Zeina
Gliadina
din grau
Glicocol
Alanina
Izoleucina
Leucina
Valina
Serina
Treonina
Acid aspartic
Acid glutamic
Arginina
Lizina
Cisteina + cistina
Metionina
Fenilalanina
0.00
9.9
4.3
23.7
2.4
2.4
3.4
35.6
1.6
0.00
0.8
2.4
6.4
1.0
2.5
4.7
3.0
0.1
3.0
1.4
20.7
3.2
0.6
2.3
2.3
2.5
Tirozina
Triptofan
Histidina
Prolina
Oxiprolina
5.0
0.1
0.9
9-12
1.0
3.1
0.9
2.1
13.2
-
4.3
1.5
2.9
4.3
-
8.7
3.6
2.7
-
3.1
1.2
2.1
6.0
-
5.06
0.50
4.00
4.75
-
Toti aminoacizii sunt substante solide, incolore, cristalizate. Forma cristalelor este
caracteristica pentru fiecare aminoacid. Se topesc la temperature ridicate (>200C), cu
descompunere, nu pot fi distilate nici chiar in vid. Punctul de topire al cristalelor nu
constituie un criteriu de diferentiere intre ei.
Aminoacizii se folosesc in medicina pentru prepararea unor medicamente si
pentru alimentatia artificiala in anumite imbolnaviri ale sistemului digestive, in caz de
interventii chirurgicale etc. se folosesc in alimentatie, pentru suplimentarea unor produse
deficitare in aminoacizi esentiali, pentru accentuarea aromelor, pentru preparea supelor
concentrate, a alimentelor pentru copii, alimentatia dietetica pentru cosmonauti, ca
antioxidanti la prepararea conservelor si bauturilor.
Cantitati mari de aminoacizi se folosesc in zootehnie, pentru obtinerea
concentratelor furajere si pentru a mari digestibilitatea furajelor bogate in hidrati de
carbon si sarace in proteinecomplete. Se folosesc, de asemenea, pentru prepararea unor
medii bacteriologice necesare depistarii unor boli.
Acidul glutamic (acidul -aminoglutaric)
Acest aminoacid face parte din clasa aminoacizilor monoaminodicarboxilici.
A fost izolat in anul 1866 de Ritthausen din hidrolizatul cleiului de amidon obtinut din
endospermul de grau, iar in 1890 Wolf realizeaza sinteza lui in laborator. Este un
aminoacid deosebit de raspandit in produsele naturale si care indeplineste un rol
important in metabolism. Se intalneste, de asemenea , in structura glutationului, iar sub
forma de sare monosodica se utilizeaza in alimentatie drept condiment.
Glutamina (acidul -amido--aminoglutaric) a fost descoperita cu 17 ani mai
tarziu decat acidul glutamic si izolata din sucul de sfecla in anul 1883 de catre Schultze si
Bosshard. Prezenta ei in proteinele native a fost demonstrate de catre Damodaran si altii
(1932) care au reusit sa o separe din hidrolizatele enzimatice ale edestinei.
Glutamina se formeaza prin amidarea acidului glutamic si se gaseste in stare
libera in tesuturile vegetale si animale. Ea se intalneste in structura proteinelor, indeosebi,
a proteinelor de origine vegetala, iar in sangele mamiferelor constituie unul din
componentii principali ai aminoacizilor sanguini.
Glutamina se caracterizeaza printr-o mare labilitate a gruparii amido, putand fi
usor ciclizata cu formarea sari de amoniu a acidului pirolidin-carbonic. Aceasta ciclizare
a glutaminei in vitro este catalizata de fosfati si de alti anioni.
Aceasta reactie este folosita pentru a bloca gruparea carboxilica din aminoacid.
Reactia cu alcoolii (esterificare)
NH3 trece in uree sau acid uric pentru a se elimina din organism pentru ca este
toxic.-cetoacidul (acizii) sunt folositi in diverse scopuri, unul din aceste scopuri este
participarea la sinteza grasimilor.
Transaminarea enzimele care catalizeaza aceasta reactie biochimica se numesc
transaminaze si ele participa la mutarea unei grupari aminice de la o molecula la alta
molecula.
Reactia de decarboxilare
10
Glucoza
Este o sursa excelenta de carbon si energie, foarte mult utilizatapentru stimularea
cresterii microbiene, uneori constituind chiar precursorul in biosinteza. Insa, glucoza
poate genera si efecte nedorite, de tipul inhibitiei de substrat, indezirabile la producerea
unor metabolite secundari, efecte care pot fi diminuate prin doua cai:
-modelarea adaosului de glucoza pe intreaga durata a etapei de crestere a biomasei, astfel
incat sa se realizeze viteze maxime de crestere si sa se reduca la minim contratia
glucozei;
-utilizarea zaharurilor cu viteza lenta de metabolizare, cum ar fi lactoza, care prin
hidroliza enzimatica elibereaza glucoza si galactoza in concentratii departe de valoarea
inhibitorie.
Sursele comerciale de glucoza sunt: siropul de glucoza cu 32-40% (uneori 50%)
glucoza, glucoza solida cu un continut de 65-66% si glucoza cristalizata cu 99-100%
glucoza. Compozitia glucozei utilizabila ca substrat in procesele fermentative este redata
in tabelul de mai jos.[ 6; 62]
Componenti
D-glucoza
D-fructoza
Maltoza
Dextrina (max admis)
Continut %
Dextroza hidrat cristalizata
Dextroza din amidon de
cartofi sau cereale
99-100
65-66
0
3
0
9-10
0
22
Melasa
Face parte din grupul dizaharidelor, este foarte accesibila economic, ea contine, in
afara zaharozei, o serie de alti componenti, cum ar fi: zahar invertit (amestec de Dglucoza si D-fructoza), betaine (betainele sunt derivati metilati cuaternari ai
aminoacizilor), aminoacizi, acizi organici. Compozitia melasei utilizabila ca sursa de
carbon si energie (melasa rezultata de la obtinerea zaharuui brut si melasa rezultata de la
rafinarea zaharului) este prezentata in tabelul urmator:
Compozitia procentuala a melasei ca surasa de carbon si energie
Si valoarea pH-ului:
Componente
Substante solide
Zaharoza
Zahar invertit
Rafinoza
Sursa de melasa
Separare zahar brut
Rafinare zahar
78,90 8620
79,50 82,20
43,80 54,40
50,00 54,60
1,19 4,50
0,12 1,56
0 2,75
1,24 1,54
11
Azot total
Cenusa
Valoare pH
0,82 1,90
5,30 9,60
6,4 8,1
1,45 1,65
11,14 14,33
7,5 8,5
Surse de azot
Necesarul de azot dintr-un mediu de cultura este asigurat de sursele organice
naturale sau sintetice si din sursele anorganice. Microorganismele sunt capabile, in mod
obisnuit, sa biosintetizeze toate tipurile de molecule cu azot (aminoacizi, proteine)
plecand de la ionul amoniu (NH4+), in functie de energia existenta, timp si gradul de
tratare mutagena a susei cultivate.
Viteza de crestere a microorganismelor capata, insa, valori ridicate numai daca in
mediu se gasesc sursele necesare de azot organic. In medii sintetice, utilizate in laborator,
ionul amoniu este introdus, in principal, sub forma de clorura, fosfat, sulfat sau azotat, in
timp ce in culturile industriale necesarul de azot este asigurat, preponderant, de sursele
naturale, cum ar fi: extractul de porumb, faina de soia, de arahide, de bumbac, de orez, de
secara, de lucerna etc., cu adaosurile de saruri de amoniu mentionate anterior. Aceste
surse naturale sunt bogate in proteine si aminoacizi, continand si acizi nucleici, vitamine,
oligoelemente, lipide, zaharuri, compusi cu sulf si fosfor, dupa cum este redat in
urmatorul tabel pentru faina de soia utilizata ca sursa de azot pentru obtinerea acidului
glutamic.
Compozitia surselor naturale de azot (% fata de s.u.)
Sursa de
N
Faina de
soia
Proteine
42
Mat.
grase
3,5
Aminoacizi
Ca
Na
Mg
0,54 2,40
0,2
0,28
1,7
0,21 0,32
P
0,6
12
Saruri minerale
Rolul jucat de sarurile minerale in procesele de biosinteza este foarte important si se
caracterizeaza prin aceea ca acesti compusi pot reprezenta surse de:
- elemente constitutive ale produselor;
- elemente constitutive ale biomaselor;
- reglatori ai presiunii osmotice si ai permeabilitatii membranelor celulare;
- modificatori de pH;
- intermediary ai reactiilor de oxido reducere;
- agenti de complexare si de precipitare;
- cofactori ai sistemelor enzimatice metaloenzime.
Biotina si tiamina
Characteristic pentru procesul de biosinteza al acidului glutamic este influenta
deosebita a tiaminei si biotinei. Continutul de tiamina influenteaza direct procesul de
crestere a masei celulare, iar concentratia optima a tiaminei este de 40 50 mg/L. biotina
este unul din factorii care dirijeaza procesul de biosinteza spre un anumit aminoacid, in
fuctie de concentratia in care se gaseste. Cresterea continutului de biotina in mediul de
cultura are ca effect scaderea concentratiei in acid glutamic.
Sterilizarea mediului de cultura
Sterilizarea mediului de cultura se face in instalatia de sterilizare la 120 125 C.
Sterilizarea presupune distrugerea sau indepartarea totala a microorganismelor
straine ce pot infecta mediul de cultura.
Desi theoretic sterilizarea mediilor de cultura se poate realize prin metode
mecanice (filtrare, centrifugare, flotatie), termice, cu agenti chimici bactericizi, cu radiatii
X, , , radiatii UV, aplicatii practice au gasit numai procedeele termice de sterilizare.
Sterilizarea termica prezinta, insa, si o serie de inconveniente, generate in special, de
reactiile secundare de degradare care au loc in timpul procesului de sterilizare.
Pentru sterilizarea mediului de cultura pregatit pentru obtinerea acidului glutamic
se prezinta instalatia de sterilizare la 120 125 C, deoarece aceasta prezinta o serie de
avantaje cum ar fi: simplitatea, usurinta in exploatare a utilajelor de sterilizare si
realizarea gradului de sterilizare dorit.
Instalatia de sterilizare a mediului de cultura la 120 - 125C
Este alcatuita din coloana de sterilizare (1), mentinator (2) si racitor (3). Coloana
de sterilizare este conceputa din doua tevi concentrice, prin teava interioara fiind introdus
aburul, mediul de cultura circuland prin spatial dintre cele doua tevi. Incalzirea mediului
se face prin barbotarea aburului de 5 ata prin intermediul fantelor practicate pe teava
interioara, acesta fiind dirijat tangential si uniform cu ajutorul unui snec montat pe
exteriorul tevii. Mediul stationeaza in coloana 4 6 secunde, dupa care patrunde in
mentinator, unde ramane 15 20 minute pentru perfectarea procesului de sterilizare.
13
In final, mediul este racit intr-un schimbator de caldura tip teava in teava, la 35 40C,
temperatura cu care este introdus in fermentator.
Instalatia de sterilizare a mediului de cultura la 120 125 C
Din diagrama timp temperatura, se observa ca, in aceasta instalatie , contributia fazei de
incalzire si racier la performanta procesului de sterilizare este de 5 6 %, astfel incat se
poate considera ca sterilizarea se realizeaza aproape in totalitate in faza de mentinere.
Diagrama timp temperatura pentru sterilizarea continua la 120 125 C
14
Sterilizarea aerului
Studiind procesul de sterilizare a aerului, Aiba a determinat speciile representative
de bacterii si spori care trebuiesc indepartate in mod obligatoriu, pentru a putea fi
asigurate conditiile unei fermentatii aseptice.
Cu toate ca sterilizarea aerului se poate realiza atat prin procedee termice cat si
prin filtare, metoda cea mai utilizata in industrie este filtrarea. Pentru sterilizare prin
filtrare se pot folosi urmatoarele materiale filtrante:
- fibre de sticla cu diametru cuprins intre 5 si 18 ;
- nitrat de celuloza, pentru filtru cu membrane;
- teflon cu o mare rezistenta termica (pana la 300C) si character hidrofob, utilizat
sub forma de folii de Teflon sau in amestec cu polietilena;
- poliamida (naylon), caracterizata prin rezistenta termica, hidrofobicitate,
elasticitate si durabilitate.
Pentru sterilizarea aerului prin filtrare, in principiu, exista trei tipuri de filter cu
aplicabilitate practica si anume:
- filtru cu fibra de sticla;
- filtre disc cu membrane (filter absolute);
- filtre tip lumanare.
Filtrul cu fibre de sticla
Este alcatuit dintr-un strat de material filtrant fixat intre doua site, sustinute de
doua placi perforate (diametrul perforatiilor este de 0,7 0,8 cm). filtrul este prevazut cu
manta de incalzire, care permite uscarea materialului filtrant sterilizat cu abur direct.
Acest tip de filtru, indicat pentru industria de biosinteza, ofera posibilitatea sterilizarii
unor debite ridicate de aer, realizarea unui grad avansat de purificare si durata indelungata
de functionare. Dezavantajul filtrului cu fibre sunt: operatii complicate la schimbarea
fibrelor de sticla (durata 2,5 3 ore), manipularea neplacuta a fibrelor de sticla si
anularea efectului de sterilizare dupa umezirea materialului fibros.
15
Fermentatia
Procesul de crestere a microorganismelor pe medii de cultura, cu scopul de a
biosintetiza diversi produsi, poarta denumirea de fermentatie.
Termenul de crestere este adecvat numai pentru microorganismele individuale. La
bacterii, prin crestere se intelege o anumita succesiune de fenomene prin care celula
individuala creste in marime o anumita perioada, dupa care se divide in doi indivizi
capabili sa reia acelasi ciclu.
Sub alt aspect, procesul de crestere a microorganismelor reprezinta rezultatul
interactiunii dintre celula individuala si mediul de cultura. Aplicarea legilor
termodinamicii, cineticii si transferului de masa, impuls si energie demonstreaza ca
mediul de cultura, pri compoziti, temperatura, prsiune si concentratii de substrat
limitative, afecteaza direct cresterea microorganismelor si performanta elaborarii
produselor utile.
In practica, este foarte comod sa se urmareasca ciclul de crestere prin
determinarea numarului de microorganisme sau a acumularii acestora in timp. Daca de
reprezinta grafic cresterea in timp a numarului de microorganisme se obtin curbele din
figura de mai jos, alura acestora fiind influentata de metoda de masurare utilizata. Curba
16
17
18
19
20
Sporul bacterian poate fi si o forma de repaos, ea poate sa apara la multe alte specii
bacteriene, in conditii nefavorabile de mediu.
-
21
Tipul
Sortul
Aspect
Culoare
Umiditate, %, max
Azot, raportat la s.u., %, min
Fier,%, max
Biuret,%, max
Substante insolubile in apa,%, max
Alcalinitate (NH3),%, max
Sulfati
Punct de topire, C
A
I
Cristale
Alba
0,2
46,4
0,0004
0,5
0,01
0,015
Lipsa
132134
B
II
fine
alba
0,5
46,3
0,0004
0,9
0,02
0,02
Lipsa
132134
I
Granule
Alba
0,5
46,2
0,0004
0,9
0,05
Lipsa
132134
II
Granule
Alba
0,5
46,2
0,0004
1,5
0,02
Lipsa
132134
Sulfat de amoniu
Conform STAS 931 75 sulfatul de amoniu prezinta urmatoarele caracteristici:
- se prezinta sub forma de cristale de culoare alba-galbuie pana la portocalie;
- se livreaza in doua tipuri: ethnic si alimentar.
Conditiile tehnice de calitate sunt prezentate in urmatorl tabel:
Tipul
Umiditate,%, max
Sulfat de amoniu,%, min
Acid sulfuric liber,%, max
Arsen,%, max
Fier,%, max
Tehnic
0,6
99,0
0,03
0,005
0,025
Alimentar
0,6
99,2
0,03
0,001
0,025
Extract de porumb
Constituentii extractului de porumb sunt prezentati in urmatorul tabel:
Constituenti g/100g extract
Substanta uscata
Cenusa
Azot total
Zahar total (exprimat ca glucoza)
Acid lactic
Aciditate (ml sol. NaOH 0,1N/100g) extract
Fe
P
Ca
Zn
K
SO2
Sedimente solide
%
46 49,6
8,04 10,43
3,33 3,67
4,00 4,70
0,74 4,39
11,6 19,3
0,009 0,02
1,5 1,9
0,02 0,07
0,05 0,012
2,0 2,5
0,02
38,4 52,9
22
Conditii de admisibilitate
Calitatea I
Calitatea II
Lichid opalescent de culoare galbuie
48
45
0,1
0,3
0,15
0,2
lipsa
lipsa
Sulfat de Fier
Conform STAS 2189 80 sulfatul de Fier ethnic se livreaza in trei calitati:
calitate superioara;
calitatea I;
calitatea II.
Conditiile tehnice de calitate care trebuie sa le indeplineasca sunt prezentate in
urmatorul tabel:
-
Calitatea
Aspect
Culoare
Sulfat de Fe(II)[FeSO4 7H2O],%, min
Sulfat de Fe(III)[Fe(SO4)3],%, max
Substante insolubile in apa,%, max
Acid sulfuric liber,%, max
Superipoara
Microcristale
Verde deschis
98,5
0,5
0,1
0,1
I
Microcristale
Cenusiu-verzuie
97,5
0,2
0,2
II
Microcristale
Cenusie
95
0,2
0,3
23
Acid clorhidric
Conform STAS 339 80, dupa modul de fabricare, acidul clorhidric se clasifica in
doua tipuri:
- acid clorhidric de sinteza;
- acid clorhidric rezultat din clorurari organice, care dupa provenienta se fabrica si
se livreaza in trei sorturi: A, B si C.
Acidul clorhidric de sinteza se livreaza in trei calitati:
- I, II si III
Acidul clorhidric rezultat din clorurari organice se livreaza in urmatoarele calitati:
- sortul A, in trei calitati: I, II si III;
- sortul B in patru calitati: I, II, III, IV.
Conditii tehnice de calitate:
Calitatea
Aspect
Culoare
Acid clorhidric, %, min
Acid sulfuric, %, max
Fier, %, max
SO2, %, max
Arsen
Clor
I
Incolor pana la
galben-verzui
32
0,04
0,005
0,05
Lipsa
Lipsa
II
III
Lichid transparent
Galben-verzui pana Galben-verzui pana
la galben
la galben-portocaliu
31
28
0,2
0,5
0,008
0,05
0,007
0,1
Lipsa
Lipsa
-
Acid sulfuric
Conform STAS 97 80, dupa continutul de acid sulfuric monohidrat, acidul
sulfuric se livreaza in patru tipuri:
- tip 98;
- tip 96;
- tip 92;
- tip 73.
Conditii tehnice de calitate privind acidul sulfuric:
Tipul
Aspect
Culoare
Densitate, g/cm3
Acid sulfuric monohidrat, %
SO2, %, max
Fier, %, max
Reziduu de calcinare, %
Arsen, %, max
98
1,836
98
0,1
0,02
0,1
0,001
96
92
73
Lichid uleios, limpede sau opalescent
Conform STAS 9482 74
1,835
1,824
1,634
96
92
73
0,1
0,1
0,02
0,02
0,15
0,15
0,001
0,001
-
24
Carbune activ
Conform STAS 3682 80, carbunele activ vegetal sub forma de praf, obtinut prin
activarea mangalului cu vapori de apa, acizi minerali se livreaza in sapte tipuri:
- tip I;
- tip II;
- tip III;
- tip IV;
- tip V;
- tip VI;
- tip VII.
Carbunele activ de tipurile I - IV sunt utilizate in special in industria
medicamentelor, cele de tip V si VI in industria alimentara sic el de tipul VII este utilizat
in industria miniera.
Conditiile tehnice de calitate ale carbunelui activ sunt prezentate in tabelul
urmator:
Denumire caracteristici
Uniditate, %, max
Cenusa, %, max
Reziduu pe sita, %, max
pH
Substante insolubile in
apa,%
Substante solubile in
HCl, %
Metale grele, %, max
Fier, %, max
Cloruri, %, max
Arsen
Conditi de admisibilitate
Tipul
III
IV
V
15
15
12
15
15
12
16
16
16
8-11
8-11
8-11
3
4
-
I
15
6
16
6,5-7
1
II
10
8
16
8-11
3
0,001
0,06
0,008
lipsa
0,001
0,01
0,008
lipsa
0,001
0,06
0,02
lipsa
0,001
0,1
0,02
lipsa
VI
12
8
16
4,5-6
-
VII
12
15
16
8-11
-
lipsa
0,001
0,12
lipsa
25
26
dCp
k 2 Cc
d
27
Cc
Vp
C E Cs
k 1 k 2
Cs
k 1
k Cc C E
dCp
V Cs
k 2 Cc 2
k 1 k 2
k
d
Cs Ks 2 Cs
k 1
k 1
k2
k 1
KM constanta Machaelis-Menten
Constanta KM este egala cu constanta de echilibru Ks numai atunci cand k2 <<
k+1. Cu cat valoarea lui KM este mai mica, cu atat este mai mare afinitatea enzimei pentru
substrat. Introducand constanta KM se obtine:
Vp
dCp
V Cs
d
K M Cs
28
max
Cs
Ks Cs
29
Substratul limitativ poate fi sursa de carbon si energie (glucoza, alcool. Nparafine), un aminoacid essential (triptofan, arginina), oxigenul, fosforul sau azotul
anorganic.
Tinand seama de faptul ca viteza specifica de crestere este definita prin relatia:
1 dCx
30
31
Randamente
80%
100%
85%
90%
100%
85%
85%
90%
95%
Calcule preliminare
Productia=38 t/an=38000kg/an
FAT=330 zile
ns
FAT 24 330 24
77,6 78
ts
102
sarje
ts=tf+taux=92+12=102 ore
FAT fond annual de timp, ts durata unei sarje, tf durata fermentatiei (90 ore),
taux timpi auxiliari (10 15 ore)
Productia pe sarja, Ps
Ps
Pan 38000
487,1795kg / sarja
ns
78
Productia in fermentator, Pf
Pf
Ps 487,1795
1288,4938kg / sarja
g
0,3781
Pf
P
1288,4938
21,4749m 3
60
32
20C998 kg/m3
30C996 kg/m3
28 C
998 996
28 20 998 996,4kg / m 3
20 30
21397,5904 10
2139,7590kg / sarja
100
Extract de porumb:
100 kg1,25% extract
21397,5904kgx1
x1
21397,5904 1,25
267,4699kg / sarja
100
Hidrolizat de caseina
100 kg0,5% hidrolizat
21397,5904 kgx2
x2
21397,5904 0,5
106,9880kg / sarja
100
Ulei
100 kg0,1% ulei
21397,5904 kgx3
33
21397,5904 0,1
21,3976kg / sarja
100
x3
Uree
100 kg0,8% uree
21397,5904 kgx4
x4
21397,5904 0,8
171,1807kg / sarja
100
21397,5904 0,1
21,3976kg / sarja
100
Sulfat de Mn 7H2O
100 kg0,7% sulfat
21397,5904 kgx6
x6
21397,5904 0,7
149,7831kg / sarja
100
Apa
100 kg86,55% apa
21397,5904 kgy
y
21397,5904 86,55
18519,6145kg / sarja
100
Marimi intrate
Glucoza
Extract de porumb
Hidrolizat de caeina
Ulei
Uree
Fosfat diacid de K
Sulfat de Mn 7H2O
Apa
Total
Kg/sarja
2139,7590
267,4699
106,9880
21,3976
171,1807
21,3976
149,7831
18519,6145
21397,5904
Marimi iesite
Glucoza
Extract de porumb
Hidrolizat de caeina
Ulei
Uree
Fosfat diacid de K
Sulfat de Mn 7H2O
Apa
Total
Kg/sarja
2139,7590
267,4699
106,9880
21,3976
171,1807
21,3976
149,7831
18519,6145
21397,5904
34
Marimi intrate
Glucoza
Extract de porumb
Hidrolizat de caeina
Ulei
Uree
Fosfat diacid de K
Sulfat de Mn 7H2O
Apa
Total
Kg/sarja
2353,7349
294,2169
117,6868
21,3976
188,2988
21,3976
149,7831
18251,0747
21397,5904
Marimi iesite
Glucoza
Extract de porumb
Hidrolizat de caeina
Ulei
Uree
Fosfat diacid de K
Sulfat de Mn 7H2O
Apa
Total
Kg/sarja
2353,7349
294,2169
117,6868
21,3976
188,2988
21,3976
149,7831
18251,0747
21397,5904
Marimi iesite
Glucoza
Extract de porumb
Hidrolizat de caeina
Ulei
Uree
Fosfat diacid de K
Sulfat de Mn 7H2O
Apa
Total
Kg/sarja
2353,7349
294,2169
117,6868
21,3976
188,2988
21,3976
149,7831
18251,0747
21397,5904
Kg/sarja
2353,7349
294,2169
117,6868
21,3976
188,2988
21,3976
149,7831
18251,0747
21397,5904
3. Fermentatie
3.1. Necesarul de aer (1l aer/l Mdc min)
1l Mdc=10-3m3 Mdc
1l aer=10-3m3 Mdc aer
Vu=21,4749 m321,4749 m3 aer
1 minVaer
35
5400 1
5400m 3 aer
1
aer Vaer 7282,44kg
aer 0
T0 p
273 1,15
1,293
1,3486kg / m 3
T p0
301 1
0 1,293kg / m 3
T0 273K
T 273 28 301K
p0 1atm
p 1,15atm
3.2. Biomasa
Cx=20g substanta uscata/l
(20% substanta uscata + 80% apa)
100g celule20g s.u.
Xg celule20g s.u.
X=100 g celule
1l Mdc = 10-3m3 Mdc100g celule
21,4749m3 Mdcy g celule
21,4749 100
2147490 gcelule 2147,49kg
1 10 3
M biomasa 2147,49kg
y
7282,44 0,01
72,8244kg
1
M H 2Oevaporata 72,8244kg
Marimi intrate
Mediu de cultura
Inocul
Kg/sarja
19527,8314
2139,7590
Marimi iesite
Lichid de fermentatie
(Acid glutamic)
Kg/sarja
19177,276
(1288,4938)
36
Aer
7282,44
Total
28680,0304
Biomasa
Aer
Apa evaporata
Total
2147,49
7282,44
72,8244
28680,0304
4. Filtrare
0,8(80%)
M biomasa
2147,49
2684,3625kg / sarja
0,8
0,8
M ldf 0,2 M pp 19177,276 0,2 2684,3625 18640,4035kg / sarja
Marimi intrate
Lichid de fermentatie
(Acid glutamic)
Biomasa
Total
Kg/sarja
19177,276
(1288,4938)
2147,49
21324,766
Marimi iesite
Precipitat
Filtrat
(Acid glutamic)
Total
Kg/sarja
2684,3625
18640,4035
(1030,7950)
21324,766
5. Cristalizare
Fermentatia are loc la pH=7
0,85(85%)
pH 7
pH 3,2
pH 3,8
pH log[ H ] 1,58 10 4 ioniH / l
37
1mol.............1[ H ]
xmol.............1,58 10 5 [ H ]
x 1,58 10 4
10 3 m 3 filtrat....................1,58 10 4 moliHCl
18,7078m 3 filtrat ............... ymoli
18,7078 1,58 10 4
2,9558moliHCl
10 3
M filtrat 18640,4035
V filtrat
18,7078m 3
996,4
2,9558 36,5 107,8867 M HCl 36,5% 0,1079 kg
y
HCl10%
md
md 100 M HCl 36,5% 100 0,1079 100
100 ms
1,079kg / sarja
ms
C
10
10
M HCl10% 1,079kg / sarja
Solutii acide
Mfiltrate MA.G. + MHCl 10% = 18640,4035 876,1758 + 1,079 = 17765,3067 kg/sarja
b = 876,1758
Marimi intrate
Filtrat
(Acid glutamic)
HCl
Total
Kg/sarja
18640,4035
(1030,7950)
1,079
18641,4825
Marimi iesite
Precipitat
(Acid glutamic)
Solutii acide
Total
Kg/sarja
876,1758
(876,1758)
17765,3067
18641,4825
6. Filtrare
0,9(90%)
M A.G .
M AG 0.9 876,1758 0,9
985,6978kg / sarja
0,8
0,8
0,8
M sol .acide 0,2 M pp 0,1 M AG
Marimi intrate
Precipitat
(Acid glutamic)
Solutii acide
Tanasa Lucian Gr 2404
Kg/sarja
876,1758
(876,1758)
17765,3067
Marimi iesite
Precipitat
(Acid glutamic)
Filtrat
Kg/sarja
985,6978
(788,5582)
17655,7847
38
Total
18641,4825
Total
18641,4825
7. Dizolvare in NaOH
1(100%)
C5 H 9 O4 N 2 NaOH C5 H 7 O4 NNa 2 H 2 O
147
c
2 40
x
191
y
2 18
z
c 2 40 788,5582 2 40
429,1473
147
147
c 10%
md
md 100 M NaOH 100 450,6047 100
100 ms
ms
C
10
10
M sol . NaOH .10% 4506,047
C
mH
1024,5892
147
147
x 2 18 429,1473 2 18
z z
193,1163
2 40
2 40
Sol.glutamat 4055,4423 (0,05 429,1473) 193,1163 197,1396 1024,5892 5491,7448
y y
Marimi intrate
Precipitat
(Acid glutamic)
NaOH
Total
Kg/sarja
985,6978
(788,5582)
4506,047
5491,7448
Marimi iesite
Solutie glutamat
(Acid glutamic)
Kg/sarja
5491,7448
(1024,5892)
Total
5491,7448
8. Purificare si filtrare
0,85(85%)
carbune
int rodus
pp
pp
pp
filt rat
M
M
0, 2 M
car bu ne
carbune
filt rat
gluta mat
0, 2
0,
15
0,8
2402,6384 kg /
glut amat
5491
,7448
0,
15
0,
15 549
4187 , 4554 kg
so l . glut amat
pierdu ta
0,
15
39
glu
Marimi intrate
Solutie glutamat
(Acid glutamic)
Carbune
Total
Kg/sarja
5491,7448
(1024,5892)
1098,3490
6590,0938
Marimi iesite
Precipitat
Filtrat
(Acid glutamic)
Total
Kg/sarja
2402,6384
4187,4554
(870,9008)
6590,0938
9. Cristalizare
0,85(85%)
C5 H 7 O4 NNa 2 2 HCl C5 H 9 O4 N 2 NaCl
191
e
2 36,5
x
147
y
2 58,5
z
(0,05x)
40
exces
36,5
t
58,5
u
18
v
19,5798
40
40
870,9008 2 36,5
x
332,8574
191
870,9008 147
y
670,2744
191
332,8574 2 58,5
533,4838
2 36,5
HCl.10%
md
md 100 M HCl 100 352,4372 100
C
100 ms
3542,372kg / sarja
ms
C
10
10
m H 2O M saol . HCl .10% M HCL.36, 5% 3524,372 352,4372 3171,9348kg / sarja.H 2 O
z
M sol .acide M filtrat M AG M sol . HCl .10% 4178,4554 670,2744 3524,372 7041,553
Marimi intrate
Filtrat
(Acid glutamic)
HCl 10%
Total
Kg/sarja
4187,4554
(870,9008)
3524,372
7711,8274
Marimi iesite
Precipitat
(Acid glutamic)
Solutii acide
Total
Kg/sarja
670,2744
569,7330
7041,553
7711,8274
10. Centrifugare
40
0,9(90%)
M AG
M AG 0,9
Marimi intrate
Precipitat
(Acid glutamic)
Solutii acide
Total
Kg/sarja
569,7330
(569,7330)
7041,553
7611,286
Marimi iesite
Precipitat
(Acid glutamic)
Filtrat
Total
Kg/sarja
569,7330
(512,7597)
7041,553
7611,286
11. Uscare
0,95(95%)
M H O 0,1 M pp M AG . pierdut 0,1 569,7330 (0,05 512,7597) 82,6113 kg / sarja
2
Marimi intrate
Precipitat
(Acid glutamic)
Total
Kg/sarja
569,7330
(512,7597)
569,7330
Marimi iesite
Acid glutamic
Uminditate
Total
Kg/sarja
487,1217
82,6113
569,7330
Marimi intrate
Glucoza
Extract de porumb
Hidrolizat de caseina
Ulei
Uree
Fosfat diacid de K
Sulfat de Mn 7H2O
Apa
Aer
HCl
NaOH
Carbune activ
Consumuri specifice
4,8315
0,6039
0,2416
0,0492
0,3865
0,0439
0,3066
38,0139
14,9482
7,2342
9,2493
2,5451
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
Fier
m1 m2
100
m 10 6
52
0,00017 V
100
m
53
0,036461 V
100 0,7435 A,[%]
m
54
H 2 SO4
0,4202 m1
100,%
m
55
Aburul, apa, aerul comprimat si energia electrica folosite in industria chimica sunt
inglobate in denumirea de utilitati.
Toate utilitatile sunt considerate ca facand parte din sfera problemelor energetice
ale unei intreprinderi.
56
1. Apa
Se utilizeaza apa pentru racirea masei de reactie in timpul fermentatiei. Apa de
racire poate proveni din fantani de adancime, temperatura ei se mentine inter 10 15C in
tot anul, sau apa de la turnurile de racier, cand se recircula avand temperatura in timpul
verii 25-30C. Pentru evitarea formarii crustei, temperatura apei la iesire din aparate nu
trebuie sa depaseasca 50C.
Racirile cu apa industriala se pot realize pana la 35-40C. Apa este un agent
termic cu capacitate calorica mare, usor de procurat. Se utilizeaza si apa de incendiu, apa
potabila, apa tehnologica.
2. Aburul
Aburul este cel mai utilizat agent de incalzire si poate fi: abur umed, abur saturat,
abur supraincalzit.
Aburul umed contine picaturi de apa si rezulta de la turbinele cu contra presiune
sau din aperatiile de evaporare, ca produs secundar. Este cunoscut si sub denumirea de
abur mort.
Aburul saturat este frecvent folosit ca agent de incalzire, avand caldura latenta da
condensare mare si coeficienti individuali de transfer de caldura mari. Temperatura
aburului saturat poate fi reglata usor prin modificarea presiunii. Incalzirea cu abur se
poate realize direct, prin barbotare, sau indirect, prin intermediul unei suprafete ce separa
cele doua fluide.
Aburul supraincalzit cedeaza, in prima faza caldura sensibila de racier, pana la
atingerea temperaturii de saturatie, cand coeficientul individual de transfer de caldura este
mic si apoi caldura latenta prin condensare.
3. Energia electrica
Aceasta reprezinta una din formele de energie cele mai folosite in industria
chimica datorita usurintei de transport la distante mari si la punctele de consum si
randamentelor mari cu care poate fi transformata in energie mecanica, termica sau
luminoasa.
Energia electrica transformata in energie mecanica este utilizata la actionarea
electromotoarelor cu care sunt dotate pompele si reactorul cu agitare mecanica. Se
utilizeaza energie electrica pentru iluminat (220V) si pentru motoare (360V).
4.Aerul comprimat
Aerul comprimat se utilizeaza in urmatoarele scopuri:
- amestecare pneumatica;
- materie prima tehnologica;
- uscare;
- diferite scopuri: curatirea utilajelor;
- purtator de energie (pentru actionarea aparatelor de masura si reglare, in atelierul
mechanic etc.)
57
58
Procesele chimice de epurare sunt acelea in care poluantii sunt transformati in alte
substante mai usor de separate, cu nocivitate mai scazuta.
Aici intra:
- oxidarea se utilizeaza reactivi cum ar fi clorul, ozonul, dioxidul de clor,
permanganatul de potasiu, deoarece, deoarece utilizarea lor se bazeaza pe reactia
de oxidare a carei finalitate este atat dezinfectarea apei, cat si trecerea unor
compusi din solutie in precipitat;
- schimbul ionic epurarea apelor reziduale prin schimb ionic se bazeaza pe
reactiile ce au loc intre ionii din apa mineralizata si schimbatorii de ioni formand
o noua substanta care va diminua astfel concentratia acestora in apa supusa
tratarii.
Procese biologice
Substantele organice pot fi indepartate din apa de catre microorganismele care le
utilizeaza ca hrana, respectiv ca sursa de carbon.
Epurarea se desfasoara prin reactii de descompunere si de sinteza, mijlocite de
enzime, catalizatori biologici generate de celulele vii.
Se disting doua tipuri de procese biologice:
- procese aerobe
59
procese anaerobe
60
61
62
63
64
unr amestecuri de lichide cu gaze sau lichide cu substante solide, insa procesul si
rapiditatea aplicarii sunt factorii hotaratori ai stingerii incendiilor.
Cele mai raspandite substante stingatoare, sunt: apa, aburul, solutiile apoase de
saruri, bioxidul de carbon, spuma chimica sau mecanica, prfurile stingatoare.
Apa folosirea apei la stigerea incendiilor se bazeaza pe proprietatile ai de racier
si izolare termica. Proprietatile de racier a apei se datoresc capacitatii de absorbtie a
caldurii si caldurii latente de vaporizare, care au o valoare importanta. Racirea
suprafetelor aprinse va fi cu atat mai mare, cu cat cantitatea de apa transformata in vapori
va fi mai mare.
Desi apa poseda astfel de calitati pentru stingerea incendiilor, totusi domeniul ei
de utilizare in acest scop este limitat. Produsele petroliere si dizolvantii organici neiscibili
cu apa, avand o densitate mai mica, plutesca la suprafata apei si ard in continuare. Apa
folosita la stingerea incendiilor contine saruri, deci ea este buna conducatoare de
electricitate, din acest moriv folosirea ei la stingerea incendiilor produse in instalatii de
inalta tensiune trebuie sa se faca utilizandu-se dispozitive speciale.
Unele substante reactioneaza violent cu apa, producand o degajare mare de
caldura si de gaze, care pot da nastere incendiilor si exploziilor. Astfel, carbura de calciu
(carbidul) reactioneaza cu apa degajand acetilena si caldura.
La stingerea incendiilor se folosesc jeturi de apa compacte sau pulverizate.
Aburul stingerea incendiilor cu ajutorul aburului se bazeaza pe reducerea
concentratiei de oxigen din zonele de ardere (la o concentratie a aburului de 35% vol.
arderea inceteaza). Folosirea aburului pentru stingerea substantelor gazoase, lichide si
solide se face in locurile unde exista instalatii de cazane si sisteme fixe de stingere.
In afara de reducerea concentratiei de oxigen din zona de ardere, la stingerea
incendiilor contribuie si efectul mechanic al jetului. Acest procedeu se foloseste la
stingerea incendiului la coloanele de rectificare, la conducte, etc.
Solutii apoase de saruri in scopul imbunatatirii calitatii apei se folosesc ca
adaosuri: clorura de calciu, sulfatul de sodium, sulfat de amoniu, etc. prin evaporarea apei
aceste solutii formeaza la suprafata materialului aprins un strat de sare care se topeste, iar
in unele cazuri se dezagrega. In urma dezagregarii se degaja gaze necombustibile care
reduce concentratia oxigenului in zona de ardere, contribuind astfel la stingerea
incendiului.
Solutiile de saruri se folosesc la stingatoarele manuale.
Bioxidul de carbon nu arde si este un slab conducator de electricitate, ceea ce
permite folosirea lui la stingerea incendiilor izbucnite in instalatiile electrice. Introdus in
zonele de ardere, bioxidul de carbon dilueaza atmosfera, reducand concentratia substantei
combustibile si a oxigenului din atmosfera de ardere, micsorand sau oprind arederea.
Bioxidul de carbon nu poate opri arderea pentru o serie de substante ca bumbacul
care poate sa arda si in mediu inert.
Spumele stingatoare spuma este formata din bule de gaz inconjurate de un strat
subtire de lichid. In present se folosesc doua feluri de spume: chimice si mecanice
(aeromecanice). Spuma chimica este rezultatul unei reactii chimice si se compune din
bule de gaz (CO2)care au un invelis din solutii apoase de saruri. Spumele mecanice se
realizeaza prin amestecarea mecanica a solutiei. Densitatea spumelor este mica si in
consecinta plutesc pe suprafata lichidelor usoare (benzina, petro, esteri, etc) separand
facara de substanta combustibila.
65
66