Designul

Termenul design isi are originea in verbul latinesc Designare(a trasa,a ordona,a
indica),signum insemnand semn.I se poate atribui termenului semnificatia de conferire a
calitatii de semn unei entitati spunea K.Kaippendorf,specialist in semantica,in anul 1990.
Termenul design a aparut la mijlocul secolului al XIX-lea(1849-1851) in legatura cu
complicatele realitati ale productiei industrial,dar in documente este intrebuintat abia in 1913
prin reglementarea propusa de catre Oficiul American de Proprietate in vederea extinderii
protectiei si asupra activitatii de design.
In dictionarul de estetica generala,editura Politica,Bucuresti,1972,designul industrial este
definit ca teorie si practica a interventiei metodice aupra obiectului tehnic,menita sa
determine o unitate armonioasa intre realizarea superioara a fuctiei utile(eficienta si
economicitate) si forma vizuala a obiectului tehnic(produs industrial seriat),in urma careia se
realizeaza acea productie si dupa legile frumosului,cand frumosul si utilul fac corp comun
indivizibil.
Conform definitiei date de Consiliul Inernational al Societatilor de design
industrial(ICSID),designul este o activitate creatoare al carui scop este de a crea calitati
polifunctionale obiectelor,proceselor,serviciilor si sistemelor in care acestea funtioneaza de-a
lungul intregului lor ciclu de viata;ca atare designul este factorul major de umanizare
ionvativa a tehnologiilor si un factor determinant al schimburilor culturale si economice.
Termenul semnifica insa,asa cum vom vedea,un domeniu de creatie pluri si interdisciplinar,ce
depaseste proiectarea industriala in intelesul ei pur tehnic,urmarind in primul rand un acord
perfect intre factorii care concura la calitatea produsului final,atat din punct de vedere tehnic,
functional,social economic,ergonomic,commercial cat si din punct de vedere esthetic.
Societatea americana a desgnerilor industriali (IDSA) a definit designul industrial(ID) ca fiind
serviciul profesional al crearii si dezvoltarii conceptelor si specificatiilor care optimizeaza
functia,valoarea si aspectul produselor si sistemelor pentru beneficiul reciproc al utilizatorilor
si realizatorilor.
Designul industrial este o forma a designului si a proiectarii in industrie,care este considerate
a fi o forma de arta aplicata,in structura careia se reagasesc functii estetice,de utilizare si de
imbunatatire a produselor industrial pentru a fi mai usor de produs si de folosit (Wikipedia).
In literature de specialitate dedicate designului se gaseste un numar mare de definitii ale
designului;in unele dintre acestea accentual se pune pe anumite aspect ale activitatii de
design,dar majoritatea defintiilor sunt asemanatoare.
Din sinteza acestora,rezulta ca designul este:

O sinteza completa a stiintelor asociate produsului;

Un domeniu al esteticii ce se adreseaza tuturor simturilor;

O activitate de proiectare creative si metodica a produselor realizate industrial prin

productie de serie,produse de utilitate certa ce contribuie la imbunatatirea calitatii
acestora,la satisfacerea necesitatilor si preferintelor utilizatorilor si la cresterea calitatii
vietii.

Rezulta ca designul este acel domeniu al esteticii reperezentat printr-un process de proiectare
creative,inventive si metodica prin care se optimizeaza funtia si valoarea estetica a produselor
realizate industrial prin productia de serie,contribuind la imbunatatirea calitatii acestora si la
satisfacerea necesitatilor utilizatorilor.

Aparitia si dezvoltarea designului

Premisele ale aparitiei designului

Premise ale aparitiei designului ca activitate constienta s-au conturat incepand cu miscarea de
la 1900 care,opunandu-se formelor industrial grosiere si lipsite de gust care invadau lumea
moderna si-a propus drept teluri programatice structurarea rationala a obiectului,logica fara
comproomisuri in folosirea materialelor si exprimarea procesului de fabricatie direct in valori
plastice.
Miscarea Arts and Craft

In aceeasi directive a realizarii unor obiecte frumoase,adecvate scopului si usor de realizat,au

actionat la sfarsitul secolului 19 si o serie de oameni de cultura(J.Riskin,W.Morris,W.Crane)
care au pus bazele miscarii Arts and Craft care,desi erau impotriva productiei industrial a avut
drept scop promovarea originalitatii si valorii in artele aplicate,pe baza unei conceptii
artizanale opusa uniformizarii productiei industrial de serie si instrainarii creatorului de
produs.
Arta 1900

A jucat un rol hotarator la inceputul istoriei designului,rol care s-a concretizat mai ales in
domeniul obiectului,dar creatorii de la 1900 au incercat prima organizare stilistica a intregului
environment intr-o viziune coerenta,noua,originala,moderna:de la moda grafica pana la arte
industrial si arhitectura.Arta 1900 a promovat utilizarea masinii,atat in creatia arhitecturala cat
si in cea a artelor aplicate,dar in mare parte din creatiile ei se realizau inca prin metode
artizanale sau semiartizanale intrucat industriasii nu intelegeau rolul creatiei designerului pe
de o parte,iar pe de alta parte,nivelul tehnic inca insufficient al produselor de fabricatie la acea
vreme putea sa compromita valoarea artistica a prototipului si implicit conceptual de design.

 Art Nouveau

A fost miscarea specifica in creatiile Artei 1900 care s-a afirmat ca o reactie impotriva
tendintei de uniformizare si saracire formala a obiectelor.Denumirea sub care s-a afirmat in
diverse tari din Europa,deriva din tipul de ornament specific,din unele particularitati
nationale,astfel:

Modern style,in Anglia;

Jugendstil,in Germania;
Stile Liberty,in Italia;
Sezession,in Austria;
Paling style,in Belgia.

Primele organizatii,ateliere si scoli din istoria designului au aparut in cadrul Artei 1900.
Un rol important l-au avut in acest sens:

Atelirele scolii de la Nancy-Franta(atelier Daum Nancy);

Atelierele din capital Austriei;
Atelierele din Munchen si Darmstadt;
Atelierele organizatiei din New York ale lui L.H.Tiffany.

Art Nouveau a fost considerata in multe cazuri,ca un stil excusive decorative datorita
caracterului sau ornamental,preocuparii pentru linie si suprafata ca mijloace de exprimare
plastica.
Art Deco

Miscare artistica preponderant decorative numita si Stil 1925(in legatura cu Expozitia

internationala a artelor decorative modern de la Paris deschisa in acel an) reprezinta o
actualizare a valorilor promovate de Art Nouveau.
Sustinatorii acestei miscari considerau ca un obiect util trebuie sa fie decorat intelegand ca
decoratia prelua o sarcina afectiva si transmitea un mesaj artistic.
Aceasta in opozitie cu afirmarea directiei rationaliste si functionaliste care va urma (Scoala
Bauhaus si International Style).
Asociatia profesionala germana-Deutcher Werkbund,(fondata in 1907-1934 de
Herman Muthesius)
A avut cea mai mare insemnatate intrucat aceasta a urmarit ridicarea calitatii artistice a
produselor industriale incercand si unele reforme administrative.

In acest scop,asociatia si-a creat un centru de studii in care echipe combinate formate din
ingineri,tehnicieni,economisti,personal cu pregatire artistica,arhitecti si mesteri elaborau
modelele si prototipurile noi,care erau apoi omologate si propuse industriei.
De asemenea,le-a transmis industriasilor idea angajarii unor consilieri permanenti in domeniul
designului,ceea ce s-a si intamplat.

Etapele dezvoltarii designului

Modul in care a fost inteleasa si realizata proiectarea estetica pe parcursul dezvoltarii
designului de obiecte in special a determinat identificarea de catre cercetatori a urmatoarelor
etape:
Etapa aplicativista
Este cea in care in proiectarea estetica a obiectelor se pune accentual pe elemente decorativemotive sau compozitii decorative uneori complexe,aplicate pe suprafetele vizibile ale
obiectului in ansamblul sau,sau ale unor subansamble ale acestuia.
Etapa modernista
Corespunde stilurilor din perioadade dupa 1900(Modern Style,Art Nouveau,Jungenstil etc.)
cand sunt preferate liniile formelor iar decoratiile aplicate intr-o maniera artizanala pretioasa
sunt mai simple.
Etapa stilista
Caracterizata prin stilizarea formelor in practica designului din anii 1930-1950,creatorul de
forme utile fiind considerat stilist.
Etapa consumista
Corespunzatoare perioadei de dupa 1950 cand datorita:
-progresului tehnic rapid creste diversitatea produselor,scade perioada de folosire prin uzura
morala,producatorul renunta la materialele rezistente,mai costisitoare iar consumatorul se
orienteaza mai putin spre produse durabile;
-dezvoltarea tehnologica permite mecanizarea si automatizarea produselor si realizarea
produselor prin ansamblarea unor parti component fixate in blocuri si panouri complexe cu
capacitate redusa de reparare sau reconditionare.
-tarile dezvoltate din punct de vedere economic au asigurat cresterea bunastarii unor paturi
largi ale populatiei astfel ca un numar mare de consumatori au avut posibilitatea inlocuirii
produselor achizitionate la perioade scurte de timp,numai pentru faptul ca nu mai erau
modern.

 Etapa echilibrata
Problemele specific sfarsitului de secol XX si de inceput de mileniu cu multiple tranzactii(de
la piete nationale la piete globale,de la economii centralizate la economii descentralizate) si
perturbatii(perioade de recesiune si criza economica) dar si cu dezvoltarea tehnologiilor
avansate in procesele de productie,a informaticii si telecomunicatiilor care au creat conditii
prin prosperitatea firmelor si pentru reconsiderarea proiectarii obiectului functional fabricat.

ART DECO

Art Deco este o abreviere pentru expresia din francez denumind Expoziia internaional de
Arte Decorative i industriale moderne, care a avut loc la Paris n 1925 (Exposition
Internationale des Arts Dcoratifs et Industriels Modernes), respectiv desemnnd o micare
artistic a nceputului secolului 20 n artele decorative, care a crescut ulterior n amplitudine i
importan, influennd ulterior semnificativ arhitectura, sculptura, moda, decorrile interioare
i artele vizuale pentru un sfert de secol. Dei micarea a primit un nume doar n 1925,
oscilnd ntre mult mai cunoscutul atunci Style Moderne i acela de Art Deco, cnd era deja
puternic conturat i definit, originea sa se gsete n perioada apogeului i a declinului
micrii artistice Art Nouveau, care a fost perioada aa-numit n Frana, La Belle Epoque.
Considernd stilul micrii, produsele, artefactele, cldirile i influenele sale, durata
temporal maxim a Art Deco a cuprins perioada dintre anii 1912 - 1940, cu diferite ncercri
ulterioare de revitalizare n anii postbelici 1950 i 1960, care au fost n mare parte nereuite,
cu excepia recunoaterii valorii excepionale a micrii artistice propriu-zise i a influenei
sale asupra celei de-a doua jumti a secolului 20.
Eclectism, influente
Dei termenul de Art Deco a fost folosit prima dat n timpul expoziiei de la Paris din 1925,
totusi nu a fost folosit pe o scar larg dect mult mai trziu, cnd a fost reevaluat, primind un
nou lustru i impuls spre recunoastere i consacrare, care i-a fost conferit cu autoritate la
"redescoperirea", reconsiderarea i punerea sa n valoare din anii 1960.
La timpul su, practicantii a ceea ce era numit atunci mai ales Style Moderne, artiti plastici,
designeri, couturieri i arhiteci de diferite orientri artistice anterioare, nu au lucrat ca un
grup structurat, cu un program coerent, aa cum a avut, de pild, micarea artistic relativ
sincron, Bauhaus. Neavnd o unitate de spaiu, timp i manifest artistic, micarea artistic
Art Deco este considerat a fi eclectic, fiind influenat de surse multiple. Cteva dintre cele
mai clare influene ale sale provin din:
Faza timpurie a micrii designului industrial funcional, Wiener Werksttte;
Arta "primitiv" din Africa sub-saharian, a Egipt-ului antic, a marilor civilizaii
americane precolumbiene;
Arta ne-naturalist a Greciei antice, n special sculptura i olritul;

 Formele multifaetate, fracionare i/sau cristaline ale formelor decorative ale

curentelor artistice Cubism i Futurism;
Paleta coloristic a Fauvismului;
Forme "severe" de neo-clasicism ntlnite la artiti precum ar fi francezul tienneLouis Boulle sau germanul Karl Friedrich Schinkel;
Motive i forme animaliere sau de vegetaie tropical;
Forme geometrice de tipul ziguratelor i a cristalelor;
Motive stilizate de fntni ncepnd cu cele de sorginte baroc;
Orice ce este asociat cu muzica de jazz, epoca acestuia sau cu adjectivul "jazzy";
Formele feminine atletice "moderne", contrastnd ntre feminitate i atletic;
Forme ale unor obiecte i structuri generate de era tehnologic a secolului 20, aa cum
ar fi radioul sau zgrie norii.
Evoluia stilului Art Deco
Art Deco are numele derivat de la Expoziia mondial inut la Paris n 1925, fiind o abreviere
pentru lungul nume Exposition Internationale des Arts Dcoratifs et Industriels Modernes,
expoziie care a promovat de fapt bunuri de lux i art de origine francez, asigurnd totodat
lumea c Parisul a rmas i va rmne centrul internaional al stilului, modei i artei i dup
Primul rzboi mondial.
Art Deco a existat ca un stil major cristalizat n arta european nc de la nceputul anilor
1910, fr a avea n schimb acest nume consacrat, nume pe care l-a ctigat doar dup
expoziia sus-amintit. Evident, Art Deco nu a fost, n nici un caz, un rezultat al expoziiei de
la Paris din 1925, ci doar a fost promovat cu fervoare i impact cvasi-universal de ctre
aceasta.
Apariia i promovarea Art Deco n Statele Unite este categoric legat de Paris 1925. Cu
excepia unor manifestri arhitecturale timpurii, pentru S.U.A., dar de maturitate a stilului n
Europa, aa cum ar fi cldirea primriei din Asheville, Carolina de Nord, realizat ntre 1926 1928 (vedei Imaginea 1 - Art Deco), continentul nord-american "prinde" un tren de mai
trziu al stilului.
Astfel, American Art Deco, Art Deco american, nflorete cu adevrat dup 1928, crete rapid
n intensitate i profunzime, i atinge nalte culmi de rafinament n anii 1930, fapt care a fcut
pe unii critici de art, referindu-se la acel deceniu, s foloseasc sintagma Deceniul american
al Art Deco (The Decade of the American Art Deco).
Absolut similar Statelor Unite, Canada devine una din rile n care Art Deco penetreaz
puternic, n special n arhitectur. Arhiteci aa cum ar fi Ernest Cormier creeaz cldiri
memorabile, printre care cldirea central a Universitii din Montral, pavilionul Casault al
Universit Laval i cldirea Curii Supreme de Justiie a Canadei sunt tot attea exemple de
Art Deco ajuns magnific la apogeu.

Dac Statele Unite ale Americii i Canada (n marile sale aglomerri urbane) rmn "centrul
mondial" al arhitecturii Art Deco, Paris rmne totui, n final, "centrul mondial" al designului
i modei realizate n stilul designului Art Deco.
Mobilierul, artele vizuale, fierul forjat, diferitele lucrri n metal, sticla, ceramica, ceasurile,
bijuteriile i, bunneles moda feminin sunt tot attea direcii diferite de manifestare plenar a
Art Deco n jurul unor personaliti artistice. Printre aceste personaliti ale designului Art
Deco se pot aminti ebenitii Jacques-Emile Ruhlmann, unul dintre ultimii "ebenisi
tradiionali" ai Parisului, i Jean-Jacques Rateau, firma de mobilier Se et Mare,
confecionerul de fier forjat Edgar Brandt, metalo-graficianul i coloristul Jean Dunand,
realizatorii de artefacte de sticl i vitralii Ren Lalique i Maurice Marinot, realizatorii de
ceasuri i bijuterii de la firma Cartier, couturierul Paul Poiret, care a excelat att n
mbrcminte realizat n stil Art Deco, dar i Art Nouveau, pictorul Raoul Dufy i designerii
de haine feminine Jeanne Lanvin, Paul Iribe i Georges Lapepe.
Artisti si desgneri din peroasa Art Deco

Georges Lapepe ;

Lee Lawrie;

Jules Leleu;

Tamara de Lempicka;

Paul Manship;

Maurice Marinot;

Paul Poiret ;

Jean-Jacques Rateau;

mile-Jacques Ruhlmann;

Sue et Mar;

Walter Dorwin Teague ;

Napier Waller ;

Maurice Ascalon;

Ren Lalique.

Arhiteci ai perioadei Art Deco

Pablo Antonio;

Leland A. Bryant;

George Coles;

Ernest Cormier;

C. Bruce Dellit;

Douglas Ellington;

Banister Flight Fletcher; Oliver Hill;

Charles Holden;

Raymond Hood;

Albert Kahn;

Ely Jacques Kahn;

Henry Vaughan Lanchester.

Cldiri i structuri ce sunt exemple notabile de Art Deco
Argyle Hotel din Los Angeles, California, S.U.A.;
Bullock's Wilshire Building din Los Angeles, California, S.U.A., (astzi gzduiete
Southwestern University School of Law);
Empire State Building, New York, New York, S.U.A.;
Chrysler Building, New York, New York, S.U.A.;
Dallas Fair Park, Hall of State, Dallas, Texas, S.U.A.;
Golden Gate Bridge, San Francisco, S.U.A.;
Fisher Building din Detroit, Michigan, S.U.A.;
Guardian Building din Detroit, Michigan, S.U.A.;
Mapes Hotel din Reno, Nevada, S.U.A.;
Peace Hotel (Cldirea nordic a acestuia) din Shanghai, China;
Buffalo City Hall din Buffalo, New York, New York, S.U.A.;
Asmara, capitala Eritreei;
Radio City Music Hall, S.U.A.
Universit de Montral, Montral, Canada, cldirea central;
Supreme Court of Canada, cldirea Curii Supreme de Justiie a Canadei din Ottawa;
Marine Building din Vancouver;
Locurile din prile de est i de vest ale Stadionului Arsenal din Londra, Marea
Britanie, (The East and West Stands);
Extensia Palatului Eltham (Eltham Palace), sud-estul Londrei, Marea Britanie;
Cldirea Colleen Moore Dollhouse din interiorul Muzeului de tiin i Industrie
(Museum of Science and Industry) din Chicago, Illinois, S.U.A.;
Biserica metodist de pe Boston Avenue (Boston Avenue Methodist Church din Tulsa,
Oklahoma, S.U.A., proiectat de Bruce Goff;