Izvorul viu care alimenteaz ntreaga producie folcloric

Mitologia popular romneasc posed un caracter profund original, este strveche,

are mai multe straturi. Ea a fost nucleul generator al unei literaturi de specific naional,
reprezentat de Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Mihail Sadoveanu, Ion
Creang etc.
Dar care este izvorul acesta din care s-a nscut poezia popular? Care este izvorul viu
care alimenteaz ntreaga producie folcloric? Este prezena fantastic, este o experien
iraional, alimentat veacuri de-a rndul de o anumit via asociat. Tocmai aceast
prezen fantastic, acest element iraional a fost trecut cu vederea de ctre acei care s-au
inspirat din arta popular. Ei au interpretat temele folclorice, au cutat simboluri i eroi,
au ncercat s fie originali rsturnnd perspectivele sau valorile. Tot ce poate face un artist
modern fa de temele folclorice este s le adnceasc, regsind izvorul iraional care le-au
dat natere
n alte cazuri, scriitorii n-au intervenit deloc n materialele folclorice cu care au lucrat.
Le-au adus pur i simplu pe scen i n cri. Rezultatul a fost nspimnttor; pentru c nu
mai era creaie, ci pasti. Erau forme folclorice perfecte deci moarte reproduse sub
numele autorilor moderni. Artitii i scriitorii romni au fost orbii de strlucirea ctorva mari
producii populare (Mioria, doina, jocul, costumul, decoraia) i au ncercat s le imite. Dar
niciodat nu se imit formele, expresiile, realizrile; se imit, dac vrei, tehnica i izvorul. Or
izvorul era tocmai acea prezen fantastic de care vorbeam; i tehnica era o
tehnic magic, de creaie n adncuri, de ptrundere n zonele obscure i fertile ale duhului
popular.
Mihai Eminescu a vzut mereu n folclor o permanen i nesecat surs de inspiraie.
Concepia eminescian, privind specificul naional este ilustrat de faptul c, n opera sa,
"poetul nepereche" a ilustrat i valorificat tradiiile istorice i folclorice ale neamului su.
Creaie a maturitii artistice a lui Mihai Eminescu, este poezia ,,La mijloc de codru. Oper
liric, unde Eminescu ii exprim direct sentimentele de admiraie i ncntare fa de
frumuseile plaiurilor romneti, n stilul poeziei populare.
Bibliografie: Elena Istrati, Veronica Rotaru ,,Limba Romn Revist De tiin i Cultur Nr. 12, anul XV, 2005;
Emil Alexandrescu,,Literatura Romn n analize i sinteze Ediia a III-a revzuta i completat