Cultura ortodox percepe aceast nlare i coborre ca pe un organism, ca pe o unitate a

totului, ca pe un proces osmotic. anumite categorii vremelnice, continu Blaga, sunt

asimilate transcendentului. Subliniem: anume categorii, nu toate1. Spre transcendent se
nal numai acele categorii cuprinse de febra eternitii. n noiunea de lume vremelnic
cu anse de a se ridica la gradul nalt al veniciei se includ cele mai diverse aspecte,
enumerate chiar de Blaga: Pentru contiina uman, lumea e alctuit din stihii vzute i
nevzute, din materie i din poruncile ei, din ceea ce nsufleete materia pe dinuntru, din
peisaje, din organisme de ordin biologic, din propriile triri ale omului, din suferine i
bucurii, din realiti sociale, din fapte istorice, din creaii culturale i din simmntul
perpetuu al tuturor realizrilor posibile2. Cele mai multe din formele de existen numite
poart n ele stigmatul vremelniciei, puine se ridic la nivelul eternitii. Dar cele care se
nal la un asemenea nivel consfinesc un absolut mixt, constituit dintr-o realitate
inaccesibil, pe de o parte i un absolut concret, pe de alt parte, nscut din energie creatoare
desfurat n timp de fiinele umane. Astfel se poate vorbi de corespondena ntre cer i
pmnt, despre un dialog al fpturilor, despre o posibil interferen ntre sfinenia divin i
miracolele produse de viaa cotidian. Omul spaiului n care trim are, dup opinia lui Blaga,
despre raportul dintre transcendent i lumea concret, viziunea sau sentimentul c
transcendentul coboar, se face vizibil, umplndu-l de har. Filozoful numete aceast
determinant stilistic sofianic, dup numele catedralei Sf. Sofia din Istambul, a crei
arhitectur comunic o spiritualitate specific: sofianicul este n esen acest sentiment
difuz, dar fundamental al omului ortodox, c transcendentul coboar, relevndu-se din
propria iniiativ i c omul i spaiul acestei lumi vremelnice pot deveni vas (receptacul) al
acestei transcendene.

1
2

Ibidem, p. 135.
Ibidem, p. 133.