Analiza numerica – an3 s1

A Grila 146 intrebari

B Grila 116 intrebari
C Grila 70 intrebari
cris_43
6
Aproximam integrala  f  x  dx cu metoda sumata a lui Simpson cu 3 subintervale. Formula de calcul
0

A 42 este………..

R:
 f  0   4 f 1  2 f  2   4 f  3  2 f  4   4 f  5  f  6  
3
3
Aproximam integrala  f  x  dx cu metoda sumata a trapezului cu 3 subintervale. Formula utilizata este…..
0
A 88
R:
 f  0   2 f 1  2 f  2   f  3 
2
6
Aproximam integrala  f  x  dx cu metoda sumata a lui Simpson cu 3 subintervale. Obtinem
0
B 56
R:
 f  0   4 f 1  2 f  2   4 f  3  2 f  4   4 f  5  f  6  
3

pg. 1
 3
Aproximam integrala  f  x  dx cu metoda sumata a trapezului cu 3 subintervale. Obtinem
0
B 55
R:
 f  0   2 f 1  2 f  2   f  3 
2
2

A 40 Aproximati integrala 0
3x 4 dx cu metoda lui Simpson.
R: 20
2

A 121 Aproximati integrala 0

x3dx cu metoda lui Simpson. 4
R: 4
1
 2 dx cu metoda trapezului.
x
A 36 Aproximati integrala 0
R: 1,5
1

A 56 Aproximati integrala  sin  x  dx cu metoda trapezului.

0
R: 0
1

A 112 Aproximati integrala 0

x 2 dx cu metoda trapezului.
R: 0, 5

pg. 2
 Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
B 28
R: Metoda lui Newton necesita calcularea exacta a derivatei la fiecare pas, in timp ce
metoda bisectiei nu necesita acest lucru.
Care din urmatoarele conditii sunt suficiente pentru ca metoda lui Jacobi pentru rezolvarea de sisteme liniare
sa produca un sir ce converge catre solutia exacta a sistemului liniar?
B 34
R: Matricea sistemului e diagonal dominanta pe linii
Care din urmatoarele conditii sunt suficiente pentru ca metoda lui Gauss-Seidel pentru rezolvarea de sisteme
liniare sa produca un sir ce converge catre solutia exacta a sistemului liniar?
B 35
R: Matricea sistemului e diagonal dominanta pe linii
Care din urmatoarele este o metoda de calcul a valorilor proprii ale unui anumit tip de matrici?
B 48
R: Metoda rotatiilor a lui Jacobi
Care din urmatoarele metode de rezolvare de sisteme liniare nu sunt metode iterative (adica sunt metode ce
teoretic produc solutia exacta a sistemului liniar ce se doreste a fi rezolvat)?
B 36
R: Metoda lui Gauss pentru rezolvarea de sisteme algebrice liniare
Care din urmatoarele metode de rezolvare de sisteme liniare sunt metode iterative (adica sunt metode ce
teoretic produc un sir ce in anumite conditii converge catre solutia exacta a sistemului liniar e se doreste a fi
B 37
rezolvat)?
R: Metoda lui Jacobi (pentru sisteme liniare)

pg. 3
 Care este forma polinoamelor Lagrange de interpolare pe nodurile x1 ,..., xn ?

A 77

n
x  x 
j
l  x 
j 1, j  i
R:
x  x 
i

n
j 1, j  i i j

Care metode de rezolvare de sisteme liniare nu sunt metode iterative (adica sunt metode ce teoretic produc so-
lutia exacta a sistemului liniar ce se doreste a fi rezolvat)?
A 49
R: metoda lui Gauss pentru rezolvarea de sisteme algebrice liniare (+metoda Cholesky)
Care metode de rezolvare de sisteme liniare sunt metode iterative (adica sunt metode ce teoretic produc un sir
ce in anumite conditii converge catre solutia exacta a sistemului liniar ce se doreste a fi rezolvat)?
A 46
R: Jacobi (+Gauss-Seidel)
Carui tip de matrici i se poate aplica metoda rotatiilor?
B 49
R: Matrici reale simetrice
Ce conditii sunt suficiente pentru ca metoda lui Jacobi pentru rezolvarea de sisteme liniare sa produca un sir ce
A 126 converge catre solutia exacta a sistemului liniar?
R: matricea sistemului e diagonal dominanta pe linii

pg. 4
   x  xj 
n

Ce metoda de interpolare utilizeaza polinoamele l  x  

j 1, j  i
?
x  x 
i

n
A 96 j 1, j  i i j

R: metoda de interpolare cu polinoame Lagrange

Consideram formula de cuadratura a lui Gauss-Legendre pe intervalul [-1,1] cu n noduri. Aceasta metoda este
A 118 exacta pe polinoame de grad mai mic sau egal cu …..
R: 2n-1
a1i
Consideram un prim pas: u11  a11 , u1i  , i  2..n intr-o metoda numerica utilizata pentru rezol-
u11
A 127
varea unui anumit tip de sisteme liniare. Ce metoda numerica incepe cu acest pas?

R: metoda lui Cholesky ( metoda radacinii patrate)

Consideram un sistem compatibil determinat cu matrice asociata A   aij  i, j  1 n si termen liber

 bi  i  1 n . Consideram urmatoarea formula recursiva: la pasul m avem vectorul X m   x1 , x2 ,, xn 
A 94 si calculam urmatoarea iteratie X
m 1
  y1 , y2 , , yn  dupa formula …....... pentru i de la 1 la n

 
yi  bi   k 1,k i aik xk / aii . Ce metoda numerica este caracterizata de aceasta formula recursiva?
n

R: Jacobi (pentru rezolvarea de sisteme liniare)

pg. 5
 Consideram un sistem compatibil determinat cu matrice asociata A   aij  si termen liber  bi i 1...n .
i , j 1...n

Consideram urmatoarea formula recursiva: la pasul m avem vectorul X m   x1 , x2 ,..., xn 

si calculam urmatoarea iteratie X m1   y1 , y2 ,..., yn  dupa formula — pentru i de la 1 la n
A 143

y 
b  
i
i 1
k 1 ik
a yk   k i 1 aik xk
n
 . Ce metoda numerica este caracterizata de aceasta formula itera-
i
aii
tiva?
R: Metoda lui Cholesky (metoda radacinii patrate)

Consideram un sistem compatibil determinat cu matrice asociata A   aij  si termen liber  bi i 1...n .
i , j 1...n

Consideram metoda substitutiei inapoi — pentru i de la 1 la n y 

b   i
n
k i 1 ik k
a x  . Numim o operatie
B 71 i
aii
elementara o inmultire plus o adunare. Care este cu aproximatie numarul de operatii in algoritmul de mai sus?
n2
R:
2

pg. 6
 Consideram un sistem compatibil determinat cu matrice asociata A   aij  si termen liber  bi i 1...n .
i , j 1...n

Consideram urmatoarea formula recursiva: la pasul m avem vectorul X m   x1 , x2 ,..., xn  si calculam ur-
B 69
matoarea iteratie X m1   y , y ,..., y  dupa formula — pentru i de la 1 la n y 
b   i
n
k 1, k  i
aik xk .
1 2 n i
aii
Ce metoda numerica este caracterizata de aceasta formula recursiva?
R: 1. Metoda lui Jacobi (pentru rezolvarea de sisteme liniare)
Consideram un sistem compatibil determinat cu matrice asociata simetrica si pozitiv definita. Ce metode nu-
A 35 merice pot fi utilizata pentru rezolvarea lui?
R: Metoda lui Cholesky (metoda radacinii patrate)
Consideram un sistem compatibil determinat cu matrice asociata simetrica si pozitiv definita. Care din urma-
toarele metode de rezolvare poate fi utilizata pentru rezolvarea lui?
B 38
R: Metoda lui Cholesky (metoda radacinii patrate)
Daca f este un polinom de grad 4 atunci metoda lui Newton-Cotes cu 3 noduri echidistante pe [a,b] va calcula
A 4 b F
in mod exact integrala  f  x  dx
a

Daca f este un polinom de grad n atunci metoda lui Newton-Cotes cu n+1 noduri echidistante pe [a,b] va cal-
A 14 b F
cula in mod exact integrala  f  x  dx
a

Formula de cuadratura a lui Gauss-Legendre este o metoda de ……..

A 117
R: integrare numerica
pg. 7
 Formulele Newton-Cotes sumate se obtin prin impartirea intervalului de integrare in subintervale de lungime
A 13 A
egala, aplicarea formulelor Newton-Cotes pe fiecare subinterval si sumarea rezultatelor obtinute.
In formula de cuadratura a lui Gauss-Legendre(spre deosebire de metoda Newton-Cotes) nodurile se aleg
A 1 A
depinzand de functia ce urmeaza a fi integrata.
In formula de cuadratura a lui Gauss-Legendre(spre deosebire de metoda Newton-Cotes) ponderile se aleg
A 9 F
depinzand de functia ce urmeaza a fi integrata.
A 6 In general metoda de interpolare a lui Lagrange e mai rapida decat metoda de interpolare cu diferente divizate. A
In practica se folosesc formulele Newton-Cotes nu formulele Newton-Cotes sumate pentru ca acestea ultimele
B 18 A
necesita prea multe calcule.
Intotdeauna metoda lui Newton produce un sir de numere care converge catre solutia ecuatiei careia ii aplicam
A 10 A
metoda.
A 2 Metoda bisectiei converge liniar. A
A 7 Metoda bisectiei e intotdeauna mai rapida decat metoda lui Newton. F
Metoda lui Euler produce intotdeauna o solutie aproximativa care pe masura ce pasul h se micsoreaza va con-
B 23 A
verge catre solutia exacta a problemei.
Metoda lui Simpson aproximeaza integrala lui f pe [a,b] cu formula ……..
A 41 b  a    f  a  b  
R:  a  4 f    f  b  
6   2  

pg. 8
 Metoda lui Simpson aproximeaza integrala lui f pe [a,b] cu formula
 ab 
B 54  b  a   f  b   4 f    f a
  2  
R:
6
Metoda lui Simpson se incadreaza in metodele mai generale de tip …..
A 130
R: Newton-Cotes
Metoda Newton-Cotes este o metoda de ………...
A 136
R: integrare numerica
B 13 Metoda rotatiilor a lui Jacobi calculeaza in mod exact valorile proprii ale oricarei matrici. F
Metoda rotatiilor a lui Jacobi pentru determinarea valorilor proprii ale unei matrici de un anumit tip A este o
metoda iterativa in care la fiecare pas se construieste o matrice R de un anumit tip si se inmulteste A la stanga
B 14 cu RT iar la dreapta cu R. In acest fel la fiecare pas se anuleaza una cate una componentele din matricea A ce A
nu sunt pe diagonala si intr-un numar finit de pasi metoda rotatiilor produce o matrice diagonala ale carei
elemente pe diagonala sunt exact valorile proprii ale matricii A.
Metoda trapezului aproximeaza integrala lui f pe [a,b] dupa formula ……
A 32 b  a   f b  f  a 
R:
2
 1 3 
Pentru A  sa se calculeze A 1 .
A 16  1 1
R: 4   1  1 , 3  1 
pg. 9
  5 5 
Pentru A  sa se calculeze A  .
A 57 0 4 
R: 10  5  5 , 0  4  max 10, 4 

 2 1 
Pentru A  sa se calculeze A  .
A 66  2 3 
R: 5  2  1 , 2  3  max  3,5 

 2 1 
Pentru A  sa se calculeze A  .
A 72  2 7 
R: 9  2  1 , 2  7  max  3,9 

 1 3 
Pentru A  sa se calculeze A 1 .
A 129  1 2
R: 5  1  1 . 3  2  max  2,5 

 1 3 
Pentru A  sa se calculeze A  .
A 133  1 7 
R: 8  1  3 , 3  2  max  4,8

pg. 10
  1 3 
Pentru A  sa se calculeze A 1 .
A 146  1 7 
R: 10= |-1|+|1|, |3|+|-7| = max (2,10)

1 3
Pentru A  sa se calculeze A  .
A 28 0 2
R: 4  1  3 , 0  2  max  4, 2 

1 2
Pentru A  sa se calculeze A 1 .
A 29 3 4
R: 6  1  3 , 2  4  max  4, 6 

 1 3 
Pentru A  sa se calculeze A 1 .
A 45  2 4
R: 7  1  2 , 3  4  max  3, 7 

 x  1 P4  x dx  0
1
A 8 Polinoamul lui Legendre de grad 4 este ortogonal pe P  x   x 2  1 adica 2
A
1

pg. 11
 x 1 0 1
Polinomul lui Lagrange de ordin 2 ce interpoleaza valorile din tabelul este ………
A 38 y 1 0 1
R: x2
Polinomul lui Lagrange de ordin 2 ce interpoleaza valorile din tabelul
x 1 0 1
A 55 este ……..
y 1 2 1
R: x2  2
x 1 0 1
Polinomul lui Lagrange de ordin 2 ce interpoleaza valorile din tabelul este
B 43 y 1 0 1
R: x2
x 1 0 1
Polinomul lui Lagrange de ordin 2 ce interpoleaza valorile din tabelul este
B 44 y 1 2 1
R: x2  2
Polinomul lui Legendre P3 de grad 3 este ortogonal pe polinomul lui Legendre P4 de grad 4 adica
A 5 1 A
 P3  x  P4  x  dx  0
1

pg. 12
  x  1 P4  x  dx  0 .
1
B 20 Polinomul lui Legendre de grad 4 este ortogonal pe P  x   x 2  1 adica 2
F
1

1 1
Radacinile polinomului lui Legendre de grad 2 sunt x1  , x2  . Se considera urmatoarea metoda de
3 3
1

A 138
integrare numerica:  f  x  dx  W f  x   W f  x  . Cum alegeti W , W pentru ca aceasta metoda
1 1 1 2 2 1 2

numerica sa fie exacta pe polinoame de grad cel mult 3?

R: alegem l1 , l2 polinoamele lui Legendre corespunzatoare nodurilor x1 , x2

si apoi integram aceste polinoame pe [-1,1]

2 x  3  3 0 1
Se aplica metoda iterativa a lui Gauss-Seidel sistemului  cu predictie initiala x    . Sa se
x  2 y  3 0
A 65
calculeze urmatoarea iteratie x1 in metoda lui Gauss-Seidel.
R: 1.50 0.75

2 x  y  3 0  1
Se aplica metoda iterativa a lui Gauss-Seidel sistemului  cu predictie initiala x    . Sa se
x  2 y  3 1
A 95
calculeze urmatoarea iteratie x1 in metoda lui Gauss-Seidel.
R: 1 1

pg. 13
 2 x  y  3 0  1 
Se aplica metoda iterativa a lui Gauss-Seidel sistemului  cu predictie initiala x    . Sa se
x  2 y  3  3 
A 99
calculeze urmatoarea iteratie x1 in metoda lui Gauss-Seidel.
R: 3 0

2 x  y  3 0  1
Se aplica metoda iterativa a lui Gauss-Seidel sistemului  cu predictie initiala x    . Sa se
A 20 x  2 y  3 2 
calculeze urmatoarea iteratie x1 in metoda lui Gauss-Seidel.
R: (0.50 1.25)

2 x  y  3 0  3
Se aplica metoda iterativa a lui Gauss-Seidel sistemului  cu predictie initiala x    . Sa se
A 50 x  2 y  3  3
calculeze urmatoarea iteratie x1 in metoda lui Gauss-Seidel.
R: (0 1,50)
2 x  y  3 0  1
Se aplica metoda iterativa a lui Jacobi sistemului  cu predictie initiala x    . Sa se calcu-
A 25 x  2 y  3 0 
leze urmatoarea iteratie x1 in metoda lui Jacobi.
R: (1.50 2)

pg. 14
 2 x  y  3 0 1 
Se aplica metoda iterativa a lui Jacobi sistemului  cu predictie initiala x    . Sa se calcu-
A 91 x  2 y  3 0
leze urmatoarea iteratie x1 in metoda lui Jacobi.
R: (1.50 1)
2 x  y  3 0 0
Se aplica metoda iterativa a lui Jacobi sistemului  cu predictie initiala x    . Sa se calcu-
A 92 x  2 y  3 1 
leze urmatoarea iteratie x1 in metoda lui Jacobi.
R: (1 1.50)
2 x  y  3 0  1
Se aplica metoda iterativa a lui Jacobi sistemului  cu predictie initiala x    . Sa se calcu-
x  2 y  3 1
A 134
leze urmatoarea iteratie x1 in metoda lui Jacobi.
R: 1 2

2 x  y  3 0  1
Se aplica metoda iterativa a lui Jacobi sistemului  cu predictie initiala x    . Sa se calcu-
A 53 x  2 y  3 2 
leze urmatoarea iteratie x1 in metoda lui Jacobi.
R: (0,50 2)

pg. 15
 2 1 0
Se aplica metoda lui Ritz pentru calculul inversei matricii   . La primul pas se alege vector x1   
1 2 1 
si se calculeaza matricea C1 
A 62
0 0 
R: C1   
0 1 
 2
2 1 1 
Se aplica metoda lui Ritz pentru calculul inversei matricii   . La primul pas se alege vector x1   
1 2 0
si se calculeaza matricea C1 
A 85
1 
R:  2 0
 
 0 0
1 1  1
Se aplica metoda lui Ritz pentru calculul inversei matricii   . La primul pas se alege vector x1   
1 2   1
A 122 si se calculeaza matricea C1  …………
 1 1
R: C1   
 1 1 
pg. 16
 2 1
Se aplica metoda lui Ritz pentru calculul inversei matricii   . La primul pas se alege vector
1 2
1
A 135 x1    si se calculeaza matricea C1 
 1
1  1 1
R:  
2  1 1 
2 1  1
Se aplica metoda lui Ritz pentru calculul inversei matricii   . La primul pas se alege vector x1    si
1 2  1
A 142 se calculeaza matricea C1 
1  1 1
R:  
6  1 1
1 2 t
Se aplica metoda radacinii patrate matricii A  pentru calculul descompunerii Cholesky A  BB ,
 2 5 
A 21 2
unde B este inferior triunghiulara(toate elementele deasupra diagonalei principale sunt nule). Sa se afle ele-
mentul de pe a doua linie si prima coloana din matricea B.
R: 2

pg. 17
  9 3 t
Se aplica metoda radacinii patrate matricii A  pentru calculul descompunerii Cholesky A  BB ,
 3 5 
A 76 1
unde B este inferior triunghiulara(toate elementele deasupra diagonalei principale sunt nule). Sa se afle ele-
mentul de pe a doua linie si prima coloana din matricea B.
R: 1

4 8 
Se aplica metoda radacinii patrate matricii A  pentru calculul descompunerii Cholesky
 8 17 
A 102
A  BB t , unde B este inferior triunghiulara (toate elementele deasupra diagonalei principale sunt nule). Sa se
afle elementul de pe a doua linie si prima coloana din matricea B.
R: =4
 4 2 t
Se aplica metoda radacinii patrate matricii A  pentru calculul descompunerii Cholesky A  BB ,
A 113
 2 2 1
unde B este inferior triunghiulara (toate elementele deasupra diagonalei principale sunt nule). Sa se afle ele-
mentul de pe a doua linie si prima coloana din matricea B.
R: 1
4 6  t
Se aplica metoda radacinii patrate matricii A  pentru calculul descompunerii Cholesky A  BB
A 128
 6 10  3
unde B este inferior triunghiulara (toate elementele deasupra diagonalei principale sunt nule). Sa se afle ele-
mentul de pe a doua linie si prima coloana din matricea B.
R: 3

pg. 18
  4 10 
Se aplica metoda radacinii patrate matricii A  pentru calculul descompunerii Cholesky
10 26 
A 140
A  BB t , unde B este inferior triunghiulara (toate elementele deasupra diagonalei principale sunt nule). Sa se
afle elementul de pe a doua linie si prima coloana din matricea B.
R: 5
Se aproximeaza integrala unei functii f  C  1,1 cu metoda trapezului sumata cu n subintervale si se ob-
2

tine o eroare e. Atunci cand numarul de subintervale se dubleaza eroarea devine aproximativ egala cu
B 84
e
R:
2
Se considera algoritmul pentru integrarea functiei f pe intervalul [a,b] utilizand n subintervale.
---------------------------------
impartim [a,b] in n subintervale de lungime egala cu (b-a)/n.
obtinem nodurile x_0,x_1,...,x_n. Calculam
F=[f(x_0),f(x_1),...,f(x_n)]
calculam
q=A*sum(F)-(h/2)*(F(1)+F(n));
B 83
---------------------------------
In aceasta rutina, sum(F) reprezinta suma componentelor vectorului F iar F(1), F(n) reprezinta prima respectiv
ultima componenta a vectorului F. Cat trebuie sa fie variabila A de pe ultima linie din algoritm pentru ca acest
algoritm sa implementeze formula sumata a trapezului?

R: A
 f b  f  a 
n
pg. 19
 x
Se considera ecuatia f  x    x 
A 15 2 F
Dorim sa aflam o solutie a ei pe intervalul [-1,2]. In formula de mai sus [x] este partea intreaga a numarului x .
Pentru a afla o astfel de solutie putem aplica metoda bisectiei.

Se considera ecuatia f  x   3x3  x  1  0

Dorim sa aflam o solutie a ei pe intervalul [0,3]. Punem a=0, b=3 apoi verificam ca f(a)f(b)<0. La primul pas
A 30 punem c=(a+b)/2 dupa care calculam f(a)f(c). Daca f(a)f(c)<0 punem b=c. Alftel punem a=c . Acest pas este
primul pas in metoda ……
R: bisectiei
x
B 3
Se considera ecuatia f  x    x  . Dorim sa aflam o solutie a ei pe intervalul [-1,2]. In formula de mai
F
2
sus [x] este partea intreaga a numarului x . Pentru a afla o astfel de solutie putem aplica metoda bisectiei.

Se considera ecuatia f  x   2 x3  x  1  0 . Dorim sa aflam o solutie a ei utilizand metoda lui Newton cu

B 93 predictie initiala x0  0 . Cat este prima iteratie x1 in metoda lui Newton?
R: 0.0

A 11
Se considera ecuatia f  x   0 cu f continua pe intervalul [a,b] si f  a  f  b   0 . Atunci metoda bisec- A
tiei produce un sir ce converge catre una din solutiile ecuatiei de mai sus.

A 12
Se considera ecuatia f  x   x3  x  2 Dorim sa aflam o solutie a ei pe intervalul [-1,2]. Pentru a afla o A
astfel de solutie putem aplica metoda bisectiei.

pg. 20
 Se considera ecuatia f  x   2 x3  x  1  0 . Dorim sa aflam o solutie a ei pe intervalul [0,2]. Pentru a afla
A 3 A
o astfel de solutie putem aplica metoda bisectiei.

Se considera ecuatia f  x   5 x3  x  1  0 . Dorim sa aflam o solutie a ei pe intervalul [0,3]. Punem a=0,

ab
A 123
b=3 apoi verificam ca f  a  f  b   0 . La primul pas punem c  dupa care calculam f  a  f  c  .
2
Daca f  a  f  c   0 punem b=c. Alftel punem a=c . Acest pas este primul pas in metoda ……..…
R: bisectiei
Se considera ecuatia f  x   2 x3  x  1  0 . Dorim sa aflam o solutie a ei pe intervalul [0,2]. Pentru a afla
B 1 A
o astfel de solutie putem aplica metoda bisectiei.

Se considera ecuatia f  x   x3  x  2 . Dorim sa aflam o solutie a ei pe intervalul [-1,2]. Pentru a afla o

B 2 A
astfel de solutie putem aplica metoda bisectiei.

Se considera ecuatia f  x   3x3  x  1  0 . Dorim sa aflam o solutie a ei pe intervalul [0,3]. Punem a=0,
B 27 b=3 apoi verificam ca f(a)f(b)<0. La primul pas punem c=(a+b)/2 dupa care calculam f(a)f(c). Daca f(a)f(c)<0
punem b=c. Alftel punem a=c . Acest pas este primul pas in metoda
R: bisectiei
Se considera ecuatia f  x   5 x3  x  1  0 . Dorim sa aflam o solutie a ei pe intervalul [0,3]. Punem a=0,
B 68 b=3 apoi verificam ca f(a)f(b)<0. La primul pas punem c=(a+b)/2 dupa care calculam f(a)f(c). Daca f(a)f(c)<0
punem b=c. Alftel punem a=c . Acest pas este primul pas in metoda
R: bisectiei
pg. 21
 Se considera ecuatia f  x   2 x3  x  1  0 . Dorim sa aflam o solutie a ei utilizand metoda lui Newton cu
B 92 predictie initiala x0  1 . Cat este urmatoare iteratie x1 ?
R: 1.0
Se considera ecuatia f  x   2 x  x . Este garantata convergenta metodei lui Newton catre solutia exacta 0
3 2
B 91 F
daca pornim cu predictie initiala foarte aproape de 0?

Se considera ecuatia f  x   4 x5  3x3  1  0 . Pentru rezolvarea ei vom alege x0  1.2 si apoi vom defi-

A 87 ni recursiv xn 1  xn 
 4 x  3x  1 . Aceasta este metoda …….
5
n
3
n

 20 x  9 x 
4
n
2
n

R: Newton
Se considera ecuatia f  x   3x5  2 x3  1  0 . Pentru rezolvarea ei vom alege x0  1.2 si apoi vom defi-

A 137 ni recursiv xn 1  xn 
 3x  2 x  1 , n numar natural. Aceasta este metoda ….
5
n
3
n

15x  6 x 
4
n
2
n

R: Newton
Se considera ecuatia f(x)=0 cu f  C  a, b  pe intervalul [a,b] si f  x   0 unde x   a, b  este solutia
2

B 6 exacta a ecuatiei. Atunci daca se porneste cu predictie initiala suficient de aproape de o solutie din [a,b] a ecu- F
atiei de mai sus metoda lui Newton va converge catre acea solutie cu ordin de convergenta patratic.

pg. 22
 Se considera ecuatia f(x)=0 cu f continua pe intervalul [a,b] si f(a)f(b)<0 . Utilizam metoda bisectiei pentru a-
proximarea unei solutii a ecuatiei de mai sus. Notam cu solutia catre care converge sirul de aproximari produse
B 10 de metoda bisectiei. Este adevarat atunci ca putem determina cu exactitate numarul n de iteratii necesare A
5
pentru ca xn  x  10 . Aici xn denota a n-a iteratie.
Se considera ecuatia f(x)=0 cu f continua pe intervalul [a,b]si f(a)f(b)<0. Atunci daca se porneste cu predictie
B 5 initiala suficient de aproape de o solutie din [a,b] a ecuatiei de mai sus metoda lui Newton va converge catre F
acea solutie cu ordin de convergenta patratic.
arctg  x 
Se considera functia f  x  si P(x) polinomul de grad 1 care interpoleaza valorile lui f pe nodu-

A 58 rile 0,1. Cat este atunci P(2)?
1
R:
2
x 
Se considera functia f  x   sin   si P(x) polinomul lui Lagrange de grad 1 care interpoleaza valorile
A 80  2  2
lui f pe nodurile 0,1 . Cat este atunci P(2)?
R: 2

f  x    x  1 si P  x  polinomul de grad 4 care interpoleaza valorile lui f pe

4
Se considera functia
A 89 1
nodurile 1,2,3,4,5 . Cat este P  0 ?
R: 1.0

pg. 23
 x 2  x  2 y  0,
Se considera sistemul neliniarx2 Se aplica metoda lui Newton cu predictie initiala
 3y  0
B 112 2
x0  1,1 . Sa se calculeze prima iteratie x1 (care va fi un vector) si sa se puna in casuta de mai jos prima
componenta a lui x1 .
R: 0.0
2 2
Se considera sistemul neliniar x  x  2 y  0, x  x  3 y  0 ce admite solutia (0,0). Sa se electeze mai
jos o conditie care impreuna cu alte doua conditii (care nu sunt prezentate aici) garanteaza convergenta meto-
B 75 dei lui Newton pentru sisteme neliniare.

R: matricea Jacobiana a functiei F  x, y   x  x  2 y , x  x  3 y
2 2

are determinantul diferit de 0 la (0,0)

pg. 24
 x x1 x2 ... xn
Se considera un tabel si asociat lui algoritmul
y y1 y2 ... yn
d=y;
pentru k de la 1 la n
pentru j descrascand de la n la k
d_{j+1}=(d_{j+1}-d_j)/(x_{j+1}-x_{j-k+1});
B 73
sfarsit bucla j
sfarsit bucla k

Ce va stoca d dupa iesirea din bucla k?

R: d1 , d 2 , d3 ,... vor stoca diferentele divizate corespunzatoare
perechilor de noduri x1 ,  x1 , x2  ,  x1 , x2 , x3  ,...
x x1 x2 ... xn
Se considera un tabel si asociat lui algoritmul
y y1 y2 ... yn
d=y;
pentru k de la 1 la n
B 72 pentru j descrascand de la n la k
d_{j+1}=(d_{j+1}-d_j)/(x_{j+1}-x_{j-k+1});
sfarsit bucla j
sfarsit bucla k

Cu ce metoda numerica asociati acest algoritm?

R: Metoda de interpolare cu diferente divizate
pg. 25
 Se da tabelul
x 0 1 2
si functia spline cubica naturala care interpoleaza datele din acest tabel. Se specifica faptul
y 1 1 3
A 47
1   x  1  1,5  x  1  0,5  x  1 iar pe [0,1] functia
2 3
ca pe [1,2] functia spline e data de
spline este data de 1  mx  nx3 . Cat este m?
R: –0,5
x x0 x1 x2 ... xn
Se da tabelul
y y0 y1 y2 ... yn

A 63 Fie Pn polinomul lui Lagrange interpolant al valorilor din tabel, adica Pn  xi   yi , i  0...n grad P  n ,
calculat cu metoda lui Lagrange. Care e cu aproximatie numarul de operatii efectuate pentru calcularea valorii
Pn  2  presupunand ca 2 nu este printre valorile xi , i  0...n .
R: 4n 2

pg. 26
 x x0 x1 x2  xn
Se da tabelul
y y0 y1 y2  yn
Notam cu li polinomul lui Lagrange corespunzator nodului i adica li are grad n si li  x j   0 daca j  i si

A 93 li  xi   1 . Atunci polinomul lui Lagrange P  x  ce interpoleaza valorile din tabelul de mai sus este dat de
formula:
R: P  x   Sni  0 yili  x 
i 0
R: l  x y
n
i i

x 1 0 1
Se da tabelul
y 1 0 1
A 109
Cat este l2 (0.5) (adica polinomul lui Lagrange corespunzator nodului 0 din tabel evaluat la 0.5)
R: 0,75
x 1 0 1
Se da tabelul
y 1 0 1
A 132
Cat este l2  2  (adica polinomul lui Lagrange corespunzator nodului 0 din tabel evaluat la 2)?
R: -3

pg. 27
 x 1 0 1
Se da tabelul Cat este l2  x  (adica polinomul lui Lagrange corespunzator nodului 0) ?
A 31 y 1 0 1
R: 1  x2
x 1 2 3 4
Se da tabelul Sa se calculeze diferenta divizata f 1, 2 .
A 18 y 2 5 10 17
R: 3  P  2   P 1  5  2  3
x 0 1 2
Se da tabelul si functia spline cubica naturala care interpoleaza datele din acest tabel. Se spe-
y 1 1 4
A 71
1  1.5  x  1  2.25  x  1  0.75  x  1 iar pe [0,1]
2 3
cifica faptul ca pe [1,2] functia spline e data de

functia spline este data de 1  mx  nx3 . Cat este m?

R: –0,75
x 0 1 2
Se da tabelul si functia spline cubica naturala care interpoleaza datele din acest tabel. Se spe-
y 0 1 3
A 100
1  1.5  x  1  0.75  x  1  0.25  x  1 iar pe [0,1]
2 3
cifica faptul ca pe [1,2] functia spline e data de

functia spline este data de mx  nx3 . Cat este m?

R: 0,75

pg. 28
 x 0 1 2
Se da tabelul si functia spline cubica naturala care interpoleaza datele din acest tabel. Se spe-
y 1 1 2
A 131
1  0.5  x  1  0.75  x  1  0.25  x  1 iar pe [0,1]
2 3
cifica faptul ca pe [1,2] functia spline e data de

functia spline este data de 1  mx  nx3 . Cat este m?

R: -0,25
x 1 0 1
Se da tabelul . Cat este l2 (2) (adica polinomul lui Lagrange corespunzator nodului 0 din ta-
B 76 y 1 0 1
bel evaluat la 2)
R: -3
x 1 0 1
Se da tabelul . Cat este l2  x  (adica polinomul lui Lagrange corespunzator nodului 0)
B 45 y 1 0 1
R: 1  x2
x 1 0 1
Se da tabelul . Fie P polinomul de grad 2 interpolant al valorilor din tabel, adica
y 1 0 1
A 51
P2  1  1, P2  0   0, P2 1  1 . Cat este P2  3 ?
R: 9

pg. 29
 x x0 x1 x2 ... xn
. Notam cu P  x   a0  a1 x  ...  an x polinomul de grad n ce
n
Se da tabelul
y y0 y1 y2 ... yn
interpoleaza valorile din tabelul de mai sus adica P  xi   yi . Atunci coeficientii a0 , a1 ,..., an pot fi deter-
minati prin rezolvarea sistemului
A 104
1 x0 ... x0n   a0   y0 
    
1 x1 ... x1n   a1   y1 
R: 
 ... ... ... ...   .   . 
    
1 xn ... xnn   an   yn 
x x0 x1 x2 ... xn
Se da tabelul . Notam cu li polinomul lui Lagrange corespunzator nodului i
y y0 y1 y2 ... yn
B 46 adica li are grad n si li  x j   0 daca j  i si li  xi   1 . Atunci polinomul lui Lagrange P  x  de grad n
ce interpoleaza valorile din tabelul de mai sus este dat de formula:
P  x    i 0 yi li  x 
n
R:

x 1 2 3 4
Se da tabelul . Sa se calculeze P3  0  unde P3 este polinomul interpolant al valorilor
A 106 y 2 5 10 17
din tabel.
R: 1
pg. 30
 x 1 2 3 4
Se da tabelul . Sa se calculeze diferenta divizata f 3, 4 .
A 98 y 2 5 10 17 7
R: 7
x 1 2 3 4 5
Se da tabelul . Sa se calculeze diferenta divizata f[1,2,3,4,5] .
A 69 y 0 1 2 3 4 0
R: 0
x 1 2 3 4 5
Se da tabelul . Sa se calculeze diferenta divizata f[1,2,3,4,5] .
A 73 y 2 3 4 5 6 0
R: 0
x 1 2 3 4
Se da tabelul . Sa se calculeze diferenta divizata f[2,3].
A 75 y 2 5 10 17 5
R: 5
x 0 1 2
Se da tabelul si functia spline cubica naturala care interpoleaza datele din acest tabel. Se spe-
y 0 2 3
A 70
2  1.5  x  1  0.75  x  1  0.25  x  1 iar pe [0,1]
2 3
cifica faptul ca pe [1,2] functia spline e data de

functia spline este data de mx  nx3 . Calculati valoarea lui m.

R: 2,25

pg. 31
  1 2 3
Se rezolva cu metoda lui Gauss cu pivotare sistemul cu matricea extinsa   . Dupa eliminari succe-
 2 1 3
sive se ajunge la sistemul cu matrice superior triunghiulara ……….…..
A 23
2 1 3
R:  
0 3 3
 2 2
3 2 1
Se rezolva cu metoda lui Gauss cu pivotare sistemul cu matricea extinsa   . Dupa eliminari succe-
1 1 0
sive se ajunge la sistemul cu matrice superior triunghiulara ……….….
A 24
3 2 1
R:  
 0 1 1

 3 3
 1 1 0 
Se rezolva cu metoda lui Gauss cu pivotare sistemul cu matricea extinsa   . Dupa eliminari
 2 1 1
succesive se ajunge la sistemul cu matrice superior triunghiulara ……
A 33
 2 1 1 
R:  
 0 1 
1
 2 2
pg. 32
 1 1 2
Se rezolva cu metoda lui Gauss cu pivotare sistemul cu matricea extinsa   . Dupa eliminari succe-
3 1 4
sive se ajunge la sistemul cu matrice superior triunghiulara
A 90
3 1 4
R:  
 0 2 2

 3 3
1 1 2
Se rezolva cu metoda lui Gauss cu pivotare sistemul cu matricea extinsa   . Dupa eliminari succe-
 2 1 3
sive se ajunge la sistemul cu matrice superior triunghiulara ……
A 111
2 1 3
R:  
0 1 1
 2 2
 1 2 1 3 
 
Se rezolva cu metoda lui Gauss cu pivotare sistemul cu matricea extinsa 2 1 1 1 . La primul pas
 
A 124 3 2 1 0 
 
in aplicarea metodei lui Gauss se permuta liniile …….
R: 1 cu 3

pg. 33
 Se rezolva ecuatia 2 x 2  2 x  1  0 cu metoda lui Newton cu predictie initiala x0  0 . Cat este urmatoarea
iteratie x1 ?
A 52
1
R:
2
1
Se rezolva ecuatia x2  2x   0 cu metoda lui Newton cu predictie initiala x0  0 . Cat este urmatoarea
2
1
A 54 iteratie x1 ?
4
1
R:
4
Se rezolva ecuatia x 2  4 x  1  0 cu metoda lui Newton cu predictie initiala x0  0 . Cat este urmatoarea
iteratie x1 ? 1
A 78
1 4
R:
4
Se rezolva ecuatia 2 x 2  4 x  1  0 cu metoda lui Newton cu predictie initiala x0  0 . Cat este urmatoarea
iteratie x1 ? 1
A 107
1 4
R:
4

pg. 34
 Se rezolva ecuatia x 2  2 x  1  0 cu metoda lui Newton cu predictie initiala x0  0 . Cat este urmatoarea
iteratie x1 ? 1
A 119
1 2
R:
2

Se rezolva ecuatia
x 2
 1
 x intervalul [0,1] cu metoda aproximatiilor succesive corespunzatoare functiei
4

f  x 
x 2
 1
. Alegem predictie initiala x0  1 si notam cu x1 urmatoarea iteratie si cu z solutia exacta
4 1
A 97
1 2
a ecuatiei considerate. Observam ca f  x  pe intervalul [0,1]. Estimati eroarea conform teoremei de
2
estimare a erorii in metoda aproximatiilor succesive.
1
R:
2

pg. 35
 Se rezolva ecuatia
x 3
 1
 x pe intervalul [0,1] cu metoda aproximatiilor succesive corespunzatoare func-
4

tiei fx 
x 3
 1
. Alegem predictie initiala x0  1 si notam cu x1 urmatoarea iteratie si cu z solutia exacta
4 3
A 43
3 2
a ecuatiei considerate. Observam ca f  x  pe intervalul [0,1]. Estimati eroarea x1  x conform teo-
4
remei de estimare a erorii in metoda aproximatiilor succesive.
3
R:
2

Se rezolva ecuatia
x 2
 1
 x pe intervalul [0,1] cu metoda aproximatiilor succesive corespunzatoare func-
3

A 101 tiei f  x 
x 2
 1
. Alegem predictie initiala x0  1 . Cat este urmatoarea iteratie x1 conform metodei
2
3 3
aproximatiilor succesive?
2
R:
3

pg. 36
 Se rezolva ecuatia
x 3
 1
 x pe intervalul [0,1] cu metoda aproximatiilor succesive corespunzatoare func-
4

A 103 tiei f  x 
x 3
 1
. Alegem predictie initiala x0  1 . Cat este urmatoarea iteratie x1 conform metodei
1
4 2
aproximatiilor succesive?
1
R:
2

Se rezolva ecuatia
x 2
 1
 x pe intervalul [0,1] cu metoda aproximatiilor succesive corespunzatoare func-
4

A 114 tiei f  x 
x 2
 1
. Alegem predictie initiala x0  1 . Cat este urmatoarea iteratie x1 conform metodei
1
4 2
aproximatiilor succesive?
1
R:
2
Se rezolva ecuatia x3  2 x  2  0 pe intervalul [0,2] cu metoda bisectiei. Prima iteratie x1 este… Care este
A 22 a doua iteratie?
R: 0.5

pg. 37
 Se rezolva ecuatia x3  3x  3  0 pe intervalul [0,2] cu metoda bisectiei. Prima iteratie este1. Care este a
A 84 doua iteratie?
R: 0.5
Se rezolva ecuatia x3  3x  3  0 pe intervalul [0,2] cu metoda bisectiei. Prima iteratie x1 este 1 iar a doua
este notata x2 . Notam cu x solutia exacta a ecuatiei ce este aproximata de metoda bisectiei. Estimati eroarea
1
A 115 x2  x* cu teorema de estimare a erorii corespunzatoare metodei bisectiei.
2
1
R:
2
Se rezolva ecuatia x3  2 x  4  0 pe intervalul [0,2] cu metoda bisectiei. Prima iteratie x1 este 1. Care este a
A 39 doua iteratie?
R: 1,5
Se rezolva numeric ecuatia diferentiala y  x  sin  y  , y 1  1 cu metoda lui Euler cu pas h=0.5 .
A 120 Notam x0  1, y0  1 . Formula iterativa din metoda lui Euler in acest caz este ……..
R: yi  1  yi  0.5  xi  sin  yi  

pg. 38
 Se rezolva numeric ecuatia diferentiala y  f  x, y  , y  0   1 Fixam pasul h si consideram formula ite-

rativa: la pasul i yi 1 
 k1  2k2  2k3  k4  unde
 h k 
k1  hf  xi , yi  , k2  hf  xi  , yi  1  ,
6  2 2
A 19
 h k 
k3  hf  xi  , yi  2  , k4  hf  xi  h, yi  k3 
 2 2
Aceasta este metoda ………….
R: Runge-Kutte de ordin 4
Se rezolva numeric ecuatia diferentiala y  f  x, y  , y  0   1 Notam x0  0, y0  1 . Fixam pasul h si
A 27 consideram formula iterativa 
yi 1  yi  0,5h f  xi , yi   f  xi 1 , yi  hf  xi , yi   
Aceasta este metoda ………
R: Cauchy-Euler
Se rezolva numeric ecuatia diferentiala y  f  x, y  , y  0   1 . Notam x0  0, y0  1 . Fixam pasul h si
A 60 consideram formula iterativa yi 1  yi  hf  xi , yi  . Aceasta este metoda ……
R: Euler
Se rezolva numeric ecuatia diferentiala y  f  x, y  , y  0   1 . Notam x0  0, y0  1 . Fixam pasul h si
B 65 consideram formula iterativa  
yi 1  yi  0.5h f  xi , yi   f  xi 1 , yi  hf  xi , yi   . Aceasta este

R: Metoda Cauchy-Euler
pg. 39
 y 1
Se rezolva numeric ecuatia diferentiala , y 1  1 . Utilizam metoda Euler cu h 
y  x  . Notam
x 20
A 141 y0  1 . Efectuam 20 de iteratii in metoda Euler. Obtinem iteratiile succesive y1 , y2 , y3 , y4 ,..., y20 . Atunci 2
y20 este aproximatia produsa de metoda numerica pentru ……
R: 2
y
Se rezolva numeric ecuatia diferentiala y  x  , y 1  1 . Utilizam metoda Euler-Cauchy cu h=1. No-
A 68
x 3
tam y0  1 . Care este prima iteratie y1 ?
R: 3
y
Se rezolva numeric ecuatia diferentiala y  x  , y 1  1 . Utilizam metoda Euler-Cauchy cu pas
x
1
A 86 h . Notam y0  1 . Efectuam zece iteratii in metoda Euler-Cauchy. Obtinem iteratiile succesive 2
10
y1 , y2 , y3 ,..., y10 . Atunci y10 este aproximatia produsa de metoda numerica pentru ……
R: 2
R: y(2), y solutia exacta a ecuatiei

Se rezolva numeric ecuatia diferentiala y  f  x, y  , y  0   1 .Notam x0  0, y0  1 . Fixam pasul h si

B 64 consideram formula iterativa yi 1  yi  hf  xi , yi  . Aceasta este
R: Metoda lui Euler
pg. 40
 y
Se rezolva numeric ecuatia diferentiala y  x  , y 1  1 cu metoda lui Euler cu pas h=1. Observati ca
x
A 44 solutia exacta a ecuatiei este y  x   x 2 . Care este aproximatia produsa de aceasta metoda pentru y  2  , 3
unde y este solutia exacta a ecuatiei de mai sus?
R: 3
y
Se rezolva numeric ecuatia diferentiala y  x  , y 1  1 cu metoda lui Euler cu pas h=1. Observati ca
x
A 48 1
solutia exacta a ecuatiei este y  x   x . Care este aproximatia produsa de aceasta metoda pentru y  3 ?
2

R: 1
Se rezolva numeric ecuatia diferentiala y  y  6 x, y  0   1 cu metoda lui Euler cu pas h=1. Notam
A 74 x0  0, y0  1 . Cat este prima iteratie y1 produsa de metoda lui Euler? 2
R: 2
Se rezolva numeric ecuatia diferentiala y  x  sin y, y 1  1 cu metoda lui Euler cu pas h=0.5 . Notam
B 63 x0  1, y0  1 . Formula iterativa din metoda lui Euler este
R: yi 1  yi  0.5  xi  sin  yi  
Se rezolva numeric ecuatia diferentiala y’= y+5x, y(0) = 1 cu metoda lui Euler cu pas h=1. Notam
B 110 x0  0, y0  1 . Cat este prima iteratie y1 produsa de metoda lui Euler?
R: 2.0

pg. 41
 Se rezolva numeric ecuatia diferentiala y’= y+x, y(0) =1 cu metoda lui Euler cu pas h=1. Notam
x0  0, y0  1 . Care este aproximatia produsa de aceasta metoda pentru y(1), unde y este solutia exacta a
A 79 2
ecuatiei diferentiale de mai sus?
R: 2
Se rezolva numeric ecuatia diferentiala y’= y–10x, y(0) = 1 cu metoda lui Euler cu pas h=1. Notam
B 111 x0  0, y0  1 . Cat este prima iteratie y1 produsa de metoda lui Euler?
R: 2.0
Se rezolva numeric ecuatia diferentiala y’= y–x, y(0) =1 cu metoda lui Euler cu pas h=1. Notam

A 105
x0  0, y0  1 . Care este aproximatia produsa de aceasta metoda pentru y(1) unde y este solutia exacta a ecu-
atiei diferentiale de mai sus?
R: 2
Se rezolva numeric ecuatia diferentiala y’=y, y(0)=1 cu metoda lui Euler cu pas h=1. Notam x0  0, y 0  1 .
A 139 Calculati aproximatia produsa de aceasta metoda pentru y(1) unde y(x) e solutia exacta a ecuatiei de mai sus. 2
R: 2
Se rezolva numeric o ecuatie diferentiala y  f  x, y  , y  0   1 cu metoda lui Euler cu pas h. Notam
h2
B 24 x0  0, y0  1 . La efectuarea primului pas eroarea comisa este y1  y  x1   y   unde  este un A
2
numar din intervalul  x0 , x1  .

pg. 42
 Se rezolva numeric o ecuatie diferentiala y’= f(x,y), y(0) =1 cu metoda lui Euler. Presupunem ca solutia exacta
y a ecuatiei de mai sus este liniara. Afirmatie: indiferent de pasul h folosit solutia numerica obtinuta cu metoda
lui Euler este solutia exacta a ecuatiei de mai sus.
B 88
R: Afirmatia nu este niciodata corecta, solutia numerica este
doar o aproximatie a solutiei exacte, nu e chiar egala cu ea

4 0 1
 
Se rezolva sistemul compatibil determinat cu matricea extinsa A data de 2 5 2 Se doreste a se aplica
 
3 1 7
A 83  
metoda lui Jacobi cu predictie initiala X 0   0, 0, 0  . De ce este metoda lui Jacobi garantata sa convearga?

R: ca matricea sistemului este diagonal dominata pe linii

 2 1 1
 
Se rezolva sistemul cu matricea 1 5 0 Pentru rezolvarea acestui sistem putem aplica metoda …...
A 125  
1 0 1
 
R: metoda lui Cholesky (sau metoda radacinii patrate)

pg. 43
 4 0 1
 
Se rezolva sistemul cu matricea A data de 2 5 2 . Se doreste a se aplica metoda lui Gauss-Seidel cu
 
3 1 7
A 64  
predictie initiala X 0   0, 0, 0  . De ce este metoda lui Gauss-Seidel garantata sa convearga?

R: ca matricea sistemului este diagonal dominata pe linii

1 1 3 1
 
Se rezolva sistemul cu matricea extinsa 0 1 4 2 Pentru rezolvarea acestui sistem putem aplica
 
A 108  1 0 1 1 
 
metoda …..
R: Gauss

 4 1 1 1
 
Se rezolva sistemul cu matricea extinsa 1 5 0 1 Pentru rezolvarea acestui sistem putem aplica
 
A 144  1 0 3 1
 
metoda …..

R: Metoda lui Cholesky ( metoda radacinii patrate) sau ….. GAUSS

pg. 44
  1 0 0 1
 
Se rezolva sistemul cu matricea extinsa 1 3 0 1 Pentru rezolvarea acestui sistem putem aplica
 
A 17 1 1 1 1
 
metoda ………..….
R: GAUSS

 1 2 3 1
 
Se rezolva sistemul cu matricea extinsa 0 3 4 1 . Pentru rezolvarea acestui sistem putem aplica
 
A 61  0 0 1 1
 
metoda ……
R: Gauss
Se rezolva un sistemul compatibil determinat cu matrice A si termen liber b utilizand o metoda numerica ite-
B 11 rativa. La pasul n se calculeaza un vector X n . Calculam AX n  b si gasim ca fiecare componenta a lui A
AX n  b este foarte mica. Atunci X n este foarte aproape de solutia exacta a sistemului liniar AX  b .
2
Urmarim a aplica metoda de integrare numerica a lui Newton-Cotes pentru a calcula  f  x  dx prin utili-
0
zarea a 2 noduri echidistante 0,2. Conform metodei Newton-Cotes
A 26 2
1
 f  x  dx  A0 f  0   A1 f  2  Cat este A1 ?
0
R: 1

pg. 45
 2
Urmarim a aplica metoda de integrare numerica a lui Newton-Cotes pentru a calcula  f  x  dx prin
0
utilizarea a 3 noduri echidistante 0,1,2. Conform metodei Newton-Cotes
2
 f  x  dx  A f  0  A f 1  A f  2 
A 34
0 0 1 2

Cat este A0 ?
R: 0,3
1
Urmarim a aplica metoda de integrare numerica a lui Newton-Cotes pentru a calcula 1
x3dx prin utilizarea a
A 37 2 noduri echidistante -1,1, si integrarea pe [-1,1] a polinomului interpolant al lui x3 pe
nodurile -1,1. Aceasta metoda de integrare se numeste metoda ……
R: trapezului
1
Urmarim a aplica metoda de integrare numerica a lui Newton-Cotes pentru a calcula 1
x3dx prin utilizarea a
3
A 59 3 noduri echidistante -1,0,1, si integrarea pe [-1,1] a polinomului interpolant al lui x pe nodurile -1,0,1. A- 2
ceasta metoda de integrare este exacta pe polinoame de grad mai mic sau cel mult egal cu …….

R: 2

pg. 46
 1
Urmarim a aplica metoda de integrare numerica a lui Newton-Cotes pentru a calcula 
1
x3dx prin utilizarea a
3
A 67 2 noduri echidistante -1,1, si integrarea pe [-1,1] a polinomului interpolant al lui x pe nodurile -1,1. Aceasta 1
metoda de integrare este exacta pe polinoame de grad mai mic sau egal decat……….

R: 1
1
Urmarim a aplica metoda de integrare numerica a lui Newton-Cotes pentru a calcula 
1
x3dx prin utilizarea a
1 1
A 81 3 noduri echidistante -1,0,1. Conform metodei Newton-Cotes  x3dx este aproximata de  p2  x  dx x
1 1

unde p2 este un anumit polinom de grad cel mult 2. Cat este p2 ?

R: x
1
Urmarim a aplica metoda de integrare numerica a lui Newton-Cotes pentru a calcula 
1
x3dx prin utilizarea a
A 82 3 noduri echidistante -1,0,1, si integrarea pe [-1,1] a polinomului interpolant al lui x3 pe nodurile -1,0,1.
Aceasta metoda de integrare cu trei noduri se numeste metoda ……
R: Simpson
1
Urmarim a aplica metoda de integrare numerica a lui Newton-Cotes pentru a calcula 
1
x3dx prin utilizarea a
B 52 2 noduri echidistante -1,1, si integrarea pe [-1,1] a polinomului interpolant al lui x3 pe nodurile -1,1. Aceasta
metoda de integrare este
R: metoda trapezului

pg. 47
 Vrem sa aplicam formula de cuadratura a lui Gauss-Legendre cu 2 noduri x1 , x2 pentru aproximarea integra-
A 116 lei unei functii f pe intervalul [-1,1]. Atunci x1 , x2 in mod necesar sunt ………

R: radacinile polinomului de interpolare al lui Lagrange pentru functia f pe nodurile -1 si 1

Vrem sa aplicam formula de cuadratura a lui Gauss-Legendre cu 2 noduri x1 , x2 pentru aproximarea integra-
A 145 lei unei functii f pe intervalul [-1,1]. Aceasta metoda este exacta pe polinoame de grad mai mic sau egal ca… 3

R: 3
Vrem sa aplicam formula de cuadratura a lui Gauss-Legendre cu 2 noduri x1 , x2 pentru aproximarea
integralei unei functii f pe intervalul [-1,1]. Atunci x1 , x2 in mod necesar sunt
B 61
R: radacinile polinomului de interpolare al lui Lagrange
pentru functia f pe nodurile -1 si 1

pg. 48
 Vrem sa aplicam formula de cuadratura a lui Gauss-Legendre cu n noduri  xi i 1...n pentru aproximarea unei
integrale pe intervalul [-1,1]. Care sunt pasii efectuati in aceasta metoda de cuadratura ?

R: 1. Calcularea polinomului lui Legendre de ordinul n,

A 110
2. Determinarea radacinilor sale x , i  1n, n; x   1,1
i i

3. Determinarea coeficientului Ai din primele n ecuatii ale sistemului care este un sistem
liniar de n ecuatii cu n necunoscute cu determinantul de tip vandermound
4. Aplicarea formulei finale.
Vrem sa aplicam formula de cuadratura a lui Gauss-Legendre cu n noduri  xi i 1...n pentru aproximarea unei
integrale pe intervalul [-1,1]. La primul pas
B 60
R: se integreaza polinomul lui Legendre pe [-1,1] valoarea obtinuta
fiind o aproximare buna a integralei.

pg. 49