www.digibuc.

ro

EM. PANAITESCU

Probleme i metode
arheologice
in Dacia Superior
Extras din Anuarul Comisiunii Monumentelor
Istorice, sectia pentru Transilvania, 1926-28.

000-:.+000
004.4-1}0
4600.:.
O.:.

Jlrel%

Jelick..

6 uA 4x- Ta. e (1

L ir: el...A ky...:

e....

If.

tg*

CLUJ - 1929.
TIPOGRAFIA PROGRESUL" (GHEORGHE GHILI),
STR. KOGALNICEANU 4.

www.digibuc.ro

s:

0. 0 I. tva qqA
.

Probleme i meto de arheologice

in Dacia Superior.
Probleniele i metodele arheologiei din Dacia Superior, firqte,

cd nu pot fi In totalitatea lor de cdt acelea# probleme unitare pe

Intreg peimfintul daco-roman unitar, geografic, etnografic ci istoric.
Aceasta unitate a fost, aproape In mod permanent, constatata, urmdritd i doveditei de cdtre istorici i filologi In cercetdrile
ca i In operele lor de un cuprins mai general sau sintetic.

Arheologia nu s'a putut Ins bucura de cdt numai rare ori

numai In ultirnul timp de un punct de plecare de o metoda
de cercetare mai unitard pentru Intreg teritoriul stapdnit de poporul
romtin. C'auzele lipsei unei uniteifi de cercetare i de Infelegere arheologicd au fost In bund parte de naturd politica trecatoare.
Civilizafia unitard a teritoriului carpato-danubian se poate
stabili de la formele preistorice ale paleoliticului, constatat In ultimul timp aproape pe Intreg teritoriul romdnesc, ci pad la dominarea civilizafiei bizantine, de origind sudicd, existentd In acela
timp cu goticul de origind apuseand i nordicd pe acela teritoriu.
Influenfele antichitafil mediteraneene, greco-romane, ca i influenfele apusene, celtice din timpurile protoistorice, sau germanice
din perioada migrafiilor, precum i influenfele, slavidi din nord
reisdrit ca i cea bizantina din sud, n'au fdcut de cdt s contribuie

la formarea unei culturi, a unei arte i a unui suflet cu caracterele

lui specifice unitare pe Intregul teritoriu carpato-danubian, de oarece
temelia permanenta era unitara, daco-romand.
Formele cele mai vddite, uneori mai ardtoase $i mai silt&

toare, nu par totdeauna unitare. Problemele originilor Ins ui ceia

ce ramiine vepic hotrttor nu trebuie s fie resolvate sub influenfa

www.digibuc.ro

1V

acestor forme de o evidenta mai vehementd, ci numai sub determinanta primelor aparitii spontane de culturd creiatoare.1)
Evident cd desvoltarea istoricd si mnfdtisarea arheologiai a
Dobrogei pare fundamental deosebit de desvoltarea istoricd si de
infittisarea arheologicd a Transilvaniei. Dar influenta elenicd, puternicd, bogata i strdlucitoare la tdrmul Mdrii negre, a pdtruns,

dupd cum s'a putut dovedi In ultimul limp, pe cale comerciald,

pand In munfii hunedoarei,2) iar dominatia politic, etnicei si cutturald a Dacilor si a Romanilor a Jost tot alt de intensd si holdrtoare In muntii Transilvaniei ca si in cmpiile Dobrogei.
Putem avea prin urmare o Intreagd serie de probleme gene-.
rale de arheologie,3) pentru intreg cuprinsul teritoriului daco-roman,
precum putem avea o altd serie de probleme arheologice regionale,
ca formd, continut si desvoltare.
Problemele arheologice din Transilvania prezintd un aspect de

o bogdfie, de o varietate si de o importanfd cel pufin tot atat de

reald si de ispititoare ca si problemele arheologiei dobrogene. Incepnd cu perioada migrafillor, problemele din Transilvania par
chiar mai complexe si mai complicate.
Desi in trecut preocupdrile cu problemele ar heologiei transilvane au dus la rezultate serioase, datorite Invdtatilor Unguri, Sasi
si Romni, desi In ultimii ani, mnainte de rdzboiu, un Institut spe-

cial de pe langd Universitatea din Cluj s'a ocupat cu cercetdrile

arheologice si de la 1910-1919 a publicat revista
Dolgozatok, ca rezultatele acestor cercetdri, totusi nu se poate
spune cd explordrile, cercetdrile, sdpdturile
studiile arheologice
au fost feicute in mod organic, cu stdruitoare continuitate i cu viziunea clard a chestiunilor. Invdtatii unguri grupali Imprejurul publicatiei Dolgozatok s'au ocupat mai ales cu chestiuni de preistorie si de arheologie din perioada migratillor. Numai dl A. Buday a
flcut cercetdri privitoare la perioada romand si seipeituri la

Porolissum.
In primii ani dupei rdzboiu cercetdrile noastre arheologice au
lost conduse si dominate de personalitatea lui V. Prvan. Nu
1) J. Strzygowsld, Die Stellung des Balkans in der Kunstforschung, in
Strena Buliciana, Zagreb, 1924, p. 510: Nicht die Hochkulturen Keime schajfen, sondern sie nur zur Entfaltung im Grossen bringen".
2) V. Prvan, La penetration Hellnique et Hellnistique dans la valle
du Danube (Ac. R.), Bucuresti, 1923.
3) Vezi V. Prjan, Probleme de arheologie in Romdnia, In revista Transilvania, 1921, p. 4-14.

www.digibuc.ro

aici este locul de a da o caracteristic a operei indeplinitei de V.

Prvan cu o energie indrjit, cu o pasiune sacra. Cunoasterea
deplin a tuturor problemelor de arheologie, de la preistorie pad
ill perioada bizantinei, stpairea desvrsit a metodelor de investigare si de interpretare, viziunea larg infelegeitoare a unei sistematizeiri organice a muncii tuturor celor indrgostiti de arheologie si
constiinta unei valorificri superioare a materialului arheologic pentru luminarea celor mai grele si obscure chestiuni de istorie carpatodanubian, au Pad din tnrul invtat un magistru de scoalei.
Flacdra ardea prea via i soarta a hoteirtt sei fie repede stins.

Din Dacia n'au apeirut de cat primele cloud volume sub

supravegherea

lui, iar Institutul de arheologie al Romniei

a rmas project netmplinit.

Activitatea arheologic fusese tndeplinit ta ultimii 20 de ani
sub auspiciile i cu sprijinul Comisiunii Monumentelar Istorice, dar
Comisiunea Monumentelor si-a luat mai ales sarcina de a organiza
modern. Bogdfia artistic a
cerceteirile de arheologie medieval
Romniei a devenit asteizi o bogei fie artistic universalei, datorit
activittii de cercetare cu iubire si cu pricepere, de restaurare potrivit celor mai exacte principii i metode istorice si de publicare a
monumentelor trii cu an ales simt estetic.9
Cu sprijinul Comisiunii s'au taceput i s'au indeplinit exploreirile si cercetrile arheologice din Transilvania.2) Cercetrile preistorice, tncepute tnainte de rzboiu, au fost continuate de ceitre Fr.
Lszlo pentru perioada neoliticO si de ceitre dl M. Roska, sef de
lucreiri la Institutul de Studii Clasice din Cluj, care a putut sei
stabileasc prezenta paleoliticului in Ardeal. DI D. M. Teodorescu
a condus explorarea cetfilor dace din manta Hunedoarei si a spat
cetatea de la Costesti, iar subsemnatul am Inceput explorarea castrelor romane, cu scopul de a ajunge la clarificarea problemei imesului dacic. Pad acum au fost seipate castrele de la Bretcu (jud.
Trei Scaune) i Cdsei (jud. Some)$). In acelas timp dl C. Daicovici
a condus spturile de la Sarmizegetusa cu rezultate neasteptate.
1) Directivele urinate de catre Comisiune au fost clatificate la 1914 de
cAtre di N. lorga in conferinta Ce este un monument istoric in Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice pe 1914, Bucuresti.
2) Pentru o orientare asupra activittii arheologice desfsurat in Ardeal in acesti 10 ani de stApanire romneasc, vezi Em. Panaitescu, Stipturi
arheologice in Transilvania, In publicatia jubilar Transilvania, Banatul,
Crisana, Maramuresul 1918-1928", Bucuresti 1929, pp, Ilsqq.

www.digibuc.ro

VI

In urma unei activitti de aproape cinci ani de explordri, de

cercetdri, de sdpdturi 4 de studii, cred c ne putem da seama despre problemele actuale i fundamentale ale arheologiei 4 istoriei
antice din Dacia Superior. Nu trebuie sa ne tnelm. Sdpdturile
arheologice nu pot sd aducd la lumind in fiecare an un monument
mdret ca cel de la Adamcliss, sau o inscriptie care sd schimbe
total intelegerea istoricd cunoscutd a unei epoce.
msa oriclit de mdruntd ar fi valoarea izolatd a descoperirilor
de ordin arlzeologic, contributia lor valorificatd pentru clarificarea
problemelor istorice poate fi considerabild.
La Sarmizegetusa dl C. Daicovici a avut bucuria sa descopere
4 s studieze un edificiu incd necunoscut, adicd nedescoperit arheo-

logic, In Intreg imperial roman : un aedes augustalium.

cu toate acestea nu numai la Sarmizegetusa ne putem opri In viitor
cu cercetdrile.

Problemele cele mai urgente de interes istoric i arheologic

nu pot fi de cdt : ridicarea unei heirti arheologice a Daciei, publicarea unui volum complet Inscriptiones Daciae, sparea, cercetarea 4 studiarea completd a cetdtilor dace 4 a lime s-ului roman.
Harta Daciei din C. I. L. III ca
Illyricum et Thracia

din Formae Orbis Antiqui a lui H. Kiepert de sigur cd nu mai

pot reimilnea multumitoare, fiind-cd nu sunt complete. 0 necesitate
tot mai vie este ca sa avem o hartd ca agzrile preromane, cu
agzdrile militare i civile, urbane i rurale romane, cu drumurile
posibil de presupus dace i cu drumurile sigur de constatat romane
4 cu mnsemnarea amdnuntit a tuturor ruinelor antice aflate pe
teritoriul Daciei.
Metoda pentru ridicarea acestei harti ar fi cea urmdrit 4
aplicatd de Uniunea Internationald a Academiilor, care la Bruxelles

a aprobat propunerea lui Rodolfo Lanciani de a proceda la executarea unui mare Atlas al lumii romane.

Forma Italiae, regio, I

Latium et Campania, des-

crisd de J. Lugli, secretarul &oalei romdne de la Roma, poate servi ca

model de felul cum ar trebui s proceddm la Forma Daciae.

romdne de la Roma au prilejul cel mai bun de a
fi introdu4 de dl Lugli In cunoagerea metodelor de cercetare, de
desemnare, de fotografiare 4 de executare a hartilor.
De cad a fost incheiat volumul III din C. I. L., numeroase
inscriptii din Dacia au fost publicate In diferite reviste, anuare,
publicatii ocasknale, festive 4 chiar In ziare. Mare parte din aceste
Membrii

www.digibuc.ro

VII

inscriptii n'au putut fi retipdrite In Ephemeris Epigraphica.

Toate inscriptiile acestea trebuiesc tipdrite din nou, cu aparatul
0iintific

i cu fotografii, Intr'un volum special, In felul cum se pre-

sinter', pentru Raetia, admirabilul Corpus: Inscriptiones Baivariae Romanae, editat de Fr. Vollmer (Mnchen, 1915) . ')
Organizarea giintifica a cerceteirii cettilor dace 0 a limes-

ului roman din nordul 0 estul Ardealului, precum 0 legaturile

acestui limes cu limes-u/ danubian, trebuie sei fac un important
pas mai departe. Nu putem ramanea la actuala forma a cercetrilor individuale, fcute sub povara unor mari greutti morale 0
materiale.

Atat pentru ceteltile dace cat 0 pentru limes trebuie sa proceddm la organizarea metodic a unei activitti colective, coordonat
0 condus In perspectiva largd a unei conceptii peitrunztoare. Munca

0 devotamentul 0iintific individual nu sunt de-ajuns. 0 generatie

tntreag de tineri invtati trebuie crescutei in entusiasmul 4 pasiunea arlzeologicet 0 concentratei la ducerea la bun sfelr,sit a celor
cloud' probleme fundamentale ale arheologiei Daciei. Educatia 0iintifica tinerii vor putea sa 0-o dobandeasc In cadrul Institutului

de Studii Clasice al Universitatii din Cluj, iar Comisiunea Monumentelor Istorice va ocroti moral 0 va sprijini material or,ganizatia
comisiilor speciale pentru cercetarea ceteitilor dace 4 a li me s-ului
roman. Pe langei Comisiunea Monumentelor Istorice 0 trz legatura
cu Institutul de Studii Clasice va trebui sei iea fiinta cat mai curand un serviciu tehnic, cu cel putin un arhitect, desenator specialist
0 cu un atelier fotografic.
Arheologia, In cadrul teritoriului nostru carpato-danubian, nu

poate fi de cat un mijloc, o metoda, evident cea mai bogat ca

material, care ne va sluji la clarificarea unor probleme istorice
esentiale. Sei amintim cateva din aceste probleme. Civilizatia Dacilor, a,sa precum ne-a fost InfeiNata de celtre V. Parvan In Getica
n'o putem cunoa0e de cat gratie exclusiv materialului arheologic.
Problemele numeroase ridicate de ctre V. Parvan In marea sa
1) Acelas sentiment de deplorabil situatie trebuie s avem si noi, profesorii Universitgii din Cluj, privitoare la inscriptiile din Dacia ca si Fr.
Vollmer privitoare la Bavaria: InscaPtiones Raeticas tradare aggressus sum
quia me miserebat et pudebat videre, quam multi quotannis a litterarum universitate Monacensi in patriam discedant philologi et historici docturi pueros
adulescentesque, quam pauci gnari antiquitatum earum quas hoc solum lam
prodidit et in dies prodit" (o. c. Praefatio, p. III).

www.digibuc.ro

VIII

oper nu vor puted fi precisate de cat tot datoritd materialului

arheologic.

Penetrarea pacific a Romanilor la nordul Duneirii Inainte de

cdcerirea Daciei, penetrarea negustorilor ca 4 penetrarea ruralilor,
nu va putea fi lmaritei de cal cu ajutorul cunoasterii desvoltrii
comerciale romane In Dacia Inainte de cucerire. O atentei studiare

d. p. a vaselor arretine ca 4 a monedelor romane din Dacia ar

putea sel duca la o streilucit confirmare a teoriilor rdspeindite cu
atta convingere de dl N. lorga.1)

Inssi problema continuiteifii poporului romn va putea fi

malt clarificat pe calea arheologicei, tocmai pentru perioada dintre
270-1200, cnd documentele istorice lipsesc aproape cu total.
Steipeinirea roman in Dacia va fi ca total alt-fel cunoscut

de ct in forma schematicd de astzi cnd vor fi studiate zidurile

castrelor, materialul de construclie, ceramica provincial i ceramica
importatei, sticldria, armele romane, industria, circulafia eccnomicei,

monedele si in urma populafia sub aspectele ei sociale, urband si

ruralei. Alunci transformarea unui vicus In municipiu 4 a munici-

plului in colonia, cum a fost cazul cu Potaissa, nu va mai avea

numai un aspect juridic, ci va reprezenta inssi bogeifia vie(ii din
noua provincie romand.

Metodele arheologiei din Dacia Superior sunt metode de cercetare sl metode de aprare si conservare a seipeiturilor fcute.
Metoda de cercetare nu poate fi redusei la o regul strictei
care trebuie riguros observatei In toate imprejurdrile. Metoda sprii
de transee, de sanfuri, poate fi utilizatei, precum chiar la castrele
romane se impune uneori metoda de a face seipturi dupei straturi
orizontale.

e bine s finem seam de sfatul dat mie de catre magistrul

limes-ului renan, E. Fabricius:

Sant multe de invfat din cercetarile de la Rin, cari trebuiesc
i Englezii cari au cercetat ulterior lime s-ul britanic, In

cunoscute,

frunte ea R. G. Collingwood, au studiat intell limes-ul renan

1) Vezi in deosebi cartea de istoria Romnilor apArutA In limba Iran-

cezA IntAia datA la 1919 si tradusA In limba englezA, italianA i, In urmA, In

limba germanA : Geschichte der Runzanen und ihrer Kultur, Sibiu, 1929, p. 31-33.

Cf. V. Prvan, Dacia, An outline of the early civilizations of the CarpathoDanubian Countries, Cambridge, 1928, in special capitolul Carpato-Danubienii
Romanii, p. 149-202.

www.digibuc.ro

IX

4 de aceea ali perfectionat cercetdrile din Britania. Studiarea mai

teirzie a limes-ului dacic presupune cunoasterea lim es-ului renan

britanic spre a putea ajunge In urmd la o metodd mai per-

fectionatd si cu rezultate si mai strdlucite."

Apdrarea si comervarea sdpdturilor arheologiei antice nu s'a
bucurat 'And acum In tara noastrd de o atentie deosebitd. Apdrarea, conservarea i restaurarea monumentelor de add medievald si
modernd a format preocuparea cea niai de seamei a Comisiunii
Monunientelor Istorice.1) Sfortdrile lui V. Parvan de a pane In stare
de apdrare seipdturile pe cari le efectuase s'au izbit aproape permanent de lipsa fondurilor necesare.
La o restaurare a monumentelor antice din tam noastrd, In
fetal lucrdrilor de acest gen din Italia 2) nu ne putem gndi. Pen-

tra aceasta ne lipsesc de cele mai matte ori elementele esen(iale

sigure, pe baza cdrora s'ar putea proceda la o reconstructie reald.
Din punct de vedere tiinfific, reconstructiile nici nu sunt necesare. Chiar In Italia, ele se fac foarte rar i cu toatd reserva ce
se impune la astfel de lucrdri menite sd nu arate decat turdtisarea probabild ce a avut monumental distrus de timpuri. Ca-rental stiintific modern tinde tot mai mutt la abandonarea completd
a restaurdrilor, cari sunt in majoritatea cazurilor ddundtoare monumentalui. 0 singurd utilitate a lor ar fi acea educativd. In inte-

resat ei, ar putea fi reconstruite prti din monumentele arhitectonice

pdstrate pe pdmntal Daciei, cum ar fi, de pildd, o poartd sau un
praetorium de la un castru roman, ori o sectie dinteun amfiteatru.
Dar si aici numai dac interesul stiintific nu se opune.
Utile si necesare sunt, insd, reconstituirile, acolo unde
acestea se pot face in mod absolut sigur. Pentru acest lucra fireste
c e nevoie de observarea atentd a situatiei In care se afld obiectele
cdzute de la local lor original, de fotografiarea si desenarea exactd
a diferitelor straturi, descoperite cu grije i metodic. In aceast
directie, lucrarile arheologice din streindtate au Part un insemnat
pas tnnainte.3)
1) Problema conservrii i restaurgrii monurnentelor istorice a fost
studiat de cAtre d. Alex. Upedatu, Scurtd privire asupra chestiunii conserrestaurdrii monumentelor istorice In Ronidnia, Bucuresti, 1911.

2) In special la Pompei si Ostia. Pentru spturile i sistematizarea

ruinelor de la Ostia vezi instructivul articol al lui G. Calza, in Bull. Com.
di Roma", 1916.
3) Vezi pentru aceasta, interesanta comunicare fctit la Sorbonrie de
ctre J. Colin, al crei resumat e publicat in Revue des tudes latines, 1924,
pp. 162 sqq.

www.digibuc.ro

Dar ceeace e indispenzabil la o lucrare serioasd, e conservarea

si apdrarea de distrugere a monumentelor odatd desgropate. E drept

cd In regiunile noastre problema aceasta e foarte grea. Ori MO

grip- s'ar depune, o conservare pe vreme Indelungatd e aproape
imposibild. In interesul stiintei, MO, conservarea tntocmai a resturilor desgropate se impune mdcar pe vreo cdtiva ani, timp In care
trebuie .0 fie terminatd studiarea si publicarea sdpdturilor si sci fie
posibild si controlarea lor din partea altor specialisti. Astfel nu

Fig. 1. Lucr Arne de conservare la ruinele cldirii Aedes Augustalium

din Sarmizegetusa.

odatd, un amdnunt scdpat sau rdu interpretat de conducdtorul sdpdturilor, poate fi clarificat si pus in valoarea lui juski de cdtre un
al doilea cercettor.
0 incercare, incununatd de succes, am putut face in Tran-

silvania, in aceast privinta, in anul 1928. Multumit sprijinului

acordat de sectiunea pentru Ardeal a Comisiunii Monumentelor Istorice,
a fost tntreprinsd opera de conservare si aparare a resturilor arheo-

logice de la Costesti (D. M. Teodorescu), Cdsei (Em. Panaitescu)

si de la Sarmizegetusa (asistental lima C. Daicovici). Lucrdrile

www.digibuc.ro

Xl

efectuate s'au mdrginit la strictul necesar : punerea sub acoperemnt

a pcirtilor mai gingag sci, pe cdocurea, consolidarea zidurilor ce
amenintau ca. preibuirea. Aceastei consolidare- a fost feicidd de un
meger priceput (prin o tntamplare norocoasd, un italian) cu mate-

rialul original gdsit pe bc, In aa fel, Inc& tnfatiprea zidului sd

nu sufere nimic, dar portiunile consolidate s fie tot4i wor de
recunoscut (vezi fig. no. I, 2 i 3).

Fig. 2. Lucrarile de conservare la ruinele cldirii AedeslAugustalium

din Sarmizegetusa.

0 tot ated de important?'" problemd e aceea a obiectelor eite

din sdpcituri. Cu boat?" utilitatea educative" a muzeelor regionale

a rostului giintific al museelor locale (In curs de aranjare la

Sarmizegetusa), cred, totu#, cd necesitatea unui Museu National
unic la Cluj, care sa dea o icoand fideld a istoriei a manifestdrilor multiple ale culturii i civilisatiel romane din Dacia Superior,
se va impune hotrttor. Central cultural l universitar al Transitvaniei, cu un Institut de Studii Clasice format, e deadreptul predestinat ca sd adeiposteascd acest Museu.

www.digibuc.ro

XII

Am alutat sa areit -in aceste pagini cdteva din problemele

fundamentale ale arheologiei din 7 ransilvania, tn constiinta datoriei

Fig. 3. Lucrri de conservare si consolidare la turnul unei

porti a Castrului de la CAsei.

stiintifice pe care o avem de a trezi interesul pentru scipdturile si

cercetdrile arheologice, cdci dela rezultatul acestpr cercetdri asteptdm

lumina care sd dea viatd trecutului dacic si roman.

Em. Panaitescu.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro