ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

ANALIZA ECONOMICO-SOCIALA
A UNEI REGIUNI
(JUDETUL OLT)

ANUL 1
MPDRR, GRUPA 3

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

1. Prezentarea geografica si fizica

a) Prezentarea principalelor caracteristici
Judetul OLT se face parte de regiune de SUD-VEST a Romaniei, intre meridianele
de 222 i 242 i paralelele de 433 i 453, acoperind o suprafata totala de circa
5.498 kmp si reprezinta 2,3% din teritoriul tarii.
Ca si relief, jud. Olt este centrat pe valea inferioar a Oltului i teraselor sale i este
format din cmpii i dealuri nu prea nalte. De la limita de nord a jude ului pn n
apropiere de Slatina se ntlnete zona de dealuri, apar innd Podiului Getic i care
ocup o treime din suprafaa judeului. La sud de Slatina pn la Dunre se
desfoar o parte a Cmpiei Romne, cu urmtoarele subuniti de cmpie:
Cmpia Romanailor, Cmpia Boianului i Cmpia Burnazului. Altitudinea reliefului
coboar n pant lin de la Vitomireti, ctre Dunre pn la Corabia, ceea ce
confer o expoziie sudic nsorit. Valea Dunrii, orientat est-vest, domin malul
romnesc i prezint terase ntinse. Valea Oltului reprezint o adevarat ax a
teritoriului judeului. Terasele Oltului se remarc prin ntinderi mai mari pe partea
dreapt a vii, ncepnd din nordul jude ului pn la Dunre si pn la Drgne ti pe
partea stng unde sunt bine dezvoltate terasele nalte: Coteana 80-90 m i Slatina
50-60m.
Clima este temperat-continental, mai umed n partea de nord si mai arid n
partea de sud. Punctul cel mai friguros este la Caracal datorit curen ilor reci din
estul Cmpiei Romne care i au punctul terminus n aceast zon, iar punctul cel
mai clduros este la Corabia.
Judeul Olt are ca vecinti la nord-vest judeul Vlcea, n est Arge i Teleorman,
iar ca jude vecin n vest Doljul, Dunrea reprezentnd att limita judeului nostru, ct
i o poriune din hotarul rii cu Bulgaria pe o lungime de 47 km. De la limita de nord
a judeului, pn n apropiere de Slatina, reedina acestuia, se ntinde zona de
dealuri subcarpatice, iar la sud de aceasta, pn la Dunre, se desfoar Cmpia
Boianului, subunitate a marii Cmpiei Romne, n partea stng oraul centru fiind
mrginit de rul Olt a crui vale valea Oltului reprezint o adevrat ax a
teritoriului judeului. Poziia geografic i relieful determin, n mare msur i
manifestarea elementelor climatice, pe ntinderea judeului, clima, ca i n ntreaga
ar fiind temperat continental, manifestndu-se prin ierni aspre i veri uscate.
Poziia geografic, varietatea formelor de relief, clima favorabil, resursele naturale
au oferit condiii prielnice dezvoltrii societii omeneti
Resursele naturale principale care se gasesc aici sunt reprezentate de petrol si gaze
naturale .
In ceea ce priveste reteaua hidrografica se observa ca axul principal al re elei
hidrografice l constituie rul Olt care strbate jude ul pe la mijloc de la nord la sud,
pe o lungime de 143 km. Rul Olt prime te ca afluen i principali: pe dreapta rul
Olte, iar pe stnga cteva ruri cu debit foarte mic cum sunt: Tesluiul, Drjovul. n
partea de nord, judeul Olt este brzdat i de rul Vedea, cu afluentul de pe partea

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

dreapt Plapcea. Pe o distan de 45 km, partea de sud a jude ului este udat de
apele Dunrii, care colecteaz ntreaga reea hidrografic a jude ului.
Populatia

In ceea ce priveste populatia, jud. Olt are o populatie de 465.019 de locuitori, fiind
impartiti in mediul urban si rural.

Mediul

Nr. locuitori

urban

189.064

rural

275.955

Populatia pe orase din jud.Olt:

Oras

Nr. locuitori
77.082

Slatina
Caracal

34.735

Bals

20.992

Corabia

19.470

Scornicesti

12.471

Draganesti-Olt

12.190

Piatra-Olt

6.116

Potcoava

5.905

Populatia stabila in varsta de munca pe sexe si medii:

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

Ani

Anul 2008
Medii
rezidenta

de Macroregiuni,
regiuni
dezvoltare si judete

Anul 2009

Anul 2010

de
UM: Numar persoane

Numar
persoane

Numar
persoane

Numar
persoane

Masculi
n

Urban

Olt

93363

92101

91893

Rural

Olt

139795

138989

137156

Feminin Urban

Olt

98174

97142

97171

Olt

141796

140699

138799

Rural

Se observa ca in ceea ce ii priveste pe barbatii in varsta de munca sunt mai multi in mediul
rural decat de cel in mediul urban, ia racelasi lucru se intapla si in cazul femeilor. In anul
2008 se observ ca exista un numar mai mare de persoane atat in cazul barbatilor cat si al
femeilor, iar in anii 2009 si 2010 numarul acestora incepe sa scada. Procesul de

restructurare economic a fcut ca o mare parte din populaia omer n vrst

din mediul urban s se orienteze ctre mediul rural, unde practic o agricultur de
subzisten

Populatia activa civila pe sexe:

Ani

Anul 2008
Sexe

Anul 2009

Anul 2010

Macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

UM: Mii persoane

Masculin

Olt

Mii persoane

Mii persoane

Mii persoane

95,3

93

93,3

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

Feminin

Olt

83,5

83,7

82,8

Programe de beneficiaza judetul:

Consolidarea Capacitatii Institutionale a Consortiului Regional pentru

educatie si formare profesionala
Cofinantarea proiectului este asigurata din Fondul Social European, prin
Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013,
Axa prioritara 3 Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreprinderilor, Domeniul
major de interventie 3.3 Dezvoltarea parteneriatelor si incurajarea initiativelor
pentru partenerii sociali si societatea civila.
"Antreprenoriat, initiativa si dezvoltare pentru Oltenia"
Este finantat din Fondul Social European, Programul Operational Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa prioritara 3 "Cresterea adaptabilitatii
lucratorilor si a intreprinderilor", Domeniul major de interventie 3.1 "Promovarea
culturii antreprenoriale".
Proiecte finalizate:
PHARE 2004 TVET - Reabilitare laboratoare i ateliere colare.
Obiectivul specific al acestei componentei TVET este modernizarea retelei actuale
de invatamant profesional si tehnic, precum si cresterea capacitatii de scolarizare si
pregatire profesionala pentru a se asigura un invatamant de inalta calitate. In mod
special, aceasta componenta are in vedere asigurarea de sanse egale tuturor
tinerilor in vederea dobandirii calificarii profesionale necesare pentru a facilita
dezvoltarea economica a Romaniei, la nivelul standardelor europene, printr-un
sistem educational flexibil si adaptat la nevoile fiecarui individ.
Phare 2000 - Infrastructura Regionala
In acest context investitiile in infrastructura locala si regionala urmaresc crearea unui
cadru atractiv in intreprinderi, pentru investitiile interne sau/si cele straine, si crearea
de locuri de munca permanente, in regiuni. In felul acesta, proiectele se vor adresa
unor nevoi complexe si vor avea ca destinatari diferite grupuri, avand astfel un
impact regional, in conformitate cu obiectivele coeziunii economice si sociale.
PROGRAMUL NATIONAL DE DEZVOLTARE RURALA - Msura 322
Renovarea, dezvoltarea satelor, mbunttirea serviciilor de baz
pentru economia si populatia rural si punerea n valoare a
mostenirii rurale.
b) Structura economica in profilul sectorial al judetului
Agricultura
Condiiile naturale relieful, clima i solul au asigurat condiiile optime pentru
dezvoltarea n jude a tuturor ramurilor agriculturii: cultura mare, horticultura,

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

creterea animalelor. Astfel, agricultura a devenit o ndeletnicire de baz a locuitorilor

Oltului.
Ca organizare, n jude se disting trei forme principale de expoataii agricole:
familiale simple, care reprezint mica proprietate, exploataii agricole organizate
asociativ, ce funcioneaz ca societi agricole cu personalitate juridic, dar fr
caracter comercial i societi comerciale create din fostele uniti de stat.
Judeul Olt dispune de o suprafa agricol de 434.834 ha, n context naional fiind
pe
locul
apte,
din
care:
- plantatii viticole 7.634ha
- plantatii pomicole 6.416ha
- puni 31.784 ha
- fnee 529 ha
- suprafata arabil 393.254 ha
Suprafaa cultivat total n anul 2009 a fost de 335.050 hectare.

Productia medie la hectar la principalele culturi:

Ani

Anul
2008
Principalele
culturi

Forme
proprietate

de Macroregiuni,
regiuni
dezvoltare si judete

Anul
2009

Anul
2010

de
UM: Kg/ ha

Cereale
boabe

pentru

Kilogram
e

Kilogram
e

Kilogram
e

Total

Olt

2686

2990

2840

Grau - total

Total

Olt

3113

2556

2143

Orz si orzoaica

Total

Olt

3026

2451

2297

Ovaz

Total

Olt

1777

1209

1778

Porumb boabe

Total

Olt

2105

3768

4384

Mazare boabe

Total

Olt

1595

1260

1475

Fasole boabe

Total

Olt

1069

1133

1181

Floarea soarelui

Total

Olt

1385

1596

1689

Soia boabe

Total

Olt

1524

882

984

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

Cartofi - total

Total

Olt

12922

16098

14868

Tomate

Total

Olt

17801

17350

15830

Ceapa uscata

Total

Olt

11752

11416

9659

Varza alba

Total

Olt

17277

17722

21803

Total

Olt

19052

22265

23049

Furaje perene

Total

Olt

15946

17551

16061

Furaje
anuale

Total

Olt

11529

11800

11537

Pepeni
galbeni

verzi

si

verzi

De asemenea agricultura in jud. Olt este reprezentata si de productia de structuri, in

tabelul de mai jos o sa prezint suprafata viilor:
Ani

Categorii
vii

de

Anul
2009

Anul
2010

Hectare

Hectare

Hectare

Olt

1530

1820

1502

din
care:
Exploatatii
Olt
agricole individuale

1365

1375

711

Olt

5410

5107

5389

din
care:
Exploatatii
Olt
agricole individuale

5410

5107

5389

Sector privat

Olt

14

83

din
care:
Exploatatii
Olt
agricole individuale

72

Forme de proprietate

Macroregiuni,
regiuni
dezvoltare si judete

de

Anul
2008

UM: Ha

Vii altoite pe
Sector privat
rod

Vii hibride pe
Sector privat
rod

Struguri
masa

de

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

Struguri
vin

de

Sector privat

Olt

6937

6921

6808

din
care:
Exploatatii
Olt
agricole individuale

6772

6476

6028

In cee ce priveste viile se observa ca in mediul privat terenul pe care sunt cultivate
vii este mult mai mare decat in exploatatiile agricole individuale. De observa o ca
acesta categorie se afla pe o curba descendenta incepand cu anul 2008 unde
suprafata este mare si culminand cu anul 2010 in care suprafata este mica.
Productia de fructe pe specii de pomi:
Ani

Categorii
fructe

de

Forme de proprietate

Macroregiuni,
regiuni
dezvoltare si judete

de

Anul
2008

Anul
2009

Anul
2010

Tone

Tone

Tone

UM: Tone

Mere

Sector privat

TOTAL

451767

506364

543690

Olt

3233

3200

3850

din
care:
Exploatatii
TOTAL
agricole individuale

382180

431246

445117

Olt

3179

3179

3278

Pere

Sector privat

TOTAL

52384

65758

60171

Olt

633

1045

1075

din
care:
Exploatatii
TOTAL
agricole individuale

51735

64809

59225

Olt

633

1045

1075

Piersici

Sector privat

TOTAL

15177

15014

10446

Olt

209

198

179

din
care:
Exploatatii
TOTAL
agricole individuale

12309

12614

8809

209

198

173

Olt

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

Cirese
visine

si

Sector privat

TOTAL

66961

66674

69694

Olt

1992

2053

2485

din
care:
Exploatatii
TOTAL
agricole individuale

60311

61403

64782

Olt

1992

2051

2463

Sector privat

TOTAL

31462

32194

23658

Olt

3310

3716

2228

din
care:
Exploatatii
TOTAL
agricole individuale

25485

28587

22133

Olt

3310

3656

2203

Nuci

Sector privat

TOTAL

32157

37987

34029

Olt

419

852

660

din
care:
Exploatatii
TOTAL
agricole individuale

31587

37063

33696

419

852

642

Caise
zarzare

si

Olt

Ca si in cazul viilor, acelasi lucru se intampla si in cazul categoriilor de pomi. Judetul

Olt detine cea mai mare productie de mere din regiune, apogeul pana in prezent fiind
atins in anul 2010.

Structura efectivelor de animale pe categorii de animale:

Categorii

de Forme de proprietate

Macroregiuni,

regiuni

de Ani

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

Anul
2008
animale

Anul
2009

Anul
2010

dezvoltare si judete
UM: Numar

Numar

Numar

Numar

Bovine

Sector privat

TOTAL

2675548

2505364

1994513

Olt

55266

45482

32981

din
care:
Exploatatii
TOTAL
agricole individuale

2585621

2409312

1861754

Olt

54832

45193

32395

Porcine

Sector privat

TOTAL

6162884

5785756

5412681

Olt

201525

188267

183570

din
care:
Exploatatii
TOTAL
agricole individuale

4818491

4265310

3680282

Olt

177303

163564

154735

Ovine

Sector privat

TOTAL

8871216

9132381

8408046

Olt

136102

131269

87002

din
care:
Exploatatii
TOTAL
agricole individuale

8731953

9042660

8246127

Olt

135120

131018

86452

Caprine

Sector privat

TOTAL

897594

916293

1239844

Olt

34856

40025

60370

din
care:
Exploatatii
TOTAL
agricole individuale

887268

906302

1221196

Olt

34479

39973

60099

Cabaline

Sector privat

TOTAL

812879

756581

605154

Olt

31954

33283

23961

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

din
care:
Exploatatii
TOTAL
agricole individuale

810896

754952

603404

Olt

31941

33280

23955

Pasari

Sector privat

TOTAL

84355065 83828397 80832112

Olt

3071596

din
care:
Exploatatii
TOTAL
agricole individuale

62972093 59989526 53870953

Olt

3018314

2302109

2368915

Sector privat

TOTAL

997714

1056505

1273683

Olt

18718

18523

28398

din
care:
Exploatatii
TOTAL
agricole individuale

994995

1051429

1265712

Olt

18678

18475

28313

Iepuri

Sector privat

TOTAL

457633

455423

267900

Olt

8188

8037

5079

din
care:
Exploatatii
TOTAL
agricole individuale

457496

455218

267654

8188

8037

5079

Familii
albine

de

Olt

2360901

2631385

n cadrul activitii agricole i desfoar activitatea dou staiuni de cercetare (una

agricol i una pomicol), 22 societi comerciale cu profil agricol, o societate de
cretere i ngrare a porcilor n domeniul public. Sectorul privat dene 82% din
suprafa i cuprinde 276 societi agricole n baza Legii 36/1991 i 1090 asociaii
familiale. Serviciile de mecanizare sunt asigurate de 27 societi comerciale tip
AGROMEC din care 5 sunt privatizate, iar restul n curs de privatizare.

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

Industrie
Economia Romniei i implicit a judeului Olt, economie total centralizat sub regimul
comunist,a reuit s depeasc dificila perioad de tranziie, astfel dezvoltndu-se
economia de pia prin ncurajarea privatizrilor i investiiilor strine, considerate
nc insuficiente.
Sectorul primar este reprezentat de industria extractiv - Schela Ciureti, iar sectorul
secundar este reprezentat de SC ALRO SA Slatina si SC ELECTROCARBON SA
Slatina.
Sectorul tertiar este reprezentat de SC ALPROM SA SLATINA, SC ARTROM SA
SLATINA, PIRELLI SLATINA, SC ALTUR SA SLATINA, SMR BALS, ROMVAG
CARACAL, TERMEX BAL.
Industria judeului Olt reprezint principalul sector de activitate n care 20,9% din
populaia judeului realizeaz peste 65% din volumul activitilor productive. Este
reprezentat de toate ramurile industriale, ns ponderea este deinut de industria
metalurgic, respectiv producerea si prelucrarea aluminiului.
S.C. ALRO S.A. are ca obiect de activitate producia i comercializarea aluminiului la
intern si la extern, know-how, consulting, expertize, asistenta tehnica, proiectare;
producerea i comercializarea de blocuri de aluminiu primar si aluminiu rafinat, bare,
placi si srma de aluminiu si aliaje de aluminiu; activitati de ambalare, transporturi si
prestri servicii; colectarea, prelucrarea i livrarea deeurilor refolosibile.
Pe plan intern, principalii parteneri sunt: Alprom Slatina, IPROEB Bistrita, Sidex
Galati.
S.C. ALTUR S.A., societate nfiinat n anul 1979 a fost transformat n anul 1991 n
societate pe aciuni. n prezent ALTUR este o societate cu capital integral privat.
Prin produsele pe care le realizeaz ALTUR SA Slatina este un furnizor important
pentru multe sectoare industriale din care putem aminti:
- industria de autoturisme de ora i de teren;
- industria de tractoare i maini agricole;
- industria de autovehicule pentru transport marf i pasageri;
- industria electrotehnic i a sistemelor de nclzire cu gaze.

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

Datorit varietii i calitii produselor fabricate, firma este un furnizor important

pentru industria european a sistemelor de frn i pentru industria centralelor
termice producnd sisteme de evacuare gaze arse.
ncepnd cu anul 1998 ALTUR este certificat ISO 9001 i recertificat n 2001 cu
ISO 9001/2000.
Potenialul rului Olt a fost pus n valoare prin construirea unei salbe de
hidrocentrale care contribuie la producerea unei cantiti nsemnate de energie
electric.
Sucursala Hidrocentrale Slatina, una dintre cele 12 sucursale ale Societii
Hidroelectrica, are in administrare opt hidrocentrale, insumand o putere instalata de
379 MW, respectiv o productie medie de energie de 890 GWh/an.
Lungimea sectorului amenajat este de 116,7 km, iar cderea brut ntre prima si
ultima centrala a cascadei este de 114 m. Volumul de apa total al celor opt lacuri de
acumulare este de 692,6 milioane de metri cubi, acoperind o suprafata de 10.236
ha, la nivelul reteniei normale. Cel mai mare lac de acumulare al cascadei este lacul
Strejeti cu un volum de 225 milioane de metri cubi si o suprafa a luciului de apa
de 2378 ha.
Primele trei hidrocentrale (Strejeti, Arceti si Slatina) din sectorul aferent Sucursalei
Hidrocentrale Slatina sunt amplasate pe cursul mijlociu al rului Olt, iar urmatoarele
cinci hidrocentrale (Ipotesti, Drgnesti, Frunzaru, Rusnesti si Izbiceni) sunt
amplasate pe Oltul Inferior.
Industria mic si medie este reprezentat de industria textil.
S.C. MINATEX S.R.L., firm cu capital integral privat, este reprezentativ n industria
confeciilor textile la nivelul judeului Olt. Cei 320 de angajai confecioneaz cu
ajutorul mainilor de ultim or n cele dou hale industriale, mbrcminte dame i
echipament militar, producnd lunar 50.000 articole. S.C. MINATEX SRL este
certificat ISO 9001 SRAC/IQ NET.
n domeniul industriei alimentare activeaz firme care produc si comercializeaz
produse specifice, dintre acestea remarcndu-se SC Leader International SA, firm
recunoscut ca fiind parte a unuia dintre cele mai puternice holding-uri din Romnia
cu o larg arie de activitate: producerea fructelor, strugurilor i vinului, producerea
legumelor de ser, a legumelor de cmp, conservarea legumelor i fructelor i
activitate de import-export.
n domeniul construciilor activeaz firme, familiale si persoane fizice independente,
printre care S.C. SCADT S.A. Slatina, S.C. OLTDRUM S.A. Slatina, S.C.

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

GRUPPRIMACONS S.R.L. Slatina, S.C. CONDOR PDURARU S.R.L. Slatina, S.C.

VLAD CONSTRUCT S.A. Slatina.
O important companie oltean n domeniul construciilor este S.C. RASUB SRL,
firm care execut o ntreag gam de operaiuni n domeniul construciilor civile
(clasice i uoare) i industriale (hale i drumuri), finisaje i amenajri
interioare/exterioare, consolidri.
Restructurarea economic a avut un impact major asupra forei de munc din judeul
Olt. Dup restructurare, dou sectoare ni au aprut ca fiind n mod particular
competitive i cu o notabil tendin de cretere pe piaa productivitii, i anume
sectorul confeciilor si cel alimentar.
"Sectoarele ni" promitoare, ca sectorul confeciilor si cel alimentar pot fi sprijinite
in dezvoltarea lor deoarece apar ca fiind competitive pe pia si pot exploata
avantajele naturale. Dezvoltarea procesrii produselor agricole (cereale, plante
oleaginoase, plante tehnice, legume, fructe) constituie o ramur important a
industriei alimentare prin realizarea unor investiii in crearea de ntreprinderi
productoare de uleiuri comestibile, sucuri naturale de fructe si legume, conserve de
legume, gemuri si dulceuri prin valorificarea potenialului agricol, pomicol i
legumicol al judeului Olt.

Infrastructura
Rolul reelei cilor de transport i comunicaie in dezvoltarea economic i social a
teritoriului este determinant, in prezent o infrastructur de transport funcional
reprezint un factor de avantaj major in competiia naional i internaional. Un alt
aspect specific al acestui tip de infrastructuri este
c afecteaz nu numai comunitatea local ci i pe cei aflai in tranzit, acesta
reprezentand intr-un fel cartea de vizit a teritoriului respectiv. Reelele virtuale,
adic reelele de cooperare, au nevoie de reele de infrastructur care favorizeaz
comunicaiile i schimburile socio-econonico-culturale.
Regiunea Sud-Vest are o infrastructur de transport relativ bine dezvoltat, teritoriul
regiunii fiind traversat de trei drumuri europene: E70, E79 i E81 i dou din cele trei
axe prioritare ale Reelei de transport Trans-European TEN-T ( formate din
coridoarele Pan-europene) care intersecteaz Romnia, i anume axa prioritar de
transport 7 (format din coridorul IV -Berlin/ Nurenberg-Praga-BudapestaConstana

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

Istambul Salonic) i axa prioritar de transport 18 Dunrea ( format din coridorul

VII).
Regiunea Sud-Vest dispune de o reea rutier de 10.460 km (13,19% din totalul
naional), din care 2043 km sunt drumuri naionale (13% din total drumuri naionale)
i 8.437 km drumuri judeene i comunale (12,82% din totalul naional). Judeele
Gorj i Olt au o infrastructur rutier relativ bine dezvoltat, judeul Olt aflndu-se pe
primul loc n Romnia n ceea ce privete numrul i ponderea kilometrilor de
drumuri judeene i comunale modernizate (873 km ceea ce reprezint 12,88% din
totalul drumurilor publice judeene modernizate). n privina densitii drumurilor
publice la 100 km2 regiunea se situeaz uor peste media naional (35,8 km/100
km2), cele mai mari densiti nregistrnd judeele Gorj (39,3 km/100km2), Mehedini
i Vlcea, ambele cu 37,6 km/100km2.
Densitatea liniilor ferate la 1000 km2 are cea mai sczut valoare din ar (34,4
km/1000km2), principalul nod feroviar este Craiova avnd legturi cu principalele
localiti din regiune i din ar.
n particular, zona de cmpie - de-a lungul Dunrii de la Drobeta Turnu Severin pn
la Calafat i de la Calafat pn la Corabia - ct i regiunea deluroas dintre Trgu
Crbuneti si Ocnele Mari nu beneficiaz de reele de cale ferat. Mai mult, nu
exist conexiune direct pe calea ferat de la Rmnicu Vlcea la Piteti si Bucureti,
traectul nceput n anii 80, nefiind finalizat.
Un dezavantaj major l constituie ns faptul c nu exist puncte de trecere a
frontierei pe calea ferat la Drobeta Turnu Severin, spre Iugoslavia i la Calafat i
Corabia, spre Bulgaria, fluxurile de marf i persoane ntre regiune i rile
nvecinate fiind ngreunate.
Aeroportul Craiova, care ar putea constitui un real impuls pentru dezvoltarea
economic i ar contribui la sporirea activitii nu este folosit dect sporadic.
Traficul pe ci navigabile este n exclusivitate realizat pe Dunre. Drumurile
europene asigur legturi eficiente cu cele 5 porturi din cadrul regiunii: Drobeta
Turnu-Severin, Orova, Calafat, Bechet i Corabia, acestea fiind, ns, slab dotate,
cu transbordare costisitoare i insuficient manageriate.
Resursele umane si piata fortei de munca in judet
Ponderea populaiei ocupate n total populaie nregistreaz o valoare redus fa de
media rii - 37,2% . La nivel judeean, judetul cu cel mai redus grad de ocupare
este judeul Olt (35,8%).
Piaa muncii reflect n mare tendinele de la nivel naional. Pe ramuri ale economiei,
populaia ocupat civil se concentreaz astfel: agricultura i silvicultura (42,1%),
industria (21,1%) i serviciile (36,8%). Analiza pe judee relev ponderi mai mari ale
populaiei ocupate n agricultur n judeul Olt (49% din total populaie ocupat)
nchiderea ntreprinderilor i a exploatrilor miniere nerentabile a mrit numrul
omerilor, cu consecine sociale i economice pentru zonele respective. De
asemenea, lipsa locurilor de munc n zonele urbane i creterea costurilor de
ntreinere a locuinelor a determinat migraia populaiei omere spre zonele rurale,
unde practic o agricultur ineficient.
Rata omajului n regiune este 7,4%, valoare mai mare dect media la nivelul
naional (5,9%). Judeele din nord, Mehedini (9,5%), Gorj (9,3%), Olt (7%) i Vlcea
(6,6%) au orat a omajului mai mare dect media regional, n timp ce in judeul
Dolj (6,3%) nregistreaz o rata a omajului inferioar aceleiai medii regionale i
chiar mediei naionale.

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

Lipsa locurilor de munc adecvate au determinat i aici plecri ale populaiei pentru
munca necalificat n strintate. Astfel, dac n anii de dup 1990 se pleca, n
special, n Serbia,dup criza din Iugoslavia, destinaia privilegiat au devenit Italia i
Spania. n ceea ce privete migraia extern Regiunea Sud -Vest Oltenia se remarc
printr-un nivel relativ sczut n comparaie cu alte regiuni, dar acest fenomen se
intensific n condiiile n care msurile de reviriment economic ntrzie i
pauperizarea populaiei sporete.
Resurse de munca pe sexe:
Ani

Anul 2008
Sexe

Anul 2009

Anul 2010

Macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

UM: Mii persoane

Mii persoane

Mii persoane

Mii persoane

Masculin

TOTAL

7103,3

7151,4

7222,7

Olt

152,2

153

154,5

Feminin

TOTAL

6644,1

6724,5

6824,9

Olt

138

139,3

140,8

In ceea ce priveste resursele de munca, barbatii detin monopolul ca si numar, iar

numarul creste intr-o mod accelerat.
Populatia activa civila pe sexe:
Ani

Anul 2008
Sexe

Anul 2009

Anul 2010

Macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

UM: Mii persoane

Mii persoane

Mii persoane

Mii persoane

Masculin

TOTAL

7103,3

7151,4

7222,7

Olt

152,2

153

154,5

Feminin

TOTAL

6644,1

6724,5

6824,9

Olt

138

139,3

140,8

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

Rata de activitate a resurselor de munca :

Ani

Anul 2008
Sexe

Anul 2009

Anul 2010

Procente

Procente

Procente

61,6

60,5

59,6

Macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

UM: Procente

Total

Olt

In ceea ce priveste somajul situatia si prezinta in felul urmator:

Ani

Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010

Categorii de someri

Macroregiuni,
Sexe regiuni
de
dezvoltare si judete UM: Numar persoane

Numar
persoane

Numar
persoane

Numar
persoane

- Primar, gimnazial si profesional

Tota
Olt
l

7801

12600

11369

- Liceal si postliceal

Tota
Olt
l

1199

2158

2142

- Universitar

Tota
Olt
l

463

936

956

3210

9640

6960

Beneficiari de indemnizatie de somaj Tota Olt

(someri cu experienta in munca) si l

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

beneficiari de indemnizatie de
(someri fara experienta in munca)

somaj

Beneficiari de indemnizatie de
(someri cu experienta in munca)

somaj Tota
Olt
l

2462

8164

5392

Beneficiari de indemnizatie de
(someri fara experienta in munca)

somaj Tota
Olt
l

748

1476

1568

6253

6054

7507

Persoane care nu beneficiaza de drepturi Tota

Olt
banesti
l

Rata somajului pe sexe:

Ani

Anul 1991 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010

Sexe

Macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

UM: Procente

Procente

Procente

Procente

Procente

Masculin TOTAL

2,2

4,4

8,4

7,6

Olt

3,2

5,7

10,7

9,6

Feminin

TOTAL

4,4

7,1

6,3

Olt

3,8

4,9

6,8

6,6

Structura locurilor vacante:

Clasificarea perioadelor

Anul
2008
dezvoltare

Anul
2009

Anul
2010

CAEN Rev.2 (activitati ale economiei nationale)

UM: Numar

Numar

Numar

Numar

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

Regiunea
SUDTOTAL
VEST OLTENIA

6447

2656

1633

AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUIT

29

10

14

INDUSTRIE

1566

415

217

PRODUCTIA SI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICA SI

49
TERMICA, GAZE, APA CALDA SI AER CONDITIONAT

44

CONSTRUCTII

293

71

45

COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL; REPARAREA

261
AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR

66

81

HOTELURI SI RESTAURANTE

81

35

ACTIVITATI
DE
SERVICII
ADMINISTRATIVE
ACTIVITATI DE SERVICII SUPORT

132

47

14

ADMINISTRATIE PUBLICA SI
SOCIALE DIN SISTEMUL PUBLIC

1693

488

254

INVATAMANT

233

104

86

SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA

1640

1271

750

APARARE;

SI

ASIGURARI

Numarul mediu al salariatilor in profil teritorial:

Judet
Olt
Sectorul servicii

Total salariati
2008
2009
75
67

Teriarizarea economiei, instalat ulterior industrializrii, respectiv a iniierii

restructurrilor industriale i a privatizrilor, optica cerinelor actuale ale societii, a
avantului tehnologic ce a caracterizat ultimele dou decenii, dar i a creterii puterii
de cumprare a populaiei, (re)lansarea sectorului economic prin activiti teriare
tiut fiind faptul c amprenta decisiv asupra economiei oltene a avut-o industria
metalurgica -, creterea numrului de investitori, apariia i dezvoltarea
unui mediu antreprenorial, un suport legislativ orientat din ce in ce mai mult spre
crearea unor faciliti in vederea obinerii unor performane economice a diverilor
actori ce activeaz in teritoriu fiind doar cateva din aseriunile menite a reda tabloul
situaiei economice prezente, respectiv a unui comer i servicii in curs de
dezvoltare.
De-a lungul timpului, comerul a cunoscut o serie de schimbri, inregistrandu-se
inevitabil o cretere a complexitii acestuia raportat la diversele tipuri de produse
aprute pe pia dar i la maniera de vanzare a lor.
La nivelul judeului Olt exist un numr mare de societi al cror domeniu de
activitate este comerul, iar peste 200 dintre acestea au beneficiat de investiie

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

strin.
Sectorul comercial prioritar la nivelul judeului Olt il reprezint comerul en-detail, cu
o
distribuie
organizat.
Activitatea comercial in jude este caracterizat de urmatoarele aspecte:
- sectorul public deine ponderea la mrfurile nealimentare, iar sectorul privat la
mrfurile
alimentare;
- comerul public este deinut in proporie de 80% de comerul cu carburani,
comerul cu amanuntul in magazine nespecializate si comerul cu amanuntul cu
produse
din
carne;
- in sectorul privat volumul de vnzri pe tipuri de comer variaz de la 9 % pentru
comerul cu buturi alcoolice la 98 % pentru comertul cu amnuntul al produselor
alimentare, buturi si produse din tutun in magazine.

c) Analiza SWOT
PUNCTE SLABE
Infrastructura de transport insuficient
dezvoltat:
Inexistena unei autostrzi n regiune i
lipsa unei jonciuni corespunztoare;
Cea mai mic densitatea a cilor ferate
din
ar.
Legturi
feroviare
transfrontaliere inexistente cu
Iugoslavia i Bulgaria, porturi dunrene
slab echipate fr posibilitatea de
transbordare Ro-Ro i containere,
Infrastructura de utiliti i mediu slab
dezvoltat (ap, canalizare, epurare,
gaze, managementul deeurilor,
comunicaii) n mediul rural, dar i n
multe orae; n general, cea mai redus
densitate a facilitilor dintre toate
regiunile
Dunrea a acionat de-a lungul timpului
ca o barier natural, regiunea nu are
dect rol limitat n tranzitul de marf cu
vecinii
Capacitate sczut de atragere a
investiiilor strine directe, (3,5 % din
volumul rii), reea de sprijinire a
afacerilor slab dezvoltat, capacitate
slab de consultan.;
Structura de sprijinire a afacerilor n
stadiu incipient de dezvoltare

Insuficiena

standardul

sczut

al

PUNCTE TARI
Regiune de tranzit cheie ntre Banat i
Muntenia
(Bucureti)
situat
la
confluena coridoarelor de transport
paneuropene IV i VII;

Regiunea este bogat n resurse de

subsol (crbune,gaze, petrol, izvoare
minerale i termale, roci de construcie,
sare) i sol (zonele muntoase i
subcarpaii Olteniei dispun de resurse
forestiere (fag));
Fluviul Dunrea, o resurs important
pentru industrie,turism, pescuit, etc;

Regiunea dispune de o suprafaa

agricol total de peste 1.8 mil ha,
reprezentnd 12,3% din totalul rii

Zone de concentrare a industriei

moderne: Slatinaaluminiu,
cu numeroase investiii de capital
internaional

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

infrastructurii turistice i de agrement,

calitatea slab a serviciilor din turism
Densitatea populaiei se afl sub media
pe ar cu un numr relativ mare de sate
i localiti mici.
Pondere ridicat a populaiei ocupate n
agricultur i rentabilitate sczut a
activitilor agricole; (54,7% din populaia
regiunii triete n mediul rural i
contribuie cu 11,62% la formarea PIB
regional
Probleme serioase cu srcia din mediul
rural i servicii sociale precare;
Discrepana evident ntre meseriile
oferite de sistemul educaional i
cerinele pieei muncii(calitatea educaiei
n mediul rural este afectat de
infrastructura
de
educaie
slab
dezvoltat)
Infrastructura de cercetare inovare slab
dezvoltat i grad redus de punere n
practic a rezultatelor cercetrii inovrii.

OPORTUNITATI
Potenial de exploatare a Dunrii ca un
coridor de transport cu cost redus
(coridorul VII);
Potenial crescut pentru turismul montan,
rural,balnear, dunrean, religios etc;

AMENINTARI
Creterea
disparitilor
intraregionale

inter-

Creterea ratei omajului n urma

privatizrii ntreprinderilor mari i a
restructurrii industriale
Dezvoltarea sectorului serviciilor va oferi Migraia masiv a tineretului datorit
oportuniti pentru crearea de noi locuri lipsei locurilor de munc
de munc;
UE aloc fonduri substaniale pentru Decalificarea specialitilor din industria
protecia mediului i resurse umane ;
constructoare de maini (Bal,)
Interes pentru nfiinarea parcurilor
tehnologice i industriale;
Disponibilitatea forei de munc pentru
recalificare i dezvoltarea abilitailor;
Resurse hidroenergetic ieftine i de
hidrocarburi lichide
Potential de dezvoltare

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

Construirea celor dou axe prioritare de transport (formate din coridorul rutier IV i
coridorul VII fluviul Dunrea), care vor traversa regiunea va mri gradul de
accesibilitate al regiunii i va impulsiona atragerea de investiii, contribuind i la o
mai bun mobilitate a forei de munc. Nu n ultimul rnd, derularea proiectelor va
implica utilizarea resurselor umane proprii regiunii .
Dezvoltarea facilitilor i capacitilor de cercetare n cadrul centrelor universitare i
utilizarea rezultatelor cercetrii de ctre sectorul ntreprinderilor mici i mijlocii pot
crea condiii pentru dezvoltarea mediului de afaceri.
Agricultura reprezint o resurs important pentru Regiunea Oltenia, cu peste 1 mil
ha utilizate pentru cultura cerealelor (n special porumb i gru), a plantelor
oleaginoase (mai ales floarea-soarelui), legume (soia, mazre, fasole, roii, varz,
ceap) i fructe (mere, pepeni verzi, pepeni galbeni, struguri), cartofi, sfecl de
zahr, producia vinului de bun calitate.
Regiunea beneficiaz de un potenial turistic diversificat, incluznd turismul montan
i cel speologic, balnear, ecoturismul, parcuri naturale, (peste 200 000 ha de arii
protejate), turismul religios (peste 60 de mnstiri i biserici ortodoxe). Datorit
poziiei sale, a reliefului variat, a monumentelor vechi i a tradiiilor culturale,
potenialul turistic al Olteniei este foarte diversificat cu nsemnate monumente
naturale (peteri, chei, canioane, rezervaii) .
Spaiul rural ofer o ospitalitate veritabil bazat pe un mediu nepoluat, calitatea
vinului, gastronomia i vestitele tradiii folclorice ale Olteniei.
CONCLUZII:
Datele colectate i analizate pe parcursul cercetrii privind situaia socio-economic
a zonelor selectate pentru a fi evaluate din punctul de vedere al proiectului, indic
faptul c chiar i intr-o arie geografic destul de restrans, cu multe trsturi
comune, gradul de dezvoltare a localitilor este diferit.
Un fenomen aparte, caracteristic pentru tot judetul este migraia populaiei.
Este vorba de aceea parte a populaiei care se deplaseaz zilnic pentru munca in
teritoriu, precum i de cei care se deplaseaz pentru munc pe o perioad
determinat sau periodic in strintate, in special populaia rural masculin
reprezentand for de munc relativ ieftin, de incredere i diligent, pentru
angajatorii din aceste ri. Mai trebuie menionat faptul c este vorba de migraiile
individuale, determintate de factori economici, ceea ce este valabil pentru toate
zonele studiate.
Ca prim efect a tranziiei economice s-a redus dramatic activitatea industrial, ceea
ce a dus la concedierea treptat a celor care fceau naveta din spaiul rural spre
unitile industriale amplasate in majoritatea lor in mediul urban. Prin amploarea
ingrijortoare, prin structurile complexe, dar mai ales prin consecinele nefaste,
omajul, adic lipsa locurilor de munc a devenit problema cea mai arztoare
a populaiei din mediul rural. Fenomenul este caracteristic in special zonelor rurale
din ariile metropolitane, adic in localitile rurale situate in apropierea oraelor. In
lipsa locurilor de munc pe plan local, sau a factorilor de natur educaionale, cum ar
fi pregtirea profesional, experiena de munc sau a aspiraiilor, o mare parte a
populaiei rurale s-a apucat de agricultur, care pan nu de mult a avut doar rolul de
siguran. O mare parte a populaiei rurale rmase fr un loc de muncremunerat
s-a apucat de agricultura de subzisten.

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

In mediul rural exista o diversitate de resurse care pot fi valorificate superior.

Produsele agricole sunt valorificate destul de greu de catre producatori. Avand in
vedere lipsa locurilor de munca si mai ales existent unor resurse in mediul rural
exista premizele dezvoltarii unor noi afaceri .
Reeaua IMM este slab structurat (nu s-au format clustere) i are o volatilitate mare
din cauza lipsei unor planuri de afaceri coerente i a susinerii cu capital i a
managementului corespunztor.
Judeul Olt a fost de asemenea unul dintre judeele unde procesul restructurrii
industriale a avut drept consecin pierderi de locuri de munc. Dar jud.Oltul este un
jude puternic agricol, o mare parte a angajailor din industrie reorientndu-se
ctreactiviti agricole.
Structura i repartizarea activitilor economice la nivelul regiunii este determinat de
resursele naturale, tradiia n prelucrarea acestora, facilitile tehnologice, capital,
dar i de sistemul de preuri i de funcionarea adecvat a mecanismelor pieei.