Anda di halaman 1dari 6

ANDROSTERILITATE

Mecanisme genetice,
Strategii de obtinere si utilizare
Ingineria genetica privind androsterilitatea si
restaurarea fertilitatii au devenit optiuni tangibile
pentru crearea liniilor androsterile si a liniilor
restauratoare a fertilitatii, in vederea obtinerii semintei
hibride, datorita dezvoltarii tehnicilor privind
ADNrecombinant pentru transformarea genetica a
plantelor. In prezent, aceste tehnici sunt recunoscute pe
scara larga, ca strategii efective de introducere a
androsterilitatii intr-o planta,caracter important pentru
obtinerea semintei hibride pe scara industriala.
1.1 Procesele reproducerii masculine.
Androsterilitatea este un fenomen cu ereditate
complexa,care
de altfel are loc la multe specii, previne
autopolenizarea, impiedica ameliorarea si producerea
de samanta hibrida.La plantele cuflori, procesele
reproductive masculine au loc in antera. Acest organ
este compus din mai multe tesuturi,cum sunt: tapet,
endoteciu,
tesutul conectiv, tesutul vascular, fiecare cu tipul
corespunzator de celule si este responsabil pentru
producerea graunciorilor de polen care contin celulele
spermatice.
Tesutul tapet este un tesut specializat al anterei si joaca
un rol important in formarea polenului.Acesta
inconjoara sacul polinic in faza de dezvoltare timpurie a
anterei, degenereaza in timpul fazelor tirzii de
dezvoltare si nu esta prezent ca tesut organizat in
antera matura. Tesutul tapet produce un numar de
proteine si alte substante, fiecare dintre ele ajuta la

dezvoltarea polenului sau devin componente ale


peretelui exterior al polenului. Este cunoscut ca, multe
mutatii privind androsterilitatea interfera cu
diferentierea celulelor tapetale si/sau cu functia
acestora. De aceea, se considera ca, tesutul tapetal
este esential pentru producerea de graunciori de polen
viabili.
1.2 Genele specifice anterei intervin in dezvoltarea
acesteia , reprezinta o mica fractie dintre gene si printre
ele sunt incluse genele Osc4, Osc6,YY1 si YY2 de la
orez, TA29 si TA32, NTM19 de la tutun, SF2 si SF18 de la
floarea soarelui, 108 gene de la tomate, gena BA42,
BA112 si A9 de la Brassica napus. O parte dintre aceste
gene au
fost identificate exclusiv in tesutul sporofitic al anterei,
altele sunt specifice graunciorului de polen sau ele sunt
prezente atat in tesutul sporofitic cat si in tesutul
gametofitic.
1.3 Mecanismele genetice ale androsterilitatii la
plante, sunt :
-androsterilitatea citoplasmatica (CMS), fenomen
mostenit pe linie materna ai carui determinanti genetici
apartinand genomului se afla in organelele
citoplasmatice numite mitocondrii. Asemenea plante
sunt sever afectate in ceea ce priveste abilitatea de a
produce graunciori de polen functionali.Genele
restauratoare pentru sistemele CMS, sunt gene
nucleare dominante, care suprima efectele
androsterilitatii citoplasmatice.In general, CMS a fost
folosita la porumb, orez, sorg si ceapa. Totusi,pentru
producerea de plante
hibride nu este de dorit folosirea numai a sistemului
androsterilitatii citoplasmatice, deoarece respectivul
sistem face ca intregul stoc de plante sa fie vulnerabil
la patogenii plantelor;

-androsterilitatea nucleara (NMS) pe care se bazeaza


sistemele de polenizare, reprezinta o alternativa
emergenta la sterilitatea citoplasmatica. Consta in,
introducerea caracterului de androsterilitate intr-o
planta parentala,urmata de introducerea genei de
restaurare a fertilitatii,ca rezultata polenizarii
incrucisate,pentru a produce plante hibride, fertile.
Sistemele de polenizare androsterile nucleare, desi in
general eficiente in producereadeplante
androsterile,prezinta limitari cand se doreste
restaurarea unei astfel
de androsterilitati prin incrucisari, cum este in cazul
plantelor hibride producatoare de seminte si fructe. De
aceea, este nevoie de o planta androsterila, care prin
incrucisare cu o planta compatibila, andro-fertila
,genereaza odescendenta substantial andro - fertila
si apoi de 100% fertila a descendentei acesteia.
2.Strategiile folosite pentru a genera
androsterilitate, pentru producerea de samanta
pe scara industriala:
-indepartarea manuala a anterelor plantelor ;
-modificarea nivelului unor metaboliti esentiali in polen;
-o metoda de transformare, care conduce la formarea
unui allelism intre doua gene;
-folosireadepromotorispecificianterei,avand drepttinta
distrugerea tesutului tapetsau a altui tesut specific in
timpul maturarii, astfel incat este oprita dezvoltarea
ulterioara a polenului ;
-expresia unei proteine toxine intr-o maniera controlata
si cu tinta, este realizata prin
androsterilitatea nucleara, care distruge tesuturile
anterei plantei in care aceasta este exprimata;
-suprimarea caii de sinteza, oprirea sau distrugerea
tiaminei ( vitamina B1), in timpul dezvoltarii polenului
si/sau dezvoltarii ovulului, astfel incat aceste plante
sunt

deficitare in tiamina fapt pe care se bazeaza controlul


sterilitatii (TDCS). Fertilitatea plantelor TDCS este
restaurata prin tratament cuexces de tiamina,o
vitamina inofensiva
-introducerea unei gene pentru androsterilitate, care
cuprinde o secventa ADN ce codifica spre exemplu un
produs citotoxic, care poate fi o gena letala sub
transcriptia controlata a unui promotor,ce este
predominant activintr-un tesut specific (s) organelor
reproductive ale plantelor. Tesutul tapet este unul din
cele mai importante tesuturi pentru dezvoltarea
polenului. Distrugerea celulelor tapetale prin expresia
proteinelor toxice dauneaza dezvoltarii polenului,
ducand la plante androsterile -expresia unei
ribonucleaze (barnaza de la Bacillus amyloliquefaciens
sauRnazaTIde la Aspergillus oryzae), in tesutul tapet,
folosind un promotor specific tapetului (TA29) de la
tutun,ce induce androsterilitatea in tutunul transgenic si
in rapita(Brassica napus); -sistemulbarnaza/barstar in
care sistemulFLP/FRT recombinazadela drojdii este
folosit pentru a regla expresia genelor barnaza si
barstar.
Controlul fertilitatii limiteaza propagarea neautorizata a
materialului ce apartine cuiva.Un sistem specialde
sterilitate este unul in care, sterilitatea este
conditionata si in care liniile parentale, elita, pot fi totusi
propagate prin incrucisare cu fertilitate deplina.
Pentru a facilita selectia in vitro a transformantilor si
pentruselectia in cimp a plantelor ce contin genele
pentru androsterilitate, este de asemenea esentiala
prezenta unei gene marker, selectabila, in constructi ce
induc androsterilitatea. Sistemele de androsterilitate
sunt necesare daca sunt realizate organisme modificate
genetic (OMG) inmediunatural si nu este realizata
germoplasma lor. In acest caz,este de dorit a se obtine
sterilitate completa,masculina si feminina, astfel incat
organismele nu pot sa reproduca samanta

prin orice mijloc.


3.Importanta androsterilitatii. Sistemele
androsterilitatii plantelor prezinta importantapentru
obtinerea semintei hibride, pentru silvicultura si
fitoterapie.
3.1 Producerea semintei hibride. Productivitatea se
datoreaza fenomenului heterozis sau vigoare hibrida,
prin care plantele hibride F1 generate prin incrucisarea
a doi genitori diferiti genetic, realizeaza o productie mai
buna fata de oricare dintre cei doi genitori. Polenizarea
incrucisata este esentiala pentru productia hibrizilor. La
speciile de plante autogame , cum ar fi spre exemplu
specii de Brassica, orezul, graul, unul dintre genitori
trebuie sa fie androsteril, pentru a facilita polenizarea
incrucisata. La speciile de plante, la care samanta este
produsul economic de interes, este esentiala existenta
unui sistem adecvat de restaurare a fertilitatii in
genitorul patern, pentru a asigura legarea semintei la
hibrizii F1. De aceea, crearea plantelor androsterile este
de interes economic pentru producerea semintei
hibride. In industria producerii de saminta hibrida,dintre
milioanele de plante de pe suprafata cultivata, una
dintre cele doua elite parentale folosita in incrucisarea
genetica, este androsterila si este rezultatul emascularii
fizice sau genetice. Androsterilitatea este fenomenul
ce sta la baza obtinerii a peste 400 de milioane de
dolari pentru un an de productie.
3.2 Silvicultura
Sterilitatea plantelor poate determina economisirea de
lemn si productia de lemn pentru celuloza,deoarece
fosforul si azotul nu sunt risipite in productia de polen si
samanta, aplicabil indeosebi pentru pin si eucalipt.
Dezvoltarea ingineriei genetice pentru arbori, arbusti si
ierburi are un rol deosebit privind obtinerea de extracte

pentru detoxifiere si/ sau retinerea poluantilor toxici


pentru exploatarea miniera a elementelor pretioase din
plante. Sterilitatea controlata este de asemenea
aplicabila pentru modificarea genetica a ierbii
pentru gazon si a ierbii pentru camp, pentru producerea
fructelor fara seminte ( pepene verde si struguri).
Sterilitatea poate fi aplicata de asemenea, la culturile
ce servesc ca nutret pentru animale, cum ar fi lucerna,
paisul, a caror calitate nutritiva este in declin cand
formeaza samanta.
3.3 Fitoterapia necesita o dezvoltare a ingineriei
genetice pentru controlul complet al germoplsmei
folosita la extracte pentru detoxifiere si /sau retinere a
poluantilor toxici. In acest caz, sistemul androsterilitatii
este necesar daca plantele obtinute se dezvolta in
mediu. Cele prezentate mai sus, reprezinta rezultatul
studiului efectuat cu referire la cele 5 documente
referitoare la androsterilitate, identificate in literatura
de brevete.