Interviul este specia care informeaz i elucideaz, prin intermediul unui dialog. Rolul
reporterului de interviu este s stabileasc un dialog viabil, un mod de comunicare ntre el i cititor.
Sondajul de opinie, informaia i lmurirea unei situaii sunt laturile principale ale interviului. ntrebrile
trebuie s fie scurte, clare i puse n cunotin de cauz. Interviul are funcia principal de a exprima o
atitudine, o opinie, este un mod direct de prezentare a unor idei. ntrebrile depind i de informaia pe
care o are jurnalistul despre cel intervievat.
Interviul poate fi construit pentru a reliefa un portret, sau poate fi interesant prin opinii, idei,
lmurirea unei atitudini, aceasta fiind cu adevrat misiunea unui interviu.
In literatura de specialitate intalnim o serie de clasificari ale interviului ca tehnica de cercetare. Septimiu
Chelcea (2004) propune urmatoarea clasificare a interviurilor:
Tipuri de interviuri :
A. Dupa continutul comunicarii, distingem:
. Interviul de opinie - cu ajutorul lui studiem psihologia persoanei, trairile sale subiective (interese,
atitudini, pulsiuni, inclinatii etc.), adica informatii imposibil de observat direct.
. Interviul documentar - care poate fi si centrat pe un anumit domeniu: politic, economic, social, medical,
sportiv etc. De exemplu, un interviu de cercetare a opiniilor politice e diferit fata de un interviu de sondare
a intereselor culturale.
Nota: Daca in cazul interviului de opinie subiectul este intrebat si studiat cu privire la ceea ce este si
la ceea ce face, in cazul interviului documentar subiectul este intrebat cu privire la ceea ce stie.
B. Dupa calitatea informatiilor, vizand nu numai volumul informatiilor obtinute, ci si calitatea lor
(in functie de durata convorbirii):
. Interviul extensiv - se aplica pe un numar mare de persoane intr-un interval de timp limitat, ceea ce nu
permite recoltarea informatiilor de profunzime.
. Interviul intensiv - se distinge prin faptul ca fiecarui subiect intervievat ii este acordat un timp indelungat
de discutie, ceea ce permite abordarea problemelor puse in discutie in profunzimea lor.
D. Dupa gradul de repetabilitate a convorbirilor, interviurile pot avea loc o singura data sau in
mod repetat. Vorbim astfel de:
. Interviul unic - presupune o singura convorbire intre anchetator si persoana cuprinsa in esantion, care
raspunde la intrebari.
. Interviul repetat - presupune intrevederea repetata intre cercetator si subiectul intervievat, cu scopul de a
studia evolutia unui fenomen social.
F. Dupa statutul social si demografic al participantilor, interviul poate avea loc cu adulti, tineri,
copii, cu persoane publice, apartinand vietii politice si culturale, cu persoane defavorizate, cu specialisti
din diverse domenii etc., criterii de care cercetatorul va tine cont in elaborarea si aplicarea interviului.
Interviul de ANGAJARE
n sfera fortei de munca, ntrevederile sau ntlnirile ntre doua sau mai multe persoane n care se
discuta chestiuni de interes comun pot fi de mai multe tipuri:
Interviul de selectie. Acest tip de interviu, cunoscut si sub numele de interviu de angajare, este
utilizat pentru a completa datele deja cunoscute din curriculum vitae si din recomandarile puse la
dispozitie de catre candidat. Cu ct pozitia ierarhica este mai nalta, cu att complexitatea si exigentele de
selectie snt mai ridicate. Pentru multe posturi si functii de conducere se organizeaza adesea doua sau
mai multe interviuri.
Interviul de informare. Scopul acestu tip de interviu este acela al culegerii de date n vederea
rezolvarii unei probleme sau pentru documentare. Este folosit de manageri pentru a investiga cauzele
unor deficiente sau de experti ai serviciilor de resurse umane n studiul anumitor atitudini ale angajatilor.
Interviul de admonestare. Acest tip de interviu se organizeaza atunci cnd, prin comportamentul
sau, un angajat a ncalcat politica firmei att de grav, nct este nevoie de o ntlnire oficiala bine
documentata. Spre deosebire de interviul de evaluare, n cadrul caruia este absolut necesara exprimarea
opiniei angajatului, n cursul interviului de admonestare comunicarea are loc n cea mai mare parte
unidirectional, de la manager la angajat. Angajatului i se spune ce ar trebui sa faca pentru a-si mbunatati
comportamentul si ce consecinte poate avea nerespectarea recomandarilor facute.
Interviul de consiliere. Acest tip de interviu se practica pentru a veni n sprijinul unui angajat, ale
carui probleme personale i afecteaza activitatea. Interviul de consiliere nu nseamna doar a da niste
sfaturi. Daca cel care conduce interviul este o persoana cu experienta, va sti ca majoritatea oamenilor
detin raspunsuri la problemele care i framnta, dar le pastreaza bine ascunse ntr-un colt al constiintei lor.
Ceea ce le lipseste este tocmai sansa de a vorbi cuiva deschis despre problemele lor.
Interviul de parasire a institutiei. Aceasta este o categorie speciala de interviu de informare,
care ar trebui sa se regaseasca n sistemul de resurse umane al oricarei institutii. Angajatilor care si
anunta intentia de a parasi institutia li se cere sa aiba o ntrevedere cu un specialist din domeniul
resurselor umane, care, prin intermediul unui set de ntrebari bine gndite, le solicita opinii referitoare la
conditiile de lucru din cadrul respectivei institutii. Angajatii care parasesc o institutie din proprie initativa
snt n general sinceri n comentariile pe care le fac si dispusi sa dezvaluie informatii care ar putea
mbunatati situatia colegilor lor.
1. Interviul structurat
foloseste ntrebari cu o directie clara;
ntrebarile pot fi stabilite anticipat;
se aseamana cu un chestionar oral;
este utilizat ca forma de selectie preliminara (screening) cnd exista un numar mare de
solicitanti;
obiectivul nterviului este acela de a constata realizari, dar si de a depista eventuale neconcordante ntre
cerintele si rezultatele reale.
2.
Interviul nestructurat
are o mare tenta subiectiva;
este folosit pentru evidentierea unor trasaturi de personalitate;
rolul ntrebarilor este de a-l determina pe solicitant sa vorbeasca despre sine;
unele ntrebari pot sa nu fie strict legate de natura postului;
ordinea adresarii ntrebarilor generale si specifice nu este stabilita dinainte.
ritmul conversatiei este mai alert, iar concentrarea candidatului trebuie sa fie maxima astfel nct
raspunsurile sale sa dea satisfactie fiecarui membru;
necesitatea stabilirii unui bun contact vizual cu fiecare membru din comisie;
raspunsurile trebuie sa fie ct mai clare si prompte
Prima impresie: