unde:
L-diferenta intre energia cinetica totala a mecanismului si energia sa
potentiala, in ipoteza miscarii simultane;
W-lucrul mecanic virtual al structurii de manipulare in ipoteza miscarii
simultane;
Schema cinematica
Schema cinematica structurala a robotului de tip pistol este prezentata in fig.2.
Pe baza conventiei facute, graful asociat structurii de mai sus va fi:
Fig 2.
1.2. Determinarea matricilor de incidenta si transfer
Matricile de incidenta si transfer elimina inconvenientul metodelor care utilizeaza
modelul Newton-Euler si anume asigura introducerea semnului cu care fortele si
momentele din legaturi ar fi fost inscrise pe corpurile incidente. Matricile de incidenta de
tip corpuri-cuple se vor nota cu (G) si matricile de tip cuple-corpuri cu (Z).
Determinarea matricii de incidenta de tip corpuri-cuple presupune ca mai intai sa se
determine pe baza tabelara legaturile dintre diversele corpuri cu respectarea conventiei
facute, pentru generarea grafului asociat structurii de manipulare.
Tabelul se determina pe baza grafului asociat structurii. Pentru exemplificare vom lua
structura de tip pistol TRTR (fig.1, fig.2) si graful asociat acestei structuri fig.3.
Tabelul asociat structurii va fi de forma:
cuple ----------- 1
corpul ik-
corpul ik+
cuprinde:
fig. 4.
unde:
k1 -este latura ce intra in nod;
k2 -este latura ce iese din nod;
Daca inmultim la stanga si intr-un membru si in celalalt cu matricea de incidenta cuplecorpuri se obtine:
Notand cu
Relatia:
, unde
unde
si
sunt matricile transformate ale matricii de incidenta cuple-corpuri si
respectiv, matricii maselor. Elementele acestor matrici se determina prin inmultirea
si
Daca grupam termenii care contin cuple sectionate separat de cele nesectionate si
scriem sub forma de sume, se obtine:
unde produsele dintre doi vectori s-au transformat in produse scalare dintre matricea
antisimetrica a primului vector si matricea celui de al doilea.
Elementele matricii brat Bi,k sunt determinate de:
iar
unde:
rk,0-este vectorul de pozitie absoluta a cuplei k;
rgi,0-este vectorul de pozitie absoluta a centrului de greutate al corpului i;
Matricea
se determina cu relatia:
unde
Prin derivarea expresiei precedente si tinand cont de derivarea unui vector fata de un
sistem mobil, se obtine expresia variatiei momentului cinetic:
unde
unde:
E-este energia cinetica de la nivelul intregii structuri;
q-este coordonata de pozitie relativa sau coordonata robot;
-este coordonata de viteza relativa generalizata;
W-este lucrul mecanic virtual;
Q-este torsorul forta-moment;
Modelul matematic nu tine seama de energia potentiala, determinata de fortele de
greutate aplicate in originile sistemelor de coordonate, intrucat impreciziile determinate
de cedarile elastice sau plastice, sunt de circa 20 de ori mai mici decat impreciziile
determinate de sistemul cinematic si de conducere a structurii robotizate.
Metoda de generare a ecuatiilor comportarii dinamice a structurii articulate deschise
prin metoda ecuatiilor Lagrange de speta a doua cuprinde urmatoarele etape:
-determinarea schemei cinematice-structurale pe baza robotului studiat;
-definirea in fiecare cupla a sistemului cartesian propriu corpului respectiv;
-inscrierea pe schema cinematica-structurala a elementelor geometrice li,
traverseaza corpul;
-calculul derivatelor totale si partiale in functie de coordonatele de pozitie, viteza si de
timp;
-determinarea lucrului mecanic virtual elementar;
-calculul derivatelor partiale ale lucrului mecanic virtual elementar functie de
coordonatele
robot;
Modelul matematic va cuprinde un numar de ecuatii egal cu numarul gradelor de
mobilitate;
Din punct de vedere istoric se pot enumera urmatoarele lucrari care folosesc in
procedurile de modelare, formalismul Lagrange:
-J.J.Uicker (1968) a generat ecuatiile de miscare a structurilor mecanice arbitrare sub
forma matriciala;
-M.E.Kahn, A.K.Bejczy si R.A.Lewis au dezvoltat metoda propusa de J.J.Uicker si au
aplicat-o pentru diferite structuri particulare;
-M.Renaud (1977, 1980) a dezvoltat metoda matriciala de calcul a ecuatiilor Lagrange
pentru structuri mecanice arborescente;
-J.Zabala (1978) a propus un algoritm de automatizare a modelarii structurilor
mecanice arborescente, folosind metodele dezvoltate de M.Renaud;
-A.Davidoviciu, Gh.Draganoiu si A.Moanga (1972) au dezvoltat o metoda originala de
automatizare a modelarii structurilor mecanice complexe, bazata pe grupe minimale;
Metodele amintite au reprezentat contributii la procedeul de automatizare a modelarii
structurilor mecanice de manipulare.
Aplicatie. Studiul comportarii dinamice cu ajutorul ecuatiilor Lagrange de speta a doua
a robotului de tip pistol, MHU Senior, fig.2.
Fig. 6
Schema cinematica-structurala a robotului este prezentata in fig.2
SCHEMA ROBOT
In urma parcurgerii etapelor deja prezentate, a rezultat pe baza structurii robotului din
fig.6., schema cinematica-structurala de mai sus.
Expresiile energiei cinetice pentru fiecare corp vor fi:
In scopul determinarii fortelor generalizate vom calcula derivatele partiale ale lucrului
mecanic virtual elementar fata de coordonatele generalizate q.
Fortele generalizate vor avea expresiile: