Anda di halaman 1dari 1

Adolf Hitler(1889-1945)

Nascut la Braunau, pe data de 20 aprilie 1889, in zona austriaca a imperiului austroungar, Hitler (pe numele adevarat Adolf Schickelgruber) a fost fiul unui functionar de vama. In
1914 se stabileste in Germania, intra in armata ca voluntary si lupta in primul razboi mondial.
Devine seful Partidului National-Socialist al Muncitorilor Germani, dandu-i un program care
asocial nationalismul cu antisemitismul. In urma esuarii incercarii de a rasturna puterea de stat
in Bavaria (1923), este condamnat la 9 luni de inchisoare in timpul carora a redactat Mein
Kampf. In 1933, Adolf Hitler a fost numit Cancelar al Germaniei. Seful guvernului din Germania
era denumit in mod traditional Kanzler (Cancelar). Denumirea actuala a acestei functii este
Bundeskanzler (Cancelar Federal); din 1871 pana in 1945, a fost denumit Reichskanzler
(Cancelar Imperial). In timpul Norddeutscher Bund-ului, din 1867 pana la unificarea Germaniei
din 1871, Bundeskanzler era si titlul purtat de Bismarck. In 1933, cladirea Reichstag-ului german
din Berlin a fost distrusa intr-un incendiu. In ianuarie 1933, cand Adolf Hitler a devenit cancelar,
fara sa obtina majoritatea absoluta, Reichstag-ul (Camera deputatilor din Germania) a fost
dizolvat si au fost stabilite alegeri noi pentru data de 5 martie, fiind initiata o campanie
electorala violenta. La data de 27 februarie 1933, un incendiu a distrus partial cladirea
Reichstag-ului german. Imediat, Hitler i-a acuzat pe comunisti ca au declansat incendiul.
Presedintele von Hindenburg a declarat stare de urgenta si a emis decrete care suspendau
dreptul la exprimare si la asociere. Alegerile au conferit o majoritate fragila de mandate
national-socialistilor lui Hitler si aliatilor lor, Nationalistii germani. Au fost luate masuri severe
impotriva Partidului Comunist, iar deputatii acestui partid au fost indepartati din Reichstag. In
23 martie, Camera Deputatilor a promulgat Legea de imputernicire, care i-a conferit guvernului,
in speta lui Hitler, puteri dictatoriale. Doar social-democratii s-au opus. In senzationalul proces
din 1933 privind incendiul Reichstag-ului, un olandez numit Marinus van der Lubbe a fost acuzat
de faptul ca a provocat incendiul, ca parte a unui complot al comunistilor. Mai multi lideri
comunisti, inclusiv Georgi Dimitrov, au fost acuzati de complicitate. Van der Lubbe a fost
condamnat la moarte; ceilalti au fost gasiti nevinovati. Vreme de mai multi ani, in afara
Germaniei s-a presupus ca incendierea Parlamentului a fost provocata chiar de nazisti, fiind
vorba de o manevra propagandista pentru a se asigura ca ii vor invinge in alegeri pe comunisti si
pe celelalte partide de stanga. Totusi, probele ulterioare au indicat ca doar Van der Lubbe a
declansat incendiul si ca Hitler a folosit acest lucru drept pretext pentru a lansa o campanie
impotriva comunistilor. In timpul guvernarii lui Hitler, Reichstag-ul a avut doar o functie
decorativa, fiind chemat din cand in cand sa aprobe masurile importante ale guvernului.
Reighsrat-ul (Senatul german) a fost desfiintat in 1934, odata cu suveranitatea statelor
germane. Pe data de 30 aprilie 1945 s-a sinucis cu cianura pentru a nu fi capturat de invingatori.