TREI GRASANI
--<1
, :zvL;.
ff ,r4
,tY
t-t):
cap I toluI
ll
lumina puternic. Ea
zimbea, inclinind intr-o parte cdp;orul ei ciufuljt. Culoarea pirului
era asemenea penelor pisdrelelor mici pi cenu;ii.
Animalul mic q;i piros din cu;ci o privea foarte atent.
Doctorul Gaspar era complet buimicit. Peste citya timp cititorul va cunoaffe tot adevArul. Acum, vreau si previn pe cititor
asupra unui fapt deosebit de important, care-i scipase privirii atenre
a doctorului Gaspar Arneri. Omul cind este emotionat nu intotdeauna observd faptele, care, dupS curn spun cei mari, bat la ochi.
$i iat6 laptul: acun, in teatru de bilci, pipuqa avea cu totul
altd inf61i5are.
Ochii ei cenugii sclipeau vesel. Areta foarte serioasd qi atenrd
$i din mihnirea ei nu mai rimisese nici urm6. DirnpotrivS, ai fi
spus cd este o qtrengirili care vrea si pari cuminte.
Apoi mai departe. Unde dispdruse rochila ei minunatd de
adineauri, toatA mdtasea aceea roz, trandafirii aurii, dantelele,
fluturaEii, toaleta aceea ca-n basme, datoriti cireia orice fetti
putea sa semene, dacd nu cu o prinlesd, in orice caz cu o jucirie
de pus in pomul de iarn5? Ei, inchipuili-vd! pepu$a era imbricati
mai mult decit modest. Avea o bluzi cu guler albastru marinaresc,
pantofiorii uza1i, gri ca sd nu mai pard albi, qi incillali pe piciorul
goi. Si nu credeli cd din cauza acestei imbrdcirninti modeste
pipuga devenise uritA. Dimpotrivi, ii qedea bine. Existi astfel de
fetile dezordonate: n.rai intii nici nu te uili la ele. iar apoi privindu-le mai cu atenlie vezi cd aceste fetile dezordonate sint mai drigule
decit o prinlesi, cu alil mai mult cu cit prinlesele uneori se
transforma in broa$le, sau invers, broaptele se transformi in prinlese.
Dar iati lucrul cel rnai important: vi anrinrili desigur cd
pieplul
pipuqii moptenitorului Tutti erau rdni negre, inspiirninire
tAtoare. Acunr ele dispiruserS.
Era o pdpLr;i veseld qi sin6toasd!
Dar doctorul Caspar nu vdzu nimic. Poate ci rnai tirziu ar
putut
fi
vedea toafe acestea, dar, chiar in clipa urrnitoare, clneva
bdtu la ug5. Dt' aci incolo lucrurile se incurcard 5i mai rnult.
ln baraci intri negrul. Pipu;a 1ipi. Animalul clin cugci sfordi,
cu toate cd nu era pisici, ci un animal mai contplicat.
Noi 5tinr cine era negnrl. Lucrul acesta il cLrnogtea Ei docto rul Gaspar care iicuse acest negru dintr-un Tibul obignuit. Nimeni
allul
r00
a durat pufin. Negrul se purta inlr-un mod ingrozitor. EI apucd pipu;a qi, ridicind-o in aer, incepu s-o sirute pe
obraji ;i pe nas, dar obrajii qi nasul cdutau sA scape cu atita
errergie incit il puteai compara pe negru cu un on care vrea sd
Buimdceala
iiri
zahir?
alari
incepuse
si
se Iumineze
in teatrul de bilci
P^dpula ascuila tte tiupi paravan $i nu inlelegea nintic.
..li zice Tibul! se rrrird ea. Ce lel tle 'fibLrl t'ri acesta?
resasit aici,
\rrrase
(lill
uili.
[Jn
Negru
lrle
lLri TibLrl.
t0l
siri
Ea
lui
credincioasd.
la
piept.
C-u-u-m?
A$a... Tu rni inlelegi, Suoc?
Mi se pare ci da, rdspunse incet Suoc.
in
fala
pApula.
fi pdpuqa.
- Voi
Pdpuga? intrebA doctorul Gaspar. Ce inseamnA asta?
-Sper,
cititorule, ci ai inleles! N-ai avut ocazia si treci prin
Deci, va trebui ca
Tutti.
Suoc incepu sd batd din palme pi siruta pe rind pe Tibul,
pe bdtrinul August, fi pe doctorul Caspar.
9i
Si
deschid cu5ca'l
Secretul?
Da. Este acolo
o galerie
il va ajuta pe Prospero si
subteranS.
Bine.
-Soarele
incd nu rdsdrise, dar pdsirile
se defteptaserd, se zirea
. , verde pe paji;rea
larDa
din [ala teatrului de bilci.
La- lumina zilei, animalul misterios din cuEcd se dovedi a fi o
_
vulpe obipnuiti.
Si nu pierdem tirnpul! Ne ageaptd o cale lungd.
^Doctorul Gaspar zise:
-Suoc
confec.fionate.de
gusturi deosebite.
avea
miresme parfumate,
Sint gata, zise Suoc.
-Despdrtirea
duri doar un minut. Actorilor de circ nu le plac
.
-lacrimile.
Ei igi risci prea des via1a. $i, in afari tle asta, ferrta nu
putea fi strinsd^ prea.tare la piept, deoarece i s_ar fi
;ifonat roch(a.
Sd te intorci cit mai curind! qopti bitrinul iugust pi ofii.
l?r eu plec in cartierele muncitorelti. Trebuie sd ie regrupdm
, M-alteaptd
-fortele.
muncitorii. Au aflat c6 sint in via{d qi in Iiberiate.
in
Capitolul
IX
Pdpusa mincd.cioasd
r07
in
pipu;i ca 9i e le.
:ii
ftl
.j.
>'2
/)z)
j,
Puteai sd crezi cd
liniiitite.
mare
cind il
pldcere
vdzu.
Ea
mina.
,,Ce sd fac? se sperie Suoc. Oare pdpuqile vorbesc? Vai, nu
m-au prevenit!... Nu $tiu cum se purta acea pipu56 pe care au
sfirtecat-o gardienii..."
Dar doctorul Gaspar
ii
veni intr-ajutor.
110
\
-.a
I
W2_
jzrlV
glt./
:.-'r'
vl
v-1
lzr\*
,l\ \
f l,r
l/
', lr iri
,gE
vF
_
Dupi
si
da n.e ze.
sj
creeze;jntece ri
unchia;ului
ro_
apuca.
mrca
tie pr'inz
;i
de cini.
tt2
adevdrat.
ochi ci patru.
113
se auzi
- Nultai ci e pulin
ritjici
Trei
C rdsani.
cu o vinitait-",
nringea-n
fali 5i I a
dccorar
ldJi -ceri
r5splata.
Se fdcu liniqte.
::
::OuSeaSCS.
si
plingS.
el nu
an
a
,-./.2-"
Ai clpitat
gi
rL7
pdsdrile
pe iarbe,
sprincenele
ca un onr
Inare
Capitolul
Menajeria
ffi'
z_-
ll9
si pitrund in
t20
r:rul
gaurd nrici...
Ce inleresanll
Se poate iluiera
un vals nu nrrnrai cu
t2I
doisprezece sim-
scoase
Ial-o!
Dc ce o ascunzi la piept? il intrebi SLroc.
Aceastd cheie rni-a fost datd de cancelar, Este cheia unei
cusli dilt r]]enajeria mea.
Dar ce, tu iii ascunse la tine cheile tuturor cuflilor.r.
Nu, Mi s-a spus insi ci aceasti cheie este cea rnal tmp,'rtattti. Trehrri.. s ,r fla\tr(2...
SLroc ii aritd nro5lenitorului arta sa. Ea fluierd un cintec
nrinunat, 1in'intl cheia cu gaura in sus, in dreptul buzelor tuguiatc.
N{oflenitorul era atit de incintal, incit uiri cle cheia .._i fur"r.
incredinlati spre pislrare. Cheia rimase la Suoc. Ea o viri repecre
irr buzunarul tle tianteli roz.
inserase. Pcnlru pipugi se pregdti o cameri separali, aldruri
"Sc
clc dormltorul mo5ten itoru lu i Tutli.
--.
raghioase'.
sun
iilo r.
in virful
de gratii.
sldteau
agugit:
Suocl
:;e
trem urind6,
Apropie-te, Suoc!
rz)
r\14...
rnoarte...
Intinse apoi mina lui piroasd tie mairnuli, ciulincl ceva jrr
inluneric. Se auzi un zgotnot de parci ar fi iost slnuls un erri.
apoi
groaznici se intinse priIltre gralii.
^mina-i
In mini linea o liblild nicd de lenrn.
Ia-o. Aci este scris totul.
Suoc ascunse tiblila.
--
Feliflarul se
stinse.
Capitolul
XI
Devastarea cofetdriei
ce se stirnise in menajerie.
, fier.
^.Fiarejede
pisiirile bdreau din arioi...
lui
necunosc
t.
Ii a oamenilor
- Mic...
- StI jos...
- Proqtilor! Slili ce-i asta? E un papagal. A zburat dirr
colivie ;i s-a a$ezat acolo. Dracu si-l ial
Gardianul de pazd, care ddduse alarnra, licea rLrSinat.
sd-l din jos. El a alarnral toate fiarcle.
- Trebuie
Urcl-fe tu, Vurm. Tu e$li ccl nrai tinir.
-Cel Sigur.
care purla numele de Vurm se apropie cle copac. Dar rru
se putea hotiri.
- Prostu le!
Totugi
Vurrn se urcd in
trLrnchiLrlLri,
Nu qtiu
ll
lrezi zgomotul.
nas.
;i
avea
plo;ni1d mare
gi
lucioasd
5i
rletele iiarelor,
Urmd apoi lucrul cel mai ridicol. Zoologul se cifArd in copac.
Ficea acest lucru cu destula agilitate probabil nu era pentru
- rinduri apdrurd de sub
:rima oard. Un, doi, trei. in mai multe
ralat picioarele lui in lenjerie vdrgatd, qi respectabilul mo;ireag
:i rrezi sus, lingd linta cAlAtoriei sale scurte, dar periculoase
Laura! murmuri din nou el dulce;i linguEitor.
Deodati un 1ip61 strident urnplu menajeria, parcul ;i impre.lrimile pe cel pulin un kilometru.
E diavolul! strigl el.
Se vede ci pe cracd, in loc de papagal, stefea un monstru.
Gardienii se diduri un pas inapoi. Zoologul se prdvili de
:r). Norocul, in chip de craca, scurt5 ;i suficient de rezislentA,
5al\e; rdmase agilat de halat.
,
l3l
fali
de chelia
fluturau
in vint. Pdrea cd in
Grisani incepuseri sd se
ingraqe. Chiar sub och ii
consiliului de stat, fiecare
Mi
Dansuri!
.scfq
;t
t,
.:eil|
A
-rR
---
_o!
-A:Salvali-vd!
-Parcul
se cutremura de atita larmA. Vilvetaia se intinse, lurninind cu.. lucirile sale purpurii intreg acesl spectacol al fugii 5i
al panicii.
Iar-de a-colo, din menajerie, de dupd gardul de fier, lini;;tit,
cu pagi hotdrili ;i rnari, inainta un om urias.
$i in acea lumini, cu paruL lui ro;u pi cLr oehij scinreind,
intr-o haine ruptd, el pdrea o vet'lenie infiordtoare. Cu o mini
lrnea.de .zgarda impletitA dintr-o bucati de lant o pante16. Fiara
gdlbuie ;i zvelti, ciutind si se srnulgi din zgarda oribilb, sarca,
scheidldia, se zvircolea ;i, ca un leu de pe fanionul unui cavaler
rnedieval, ba scorea! ba inghilea o lirnbi lungi, de culoarea
zneu ret.
fr"rgari.
parcului.
baloane?
prstol.
t37
r|T1.
Deodatd rdsune
re
ffi,
:
t^
(.
q
1
)r
1,
bu
e tr
rie.
Capitolul
ProfesoruL de dans
XII
U
n-Doi-Trei
Ce
_s-a mai intimplat cu pipu;a dati in vileag nu se lne
::i.amdatd.
Afari de aceasta. ne yom abtine pentru moment si
:.:l alle explicalii, ;i anune: ce papagaL era in copac ti de ce
:: sireriase venerabilul zoolog, care, poate, qi acum atirni de o
::i;4.. ca o cdma;i spdlata iri intinsi la uscat; cum a scapat
Prospero, qi de unde apiruse pantera; cum ajunsise
':::lrierrrl
i-,.. in bralele armurierului; ce monstru fusese acela care avea
:-,: .rnenesc; ce tabhe ii ddduse acesta lui Suoc Si de ce el
. :-ul"rr... Totul se va Idmuri la timpul silu. Vd asigur ci nu s-au
.::--,piar nici un fel de minuni, ci totul s-a petrecut, a:fa cum
:-: sa\anlii, dupd legile neclintite ale logicii. Era dimineald. parcd
:--::e pentru dimineala asta natura era splendida.
unei
'.:. ratrine, cu infdgigare expresivd de 1ap, ii trecu Chiar
durerea de
: . rare n-o ldsa din copildrie; aga de minunat era aerul in acea
, - ::eala. Copacii nu fremitau, ci cintau cu voci vesele de
111
&
tf,,,ffiTi'
:
If'
rt^i^'il"i,i""i'i"ii,iiiiiii*
.--
rr
, rr .6\- .s)
ll2
\r\CI.
qrJ
0
-.:I.
Iar
r11
Prospero!
- Prospero!
- E iar cu noil
- Cu n-ooo-iii!
Alteori,
zbura cite un gardian cilare pe un cal infierbin:at, care impropa spumi. Ici, colo, cite un grisan oarecare
canapea turceascS.
56raqi!
Prospero!
Pros-pe-rol
t45
- Cine sinte{i?
miniogi.
mentul tremura. Tremurau qi genunchii profesorului de dans Undoi-trei. Nu se $tia care tremurat se auzea mai tare.
Noi sintem soldali din garda palatului celor Trei Grdsani.
Ne grdbim spre palat. LisaJi-ne imediat si trecem.
Atunci, gardianul cu ochi albattri iii scoase pistolul de dupi
eqarfi 9i zise:
.._ in acest caz, pred.ali pistoalele pi s5biile. Armele soldalilor
trebuie sd slujeasci numai poporului, qi nu celor Trei Grisani.
Toli gardienii care inconjuraseri pe cilireli au scos pistoalele.
CilSrelii puseri gi ei mina pe arme. Un-doi-trei igi pierdu
cunottinla ;i se rostogoli de pe cal. Cind qi-a revenit, nu se
$tie precis, dar in orice caz, dupd ce s-a terminat lupta intre
gardienii careJ insoleau pe el qi cei care-i opriseri. Se vede
cd au invins cei din urmI. Un-doi-trei vizu lingi el pe gardianul
in spatele ciruia cilirise. Acesta era mort.
bolborosi Un-doi-trei, inchizind ochii.
-DarSinge,
ceea ce vizu el peste o secundi il zgudui de trei ori
.
mal puternlc.
r47
in
cutia sparte
a lui
Capitolul
xIII
Izbinda
Cu pulin inainte am"descris dimineala cu peripeliile ei neobiqnuite, iar acum ne vom intoarce in trecut qi vom descrie noaptea
premergitoare acestei dimineli, ca:e fusese, dupi cum ttili, tot
alit de bogati in peripelii.
in noaptea aceea, armurierul Prospero fugise din pllatul celor
Trei Grisani fi tot in noaptea aceea Suoc fusese prinsd la fala
locului.
Afari de
aceasta,
in
Deodate
aslronom ie.
in
fotoliu.
siluele
ii era teami
drum".
Cele trei siluete, abia conturate de lumina galbend
relor, se apropiard de patul moqtenitorului.
E aici. se auzi o loaptir.
Doarme, rdspunse un altul.
felina-
- Psst!...
- Nu-i nimic. Doarme greu de tot.
actjonati.
-CevaAtunci,
zingini.
u rec he.
- ln
- Doarme pe-o parle. Asla-i loarle comod. Toarnd in ureche...
150
Gata.
-rl( lr
gra
\.
Pe pernele enorme
n dezordine.
Educatorul se aplecb qi apropie lampa de fala palidi a
:diarului. in urechea lui micd lucea o picdturd ca o perli intr-o
:ao1Ca,
lar
\-
ceascA
porunca.
ltiji,
indeplinisere
halbele de bere.
urit cu Suoc.
De asemenea, fusese qi el lovit in ureche. ins6, cuml Puteli
sd vi inchipuili ce puternicd trebuie sd fi fost iovitura. pentru
a-l rdsturna gi a-l ldsa in nesimlire pe gardianr.rl acela atit de mare
purtase
;i
de rdu.
cincl
pareaLr
miirrile
( )
)
,
\
L
{,i
nu
Zoologul
incepu sd povesteascd detaliat. Povesti cum, urcindu-se
in pom, vizuse intre crengi pdpuga moqtenitorului
Tutti. Deoarece el niciodatd nu vdzuse pipuqi
vii qi nu-pi inchipuia ce noaptea pipugile se
urci in pomi, se sperie atit de tare, incit leqinase.
Cum l-a eliberat ea pe armurierul- Prospero?
Nu qtiu. N-am vezut, n-am
armurierul
Prospe ro?
Suoc ticea.
- Zsilfiifi-o!
Mai cu putere! ordonard Grisanii.
-Gardianul
cu ochi albagtri zgillii fetila de umeri. Ba mar mutr
chiar, el
Suoc tacea.
si
frunte.
ce-i de fdcut.
- $tiu eudeveni
Adunarea
dintr-o date atentd.
Cdutali sd vA aminriti: cind Suoc ritdcea noaptea prin menajerie i s-a pArul suspecl unul dintre papagali. Vd amintigi ci
vazuse cum se uitd la ea fi cum, preficindu-se cd doarme, zimbea
in barba lui roqie ;i lungi.
$i acum, pe degetul zoologului, la fel de comod ca sr pe
prijina Iui de argint, stdtea acelafi papagal cu barba ro5ie.
Acum, el zimbea fi1ig, bucurindu-se cd va da in vileag pe
sdrmana Suoc.
Zoologul triumfa.
lar papagalul igi continua denunlul. El reproducea intr-aderdr
tot ce auzise noaptea. Aqa cd, dacd ve inlereseazd povestea eliberdrii armurierului Prospero, ascultali tot ceea ce va spune papagalu l.
fi
putut face cinste oricdrui general. Papagalul, loarte dibaci, reproducea vocea omeneasca:
Cine egti tu? striga el cu un glas de bdrbat.
$i tot el r6spundea foarte sublire, imitind vocea lelilei:
Eu sint Suoc.
Suoc!
pdpuqd. Sint
menajerie?
Nu. Eu,
prima dat6.
pare-mi-se, dornream,
o fetili
vie.
Azi am adorrnil
penfru
- Da!
- Dal
-DarDa!
Suoc tdcea. Papagalul dbdu afirmativ din cap qi bitu de
Gardianul cu ochii albaftri o duse pe fetiJi in mijlocul menajeriei gi aqezl pe pardoseala fierbinte ;i lucioasi de
grafit.
Grisanii incepurd sd
li
ridi in
gi ei, de
se
160
Ea stdtea culcati,
c_u
{"
neai,reprar:
pe
^^ cerut.
^3:l ^li.^::,*
atbastru, deasupra menajeriei. explodd o bombd.
Iolr spectatorlr se pribu;iri cu nasurile in pardoseala tribunei.
_
Toate_ fiarele. se siltari pe doui tabe. rmediat 'expLJi'l 'u
oouu
DomDa. Lerul se acoperi cu rotocoale albe de fum,
, Ce-i asta? Ce-i asta? Ce_i asta? se ridicari strigite.
Poporul vine si ne ia cu asalt!
- Poporul
are tunuri!
- Garda ne-a
- ol A!! o!l! tredat!
Parcul
rarcul
se umptu
umplu de
de zgomote, Jipete, impugcituri. Risculalii
patrunseserd in parc, asta era clar!
Toatd lumea o lui la fugi din menajerie. Minigtrii ipi traseri
sibiil-e din teaci. Grisanii lipau crr r. llnea gura.
ln parc. er vazure urmetorul sDectacol:
pd.r1ile. inainrau. oameni. Erau loarre mu11i. Capere
,^^-^?11,.:"1.
oescopente,
truntr insingerate, haine rupte, fete strdlucina de fericlre... !.ra poporut, care astdzi invinsese. Gardienii i se aliturasera.
Cocarde-le roqii strdluceau pe pildriile lor. Muncitorii eiuu'a"
u."menea
Sdrdcimea, in haine maron 5i saboli, inainta ca
-tnarmali.
o aoevarata
armata. ln nivalnjca lor revdrsare. copacii se indoiau,
tufiqurile trosneau.
invinsl striga poporul.
- Am
Cei
Trei Grdsani igi diduri seama ci nu mai e nici o
scapare.
. rt
Prospero:
Trei Grdsani.
Nu ne atingeli! Nu
- nol.
penlfu
si
muncili
-ln
G
rdsani
Linifte
Linitte
!
!
l+
t t1.
)
ffi
Coloanele se cutremurau
entuziasmate,
scari, pentru
ace$ti
spre ceasorntc.
El era suspendat intre doud coloane, intr-o nigi adincd. Aceasta
era o culje uriaqd de stejar sculptati li cu ornamentatii de emajl.
in mijloc era un disc cu cifrc.
,,Cit o fi ora?" se gindea fiecare.
$i deodati (aceasla va fi uhimul ,,deodatd" in rornanul
nostru)... deodatA, u|a de stejar a culiei se deschise. Iniuntru nu
era nici un mecanism: toatA ma5iniria fusese scoasS. in locul
rotilelor de arami ;i al resorlurilor, in acest dulSpior stltea SLroc,
rozi $i strelucitoare.
-- Suocl suspind sala.
- Suocl l ipau copiii.
-- Suocl Suoc! Suoc!
Rdsunari aplauze. Gardianul cu ochi albaglri scoasc fctila
dirr dulap. Era acelagi gardian cu ochi alba;tri care rdpise papuSr
rno5tenitorului Tultj din cutia de carton a profesorului de clans
Un-doi-trei. El o adusese la palat, el cloborise cu cite o loviturd
de pumn pe cancelarul de stat gi pe gardianul ce-o tira pe sannana
Suoc, cea vie in fala judecdlii. El o ascunsese pe Suoc in culia
ceasornicului 5i o inlocuise cu pdpupa ruptd, fird via1i. Vi aduceli
aminte cun in sala de judecat6 el zgilliise de umeri aceasli nrorniie
!i cLrrn tot el o ddduse iiarelor ca s-o sfir;ie?
Acum fetila lrece.i din brale in brale. Oanrenii, care o numealr
cea mai bunS dansa{oare din lurne, care ii aruncau pe co\oral
uitimii bani, o luau in bra1e, ii lopteau ,.Suoc!", o s6rutau, o
stringeau la piept. Acolo, in pieptul lor, sub bluzele grosolane 5i
rupte, acoperite de negreali ti catran, bdteau inimi rr.rari, pline
de bunitate, inimi care suferiserd atit de nrult.
Suoc ridea, le ciuiulea pdrul incilcit, ;tergea cu minulele-i
rnici sirrgele proaspit de pe felele lor, zgilliia pe copii, le ficea
mulri;oare, plingea gi rnurmLrra ceva nedesluEit.
Dali-o incoace, zise armurierul Prospero, cu voce tremurdtoare: nultora li s-a pSrut cd ii striluceau lacrimi in ochi.
Aceasta este salvatoarea mea.
168
:'l
(l
(
I il
IY
in
care stetuse
qy
r
l\
e"\e
@
In
in
aceasti zi
pe scena.
Era fratele ei. Pini acum el fusese mottenitorul Tutti.
Oragul vuia, steagurile filfiiau, trandafirii proaspeli se revdrsau
din coqurile florireselor, caii impodobifi cu pene de toate culorile
galopau, cdluqeii se invirteau in vitezi, in timp ce in Piala Stelei
micii spectatori, incremenili, urmireau reprezentalia.
inconjurari.
r73