Principala sarcin a artei n modern

lume - formarea sufletului uman . On- raschayas persoanei ca o persoan ntreag ,

mai satisface pe deplin nevoile sale spirituale ale sub - acioneaz pe sentimente , minte , i n
- lu , arta nu acioneaz n izolare , este
Conexiuni cu alte domenii ale cunoaterii . O caracteristic special a situaiei actuale n
domeniul tiinei este
convergen a zonelor de cicluri naturale si umane - vennonauchnogo lupt anterior . Dar se
poate spune c sursele de orientare valoare , cauna sau cealalt direcie de cunotine , exist
un domeniu larg de interactiuni socio - culturale .
O trstur caracteristic a noastr timp de klyuyuchaetsya n faptul c propriile experiene
estetice - NE n percepia de produse utilizate kusstva strns asociat cu intelectual al
tensiunii . Orientare numai senzual
domeniul de aplicare nu este ntreaga poveste
o oper de art . " Valuri " de emoie
lucreaz acum ncontextulsinergetice
nelegere a lumii de imagini artistice .
Practicii sociale a confirmat ideea
integrarea tuturor vectorilor educaionale . Locul cel mai important n acest proces ocup de
muzic . Apt remarca R. generos - lime , muzica " ... ca spaiul aerian
ca sistemul solar - la fel fr margini
i fr margini . Noi , uneori, nici nu stiu ceva mare ka - rolul muzicii n noastre
via . Dac nu ar fi pentru ea , omul pur i simplu nu a putut
pentru a exprima bogia de sentimentele lor , toat
complexitatea i multicolor le -luminos , oc - leplyayuschey bucurie profund i bezyskhod
-rea de durere . Nici o alt art , chiar
literatura de specialitate , indiferent de modul n care aceasta inteligent i semnificativ
poate fi , nu poate face acest lucru " [ 22 , 12 ] . devine
clar de ce diversitatea de rela - a face cu lumea de lucrri de muzic atrage atenia tuturor , i
numit problema de gusturi artistice fi convertite launul dintre cheie n estetic de formare a
culturii individuale .
Printre definiiile de " gust " , n limbile europene , exist o legitile generale ale tuturor
sensuri ale termenului asociate cu
aspect important al percepiei . De exemplu ,Geschmack german ( gust ) - Stare estetic parametru ,capacitatea de a evalua efectele
viaa social , natura , arta ca
frumos , urt [ 27 612 ] . Dicionar
limba rus ( D. Ushakov , V. Dahl ) , de asemenea, gust
ca urmare a evalurii . ndomeniul gustului estetic
acioneaz n principal ca un axiologic
categorie . Astfel , A. Ivin noteaz c " estimrile mari de grup poate avea ca nfiinarea sa ,
acesta este un sentiment sau senzatii de " [ 6 , 57 ] . Gust estetic devine
estimri criteriul artistice ( Burov )
Sistemul nu numai conta , ci , de asemenea, "raportul detipul de persoana la adevr obiectiv ITS se convertesc la practic" [ 2 , 59 ] .
Gust , n opinia noastr , ar trebui s nu fie identificat cu x Udo W -lea e sc ene
guvernamentale Coy . Aceasta din urm a fost , n contrast cugust , sugereazdefiniia
moment de reflecie , n timp ce , n acelai timp i
este o expresie concret . De evaluare artistic este ntotdeauna asociat cu noiunea de
Msuri de art . Aceast idee este cunoscut la noi
din cele mai vechi timpuri . Cu toate acestea , dup cum n mod corect
Molchanov remarcat , " gustul nu se limiteaz la
1

sim al proporiei , deoarece acesta din urm nu este

nici nnscut , nici neschimbate istoric "
[ 16 , 133 ] . Schimbarea condiiilor istorice
Societatea este n schimbare i de nelegere a msurii .
Nedoshivin G. , L. Trainin - Kopeikin
Z. Korotkov analiza raportul de estetica TICHE ck og de CV n CA i ideal estetic . n aceasta
din urm, majoritatea oameni de tiin au investigat problemele ulterioare ale gustului ,
nclinate spre
c gustul estetic este o reflectare a tuturor componentelor indicat mai sus ( atitudini ,
sentimente , idealuri ) . Raportul diferitelor componente
gust discutate n detaliu n lucrarea de Kogan
" Vertu " ( 1968) . Aceste idei dat - tate N. Kiyaschenko care gsete gustul a componentei
constitutiv al generalizate
abiliti estetice . [ 11 ] Dup cum putei vedea , de mediu di oamenii de tiin nu exist
unitate n definirea
"Gust " .
Atunci cnd ncearc s determine natura gustului artistic randul oamenilor de stiinta , de
asemenea, apar diferene . Unii oameni prefera
partea emoional a percepiei estetice - yatiya ( N. Dmitriev , Alexander Saltykov , Y. Sharov
,
Yakovlev ) , altele ( de exemplu , E. Gromov ), este izolat n gustul artistic , mai ales
partea raional .
Cu toate acestea , n literatura de specialitate subliniaz c hotrrile estetice de gust
prezint o caracteristic integrant apre - meta sau fenomen , care este , cagustul artistic al
venos are un caracter de integrare .
Deci , ceea ce este pe gustul artistic ca
fenomen social i cultural ? i nu-l are nici socio ka - brad sau definit n mod specific
aspecte semnificative ? i dac da , care sunt
ei ? S ncercm s le caracteriza .
n mod evident , central la efectul de natura preuri - suprafa - cognitiv a artei i
ca i specificul coninutului muzical
lucrri , este spiritual i valoarea aspect de gust . Prezentarea o valoare - sim plan lovoy asupra lumii culturale , a
include sistemul socio - istoric Xia complexitii de valori personale i rezultat
prin urmare, problema de sensul vieii , modaliti de DOS tizheniya armonie , frumusee i
perfeciune .
Acest lucru este specific istoric , de multe ori o destul de controversat a stat la baza
tip de relaie artistic a lumii . Alegerea materialului muzical pentru a citi ,
de performan i natura puterii sale ideologice i emoionale de a nelege n sine sunt
determinate de spiritual i artistic de valoare Sisteme de aplicare a contiinei .
Interpretareamaterialului nsui
posibil doar pentru c artistul , supozitor componenta , artistul a fcut un feat
gndire , meditaie , sau chiar ceea ce ceva complex
psychotechnical experiena din trecut , dup o
istorie cultural . De aceea , fr adecvat
prezentareaformarea de culturi individuale nu pot nelege c , n calitate de
de ce este perceput , i este perceput este estimat a fi selectate de ctre artist , compozitor ,
interpret , asculttor sau vizualizare . dup toate ,
cum diferite sens poza ntreag
pacea i valorile umane n tsarta Mo - V i Mussorgsky , Liszt i C. Pro - Prokof'ev ,
Schoenberg i Schubert ! grad
dezvoltarea de relaii de valoare indic
2

pe valoarea pe care o are arta muza - ka pentru individ . imai mult valoarea dominat de cea
mai recent muzic ,zitsya mai complet i-a exprimat i atitudinea estetic s-l n procesul de
percepie .
Strad socio de a transforma -lea e ete - guvernamentale gust artistic rminatsiya este , mai
presus de toate n
pentru a deveni contieni de posibile i de a evidenianon formularele necesare i direciile de artistic - guvernamentale evaluarea factorilor uman a
soiului
lumea artei . folosind aceast
definiie ca o ipotez de lucru , n ncercarea de a analiza subiecte de a fi studiate concepte n
literatura psihologic i educaional modern n ceea ce privete Fed - fenomene grave, "
gust artistic . "
Pn n prezent , literatura de specialitate muzykovedche -rea muzical i pedagogice ,
psihologice i a acumulat un numr suficient de mare de studii care adresa
probleme n studiul de gust artistic . el
a studiat n dou moduri principale .
Prima direcie ( fiziologice )
mers pe calea de msurarefiziologice
schimbri n corpul uman ( Zuy echipament medical standard folosit )
apar ca un rezultat al influenei de muzic i
alte arte
1
. Diferitele citirile msurate alecondiiei umane (presiunea
arteriala, frecventa cardiaca , rata respiratorie , efectul de piele - galvanic , etc ) . Din pcate ,
studiile fiziologice au dat prea puin
informaii utile despre natura rspuns estetic al omului . Ca investigaii TION J. Hyde ( 1927)
i J. Hunter ( 1970) , rezultatele msurtorilor fiziologice micimea btu . Ele sunt
influenate de muli
factori ( sntate , mediu , drepturile omului , o masura de oboseal , etc ) . n general ,
direcia fizio - logic n studiul CMS - bufnite dovedit a fi ineficiente n ncercarea de a explica
caracteristicile Ke impactul estetic al muzicii asupra oamenilor .
Cerine de masa practica muzical a necesitat vizate de studiu Ki -rea problema de gust , care
a provocat o
Second Life ( psihologic ) direcia tiinific . Ea se bazeaz n principal pe
utilizarea testelor i determinat exist dou
linie n studiile . reprezentani ai uneia
Ei manipula elemente de muzic , MS- vopisi , reprezentani ai altor -muzical
i materiale pitoresc , n general .
De exemplu , Myers i Valentine ( 1914 ) ofer o clasificare a tipurilor de asculttori ,
telespectatori i
Menionarea unei astfel de abordri , vom afla mai multe la
G. Fechner (1801-1837) , fondator al aa - numitele estetica fiziologice emoy .
arome bazat pe percepia de sunete individuale ,
armonii ; Ballou de lucru n paralel cu acestea
pe studiulpercepie a culorilor .
O. Ortmen experimentat cu sunete de diferite nlime , lungime i volum , i
Steven S. ( 1934 ) - cu sunete pereche ( era necesar prin repetareasunetului pentru a determina
gradul de intensitate a percepiei de nlime ) .
K. Valentine vzut o fixare n aplicare a tuturor orientrilor sociale nevoie n contextul
sociologia artei . El este n cutarea pentru valoarea de

ntre percepie i gust ca o componenta de E - constiinta . Percepia i gusturile de copii i

aduli , comparativ cu ei fr clasificare
( cui gust mai sus sau mai jos ) . n acelai timp, sunt ignorate diferenele de vrst dintre
oameni
[ 30 ] . n acest caz , Valentin ( 1962) dreapta - comenzi arat c ntre rezultatele bazate pe
manipularea de sunete individuale i de gama i concluziile prin utilizarea
piese muzicale reale
exist puine n comun . Dup cum sa observat n mod corect
K. Svenvik , oameni de tiin , n special cu SUA
i australian , ncercnd s se sustrag studiul problemelor de gust estetic cu
Testarea [ 29 , 8 ] . Experiena arat c de - ty i aduli care s-au dezvoltat abilitatea de
Percepia de muzica , de multe ori nu -mi place i nu " nelegere timp ", a muzicii .
Intr-un studiu pilot , G. Ta - rasiale , realizat cu studenii de la Conservatorul din Moscova
-rea ,furnizarea considerabil rafinat . nelegerea de muzica ca pe o form de
caracteristic v permite s sublinieze comunicare
comunicative acele poziii , care ocup o identitate ntr-o situaie de comunicare cu muzica .
pe
treilea ,poziia superioar ( " Creative " ) adestinatarului " se gsete nambiguitate
Interpretarea sunet de intonaie , mai
sunet caracteristic generalizate i apare avantaje estetice alocare
( sn - VM ) obiecte zvukosmyslovyh " [ 20 , 117 ] . Am stabilit astfel o corelaie mai puternic
ntre interesul de capacitatea muzicale i muzical al individului . Cea de a doua ramur de
direcie psiho - ray puncte direct
pe aspectele estetice ale percepiei i" nelegerea " de muzic .
Gusturile cercetator de renume din America elitelor P. Farnsworth a enumerat
posibilele efecte ale muzicii asupra asculttorului de astfel de un sentiment de tristee ,
seriozitate , odihna - veniya , distracie , dornic , pat - riotizma i iritare . Experimentator DIS
- a lua 56 de buci de muzic din produsul neag Bach , Beethoven , Berlioz , Bizet , Bocca
rinita , Brahms , Debussy , Franck i alte com - Poser , pe baza conformitii lor cu starea de
spirit specific o mu . Aceast metod
determina natura de sensibilitate estetic folosit n psihologie strine de serviciu muzical
destul de
lung . In experimente , psihologul englez
K. Burt i adepii lui au nceput un fenomen de mas fix , gustul " medie " ,
nu coincide cu alegerea de " experti " , ce sunt eli Reprezentantul colii de " Personology "
rezolv problema destructuraindividului ,
Eysenck , n contrast , a primit considerabil
potrivi preferinelor individuale cu
tendina general de preferin . n acest
baz , el ajunge la concluzia c gustul unei persoane
poate fi msurat prin corelare cu preferinele estetice ale altora cal
[ 23 , 100 ] . Evaluarea gust Obiectivitate
bazat pesimilitudineanaturii comunitii
persoan . Om de tiin consider c
un pic de gust estetic T - factor
comune tuturor oamenilor , respingnd astfel
ideea existenei socio - culturale
standard de gust . Prin aducerea o comunitate de gusturi
natura fiziologic a persoanelor fizice , Eysenck
subliniaz c baza de bun gust
4

este factorii sociali nu , i genetice

[ 24 ] . Astfel , pe baza studiilor de analiz
conceptul de " gust " , nliteratura de specialitate pot fi
de stat pe care oamenii de tiin nu au ajuns nc la
un singur punct de vedere . Cercetatorii nu au dat
rspunsul la ntrebarea de ce este soluia acestei
fenomen . Dac gustul artistic este determinat n principal individuale de caracteristici
psihologice ale persoanei , sau
influena mediului social , sau altceva ,
n timp ce " evaziv " iraional ? Ca o auto 1
Alocarea de mas . Gust " medie " , dar posibilitatea de a avut loc fr influena Mc Dougall
- RO - donachalnika anglo - american sociale
psihologie , unul dintre profesorii K. Burt .
2
De la gustul cuvntul (Ing. ) - Gust .
poateconceptul de " personalitate " narta interacioneaz cu aparinnd unui om - tsiumu ?
Pentru a rspunde la aceste ntrebri , ne ntoarcem la mu - zyke , neleas de ctre noi ca un
mijloc de comunica-rea ntre oameni . Studiul de muzic n
acest unghi duce la reflecie necesare cu privire la STI - est . cu IEC n lturn u t FO jugul x
gust . Ei organizeaz i perpetua n situaii de comunicare durabile , inclusiv ageni care
interacioneaz beton ( com - Poser , interpret , asculttor , critic , munca mu - zykalnoe ) , un
tip specific de
relatii si concentrarea pe lumea artistic a guvernamentale i reciproc ; reglabile
normele artistice de condiiile n - timp - recurente de comunicare .
Impactul formelor sociale i culturale ale gustului
ascultacompozitor , artist , Nick , iar feedback-ul lor este , de regul , sunt realizate n trei
moduri :
- n nelegerea durata de via a programului de autor i lucrri vizualizator su , asculttor ;
- ninteraciunea creat deautor
imagini de eroi cu cellalt n interiorul ansamblu artistic ;
- Comunicarea autor - un " director " cu lumea
imagini artistice n munc.
Nu ntotdeauna , n contextul socio - cultural
Forme de gust sunt reflectate , n acelai timp , toate trei
direcie . Uneori este suficient s
astfel de comunicare este implicit presupune , innd cont de autor i interpret , executori de
munc . Dar, n acelai timp , Romney OG rspuns public , puterea de impactul emotional al
muzicii mare
lucrri de la primul spectacol , atest rezonan de munca -ing cu psihologia maselor gndurile specifice i
sentimentele oamenilor . Prin urmare , numai ncontextul
sistem socio - cultural specific , dar putem nelege i aprecia astfel de important
Caracteristicile de muzica ca emoional i
inteligente , personalizate i
transpersonale , epic i liric .
ntr-un caz , autorul ( artist ), v sunt pas cu pas , cum ar fi standuri , polemist , infectand
oamenii ordonatorului - arta emoie n mas , n timp ce
acelai timp , un fel de " fuzioneaz " cu ei . ntr -un alt
comunicare " artist - elev " este posibil i
sub forma unui dialog , " spirite nrudite . " Foarte si -

parate experiene , de evaluare emotionala

operelor muzicale i artistice un fel de " strigt " , care nu poate fi
pstra . i aceasta nu este att de important , ce se va manifesta : n
strofe poetice , intuitiv gasite
paralele ntre tiinele naturale i cunotine umanitare sau n hotrrea de un profesionist
competent despre art . principalul lucru
c aceast nelegere a persoanei sub influena
muzica va fi cu siguran adresat nu numai pentru ei, dar , de asemenea, la alte persoane vor
lega asculttor uman la alte persoane , face munca moo - zykalnoe de " lucru n sine " , n
" Lucru pentru noi . " Acestea suntsimfonie J. Sibel - CA , Ceaikovski , Mahler , Hindemith ,
ostakovici . Rezultatul acestui tip de comunicare
a devenit un compozitor de creaie spiritual
Aspectul su contemporan .
Tipuri raportate de relaii " Hu - dozhnikov - elev " , care opereaz n
contextul general al formelor sociale i culturale ale gustului ,
nu ntotdeauna convexe , deschis cercettorilor .
Cu toate acestea , ele au devenit destul de tipic n
realitatea contemporan , meninerea normelor op - mite de percepie , de evaluare a artei
umane - com i fenomene ale culturii artistice .
S-ar prea c este foarte posibil s ne limitm n considerare la determinarea socio-culturale
muzicale de gust artistic . Dar nivelul actual de dezvoltare a tiinei muzical - teoretice i
practic de nitelskoy executare necesit cercettori
reprezentnd cel puin un factor important RA - prezena de feedback-ul n procesul de
percepie , de evaluare a lucrrilor de muzic , alte
Arte . La urma urmei , la fel ca i XY - dozhnikov ( compozitor ) are un impact asupra
asculttor i acesta din urm este un semnificativ
de compozitor sau artist . Mai mult dect att , n
contextul forme socio - culturale ale gustului link -rea invers ( " asculttor - compozitor " , "
audieri Tel - Performer " ) este de o importan deosebit .
Rezum experiena de listenership mas
i practica de performan i de analiz
literatura de specialitate sugereaz
prezena unui numr de componente ( componente) care determinincluderea feedback-ului .
Printre acestea :
- Audiena " sperana " c a ales ncrctura emoional a acestui produs de un ( sau
execuie ) ;
- Totalul pentru asculttor i artistul starea emoional i mental , apar - prezent sub form de
empatie , de identificare a asculttorului
cu interpret ;
- Existena de neles diferit i , uneori, de autonome de muzic
( Pentru asculttor i interpret ) ;
-Prezena evaluare clar definite
judeci asculttor , se manifest ntr-un cuvnt -wah , expresii faciale , gesturi , etc
n studiul nostru interes deosebit este existena de diferite
semnificaie ( rnduri semantice ) i estimate suzh - neag asculttori i interprei . astfel
de fiecare dat construiete muzica , modele
Procesul de auto- asculttor " este nedegenerat - zimoe ... starea sublim care apare n
momentele cele mai creative n actul de nelegere "
1
.

Dei este de acord , n general, cu ideile exprimate de VV -rea Punct de reper , vom face o
clarificare .
Muzica este nu numai c nu numai c simuleazprocesul de auto- descoperire i balonul
stri emoionale , dar , de asemenea, este capabil de a le modula , care urmeaz s fie fcut n
diverse
interpret i asculttor . Ascultatorul se creeaz aceste serii semantice , muzica redutsiruya
prin " nivelul lor de nelegere " de idei i imagini ,
ncorporat n ea , sub nivelul su de dezvoltare
gust muzical . S ne amintim rspndit n 70 - x - 80 - ilor . Melodii XX - lea estoniene
muzicale de radiu tratament clase Shiki - lucrari de JS Grup Bach " Pro - Cola Harun ", "
Tablouri dintr-o expoziie " deputat Mu - sorgskogo - trio " Emerson , Lake and Palmer
( Pouel ) " , Simfonia n sol minor , VA Mozart
- Orchestra de radio iugoslav , etc
n opinia noastr , aceast form de dezvoltare a gustului muzical , pe de o parte , reflect
un model specific de schimbare a audierilor i efectuarea nevoile larg consum
contextul situaiei socio - cultural . Pe de alt parte , dovedete existena factorilor de
feedback-ul sunt o anumit interdependen asculttori pref - teny i repertoriul de planificare
1
Marks V. nelegerea subiectul a lumii ca o problem de psihologie a existenei umane [ 4 ,
86 - 110 ] .
artitilor interprei sau executani , activiti de aranjori
muzica si manageri designeri de programe de muzic .
Desigur , necondiionat pro - acioneaz mpotrivaformarea unei astfel de arome de politic
Societatea este imposibil . Ideile care stau la baza creeaza Danemarca astfel de tratamente ,
este democratic ,
un scop nobil : a face proprietate o audien -rea larg , care au avut loc anterior
doar pentru un cerc restrns de " experi " , profe - pescuit . Cu toate acestea , credina n
spontan
evoluia gustului de asculttori ar fi punerea n aplicare a Barking n percepia clasice
populare botok - formare nu este ntotdeauna justificat , deoarece
ei nu poseda suficiente Art
valoare . n consecin , creterea gradului de gust este minim , ca " pseudo - clase - ka " i "
psevdosereznost " deveni sol bine - datnoy pentru divertisment pasiv i de percepie . n
acelai timp , " digresiuni frecvente
domeniul de aplicare al muzicii clasice Reprezentanilor
alte stiluri pentru a reflecta dorina de respectabilitate muzical , "- a spus cunoscut TION vest
critic muzical p. Griffiths [ 25 ] . Simultan , n timpul acestui proces , cum
l-am vedea , pot fi urmrite ncercri de a ridica pn la decizia o percepie audien de
lumin mu - zyki de muzic serioas . n acest caz ,
face apel la muzica clasica , chiar n " facilitarea " versiune , acesta este un indicator
Faciliti asculta muzica
" Stabilirea , " un fel de aristocraie
gustul su .
De studii de la sfarsitul anilor 80 - X - 90 - e , XX .
lea , este cunoscut faptul cpreferina lucrrilor
muzica clasica inca nu poate servi
garant al unui foarte artistice
gust [ 3 , 7 , 8 , 12 ] . Iubitorii de alte stiluri muzicale , cum ar fi muzica rock com - plet
posibil atitudine pozitiv fa de muzica clasic [ 7 ] , dei , potrivit unor
7

savani , acioneaz mai mult declarativ al suprafeei de semnificativ [ 5 , 178-179 ] .

Noi credem c problema analizei hotrrilor evaluative de asculttori -rea ar trebui s fie pus
diferit - nu pe baza de trafic de stiluri i
genuri - una " mai sus " sau " jos ",cellalt , i
mai degrab , ar trebui s vorbim despre diferite lor
accesorii funcionale . Dup fiecare stil DYI i gen de art de formare socio - slovlen i
ndeplinete rolul su n umane
societate . Originea sa este definit utilizat cursul torice de dezvoltare , procese Vym ocuparea
forei de munc umane, care organizeaz constiinta ,
gndire i de memorie . Ca o consecin a acestui fapt, v rugm s facei funcie de un
anumit stil sau
gen nimeni altcineva nu poate .
De exemplu , muzic clasic n expresia pe bun dreptate - mu , care promoveaz N. Z - mu ,
" la suflet trudit zi i noapte , " atunci
cum ar fi rock i muzic popular efectuat
Funcia de divertisment . Punct este faptul c
Primul ( muzica clasica ) este un vorbitor frecvent
" Suprasituational " subordonarea aprut n
situaie real , topire tristeea
n bucurie , entuziasm n linite , mirosozer - tsanie la activ , etc de uor ca
Muzica , de regul , n ntregime subordonat situaie, n , " este n serviciu , " pentru c
evident, " situaional " i aceasta este principala eficacitatea . Din aceast poziie , i n
valoare de vorbesc despre
rolul de muzic uoar i serioas n societatea uman - sovietic .
Inimile i sufletele de " deschise " moo - zyke asculttorilor si. n orice caz, ele nu trebuie s
se limiteze
nalegerea ( de exemplu ,politica repertoriu )
deoarece produsul de orice stil poate de bine
fie umplut cu un " nalt " i " jos"
coninut . efectuat numeroase
Studiile [ 18 , 26 , 28 ] au relevat o complet
diferite condiii care decurg din asculttorii lei, n percepia de muzic de diferite stiluri i
genuri . Efectele difereniale astfel n hrtie de Novitskoj a fost gsit
clasica si muzica rock pe structura creierului . Rezultatul - v muzica clasica este numit
sentimente luminate care contribuie la pozitiv - rea fluxului de gndire i de
proceselor creative ale subiecilor , i rock i pop
emoional " s fie stupefiat -rea " i emoiile negative , suprimarea pelerina - inflamatorii ,
n timp ce creterea motor - ING . muzica provoca Este important ca panza clasic
pictura dup admiterea unui asculttorii de muzic pop- au fost destul de urt , aa
ca ei " au fost gri , nchis i murdar , ordonatorului ton " , care nu a fost observat dup
ascultarea de muzic clasic
[ 18 ] .
Dup cum putei vedea , interesul n teoria clasic muzica este destul de vizibile , dar
nunumai Criteriile guvernamentale pentru dezvoltarea a nevoilor , TION art i gusturile individuale .
Ca de realitate am ntlni o mulime de cazuri , atunci cnd
studenii care sunt mndru de jazz , folclor
sunt n msur s justifice
dependenta . n schimb , oamenii care comunica
n special cu clasice muzicale lucrri -guvernamentale rmne indiferent - mi i nu apreciaz
ntotdeauna pro - produs de alte zone muzicale , spune
8

muzica usoara sau populara . n lucrrile mai multor

autori [ 8 , 7 , 12, 17 ] reflect cnivelul de
interes n inovaii , disponibilitatea de a accepta
compoziii neobinuite , stiluri i direcii de cele mai avansate din muzica ( mpreun
" experii ") a fost un grup de fani rock.
Pe o varietate de interese i de evaluare suzh - deniyam opere muzicale ale avangardei
ele sunt n mod semnificativ nainte de clase fani Shiki [ 3 , 86-99 ] .
Interesele noastre de cercetare i gust o parte a ansamblului muzical amatori i studeni de
Adygea , [ 12 , 13 , 14 ] n perioada de la mijlocul DLE 80 - x la sfritul anului 90 - ilor .
identificat inter- esting i Marea t entsii .
Unul dintre ei - se concentreze asupra modelelor de producie de mas occidentale . muzic
gusturile de liceu i tinerii colegiu astzi nc , aa cum la sfritul anilor 80 - x
ani . secolului trecut sa axat n principal pe probele de muzic popular strine .
O situaie paradoxal - n realitate socio - cultural rus modern , exist un un numr mare
de transmisii
promovarea intern muzical - rea scena : " Artist al Poporului " , " Fabrica
stele " , " Stele mpotriva karaoke " , " Muz - TV de mare succes "
i aa mai departe , dar pe estrad se simte n mod explicit sau implicit imitaie Xia de Vest ,
" ochii pe West "
i pe bun dreptate : rezultate pozitive strine
atrage tinerii de nalt calitate VI deoproduktsii - clipuri , de nalt calitate
capacitatea vocal de sunet , profesionale
artiti "Pentru a fi n stilul de " a materialului .
A doua tendin - ridicarea strii de
muzica n societate . Acesta este asociat cu aspiraie -rea de tineri ( i nu numai tinerii ) n
cazul muzicii shaniyu n general . La ntrebarea :
" Nu v place s ascultai muzic ? " La sfritul
80 . rspuns pozitiv la ultimul secol
82 % dintre cei intervievati , 95 % acum . Dar acest fapt
pot fi estimate dublu . Pozitiv dac
coal i studeni punct de reper - etsya n principal la nalta probe artistice - guvernamentale
de diferite muzical STI - ley , i invers , negativ , n cazul n care
Muzica este selectat , mai ales ca un fundal pentru alte tipuri de
activitate . Studiile moderne atest faptul cmuzica de fundal acioneaz pe acele parti ale
creierului care sunt expediate , informaii primite , i sentimentul de control trecere de mn
direct la mintea inconstienta .
Astfel , un asculttor percepe
rap , hard rock , grele mettl , punk -rock - cristal de muzic psihode , indiferent de
dorina de a provoca stri negative,
psihice ( anxietate , depresie , agresivitate , frustrare -rea , pierderea de putere , etc ) [ 21 ] .
Cea de a treia tendin important - impactul asupra
Percepia de apartenen la o anumit
grup social . Pe de interes de un anumit stiluri i genuri , de exemplu , n mediul su elev -rea
de multe ori afecteaza nu numai prezena de cunotine mu - zykalnyh , abiliti , ci dintre
aparinnd subculturii lor . Aceste studii , efectuate de la sfritul de 80 - s la mijlocul anilor
'90 - e . secolului trecut
1
[ 12 ], precum i la nceputul secolului [ 15 ] exist indicativ convingtor c o astfel de
caracteristic de percepie
a fost , i rmne constant n rndul tinerilor
mediului .

Al patrulea Tendina este de preferinele muzicale complet constante . Ei oc - se topesc ca

acum 10-15 de ani , i destul de diferit n form de : Rock externe i interne ,
muzica pop , clasica , folk , jazz .
Cu toate acestea , vznd diferite muzical
stiluri si genuri , i studeni ( cu excepia
elevii de muzic ) sunt , n general, nu se variaz punctele forte i punctele slabe ale muzicii
compoziii . Acest lucru este explicat pe deplin de lipsa de cunotine adecvate despre muzica
art , muzic i insuficient auditiv 1
Eantion reprezentativ format din 900
persoane - elevi de liceu , studenti si
unele pedkolledzhej i universiti din Caucazul de Nord ( un fel de - Maikop i Izberbash /
Daghestan ) , dup cum se reflect n
Teza de doctorat a autorului acestui articol
" Formarea contiinei estetice de studiu
tineret la etapa actual . " - M. , 1996.
Vym experienta subdezvoltate abiliti speciale mu - zykalnyh , precum i lipsa de
motivaie specific pentru a reface lor
nvare Muzic i dezvoltarea TION gust muzical .
Contient de aceste tendine de elevi de auto - CFU la acest modern - ne , vom vedea
necesitatea de a vizita
Fiecare curs de liceu elective , direcia lennogo de dezvoltare a diferitelor tipuri de producie
de timp muzical - strine s, i opera rock interne , instrumentarea i cntec compoziii ale
muzicii rock ,
istoria de muzic popular , jazz , puterea muzical avangardist i altele . Se ncorporeaz
foarte eficient discutarea metodelor
lucra cu elementele intensifica REA activitate umstve constant - Synectics ,
breynstorminga , jocuri de afaceri , muzic
management , etc
n concluzie putem face ceva
generalizri . Pe baza analizei de curent
cercetare , se poate argumenta c
tiina psihologic atunci cnd se analizeaz pro -bleme de gust artistic , nu a oferit
tehnici experimentale care integreaz
informaii senzoriale i socio - cultural
eseuri sut percepie.
Principalele caracteristici calitative
Gustul este antagonismul dintre o nelegere emoional a fenomenelor culturale i judecata
raional despre el . Aceast contradicie este rezolvat n cadrul conceptului de unitate
individual i universal .
Obschehudozhestvenny culturii materiale muzica clasica - fundamentul nelegerii reciproce
pentru public modern ,
spectatori . Bazat pe ea , i n cele ce urmeaz , dezvolta gusturile guvernamentale artistice
individuale . Din acest Fundaia Cultural ka - zhdy selecteaz mai aproape de el n virtutea
sau alte ( vrst , mental , naionale , sociale ) caracteristici . Din asculttorul nu poate
pretinde c acesta nu este o muzic clasic intrinsec - iubit , dar fr
cunostintele sale de existenta a gustului artistic este discutabil .
Un fenomen socio - cultural de muzic i gust artistic este
forma i direcia de evaluare estetice
Evenimentul individual a dinamicii lumii i rezultatele acestei activiti . Prezent n
unitatea spiritual a valorilor , aspectele culturale i psihologice , aceasta se datoreaz
10

tipuri diverse situaii n mod obiectiv i psihologice de comunicare : kompozi-tor/ispolnitel

-asculttor , muzica
de lucru -artist - audieri Tel / critic , muzica -asculttor .
O analiz a conceptului de " preferinele mu - zykalnye " , se poate vorbi despre
ngustimea sau limea de muzic i de gust artistic , n timp ce n cele mai multe cazuri
prevede c o persoan care prefer stilul precizia sau gen , are mai mult de un mare sau un
gust mic dect celelalte
oameni . La ntrebarea de ce fel de genuri i forme
Ce fel de muzica sau " sfera muzicii "
sunt mai mari , puse n afara
corect . Fiecare fel , gen , forma are
numirea sa , care a venit n fiin ca un rspuns
necesitatea practic . Putem vorbi
simplitatea i complexitatea de diferite genuri ,
forme , rolul lor mai mare sau mai mic n definirea sociale i istorice peri - od , dar asta e
nici un motiv pentru diferenierea n funcie de clasele lor ( n primul rnd ,
n al doilea rnd , etc ) . De aceea, ar fi mai nelept
avans nu a nega fanii muzicii " lumin " n absena unui gust dezvoltat , i nu
concluzie cu privire la o anumit directivitate calitate de preferinele lor i orientrile valorice
ale .

11