Analiza peisajului

Teatrul National din Iasi este una din bijuteriile arhitectonice ale Iasului
,situata in zona centrala a orasului.In fata acestui teatru se intinde o alta bijuterie ,
si anume Parcul Teatrului National ,care face legatura dintre Teatru cu Catedrala
Mitropolitana.Fiind delimitat de strazile Ion C.Braitanu,Bulevardul Stefan cel Mare si
strada Agatha Barsescu.Printre arhitectura zonei centrale ale Iasului ,aest parc
apare ca o zona de relazare,ca o pata de culoare vie.Accesibilitatea acestui parc
este favorizata din toate directiile din aceasta zona.Fiind parcurs pe 2 dintre laturi
de catre automobile,poluare fonica este una de nivel mediu,iar ca protejare fonica
apar speciile de arbori ce delimiteaza acest parc. Clima este temperat continental
cu nuan excesiv, cu veri clduroase i ierni friguroase, dominate de prezena
frecvent a maselor de aer rece continental din est sau arctic din nord i de vanturi
puternice care viscolesc zpada.
Conformare spatiala
Parcul Teatrului National are o forma rectangulara,care este traversat de niste
cateva trasee,unul principal care leaga Mitropolia de Teatru,si cateva secundare
care unesc perimetral parcul cu celelalte strazi.
Stil ,trasee,parcursuri
Acest parc are la baza un acces principal,si anumealeea ce leaga Teatrul de
Mitropolie,fiind subliniat de arbustii ce au o inaltime, aproximativ de 0.50m .Pe

perimetrul laturilor de EST si VEST, se observa palcuri de arbori maturi de specii

autohtone,care au rolul de a crea o bariera intre carosabil si saptiile verzi,respectiv
intre cladirele invecinate si spatiul verde. In schimb pe celelalte laturi s-a optat
pentru o vegetaie cu inaltimi mai mici ,tocmai pentru a pastra acea legatura vizuala
intre cele doua monumente arhitecturale.
Raporturi orizontale si verticale
In acest parc se observa ca vegetatia nu este dispusa destul de uniform pe
intreg spatiul,o deviere se observa in partea estica ,unde se intalneste o
concentratie mai mare de vegetal.Se intalnesc mai multe specii de vegetal,cu
inaltime mica,medie si mare.
Tipuri de vegetatie
Din grupul celor mici sunt :arbustii ornamentali,ienupar tarator.
Din grupul celor medii avem: Tuia (este cel mai raspandit arbust ornamental folosit pentru
gradini si parcuri dar si pentru interior).Brazi(Arbore din familia pinaceelor, cu tulpina dreapt, cu
frunzele n form de ace de culoare verde-nchis, persistente, cu florile i seminele n conuri)

Din grupul celor mari intalnim arborii de specii foioase ,cum ar fi Teiul,simblo al
Iasului.
Raportul vegetal/mineral
Parcul studiat de noi,este un parc cu alei pavate,dar care in acelasi timp se poate
bucura de zone verzi naturale. Gazonul este reprezentat de zone cu vegetatie
insuficenta, slab ingrijita, intr-o stare avansata necorespunzatoare din punct de
vedere al structurii. Gazonul nu se regasete pe intreaga zona destinata spatiului
verde, existand portiuni undelipseste din peisaj, iar starea generala a celui existent
prezinta un grad ridicat neuniformizare.
Mobilier urban
Ca mobilier urban sunt folosite banci,stalpi de iluminat si cosuri de gunoi,dar care
sunt prea putine pentru a explota la maxim aceasta zona de parc.
5 criterii de calitate
-Parcurgerea bulevardului Stefan cel Mare ,are o pauza foarte benefica pentru
aceasta zona.
-Protejatea fonica si protejarea de poluare a locuitorilor care cauta un loc de refugiu
si de odihna
-Aduce viata in aceasta zona de centru abundenta de arhitectura
-Face o legatura placuta ,atat vizuala cat si sentimentala intre Mitropolie si Teatru
National.
-sparge monotonia frontului stradal de pe Stefan cel Mare

5 Propuneri
Cum va trebui s arate esplanada Teatrului dup completri
1. Esplanada va trebui s cuprind i un mic sector de jocuri pentru copii, dup
modelul celui din Parcul Expoziiei, fr tieri de arbori, i un sector pentru
pensionari, cu mese de ah.
2. Esplanada cuprinde n prezent 57% plantaii cu arbori (fr arabescurile cu
buxus); Studiul peisagistic adoptat de ctre Primrie prevede 33% plantaii cu arbori
i 67% alei, jocuri de ap i mult gazon. Propunerea noastr este invers: 70%
plantaii ecoprotective i 30% alei, plus cele dou fntni arteziene existente, i
spaii pentru trandafiri i plante ierboase floricole.
3. Studiul peisagistic scrie clar: Funcia principal... este s asigure odihna
trectorilor, doar c una de scurt durat... i, adugm noi, cu absolut toate
bncile n plin soare, ca s-i ia repede tlpia!! Dar copiii mici (sugarii n crucior)
din zona aceasta unde pot sta la umbr timp de 2-3 ore? Dar btrnii din zon? C
doar spaiul verde este i al cartierului, nu numai al Primriei!! Cui ar servi un
asemenea spaiu verde tip... pajite?
4. Autorii Studiului peisagistic nu au suficiente cunotine de dendrologie (sisteme
de nrdcinare, potenialul ecoprotectiv al speciilor, rezistena unor specii la ger,
posibilitatea de a utiliza arbuti obinui din arbori prin altoire, confundarea unor
specii), iar lucrarea n ansamblul ei este inacceptabil!!!
5. n zona Iaului exist nregistrai 25.000 de bolnavi cu astm i alte afeciuni
pulmonare, mai ales n rndul copiilor. mpietruirea cu piatr cubic
nou (nelefuit prin rulajul auto) de pe bulevardul tefan cel Mare va rmne
pentru muli ani o bogat surs de particule solide n suspensie, un atentat la
sntatea plmnilor notri!

Unul dintre punctele centrale ale acestui plan este legat de amenajarea parcului de
la Teatrul National. Potrivit unui plan al acestui parc, elaborat de arhitectii Smaranda
Galea si Daniel Visan, pavelele care vor fi montate in parc vor in forma de solzi de
peste. Chiar in centrul parcului, dispuse transversal, vor fi doua fantani decorative,
iar longitudinal vor fi amenajate trei fantani arteziene, chiar pe axul culoarului
central dintre Teatrul National si Mitropolie. Intreg parcul va fi taiat de o alee ce va
porni din dreptul statuii lui Miron Costin, amplasate in fata Filarmonicii, si se va opri
la intrarea de la Mitropolie. Totodata, in cele doua colturi ale parcului, spre strada
I.C.Bratianu, dar si pe cealalta extremitate a sa, pe laturile dinspre Hotelul "Sf.
Nicolae" si Palatul Roznovanu, vor fi construite scari sau ascensoare pentru accesul
pietonal spre parcaj. "Prin sintagma de vestigii istorice ne referim la vechile
constructii existente in zona de studiu dar si la cele care au fost demolate in
decursul timpului. Toate monumentele din acel areal, precum si platanii, se vor
pastra. Cubul, care initial a avut rol de luminator al vestigiilor arheologice aflate sub
dala spatiului public, poate fi inlocuit cu orice alt tip de amenajare dar cu pastrarea
functiunii de luminator. O problema ar fi aceea ca nu dispunem de planurile vechi
ale zonelor studiate pentru cercetarea evolutiei strazii si parcului", a declarat Tudor
Vericeanu, arhitectul sef al Iasului. Actuala strada Stefan cel Mare si Sfant, urmasa a
Ulitei Mari, s-a constituit ca artera principala de circulatie a orasului incepand din
epoca medievala,cu precadere de cand s-a mutat capitala Moldovei la lasi. in

dezvoltarea ei, strada a avut multe modificari, aspectul actual fiind rezultatul
interventiilor de la inceputul secolului XX.
Cel mai important pas, ntr-un Proiect de Amenajare Peisager, este Soluia general
(proiectul), aceasta fiind cea mai important etap din cadrul fazei de proiectare.
Soluia are ca punct focal sit-ul ales, dar i zona adiacent acestuia, prin care se va
face legtura cu spaiul verde, care urmeaz s fie amenajat. Prin aceast
propunere se urmrete transformarea spaiului verde, ntr-unul atractiv pentru
vizitatori. Acest lucru va fi sugerat prin design-ul i atmosfera pe care le va concepe
i propune Inginerul Peisagist (acest lucru se va realiza i n cadrul firmei noastre
Atelierul de Proiectare). Amenajarea va avea seciuni care se vor adresa tuturor
utilizatorilor, prin realizarea unor zone: locuri de joac pentru copii de diferite
vrste; jocuri statice (ah sau table) pentru pensionari; arcuri pentru cini; sau
pentru recreere.
Vegetaia propus, pentru amenajarea peisager, va fi compus din specii
dendrologice i floricole, care sunt adaptate, sau specifice, zonei n care se afl
amplasat sit-ul, pentru ca decorul vegetal s poat rezista n timp i dezvoltarea
plantelor s fie optim. Speciile de plante vor fi alese pentru a se asigura decorul
vegetal pe durata ntregului an. Acestea vor decora prin: flori, frunzi, fructificaii,
scoar, talie, culoare, sau miros.
n aceste plane se arat aspectul decorativ al arborilor i arbutilor propui, n
cadrul amenajrii, pentru fiecare anotimp. Decor realizat prin: flori, frunzi,
fructificaii i scoar.
Un alt pas, n demersul nostru, este acela al Seciunilor, transversale sau
longitudinale, fiind necesare pentru a se vedea mai bine cum este dispus vegetaia
pe sit, denivelrile existente, sau unde apar accentele create de ctre elementele
construite.
Etapa de Detaliu, din cadrul unui proiect, este necesar pentru a se vedea, n
amnunt, atmosfera creat, dispunerea vegetaiei, design-ul elementelor construite,
mobilierul (textura sau materialul din care sunt realizate), dar i modul de
funcionare al acestora, pentru o mai bun nelegere a Soluiei generale i a
proiectului, de ctre beneficiar. Aceste elemente de Detaliu se evideniaz cu
ajutorul seciunilor, vederilor sau a perspectivelor.
Planul de Plantare i cel al Elementelor Construite (aleile), reprezint etapa, din faza
de proiectare, n care se stabilete necesarul dendrologic sau floricol (numrul de
plante, pentru fiecare specie propus, pe metrul ptrat), dar i cum vor fi trasate,
corect, aleile, n cadrul amenajrii peisagere.
Planul de Gestionare al Amenajrii Peisagere reprezint una dintre ultimile etape ale
unui proiect i este necesar pentru a se planifica i ealona, pe ani, ntreinerea
spaiului nou creat. Pentru o mai bun gestionare a amenajrii peisagere, spaiul
este mprit n mai multe zone de intervenie.
Aceste zone vor fi tratate i clasificate n funcie de frecvena lucrrilor de
ntreinere (prioritatea gestionrii) i n funcie de intensitatea accesri zonelor
respective de ctre vizitatori. Cele dou abordri sunt necesare pentru a interveni

prompt n zonele n care traficul sau accesarea, de ctre utilizatori, sunt mai
frecvente dect n restul parcului sau grdinii, de exemplu: aleile, mobilierul, locurile
de joac, peluzele, etc.
Ultima faz al unui Proiect de Amenajare Peisager este acela al execuiei. Acest
ultim pas reprezint amenajarea propriu-zis a spaiului verde. Faza de execuie
constnd n plantarea vegetaiei (n zonele stabilite prin proiect), trasarea i
executarea aleilor, precum i realizarea elementelor construite, din cadrul
proiectului.
Putem concluziona c, pentru realizarea unui Proiect de Amenajare Peisager
Inginerul (Arhitectul) Peisagist desfoar o activitate complex i eleborat.
Aceast activitate parcurgnd mai multe etape: cea a Analizelor, Strategiei,
Proiectrii, a Planului de plantare, cel al Gestionrii Amenajrii Peisagere, Execuiei
i ntreinerii.
inndu-se cont (de ctre beneficiar) de toi paii, care trebuie parcuri pentru
realizarea unui proiect, se poate ajunge la o amenajare peisager durabil i
armonioas, avnd un impact benefic asupra utilizatorilor i a mediului, ajutnd la
mbuntirea microclimatului din zona respectiv.