EXAMENUL

NEUROLOGIC LA SUGAR
SI COPIL
Prof. Dr. Marcel Pereanu

Examenul neurologic la sugar si

copilul mic

Sugarul si copilul mic nu pot executa

ordine si nu raspund la intrebarile
examinatorului
Din cauza saraciei semiologiei obiective trebuie sa se acorde o atentie
deosebita anamnezei

ANAMNEZA

Ofera date de la mama privind:

1. modul in care a decurs sarcina
2. modul in care a decurs
nasterea
3. starea copilului la nastere
4. incidentele perioadei neonatale
5. evolutia de la nastere la data
consultului

1. Modul in care a decurs sarcina

Bolile suferite de mama in timpul

perioadei de gestatie (toxemie
gravidica, toxoplasmoza, rubeola,
lues), eventuale intoxicatii, carente
vitaminice, expuneri la radiatii
ionizante sau traumatisme
Incompatibilitati de grup sanguin sau
factor Rh

2. Modul in care a decurs nasterea

Tipul de nastere (spontana, travaliu

prelungit, aplicare de forceps, cezariana)
Tipul de prezentatie (craniana, pelviana)
Existenta unei suferinte fetale (incetinirea
sau disparitia zgomotelor cardiace)
Posibilitatea unei infectii (ruperea
prematura a membranelor, lichid amniotic
anormal)

3. Starea copilului la nastere

Greutatea la nastere
Scorul APGAR
Momentul primei respiratii
Eventuale manevre de reanimare

4. Incidentele perioadei neonatale

Intensitatea, precocitatea si durata

icterului neonatal
Cianoza permanenta sau paroxistica
Tulburari ale reflexului de supt sau
deglutitie
Anomalii ale ritmului de somn
Hipotermie prelungita
Tulburari de tonus muscular

5. Evolutia de la nastere la data

consultului

Bolile febrile grave

Bolile infectioase insotite de tulburari
psihice, senzoriale sau motorii
Deshidratari acute
Crize convulsive
Traumatisme cranio-cerebrale
Boli ereditare in familie

EXAMENUL CLINIC

1.
2.
3.
4.
5.
6.

Examenul
Examenul
Examenul
Examenul
Examenul
Examenul

motilitatii
tonusului muscular
sensibilitatii
reflexelor
tulburarilor sfincteriene
nervilor cranieni

1. Examenul motilitatii

A. Atitudinea copilului
B. Motilitatea activa si forta
segmentara
C. Ortostatiunea
D. Mersul
E. Miscarile involuntare

A. Atitudinea copilului

In primele 2 luni sugarul are o atitudine

generalizata in flexie, comparabila cu pozitia
fetala
Capul este flectat inainte, coapsele sunt flectate
pe abdomen, antebratele flectate, pumnii
strinsi
Atitudini speciale se constata in paralizia
posttraumatica de plex brahial, in hemiplegii
sau diplegii infantile, meningite

B. Motilitatea activa si forta

segmentara

La sugar motilitatea activa se cerceteaza

exclusiv prin observarea motilitatii spontane in
pozitie culcata
La copilul mic motilitatea activa se testeaza
solicitind sa faca miscari pe rind in toate
segmentele corpului
Forta segmentara se cerceteaza prin observarea ridicarii capului, ridicarii in sezut si in
ortostatism
Sustinerea capului se face incepind cu luna a 3a. Intirzieri au loc in encefalopatiile infantile

C. Ortostatiunea

La 3 luni sugarul asezat in decubit

ventral, se poate sprijini pe
antebrate
La 3-4 luni se poate intoarce singur
de pe spate pe burta
La 6 luni sta in sezut
La 7-8 luni se ridica si se mentine
sprijinit
La 1 an face primii pasi nesprijinit

D. Mersul

Este caracteristic cu baza de

sustinere largita, trunchiul inclinat
inainte, genunchii si coapsele usor
flectate, bratele ridicate cu miscari
ample in vederea mentinerii
echilibrului

Tipuri de mers patologic

Mersul cosit in hemiplegia cu

contractura de tip piramidal
Mersul forfecat in boala Little
Mersul stepat in paralizia de SPE
Mersul ataxic sau ebrios in
sindromul cerebelos
Mersul de rata in miopatii
Mersul dansant din coree

2. Examenul tonusului muscular

Tonusul de repaus
- consistenta este apreciata prin
palparea musculaturii si inspectie
- extensibilitatea prin mobilizare
pasiva
- reflexe pendulare ROT rotulian
Tonusul postural, prin cercetarea
reflexelor de postura
Tonusul de actiune, manifestat in timpul
miscarilor voluntare

3. Examenul sensibilitatii

Este dificil de efectuat la copilul mic

datorita lipsei de colaborare din
partea acestuia, in special in ceea ce
priveste sensibilitatea profunda
La sugar sensibilitatea dureroasa se
exploreaza aproximativ dupa ciupire
sau intepare cu acul

4. Examenul reflexelor

La nou-nascut pot fi puse in evidenta

reflexele rotulian, bicipital si achilian
Celelalte ROT apar la sugar si copilul
mic
Reflexul cutanat plantar poate fi in
extensie pina la virsta de 2 ani
Dupa aceasta virsta extensia
halucelui constituie semnul Babinski
si indica o leziune piramidala

5. Examenul nervilor cranieni

Perechea I (nervul olfactiv)

Acuitatea olfactiva poate fi apreciata

aproximativ prin cautarea rectiei de
respingere a unui miros neplacut
Hiposmia se datoreaza unor afectiuni
rinogene (rinofaringite, rinite
atrofice), hidrocefalie, fracturi de
baza de craniu, tumori voluminoase
ale hipofizei, agenezia nervilor sau
bulbilor olfactivi

Perechea a II-a (nervul optic)

Reactia de aparare la lumina este

prezenta la nastere
La varsta de o luna copilul fixeaza lumina
De la 3 luni poate fixa cu privirea un
obiect sau o persoana
La peste 3 luni apare reactia de clipire la
amenintare
La 2 ani percepe si diferentiaza culorile
La peste 2 ani acuitatea vizuala se
apreciaza ca si la adult

Nivele de lezare ale cailor optice

Leziuni retiniene: tezaurismoze, boala TaySachs, retinopatie pigmentara

Nervul optic poate fi afectat in afectiuni
degenerative, TU, intoxicatii (alcool metilic)
Leziunile chiasmei optice (produc hemianopsie
bitemporala) in TCC, craniofaringioame, TU
supraselare
Leziunile cailor optice retrochismatice
(hemianopsie omonima)
La nivelul scoartei cerebrale apare hemianopsia
omonima cu conservarea vederii maculare

Perechile III, IV si VI

Examinarea presupune urmarirea

miscarilor GO (copilul este pus sa
urmareasca un obiect care se
deplaseaza in diferite directii)
Examinarea pupilelor
Examinarea pleoapelor
Examinarea comisurilor palpebrale

Perechea a V-a (nervul trigemen)

Reactia la atingere a obrazului (sugarul

intoarce capul de aceeasi parte)
Atingerea zonei periorale (determina
miscari de sugere)
Explorarea reflexului cornean (abolit
bilateral in starile comatoase, unilateal in
leziuni protuberantiale)
Functia motorie cercetarea tonusului si a
troficitatii muschilor maseteri si temporali

Perechea a VII-a (nervul facial)

1. Paralizia faciala de tip periferic

2. Paralizia faciala de tip central

1. Paralizia faciala de tip periferic

Intereseaza in mod egal facialul superior

si facialul inferior
Topografic se datoreaza afectarii:
- nucleului facial din punte (TU,
encefalita, TCC in cursul nasterii)
- portiunea intrameningeana
(meningita TBC)
- stanca temporalului (traumatisme
obstetricale, otomastoidita)
- regiunea osului temporal (aplicare de
forceps)

2. Paralizia faciala de tip central

Produce afectarea predominanta a

facialului inferior (controlul cortical al
facialului superior este dublu)
Se datoreaza leziunii portiunii
inferioare a circumvolutiunii frontale
ascendente sau leziunii cailor corticonucleare
Nu apar tulburari de gust sau
hipoacuzie

Nervul acustico-vestibular (1)

Componenta acustica se cerceteaza prin

reflexul cohleo-palpebral (clipitul la un zgomot
puternic)
Intre 2-4 luni copilul incepe sa intoarca capul in
directia din care vine zgomotul
Monotonia vocii unui copil sau nedezvoltarea
vorbirii pot constitui un semn de surditate
Se va stabili daca surditatea este congenitala
sau dobindita
Surditatea pote fi de perceptie (leziune a
nervului acustic) sau de transmisie (leziuni ale
urechii medii)

Nervul acustico-vestibular (2)

Explorarea functiei aparatului vestibular la sugar se poate face prin

probele rotatorie, calorica sau
electro-nistagmografie
La copilul mai mare se pot efectua
probele Romberg, proba bratelor
intinse si a mersului in stea

Nervul glosofaringean

Integritatea sa poate fi testata prin

atingerea peretelui posterior al
faringelui cu o spatula
Reactia normala consta in contractia
muschilor faringelui homolateral
(semnul cortinei)
Apar tulburari de deglutitie pentru
alimentele solide

Nervul vag

Paralizia unilaterala determina coborirea hemivalului de partea lezata, cu

lueta deviata de partea bolnava
Vocea este nazonata si apar tulburari
de deglutitie pentru lichide
Paralizia bilaterala de vag este foarte
grava datorita tulburarilor cardiace si
respiratorii, deglutitia este dificila cu
refluarea pe nas a alimentelor

Nervul spinal

In caz de paralizie unilaterala flexia

si rotatia capului se fac cu dificultate,
umarul este cazut, scapula este
departata de coloana vertebrala
(sapulae alata) prin paralizia
muschilor sternocleidomastoidian si
trapez
Paralizia bilaterala determina o
dificultate la flexia si rotatia capului

Nervul hipoglos

Paralizia unilaterala determina atrofie

si tulburari de motilitare de partea
afectata
Cea mai frecventa sechela o
reprezinta dizartria

Diagnosticul neurologic

Diagnosticul afectiunii se pune la

sfirsitul examenului neurologic si
consta din:
- diagnosticul semiologic
- diagnosticul topografic
- diagnosticul etiologic