandrinele.
26) Distanta dintre axele gaurii se stabileste prin montarea in mandrina a
burghielor la distanta l+32 sau n+32.
27) Se prezinta masina de burghiat multiplu tip GCR, folosita pentru
executarea gaurilor pentru imbinarile cu cepuri rotunde la panouri, atat pe
fete cat si pe canturi. Masina este formata din urmatoarele parti: batiul
masinii pe care se fixeaza organele de lucru, de antrenare, de fixare si de
reglare; organele de lucru formate dintr-o caseta 2, cu 25 de fisuri pentru
burghie, actionate de un motor electric care antreneaza toate mandrinele

printr-un cuplaj format dintr-un lant cu role si roti de lant, sau prin
angrenaj de roti dintate; mecanismul de fixare a suporturilor verticale si a
grinzilor longitudinale, iar pe acestea sunt montati cilindrii cu actionare
pneumatica care preseaza panoul de masa in timpul prelucrarii.
28) Pentru reglarea pozitiei suportului care este rabatabil cu 90 si
deplasabil pe verticala, se folosesc mecanismele:
29) Cilindru pneumatic, montat in interiorul batiului care poate executa
miscarea, balansand suportul in jurul articulei 0 (miscarea) fixand pozitia
de gaurire sub un unghi de la 090.
30) Mecanismul de avans al casetei de burghiere este format din sania care
are o cursa de reglare pe verticala de 110mm, cilindrul pneumatic a carui
actionare executa miscarea de avans; limitarea cursei de avans se face de la
piulita.
31) Reglarea masinii se face astfel:
32) Panoul se aseaza pe masa de lucru si se fixeaza cu motoarele
pneumatice, care asigura prin faza de presare, pozitia fixa a panoului in
timpul prelucrarii. In prealabil se regleaza pozitia riglei, pentru
pozitionarea corecta a panoului si formarea bazei de asezare.
33) In functie de grosimea panoului se regleaza cursa dispozitivelor de
strangere prin fixarea pozitiei grinzilor pe suporturi.
34) Se regleaza marimea cursei de basculare.
2.3.2 Cerintele UE la finisarea mobile
Dupa cum se stie, finisarea lemnului in industria mobilei se face cu
baituri, lacuri si vopsele, care in mare parte sunt pe baza de rasini solubile
in solvent organic. In timpul aplicarii acestor materiale, cat si a uscarii lor,
se degaja in mediul ambient o cantitate insemnata de noxe. Una din

cerintele UE este reducerea emisiei de compusi organic volatili cu 70%.

Acest lucru poate fi realizat in diverse moduri:
- achizitionarea de linii de fabricatie perfomante unde utilajele sunt
capsulate asfel incat emisia sa fie foarte redusa.
- pentru uscarea mobilierului este necesara utilizarea echipamentelor
moderne, dotate cu filtre ce reduc considerabil emisia de noxe in atmosfera,
sau a unor utilaje ce reduc timpul de uscare la secunde (uscare in UV).
- trecerea treptata de la utilizarea produselor pe baza de solvent in cele
hidrodiluabile.
Finisajul incepe cu slefuirea in alb. In momentul in care o piesa de
mobilier sau un element ajunge la slefuire, trebuie controlate pentru a
descoperi eventuale defecte de fabricatie: lovituri, gauri, nepotriviri de
elemente, etc.. Controlul facandu-se in aceasta etapa se va reduce timpul
necesar refacerii intregului finisaj, in cazul in care aceste defect ar fi
descoperite la controlul final.
Dupa control si repararea defectelor se face slefuirea. Hartia de
slefuit se schimba cand se incarca cu praf de lemn. Consecinta acestui fapt
este schimbarea granulatiei, devenind mult mai fina si in loc sa slefuiasca,
netezeste, rezultand asa-numitele oglinzi. In aceste locuri, la colorare va
aparea o pata deschisa la culoare, care va trebui reparata consumand
material de finisare.
Cum procesul tehnologic presupune colorarea, apoi grunduirea si
lacuirea mobilierului, vom incepe cu propuneri privind culorarea lemnului.
In acest caz, pe langa seria de concentrate de culoare universale T200.x
exista o serie de concentrate de culoare hidrodiluabile, TWP 500.x. care au
avantajul ca sunt rezistente si la lumina directa (rezistente la actiunea
razelor UV). Seria T200 contine pigmenti solubilizati intr-o cantitate
redusa de solvent organic. Pentru obtinerea baiturilor, aceste concentrate
se pot dilua atat cu solvent organic cat si cu apa. Apeland la varianta

diluatiei cu apa vom obtine pe langa o economie insemnata si o evidentiere

pronuntata a texturii lemnului. Dezanvatajul, in acest caz, este cresterea
timpului de uscare. Seria TWP 500 contine concentrate de culoare ce pot fi
utilizate si la exterior. In ambele serii, concentratele sunt perfect
compatibile unele cu altele, astfel incat, prin amestecul lor, se poate obtine
orice culoare.
Un alt mod de colorare cu produse economice este utilizarea seriei de
impregnanti LW 3xx.
Seria poate fi folosita pentru colorare la exterior (ferestre, usi,
mobilier de gradina, casute) deoarece contine substante insectofungicide
(impotriva cariilor, a mucegaiului albastru, ciupercilor, etc.), iar colorantii
sunt rezistenti la actionarea razelor UV. Seria poate fi folosita si la interior,
rezultand o culoare rustica foarte apreciata de amatorii de mobilier
antichizat.
Dupa culoare, mobilierul, atat cel interior cat si cel de exterior, se
grunduieste si apoi se lacuieste. Asfel, folosind un bait special, se va obtine,
pe langa suprafata colorata uniform, si o incarcare a suportului datorita
continutului de rasina a baitului. Datorita acestui fap se va reduce consuml
de grund. Acelasi rezultat se poate obtine folosind diluatia concentratelor
de culoare din seria T200 vehicole in loc de apa. Vehicolele sunt amestecuri
de rasini si solvent cu care se dilueaza concentratele de culoare pentru
obtinerea

unor

anumite

efecte.

Pentru

costuri

reduse,

diluatia

concentratelor de culoare se poate face cu apa. dar acesta poate duce la

coloare neuniforma si ridicarea fibrei lemnului. Dupa primul strat de
grund fibra se va incarca facand slefuirea mult mai dificila.
Asfel, va creste consumul de hartie de slefuit, dar si de grund pentru
ca absorbtia acestuia in lemn va fi si mai mare. Folosind pentru diluarea
baiturilor vehicolul de uniformizare pe baza de apa V33W, colorarea va fi
uniforma, iar fibra lemnului se va ridica foarte putin. Problemele la slefuit

iau astfel sfarsit, iar consumul de grund va fi redus datorita rasinii din
vehicol absorbita de lemn.
Se pot utiliza si alte vehicole, in functie de efectul dorit. De exemplu,
pentru marcarea porilor se poate folosi vehicolul V3R la diluarea baiturilor
pe baza de solvent.
Indiferent de vehicolul folosit si de efectul obtinut, acesta va duce la
reducerea consumului de grund datorita continutului de rasina.
Grunduirea este o alta etapa importanta in obtinerea unui finisaj de
calitate. Grundul este formulat sa aiba calitati de acoperire la slefuire. Un
grund bun este un material cu corp solid mare si cu bune propietati de
slefuire. Incarcarea peliculei (grosimea) este indicat sa se obtina din grund,
de obicei prin aplicare a unul, doua, cel mult trei straturi. Mai simplu, mai
economic si mai rapid este ca grosimea de pelicula sa fie obtinuta dintr-un
singur strat grund cu corp solid ridicat.
Lacul nu este formulat sa incarce pelicula (sa faca grosime) ci sa aiba
intindere buna, aspect placut, elasticitate, rezistenta la abraziune,
propietati care il recomanda ca strat final de suprafata.
Nu trebuie folosit lacul in locul grundului, deoarece slefuirea va fi
mult mai greoaie, se va consuma mai multa hartie abraziva, va dura mai
mult, se pot strica muchiile suprafetelor lacul nu are corp solid mare
comparativ cu grundul si la slefuirea muchiilor se poate indeparta si baitul
ajugand la culoarea initiala a lemnului, defect ce trebuie retusat.
Atunci cand se doreste un finisaj plin, ,,cu pori inchisi se recomanda
ca incarcarea peliculei sa se faca unul, doua, maxim trei straturi de grund
cu corp solid mare.
O alta caracteristica importanta este tixotropia. Se aleg materiale
tixotropice (lac,grund) pentru a evita scurgerile de material care s-ar
forma in cazul utilizarii unui produs obisnuit, atunci cand finisarea se face
pe verticala.

Un alt produs aparent, fara prea multa importanta, are efecte mari
asupra obtinerii unui finisaj de calitate, este diluantul. Cantitatea si felul
diluantului folosit depind de temperatura si vreme. La temperaturi mai
mici se utilizeaza un diluant mai volatil, iar vara la temperaturi mai mari
trebuie folosit diluant lent.
Uscarea prea rapida a grundului si mai ales a lacului determina
aparitia unor bule prinse in pelicula. De asemenea, la produsele
nitrocelulozice poate aparea fenomenul de albire a peliculei, toamna sau
vara cand vremea este umeda, fenomen ce poate fi evitat daca se foloseste
un diluant corespunzator.
Finisajul ecologic pentru mobilierul de interior contine grundul
hidrodiluabil FW 973, care se aplica in unul sau doua straturi, in functie de
tipul finisajului (cu pori inchisi sau semiinchisi). Timpul de uscare intre
straturi este de maxim 3 ore, dupa care se slefuieste si se aplica stratul doi.
Dupa grunduire se aplica lacul OW 973.25. Timpul de uscare este de 3 ore,
dar se recomanda ca montarea si ambalarea sa se daca dupa 24 de ore. Tot
pentru interior mai exista un finisaj economic realizat cu lacul universal
200.06.03.
Acesta poate fi aplicat in 3-4 straturi, cu uscare si slefuire intre ele.
Toate aceste produse folosesc pentru diluatie apa, astfel incat prin uscare sa
nu elimine compusi organici volatili in atmosfera.
Pentru exterior, este lacul nitrocelulozic. Acesta este un lac
hidrodiluabil tixotropic. Se dilueaza in proportie de 10% cu apa. Se
recomanda utilizarea pentru aplicare a pompelor recomandate de specialist
pentru acest tip de material sau pistoale cu cana cu duza de 2,5-3 mm.
In cazul in care se utilizeaza duze mai mici sau pompe neadecvate,
materialul trebuie diluat mai mult ceea ce duce la pierderea tixotropiei si la
o ridicare care

mai pronuntata a fibrei lemnului. In cazul in care se

respecta indicatiile anterioare sunt suficiente doua straturi de lac (cu un

gramaj de 200-250 g/mp), cu slefuire intre ele, dupa un timp de uscare de 46 ore.
Cu toate aceste materiale prezentate mai sus se poate realize finisaje
transparente sau colorate care pana in prezent se realizau cu produse pe
baza de solvent, fara ca aspectul sa fie modificat.

3. Bibliografie
I. Cri i lucrri de specialitate
1. Ciurea, S., Drgulnescu N. - Managementul calitii totale, Editura
Economic, Bucureti, 1995.
2. Curtu, I., Mihilescu, T., Nstase, V., Mihai, Daniela, Stoian, O., mbinri n
lemn. Structur tehnologie, fiabilitate, Editura tehnic, Bucureti 1988
3. Froman, B., Manualul calitii. Instrument strategic al abordrii calitii,
Editura Tehnic, Bucureti 1998
4. Hinescu, A., Cartea tmplarului universal, Editura Tehnic, Bucureti, 1989
5. Hinescu, A., Oneriu, Gh., Mihon, I. S., Managementul Calitii, Editura
Astemites, Alba Iulia 2003
6. Juran, I. M., Supremaia prin calitate. Manualul directorului de firm,
Editura Teora, Bucureti 2002; Planificarea calitii, Editura Teora, Bucureti
2000
Maxim E., Managementul calitii, Editura Universitii ,, Alexandru Ioan
Cuza, Iai, 2004
7. Olaru, M., Isaic-Marin, Al., Lefter, Pop, N., Al., Popescu, S., Drgulnescu, N.,
Roncea, L., Roncea C., Tehnici de instrumente utilizate n managementul
calitii, Editura Economic, Bucureti 2000
8. Ponie Christian-Diagnosticul calitii, Editura Tehnic, Bucureti, 2001
9. Rabonea D., Rabonea Viorica, Calitatea i fiabilitatea produselor, Tehnica
msurtorilor de calitate n industria lemnului, Editura Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1993
10. ranu Gh., ranu R., Stiluri de mobil i tehnica executrii decoraiunilor,
Editura Didactic i pedagogic, Bucureti 1994.
11. Vrnceanu St., Nstase, V., ranu R., Descrierea i ornamentarea n
producia lemnului, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1999.
II. Publicaii i standarde
13. STANDARDE DE PREGTIRE PROFESIONAL, NIVELUL3,
DOMENIUL FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN, CALIFICAREA
TEHNICIAN N PRELUCRAREA LEMNULUI VARIANT REVIZUIT 2005
14. CURRICULUM CLASA A XII A , NIVELUL 3, DOMENIUL FABRICAREA
PRODUSELOR DIN LEMN, CALIFICAREA TEHNICIAN N
PRELUCRAREA LEMNULUI 2005
15. CURRICULUM CLASA A XIII A, NIVELUL 3, DOMENIUL FABRICAREA
PRODUSELOR DIN LEMN, CALIFICAREA TEHNICIAN N
PRELUCRAREA LEMNULUI 2005
III. INTERNET
www.infomobila.ro
www.wikipedia.ro
www.ghidafaceri.ro
www.lolaro.ro