F.G.

Filip

Curs SAD
Analiza deciziilor(iII):
Modelare si reprezentare
( vers. 2014)

Acad F. G. Filip

F.G. Filip

Exista numeroase produse software care transpun

informatic metodele de rezolvarea a problemelor
decizionale . Cateva exemple:

Frontline- SOLVER -: http://www.solver.com/ ( optimizare, simulare , analiza de risc.,

algoritmi genetici) , fost FRONTSYS
Palisade Decision Tool Suite, @Risc, Precision Tree, Neural Tools,
Evolver: http://www.palisade-europe.com/ ( arbori de decizie, analiza de risc, simulare
Monte-Carlo, diagrame de influenta, retele neurale, statistica , algoritmi genetici, retele neurale ... )
Decision Tool Pack -Decision Analysis System :
http://www.decisiontoolpak.com/ ( arbori de decizie , analiza de sensibilitate, Monte-Carlo)

Lumina-Analytica : http://www.lumina.com/ ( diagrame de

influenta, arbori de decizie, simulare Monte Carlo )
Superdecisions : http://www.superdecisions.com/ AHP free
Viador : Business Intelligence
http://www.viador.com/?gclid=CNvY4Y6Lp58CFQeQzAodBngD0A

F.G. Filip

Darinstrumentele

informatice sunt doar niste

rezolvitori (solvers) ai unor probleme formulate
(in general ) de om si il ajuta pe om la:
Formularea si rezolvarea modelului
Analize de sensibilitate
Prezentarea eleganta a rezultatelor

Dificultatea

constau in

si arta decidentului /asistentului sau

Fixarea obiectivelor relevante

Alegerea demersului de modelare
Identificarea/proiectarea alternativelor
Analizarea rezultatelor date de instrumentele TI

F.G. Filip

Darinstrumentele

informatice sunt doar niste

rezolvitori (solvers) ai unor probleme formulate
(in general ) de om si il ajuta pe om la:
Formularea si rezolvarea modelului
Analize de sensibilitate
Prezentarea eleganta a rezultatelor

Dificultatea

constau in

si arta decidentului /asistentului sau

Fixarea obiectivelor relevante

Alegerea demersului de modelare
Identificarea/proiectarea alternativelor
Analizarea rezultatelor date de instrumentele TI

F.G. Filip

Obiectivul principal al prelegerii

Prezenta

prelegere este menita sa

reaminteasca elemetele legate de luarea deciziilor

Sa furnizeze elementele de baza privind activitatile decizionale asistate
de calculator in special cele de
modelare a problemei
identificare/proiectare a alternativelor de actiune
reprezentare structurata a problemelor

Obiective

Prezentarea unor metode si instrumente grafice specifice

secundare:

Diagrame de influienta
Arbori de decizie

Reamintirea unor concepte de baza

F.G. Filip

Cuprins
A.

Modele si modelare
B. Stabilirea setului de alternative
C . Metode specifice de reprezentare grafica

F.G. Filip

Cuprins
A.

Modele si modelare
B. Stabilirea setului de alternative
C . Metode specifice de reprezentare grafica

F.G. Filip

Decizia: definitia generala

(reamintire)
Decizia este rezultatul unor activitati specifice
omului desfasurate in viata profesionala si
privata-care constau in acumularea si crearea de
cunostinte in procesul de solutionare a unei
probleme de alegere dintre mai multe alternative
identificate sau proiectate in vederea efectuarii
unor actiuni care implica antrenarea unor resurse
personale sau ale organizatiei in scopul atingerii
unei stari dorite.

F.G. Filip

Concepte de baza ( reamintire)

( Filip , 2002; 2005 , subcap. #1.3 & 7.2)

Subiecte de preocupare -SP ( ex pret, calitate, timp de livrare )

Obiective : SP + sens dezirabil ( ex. pret mic, calitate inalta , timp scurt)
Metrica, atribut : masoara satisfacerea obiectivului
Criteriu de evaluare : CE(j), j=1,2,, nc ( Obiectiv+ Metrica)
Alternative : A(i) , i=1,,na
Scor, consecinta: nivelul atributului s(i,j) pt alternativa A(i) la
criteriul CE(j)
Restrictii (praguri de acceptare ): servesc la filtrarea alternativelor
Functie de utilitate unitara : v( A(i,j) ) : valoarea perceputa pt scorul s(i,j)

Relatii intre alternativele A(i) si A(k) prin prisma criteriului CE(j) :

preferinta, preferinta slaba, indiferenta , necomparabilitate

A(i) P A(k) ; A(i) WP A(k) ; A(i) I A(k) ; A(i) NC A(k)
Atitudine fata de risc ( aversiune, cautare , indiferenta )

F.G. Filip

Obiective si Sisteme de valori

Unele
Unel

obiective vizeaza

maximizarea ( notatie: ) (de ex: venitul ; durata asistentei tehnice)

minimizarea (notatie: ) ( ex: costul, timpul de livrare, timpul de stationare intre masini de
prelucrare, durata intretinerii)
plasarea intr-o vecinatate ( OBS. Prin introducerea distantei fata de valoarea optima se poate
transforma intr-o problema de minimizare ; Exemple: varsta programatorului la angajare, ,
momentul de livrare, ritmurile de fabricatie ale instalatiilor din combinat)

Valorile

dorite ( tintele) pot fi

Cuantificabile cardinale sau ordinale-ranguri

Calitative : munca intensa, firma cu buna reputatie

Obiectivele

relevante depind de:

Sistemul de valori
Orizontul decizional si nivelul de autoritate

F.G. Filip

Efecte si riscuri
Efectul

aplicarii deciziei e influentat de:

Evolutia imprevizibila a contextului( evenimente incerte)

Modul de executie a deciziei

Calitatea

deciziei

nu trebuie judecata numai dupa rezultat

ci ea depinde de

Abundenta alternativelor (identificate sau proiectate)

Adecvanta rationamentelor , ambele considerate in momentul deciziei

Scopul analizei deciziilor=cresterea sansei pentru un efect bun prin

furnizarea de metode de

sistematizare a datelor si
rezolvarea a modelelor

F.G. Filip

Analiza deciziilor [Keeney si Raifa, 1976]

(reamintire)

abordare prescriptiva
conceputa pentru persoane
dotate cu o inteligenta normala ( nu pt genii!!),
care doresc sa gandeasca profund si sistematic
atunci cand abordeaza probleme reale si importante

F.G. Filip

Metode si tehnici de asistare a

deciziilor(I)
Specifice:
Centrate pe judecata umana (tehnici de creativitate ( Filip ,2002, 05 # 3.2):

Grupul nominal ( Ex:

http://asq.org/learn-about-quality/idea-creation-tools/overview/nominal-group.html )
Brainstorming, Ex: http://www.mindtools.com/brainstm.html ( cu prezentare vocala)

25 de tehnici de Brainstorming : http://celestinechua.com/blog/25-brainstorming-techniques /

Brainstorming Centre: http://asq.org/learn-about-quality/idea-creation-tools/overview/nominal-group.html

Avocatul diavolului, Philips 66, Analiza Delphi, Elaborarea de scenarii,

Grafo-analitice : diagrame de influenta, arbori de decizie

(Filip 2005,# 3.3)

Exemplu produsul ANALYTICA al firmei Lumina :
http://www.lumina.com/technology/influencediagrams/
Analiza datelor si a documentelor : Depozite de date, OLAP , data mining,

Business intelligence ( Filip 2005, # 4),Ex;

Analiza deciziilor multiatribut si multicriteriale: Functii de sinteza ( MADM),
AHP, ELECTRE, metode cu scoruri ordinale( Filip, 2005, # 6, 7 )

F.G. Filip

Metode si tehnici de asistare a

deciziilor (II)

Imprumutate
Cercetarea operationala optimizari : P L ( programare liniara),
PNL (neliniara); teoria jocurilor , analiza de risc
Simularea si Foile de calcul(spreadsheet) ( Filip, 2005, Cap # 5)
Metode bazate pe inteligenta artificiala : sisteme expert, fuzzy,
algoritmi genetici, retele neurale ,agenti inteligenti , Knowledge
Management (Filip , 05,# 8)
=========================================

Sistemele suport pt decizii ( SSD) integreaza produsele TI care sustin

metodele impreuna cu alte instrumente de TI de uz general

F.G. Filip

Modelul procesual (H. Simon, 1960): Etape

( F 2007, # 2.4.1.&Filip
2005, # 2.2
2.4.1.

Intelligence-Informare

Stabilirea obiectivelor
Culegerea datelor si Identificarea situatiei
Clasificarea problemei

== Problema decizionala

Design-Proiectare modele si alternative

Alegerea abordarii
Construirea modelelor
Identificarea/proiectarea alternativelor
==>Modele si alternative

Choice-Alegere
Experimentarea modelului ( rezolvarea, interpretarea rezultatelor, modificarea parametrilor)
Alegerea
Analiza de sensibilitate
==> Solutia ( decizia)== Lansare in executie

Evaluarea efectelor

F.G. Filip

Modelarea problemei ( Filip 2005, # 2.2.3.1)

Adoptarea

demersului

Abordari principale( H. Simon)

Logica din pdv economic ( modelul Econo[mic]-logic)=>
optimizare ( mono /multi criteriala)
Rationalitatea limitata ( bounded rationality)=>alegerea
primei solutii care satisface pragul de aspiratii
Favoritul implicit ( cel dorit de comanditar)
******************************************
Rationalitate : compatibilitatea dintre obiective si mijloace
Rationalitate limitata ( Bounded Rationality) : diferenta dintre
capacitatea omului de rezolvare si complexitatea problemelor
pe care trebuie sa le rezolve intr-un mod cat mai rational

F.G. Filip

Tema !!
De

studiat si prezentat
G. Barros (2010) :Herbert A. Simon and
the concept of rationality: Boundaries and
procedures
http://www.scielo.br/pdf/rep/v30n3/a06v30
n3.pdf

F.G. Filip

Tipuri de modele (I) ( Filip, 2002,2005:#2.2.3.1)

Dupa

modul de reprezentare a realitatii

Imitative(pictoriale) centrate pe morfologia (
forma) sistemului real (SR): machete, imagini

2D,

3D
Analogice centrate pe fiziologia ( functiile ) SR :
organigrame, grafice, harti
Simbolice : modele matematice (bazate pe cunostinte
adanci), reguli , cadre, retele semantice ( bazate pe
cunostinte de suprafata, euristice )

F.G. Filip

Tipuri de modele (II) ( Filip, 2002,2005:#2.2.3.1)

Dupa

modul de folosire ( si utilizare)

Descriptive ( explicative )- pentru : predictie, simulare ,

intelegere
Normative-pentru decidentul care efectueaza analize
cantitative intr-un mod rational pur
Prescriptive- completate cu judecata si intuitia umana
Model decizional trebuincios (RDM-requisite decision model)
[ Clemen , 1996]:
Contine tot ce e necesar pt rezolvarea problemei
Nu lasa loc pt nevoia de interpretari suplimentare

F.G. Filip

Operatii de modelare
Simplificarea

(sistemului): se considera numai o

parte din componente si atribute; Paradoxul 20-80%
Idealizarea (componentelor) : inlocuirea entitatilor
reale cu unele care au o comportare asemanatoare si
pot fi mai usor studiate
Abstractizarea (modelului): separarea formei
modelului ( cu care opereaza analistul) de
semnificatia variabilelor si relatiilor ( importante pt
decidentul efectiv)

F.G. Filip

Stabilirea alternativelor (Filip, 2005, # 2.2.3.2)

( reamintire )
-Considerente generale:

Inventarierea alternativelor
e o activitate decizionala distincta
conditioneaza calitatea solutiei; cele mai sofisticate metode si instrumente TI nu
ajuta cand setul de alternative e necorespunzator

Consultantii pot recomanda acele alternative pe care au interes sa le

promoveze si nu pe cele care ar rezolva situatia de decizie ( ex.
promovarea unor instrumente TI pe care le cunosc sau... )

Abordari:
Inventarierea pasiva cand se ofera un set de altenative ( ex. alegerea unui programator
dintre candidatii prezentati
Identificarea activa sau generarea alternativelor plecand de la obiective => campul
decizional poate fi infinit

F.G. Filip

Stabilirea alternativelor (II)

Principii
Fiecare alternativa are o identitate proprie chiar daca poate fi o
parte din alta mai complexa
Marimea setului de alternative e in functie de : costul si timpul
necesare pt obtinere, miza problemei, sursele disponibile
Setul de alternative poate avea caracter dinamic putand fi
extins sau redus pe masura ce analiza avanseaza. ( alternativele
dominate se exclud de la inceput)
Pt identificarea activa si generarea de alternative sunt bune
tehnicile bazate pe creativitate (Grupul nominal,
Brainstorming , Delphi) vezi descrierea (Filip, 2005, cap. 3)

F.G. Filip

Principii de alegere ( Filip, 2002,2005: #2.2.4.1)

Identitatea deciziei: O solutie buna in trecut pt o situatie

asemanatoare nu e in mod necesar buna si pt situatia curenta

Optiunea obligatorie: La un moment dat, o alternativa nu
poate fi si aleasa si respinsa . Peste un interval de timp, cea
respinsa poate fi aleasa si invers
Exclusivitatea alegerii: Alegerea unei alternative implica
respingerea celorlalte
Maximizarea utilitatii ( care trebuie sa reflecte si
preferintelele decidentului)
( Adaptat dupa Boldur-Latescu, 1992)

F.G. Filip

Reprezentari grafice pentre modelarea si

structurarea problemelor
-Analiza

orientata pe obiecte-UML
-Arborii de pertinenta pt determinare deciziilor
initiale pt atingerea unui obiectiv
-Diagramele Tornado pt identificarea acelor
variabile fata de care rezultatul alegerii e sensibil
-Diagrame

de influenta
-Arborii de decizie

F.G. Filip

TEMA !!
Sa

se faca o cercetare documentara in

vederea unei prezentarii la clasa privind
Arborii de pertinenta
Diagramele Tornado

F.G. Filip

Diagrame de influenta : Notatii

( Filip, 2002, 2005:#3.3.3.1)

Variabila de decizie

Ce fac?)

Variabila
(

Care e situatia ?)

Variabila
(

incerta
determinista

Ce ar rezulta?)

Obiectiv
(

Unde ajung?)

Influenta

sursei asupra destinatiei

F.G. Filip

Lista de exemple
( Filip , 2002 , 2005, subcap. #1.2)

Alegerea unui loc de munca

Schimbarea locului de munca

Demararea unei afaceri

Ordonantarea atelerului
Planificarea functionarii unui sistem cu rezervoare tampon ( rafinarii,
sisteme de apa )
Achizitionarea unui produs TI
Plasarea disponibilitatilor banesti
Analiza livrarilor la o firma de produse electronice
Decizii de controlul poluarii mediului

F.G. Filip

Demararea unei afaceri

Dl X si colegii considera ca au acumulat suficienta experienta
pt a se lansa in afaceri ca asociati. Analiza de piata si cursul
de la CPRU ii fac sa creada ca domeniul deciziei asistate de
calculator e potrivit. Obiectivul este unic: un profit cat mai
mare. In functie de starea prognozata a economiei ( mai
buna/mai proasta/la fel), nr de clienti si costurile de
functionare vor fi mai mari/mai mici/aprox. la fel.

F.G. Filip

VP
SE

VT
NA
DLA

CV

Pr

CT

CF

Diagrama de influenta privind lansarea in afaceri

LEGENDA: DLA=decizia de lansare in afaceri; CV=costuri variabile; CF= costuri
fixe; SE= starea economiei; NA= nr de aplicatii; VP= valoarea unei aplicatii; VT:
venituri totale; CT=costuri totale; CF= costuri fixe; Pr=profit

F.G. Filip

Mai buna (P%)

Pr
La fel (P%)

Lanseaza
SE

DLA
Mai rea (P% )

Renunta

Arborele

de decizie privind lansarea in afaceri

F.G. Filip

Demararea unei afaceri

Dl X si colegii considera ca au acumulat suficienta experienta pt a se lansa in afaceri
ca asociati. Analiza de piata si cursul de la CPRU ii fac sa creada ca domeniul deciziei
asistate de calculator e potrivit. Obiectivul este unic: un profit cat mai mare. In
functie de starea prognozata a economiei ( mai buna/mai proasta/la fel), nr de clienti
si costurile de functionare vor fi mai mari/mai mici/aprox. la fel .

In caz afirmativ, urmatoarea decizie ar privi modul de

desfasurare : a) limitarea la activitati de consultanta folosind
instrumente existente pe piata , b) dezvoltarea unui produs
informatic propriu ( care s-ar putea vinde la un pret bun dar ar
necesita cheltuieli de dezvoltare si nu e sigur ca ar fi realizat la
timp inainte ca marii furnizori sa puna pe piata ceva similar ),c)
continuarea sau renuntarea la produsul propriu in functie de
calitatea si termenul de finalizare al sau
Trei decizii de risc in secventa !! => Reprezentarea si rezolvarea
in [ Filip, 2002, 2005: # 7.3.2]

F.G. Filip

(30)
SE

LEGENDA
DD/R=Decizie dezvolta/revinde
DC/R=Dec. continua/renunta
QP= Calitatea produsului
A21: revinde
ChD=Chelt .de dezvoltare
Ai,j..=Alternativa I,j

(20)

(50)

A2: lanseaza
DLA

DD/R

Reusit(60)

SE

QP
A22;dezvolta
;ChD=100
11
A1: renunta

5
6
DC/R

Continua

7
SE

Imperfect (40)

8
9

10
A221:renunta

F.G. Filip

Tabelul consecintelor
Nr

P
(%)

NP

VP
[RON

CVU
[RON

CF
[RON

ChD
[RON

Pr
[RON

30

100

50

40

500

500

20

50

40

30

450

50

50

40

20

15

400

-200

18

80

40

10

500

100

1800

12

40

30

450

100

330

30

35

15

400

100

-150

12

50

35

10

500

100

650

30

24

450

100

-40

20

10

400

100

-400

10

100

-100

11

Pr=NP(VP-CVU)-CF-CD ; CVU=chelt variabile unitare

120

F.G. Filip

Ve=60
SE

(20%)
(50%)

A2: lanseaza
DLA

DD/R

Reusit(60%)

Ve=531
SE

QP
A22:dezvolta
ChD=100
A1: renunta
11

A21: revinde

(30%)

500 RON

50 RON

-200 RON

4
4
5
6

Continua Ve=-187
DC/R
SE

7
8

Imperfect (40%)

1: 500; 2: 50; 3:-200; 4:1800; 5:330;

6:-150;7: 650; 8:-40; 9:;-100; 10:-120; 11:100

-100
10
A221:renunta

F.G. Filip

Ve=60
SE

(20%)
(50%)

A2: lanseaza
DLA

DD/R

Reusit(60%)

2
3

Ve=531
SE

QP
A22;dezvolta
ChD=100
11
A1: renunta

A21: revinde

(30%)

Imperfect (40%)

5
6
Continua
DC/R

Ve=-187
SE

7
8

- -100
10
A221:renunta

F.G. Filip

A21: revinde

Ve=-60
SE

(50%)

A2: lanseaza
DLA

DD/R

Reusit(60%)
Ve=278
QP
A22;dezvolta
ChD=100

11
A1: renunta

(20%)

Imperfect
(40%)

Ve=531
SE

(30%)

2
3

4
5
6

DC/R

- -100
10
A221:renunta

F.G. Filip

A2: lanseaza
DLA

DD/R

Ve=531
Reusit(60%)
SE
Ve=278

QP
A22;dezvolta
ChD=100
11 100
A1: renunta

4
5
6

DC/R

Imperfect (40%)
- -100
10
A221:renunta

F.G. Filip

A2: lanseaza
DLA

DD/R

Ve=531

Reusit(60%)
SE
Ve=278

QP
A22;dezvolta
ChD=100

4
5
6

DC/R

Imperfect (40%)
- -100
10
A221:renunta

F.G. Filip

Tema!
Sa

se prezinte modul de folosire a

deciziilor in situatia in care sunt mai multe
subiecte de preocupare ( si criterii de
evaluare) !

F.G. Filip

Estimarea probabilitarilor
(Filip ,2002,2004; #7.2.3.2)
Roata

probabilitatilor

Creste

(P)? Scade ? OK

Consecinta
apare
Loteria 1

P1

Nu apare
P2

DAL

Metoda

loteriilor
(Clemen 1996)

Loteria 2
P1=premiul 1=10.000 RON
P2=premiul 2=100 RON
DAL=decizia de alegere a loteriei

(P)
(1-P)

F.G. Filip

Exemple

de aplicatii

Ex. Case Studies pe categorii cu produsul Lumina

http://www.lumina.com/case-studies/
Firme de consultanta ( incl Bechtel):
http://www.lumina.com/case-studies/consulting-firms-and-analysts/
Energetica
http://www.lumina.com/case-studies/energy-and-power
Open source decision models
http://www.lumina.com/case-studies/open-source-decision-models

Furnizeaza

versiuni demo/trial/academic

Ex 1. Analytica Trial version:

http://www.lumina.com/products/free-trial/

F.G. Filip

Pt sudiu
Cursul

despre Arbori de decizie la James

Mason University , Washington
http://gunston.gmu.edu/healthscience/730/Deci

sionTrees.asp?E=0
Decision

Tree Primer:

http://www.public.asu.edu/~kirkwood/DAStuff/

decisiontrees/index.html

F.G. Filip

Intrebari ??
Pe

loc
Prin corespondenta
Adresa: ffilip@acad.ro
Subj. Curs SAD 2014
Raspuns [in mod normal] in max 24 de ore

F.G. Filip

Multumesc

pentru
atentie !
F. G. Filip
ffilip@acad.ro