Dezvoltarea

vocabularului la
prescolari

Cuprins
1Introducere.
2 Concepte de vocabular.
3 Particularitati de utilizare a vocabularului.
4Trepte pentru inbogatirea vocabularului.
5 Jocuri pentru dezvoltarea vocabularului la copii.

Introducere
Imbogatirea vocabularului prescolarilor se refera la
dobandirea unei corecte pronuntari a cuvintelor, largirea
bagajului de cuvinte si marirea numarului cuvintelor pe
care copilul le foloseste in comunicare, explicatia
semnificatiei cuvintelor si dezvoltarea capacitatii de a se
folosi liber de ele, in povestiri.
Limbajul educatoarei, continuu inconjurata de
copii, trebuie sa fie cult si literar, sa se caracterizeze prin
simplitate, claritate, expresivitate exterioara si
semnificatia exacta a fiecarui cuvant.Dar, pentru aceasta,
trebuie sa aprofundam cuvantul, sa avem o deosebita grija
fata de el, sa ne imbogatim cultura proprie, sa luptam
pentru a poseda un limbaj corect si astfel vom intelege si
vom fi intelesi, vom comunica.
Intre fiintele vii numai omului ii este dat darul
limbajului logic.Omul trebuie sa faca destul de multe
eforturi pentru ca, de la primul gangurit, care nu este
altceva decat inceputul comunicarii lui cu cei din jur, sa
ajunga la posibilitatea de a reda prin cuvinte cele mai fine
nuante ale gandurilor si sentimentelor sale.
In gradinita se acorda un loc deosebit de
important educarii limbajului prescolarilor, utilizandu-se
toate mijloacele accesibile prescolarului..Fie ca este

lectura dupa imagini, invatarea unei poezii, lectura

educatoarei, naratiunea, dramatizarea, I.D.D., am avut
intodeauna drept scop sa-l ajut pe copil, sa inteleaga
continutul, sa stie sa asculte, sa stie sa intrebe, sa-si
imbogateasca vocabularul, sa comunice impresiile cu cei
din jur.
Pentru a ajunge insa aici trebuie gasite metodele
si caile de munca cu vocabularul copiilor, deorece cuvantul
este baza intregii lui activitati verbale.
Vocabularul activ al prescolarului mic este sarac
si stim ca in limbajul lui predomina substantivele, ca el nu
intelege complet cuvintele.De aceea trebuie sa ne ocupam
de familiarizarea lui cu cuvinte noi.Activitatile pe arii de
stimulare,,Bibliotecade exemplu unde folosesc imagini cu
obiecte.Asfel imi dau seama de bagajul de cuvinte al
copilului de pronuntia lui corecta.

CONCEPTE DE VOCABULAR
Vocabularul limbii romne cuprinde peste 120 000 de cuvinte.
Nu toate cuvintele ocupa nsa acelasi loc n vocabularul limbii
romne, si nu toate au aceeasi importanta pentru vorbitori. Unele dintre ele
sunt cunoscute si ntelese de toti vorbitorii acestei limbi, deoarece
denumesc obiecte sau exprima notiuni de prima necesitate, au o
ntrebuintare mai mare, sunt foarte vechi si se caracterizeaza prin
stabilitate.

Cercetatorii au mpartit continutul vocabularului n doua parti:

a) vocabularul fundamental (fond principal de cuvinte, fond
principal lexical)
b) masa vocabularului
Vocalularul fundamental
Din fondul principal lexical fac parte, de asemenea, propozitiile,
adverbe mai frecvente. Toate acestea formeaza vocabularul fundamental
al limbii romne. Numarul lor este foarte redus.
Dupa calculele aproximative, ale unor specialisti, vocabularul
fundamental (fond principal lexical) al limbii romne ar cuprinde circa 1500
de cuvinte.
Vocabularul fundamental (fondul principal lexical) al limbii noastre
cuprinde nu numai cuvinte care faceau parte si din vocabularul de baza al
limbii latine, ci si cuvintele care au intrat mai trziu n limba si care au
devenit si ele strict necesare pentru comunicarea ntre oameni.
Masa vocabularului
Limba si realizeaza functia de a fixa gndirea si de a comunica prin
mbinarea cuvintelor n propozitii si fraze, asa cum cladirea se construieste
numai prin mbinarea materialelor de constructie.
Cuvintele sunt materialele de constructie a limbii. Cnd sunt mbinate
n propozitii si n fraze, cuvintele sunt interdependente supunndu-se
anumitor reguli gramaticale.
Alcatuirea unei propozitii apartine sintaxei, dar se realizeaza n
general cu contributia morfologiei.

PARTICULARITI DE UTILIZARE A
VOCABULARULUI LA COPII
DE VRST PREsCOLAR
Cercetarile efectuate de diferiti pshihologi au relevat ca n
dezvoltarea lexicului, ca si n nsusirea structurii gramaticale a limbii
mai mult dect n alte domenii ale vietii psihice a copilului exista mari

diferente individuale care depind n primul rnd de conditiile de viata

si de educatie.
Vocabularul copilului este si el o trasatura definitorie a personalitatii sale.
Sensul cuvintelor si propozitiilor folosite de copii la aceasta vrsta depinde
n mare masura de mprejurarile concrete putnd fi precizat numai n
situatia cunoscuta de cei care participa la dialog.
La vrsta prescolara are loc largirea si complicarea raporturilor dintre copii
si realitatea nconjuratoare. Formele si continutul comunicarii copilului cu
ceilalti oameni devin ample si mai variate. n general, activitatea copilului
prescolar dobndeste mai multa independenta si se desfasoara mai
organizat n procesul instructiv-educativ din gradinita sub ndrumarea
competenta a educatoarelor. Fiecare individ si formeaza un vocabular
propriu n conditiile vietii sociale. Copii si nsusesc vocabularul pe baza
imitarii modelelor de vorbire ale celor care se ocupa de cresterea si
educarea lor n general, ale celor cu care ei intra n relatii.
Avnd n vedere conditiile normale de viata si de educatie pe baza datelor
statistice obtinute de diferiti autori ne putem forma o imagine generala
aproximativa despre mbogatirea fondului lexical la copii de vrsta
prescolara.
n ACTITATEA DE EDUCARE A LIBAJULUI pe calea povestilor spuse de
educatoare patrund n limbajului copiilor forme de exprimare att ale limbii
literare culte, ct si cele populare, copii familiarizndu-se cu formele
specifice povestilor, cu diverse structuri gramaticale, astfel vocabularul se
mbogateste simtitor, se activeaza vorbirea si se dezvolta sub toate
aspectele. Prin intermediul povestilor n vocabularul copiilor patrund
expresii deosebite, sugestive. La vrsta prescolara convorbirea este cea
mai complexa si completa activitate de educare a limbajului copiilor.
Convorbirea i obliga pe copii sa foloseasca adecvat cuvintele, sa-si
controleze vocabularul, sa caute cuvintele potrivite, sensuri ale cuvintelor
pentru a-si exprima ct mai fidel si ntr-o forma corecta gndurile, trairile.
Convorbirile sunt mijlocul cel mai eficient de activizare a vocabularului,
deoarece copii trebuie sa exprime cuvinte - notiuni adecvate, ntr-o forma
gramaticala corecta.
Un mijloc de instruire si educare a copiilor, specific vrstei prescolare, n
cadrul activitatii de "EDUCARE A LIMBAJULUI", este jocul didactic. Prin
intermediul jocului didactic se fixeaza si se activizeaza vocabularul. n
scopul mbogatirii vocabularului copiilor cu substantive proprii, care sa
denumeasca numele lor, al fratilor, al parintilor, nume de localitati
importante din tara, ale unor forme de relief cunoscute de copii, se pot
organiza si desfasura diverse jocuri didactice. Cele mai multe jocuri

didactice pot fi destinate mbogatirii vocabularului copiilor cu substantive

comune care denumesc: obiecte si fenomene percepute direct n natura
nconjuratoare si n viata sociala, nume de obiecte necesare n viata,
principalele ncaperi, partile componente ale corpului, obiecte de igiena
personala, mbracaminte, ncaltaminte, alimente, mijloace de locomotie,
anotimpurile si fenomenele specifice lor, animale domestice si salbatice.
Jocul didactic contribuie la mbogatirea vocabularului copiilor prescolari si
cu diferite adjective: nsusiri privind culoarea (rosu, galben, verde,
albastru), pe raporturi dimensionale (mare, mica), nsusiri gestative (dulce,
acru), olfactive, termice.
Jocurile didactice contribuie din plin la mbogatirea lexicului, sub aspectul
achizitionarii de noi cuvinte, al consolidarii si activizarii lor. Se pot organiza
diferite jocuri care pot sa opereze cu diferite antonime,
omonime, sinonime. Deosebit de eficiente sunt jocurile didactice prin care
se urmareste mbogatirea vocabularului cu numerale cardinale si ordinare,
numeralele distributive, cuvinte care denumesc actiuni (verbe). Nu trebuie
neglijate jocurile didactice care contribuie la mbogatirea vocabularului
copiilor cu cuvinte, adverbe referitoare la locul unde se petrece actiunea, la
timpul cnd se desfasoara si la modul cum acestea se realizeaza.
Jocul didactic contribuie att la mbogatirea vocabularului, activizarea si
exersarea lui, ct si la nsusirea unei expresii clare, coerente, corecte din
punct de vedere gramatical.
Poeziile contribuie n mare masura la mbogatirea vocabularului copiilor,
care prin modelul oferit de limbajul poetic devine mai bogat.
Poeziile despre natura mbogatesc limbajul copiilor prin cuvinte care
denumesc si arata aspecte si nsusiri ale anotimpurilor, redau imaginea
naturii prin culoare, ritm, miscare. Prin intermediul versurilor nvatate n
mod constient, copii si mbogatesc vocabularul cu cuvinte frumoase ce nar trebui sa lipseasca din comunicarea obisnuita. Copii nvata sa dea
vorbirii lor mai mult farmec.
Astfel, prin activitatea de "EDUCARE A LIMBAJULUI" copii asimileaza un
vocabular bogat, variat pe care sa-l foloseasca ulterior. Activitatea de
"EDUCARE A LIBAJULUI" are continuturi si obiective bine coordonate, prin
care se asigura mbogatirea si activizarea vocabularului copiilor cu o mai
mare eficienta.
Activitatile de "CUNOAsTERE A MEDIULUI" ofera copiilor material pentru
mbogatirea vocabularului, pentru precizarea sensului unui cuvnt,
posibilitatea de a-si comunica impresiile si conostintele. n plan concret, pe
masura ce copilul percepe obiectul supus observarii, este pus n situatia

sa-l denumeasca, sa-i precizeze locul si rolul n viata omului si, astfel sa-si
actualizeze sau sa achizitioneze si sa pronunte substantive, adjective,
adverbe. Aceste parti de vorbire n functie de inventivitatea educatoarei se
pot folosi si cu sens figurat pentru activizarea vocabularului copiilor. Se pot
face anumite explicatii referitoare la aspectul unei flori, codita frunzei sau
dimensiunea unei petale, recurgnd la sinonime ca: gratios, ngust, fin,
delicat. Cuvintele pot capata semnificatii noi pe baza unei comparatii
subntelese.
n activitatile de "CUNOAsTERE A MEDIULUI" se face apel la substantive,
verbe, adverbe, din fondul pasiv sau nregistrate ca noi achizitii, formuleaza
propozitii care reflecta realitati concrete si care trebuie sa fie ct mai ample
si mai frumoase. De exemplu: semnificatia notiunii de "mijloc de locomotie"
a fost explicata copiilor astfel: obiectele care ajuta omul sa se deplaseze
dintr-un loc n altul se numesc mijloace de locomotie. Aceasta definitie
serveste pentru toata viata. Daca vor ntlni alte obiecte care vor servi la
deplasarea omului, ei le vor clasifica n categoria mijloacelor de locomotie.
nsusirea corecta a vocabularului limbii romne este o conditie a nsusirii
tuturor cunostintelor care fac din individ un membru folositor societatii este
o conditie a nsusirii culturii generale.
n cadrul activitatilor cu "CONINUT MATEMATIC", copii si mbogatesc
vocabularul cu termeni (cuvinte) specifici activitatilor matematice: multime,
forme geometrice, compunerea si descompunerea numerelor, sir crescator
si descrescator, numar, cifra. Limbajul matematic folosit trebuie sa fie
adecvat, accesibil ntelegerii copiilor.
La 6 ani, copii pot sa gndeasca si sa se exprime artistico-plastic prin linii si
culori, mbogatindu-si astfel posibilitatile de comunicare.
ntr-o activitate "ARTISTICO-PLASTIC" copilul foloseste att limbajul
plastic, ct si pe cel verbal. Acest tip de activitate contribuie cantitativ la
mbogatirea vocabularului cu termeni noi, specifici sferei artistico-plastice si
integrarea noilor cuvinte n vocabularul activ al copiilor. De exemplu:
acuarele, planseta, dactilo-pictura, modelaj, pictura, culori reci, culori calde,
etc. n aprecierea lucrarilor proprii sau ale colegilor, copii si formeaza un
discernamnt artistic, apeleaza la limbajul specific, nsusit pe parcursul
anilor de gradinita. Limbajul specific activitatilor artistico-plastice este pus
n evidenta n momentul motivarii sau al evaluarii temei respective.
Activitatile de "EDUCAIE MUZICAL" contribuie si ele ntr-o mai mica
masura la mbogatirea vocabularului copiilor. Am remarcat ca, n cadrul
activitatilor de "EDUCAIE MUZICAL", copii sunt interesati de
achizitionarea unor cuvinte noi cum ar fi: sunet, instrument muzical,
trambulina, trianglu, pian, vioara, chitara, strofa, text, joc muzical, ritm, etc.

Este necesar sa contribuim prin activitatile de educatie muzicala la

mbogatirea vocabularului copiilor pentru a oferi prilejul prescolarilor sa-si
dovedeasca bogatia limbajului n diferite situatii.
Prin intermediul "ACTIVITILOR PRACTICE" (manuale) copii si
mbogatesc vocabularul cu cuvinte care se ntiparesc usor n minte. La
sfrsitul unei activitati practice cnd educatoarea i ntreaba - Copii, ce am
facut astazi? acestia raspund: am taiat, am lipit, am snuruit, am festonat,
am bobinat, etc. De asemenea, notiunile care denumesc materialele si
instrumentele necesare activitatilor practice constituie un prilej de
mbogatire a vocabularului copiilor. Astfel, n "ACTIVITILEPRACTICE"
copii sunt pusi n situatia de a utiliza termeni specifici activitatilor manuale.
Activitatea de "EDUCAIE FIZIC" contribuie si ea la mbogatirea
vocabularului. Copii recepteaza comenzile educatoarei n timpul activitatii
si, astfel si nsusesc cuvinte si expresii specifice educatiei fizice care
ulterior intra n vocabularul activ al copiilor (de exemplu: "inspiram",
"expiram", "pe loc repaus").
Jocurile liber-creative sunt o cale eficienta prin care copilul si mbogateste
vocabularul, cu conditia ca acestia sa aiba un material adecvat, sa fie la
ndemna lor. Prin joc putem contribui ntr-o mare masura la formarea,
dezvoltarea si mbogatirea vocabularului copilului sub aspect lexical,
fonetic si gramatical. Pe masura ce copilul se joaca cu obiectele si
descopera sensuri si relatii noi dezvoltarea limbajului se intensifica. O serie
de studii au constatat existenta unor relatii pozitive ntre limbaj si joc. n
concluzie, vocabularul se mbogateste mai repede n jocurile copiilor. Toate
activitatile din nvatamntul prescolar contribuie la dezvoltarea proceselor
de cunoastere, la consolidarea anumitor deprinderi, si implicit, la
mbogatirea si activizarea vocabularului, la optimizarea comunicarii dintre
copii, dintre copii si adulti.

Trepte pentru inbogatirea vocabularului

1. Fa-ti un control la medicul oftalmolog.
2. Daca ai obiceiul sa citesti cu voce tare, e timpul sa te

opresti. Daca totusi iti misti buzele, dar fara voce, in timpul
lecturii pune degetul pe ele. Asa iti dai seama cand
gresesti. Citirea in gand intotdeauna este cea mai rapida.
3. Exerseaza constant citirea mai rapida. Atunci cand
pronunti cuvantul in gand, privirea sa mearga pe
urmatoarele cuvinte. Chiar daca ai omis un punc, nu te
intoarce.
4. Citeste in unitati de gandire. Incerca sa cuprinzi cu
privirea grupuri de cuvinte (unitati de gandire) pe
cuprinsul unei fraze. O unitate de gandire cuprinde un
substantiv cu adjectivele lui, un verb cu adverbele lui sau o
propozitie scurta.
5. Dezvolta-ti vocabularul cat mai mult. Foloseste cat mai
des dictionarul. Cand nu stii un cuvant pe care l-ai auzit si
nu te poti consulta dictionarul in acel moment, noteaza-l
pentru a nu-l uita. Un vocabular dezvoltat te ajuta sa
citesti cu o mai mare putere de intelegere.
Urmand aceste sfaturi poti citi mai mult intr-un interval de
timp mai scurt si cu o capacitate de intelegere mai mare.
Aceasta va duce la dezvoltarea unei memorii de lunga
durata.

Jocuri pentru inbogatirea vocabularului

Jocuri folosite pentru mbogatirea si activizarea vocabularului.
A-ti cunoaste limba nseamna a fi capabil sa exprimi corect si precis tot ce
gndesti, simti ori stii. Precizia si expresivitatea comunicarii sunt date ncea
mai mare masura de calitatea vocabularului utilizat.mbogatirea
vocabularului copiilor este una din sarcinile prioritare pe linia cultivarii
exprimarii,sarcina care se realizeaza n cadrul tuturor disciplinelor din
scoala. mbogatirea vocabularului se realizeaza pe calea explicarii
cuvintelor necunoscute, prin prezentarea obiectului sau imaginii
obiectului, prinsinonime, omonime, antonime.
Jocul sinonimelor
L-am practicat nca din clasa I.
Acest joc mareste potentialul expresiv al limbii, capacitatile de precizare a
sensului unor cuvinte.Pentru a retine mai usor sinonimele:
zapada-nea-omat
am nvatat cu copiii urmatoarea poezie:
Zapada, omat sau nea,
Asterne-ti covorul moale,
De fulgi albi, pufosi si moi,
Ce ne bucura pe noi Jocul
Cum se mai poate spune ?
Jocul
Eu zic una, tu zici multe
deprinde elevii cu formularea corecta a pluralului substantivelor.O
varianta n sens invers de a forma singularulde la plural este
Eu zic multe, tu zici una.
I-am anuntat pe copii ca si cuvintelor le place sa fie alintate si ne-am jucat

Din mare, mic

DEAL- DELUSO
RFLOARE- FLORICICA
MASINA- MASINUTA
CASA- CASUTA
CINE- CATELORAS- ORASE
LFATA- FETITA

jocuri - exercitii
influenteaza fluenta vorbirii, dar la rndul ei aceasta influenteaza
favorabil dezvoltarea capacitatii analitico-sintetice ascoartei
cerebrale, fara de care nu este posibila nvatarea scolara.
Jocuri care contribuie la formarea limbajului conceptual.
n orele de dezvoltare a vorbirii se urmareste si formarea unui
limbaj conceptual. Prin jocul
Ce nu se potriveste
am verificat capacitatea elevilor de a separa dintre notiuni pe
cea care nu se integreaza n grupa respectiva.Jocul se
desfasoara individual. Pe cartonase sunt scrise serii de cuvinte,
iar elevii trebuie sa taie ce nu se potriveste.
Exemple:
a. caise, cirese, prune, morcov, mere;b. pisica, fluture, cal, ploaie,
peste;c. rosii, ardei, salata, cutit, vinete;d. ploaie, zapada, lampa,
polei, roua

Bibliografie
Alexandru Julieta - Povestirile create de copii - n Revista
de pedagogie, Bucuresti, 1981

Alexandru Julieta, Valentin Filipescu - Instrumente si

modele pentru activitate n sprijinul pregatirii prescolarilor
pentru integrarea n clasa I, E.D.P., Bucuresti, 1983

 Alexandru Popescu Mihaiesti - Copilul, gradinita si scoala;

Culegere metodica editata de Revista de Pedagogie; Bucuresti,
1988- Activitati metodice n gradinita, Bucuresti, 1990
Barbu H., Popescu E., serban F. - Activitati de joc si
recreativ distractive, E.D.P., Bucuresti, 1990
Badica Tatiana - Exercitii pentru dezvoltarea vorbirii
prescolarilor, E.D.P., Bucuresti, 1979
Badica Tatiana, Dutu Olga, Marinescu Eugenia - Jocuri
didactice pentru cunoasterea mediului si dezvoltarea vorbirii,
E.D.P., Bucuresti, 1974
Constantin Parfene - Compozitiile n scoala, E.D.P.,
Bucuresti, 1980
Cozman Maria - Modalitati pedagogice de stimulare a
comunicarii - Revista de pedagogie, Bucuresti, 1981
-Mass media-Didactic.ro