Analiza economico-financiare la

SC AGROLAND SRL

CUPRINS
CAPITOLUI I
Prezentarea generala a intreprinderi ....4
1.1 Elemente de identificare ......4
1.2 Indicatori economici pentru anul 2010 ........4
1.3 Baza tehnico-materiala .........7
1.4 Organigrama ........5

CAPITOLUL II
Analiza productiei agricole la nivel de intreprindere ...8
2.1 Analiza dinamica a productiei medii la cultura de grau
in perioada 2010-2010 .......8
2.2 Analiza factoriala a productiei agricole totale la nivel de
ferma vegetala in perioada plan-realizat ..10
2.3 Analiza structurala a productiei agricole totale la nivel de
intreprindere in perioada plan-realizat .........13

CAPITOLUL III
Concluzi si masuri de redresare....16

BIBLIOGRAFIE ...17

CAPITOLUL I
Prezentarea generala a intreprinderi

1.1. Elemente de identificare

SC AGROLAND SRL a fost infiintata in anul 2005. Este o firma cu profil agricol, iar
ca domeniu de activitate firma se ocupa cu cultivarea cerealelor.
Domeniu de activitate principal (CAEN) al AGRO TRANS AMZ este:
0111 Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor
producatoare de seminte oleaginoase.
Sediul societati este in orasul Timisoara, calea Buziasului, nr.57, judetul Timis.
Cod Postal: 907030
Cod Unic de Identificare: RO 17631715
Nr. Registrul Comertului: J13/1753/2005
Stare societate: INREGISTRAT din data 27 Mai 2005
-

Ultima Inregistrare la ANAF: 28 Iulie 2008.

Prelucrarea ultimelor informatii depuse la ANAF 28 Iulie 2008.

Agent comercial inregistrat ca platitor de impozit pe profit inregistrat la data de 06-062005.

Firma platitoare de TVA incepand cu data de 06-06-2005.

Plata contributiei de asigurari sociale platite incepand cu data de 01-07-2008.

Plata contributiei de asigurari pentru somaj platite incepand cu data de 01-07-2008.

Plata contributiei angajatorilor pentru Fondul de garantare pentru plata creantelor

sociale incepand cu data de 01-07-2008.

Plata contributiei pentru asigurari de sanatate incepand cu data de 01-07-2008.

Plata contributiei pentru concedii si indemnizatii de la persoane juridice sau fizice

01-07-2008.
-

Plata pentru impozitul pe venitul din salarii asimilate salariilor incepand cu data de

01-07-2008.
Numar mediu de salariati pentru anul 2014 : 10 angajati.
1.2. Indicatori economici pentru anul 2014
Cifra de afaceri: 638,625 Lei
Profitul net: 18,369 Lei
3

Pierdere net: 0 Lei

Profit brut: 23,244 Lei
Pierdere bruta: 0 Lei
Salariati: 6 angajati
Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN : Cultivarea cerealelor
Datorii totale: 511,038 Lei
Cheltuieli totale: 627,676 Lei
Venituri totale: 650,920 Lei
Active imobilizate TOTAL: 522,520 Lei
Active circulante TOTAL: 166,483 Lei
Stocuri: 117,473 Lei
Disponibilitati banesti / Casa si conturi la banci: 564 Lei
Creante: 33,214 Lei
Cheltuieli in avans 3,000 Lei
Venituri in avans 120,707 Lei
Capitaluri: 60,258 Lei
Patrimoniul regiei: 0 Lei
Patrimoniul public: 0 Lei
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli: 0 Lei
Capital social subscris si varsat: 200 Lei
Bilantul contabil pe ani 2010, 2013, 2008, 2011, 2010 este prezentat in tabelul 1.1.

Bilantul contabil

An
Cifra de
bilant afaceri

Venituri

Cheltuieli Profit
net

Active
Active
imobilizate circulante

Angajati Stocuri

Casa si
conturi
la banci

Creante

Capital
social

2014

638.62
5

650.92
0

627.676

18.369

522.520

166.483

10

117.473

5.640

33.214

200

2013

268.46
9

353.70
7

343.602

5.772

610.176

192.250

10

137.254

8.231

46.765

200

2012

381.05
9

481.78
0

478.824

2.229

681.023

148.594

10

88.797

15.347

44.450

200

2011

230.32
3

349.68
7

341.448

6.913

517.078

135.281

10

65.089

6.004

64.188

200

2010

164.85
9

225.22
9

193.246

26.872

86.171

72.045

10

62.080

1.985

7.980

200

Tabelul 1.1.

1.3. Baza tehnico-materiala

SC AGROLAND SRL
De la infiintare, in anul 2005, am incercat sa ne utilam cu cele mai performante utilaje
pentru a mari eficienta muncii noastre. Astfel, in baza tehnico-materiala se afla:
- 3 tractoare, din care 2- HY 504 si 1- HY 904;
- un plug reversibil si un plug obisnuit;
- 2 grape cu discuri si o freza de sol;
- 2 semanatori cereale paioase si o semanatoare plante prasitoare (porumb);
- o combina pentru recoltat porumb;
- o combina de recoltat cereale;
- o masina de imprastiat ingrasaminte.
1.4. Organigrama
In figura 1.1. este prezentata organigrama firmei SC AGROLAND SRL.

Director
Director
General
General
Administrator
Administrator

Contabil
Contabil

Menteanta
Menteanta

SefProductie
Productie
Sef

Mecanici
Mecanici

Muncitori
Muncitori

Fig. 1.1.
Firma SC AGRO TRANS AMZ SRL este condusa de un director general, iar in
subordinea sa acesta are un administrator si un contabil. In subordinea administratorului se
afla seful de productie si mentenanta. De partea de mentenanta se ocupa 2 mecanici, iar in
subordinea sefului de productie se gasesc 3 muncitori care se ocupa de conducerea
tractoarelor dar si de ale munci necesare.

CAPITOLUL II
Analiza productiei agricole la nivel de intreprindere

2.1. Analiza dinamica a productiei medii la cultura de grau in perioada

2010-2010
Pentru a efectua analiza dinamica a productiei medii trebuie sa utilizam urmatori
parametri: productia totala a culturii (Q) si suprafata (S).
Operatia de analiza se face pentru cultura de grau in perioada 2010-2014.
Ca metoda de analiza este folosita metoda comparatiei.
In tabelul 2.1. sunt afisati parametrii tehnico-economici utilizati pentru analiza.
An de
productie

2010

2011

2012

2013

2014

Productia
totala
(Q)
-t-

510

722

903

630

1200

Suprafata
(S)
ha-

170

190

215

180

240

Indicatori

Productia
medie

t/ha-

Tabelul 2.1.

In tabelul 2.2. sunt redati indici de crestere a productiei medii la cultura graului.
Anul de productie

2010

2011

2012

2013

2014

Indicatori
Productia medie
Ritmul
de
Indici
crestere
de
crestere

Cresterea
relativa
anuala

3.8

Baza

100

fixa
Baza

100

mobila
Baza

100

3 .5
5
3.8
4.2
100 126,6 100 140
100 116 .6 100 166.6
3
3
3
3
3.5
5
3.8
4.2
100 126,6 100 110 .5
100 83.3
100 142.8
3
3.8
4.2
3.5
3.5 3
53
3.8 3
4.2 3
100 26,6 100 40
100 150 100 66.6
3
3
3
3

fixa
Baza
mobila

100

4.2

3.8 3
3.5 4.2
5 3.5
4.2 3.8
100 26,6
100 10.5
100 16.6 100 42.9
3
3
4.2
3.5

Tabelul 2.2.
Indicii de crestere ai produciei medii, in perioada 2010-2014, au inregistrat
urmatoarele valori:
Ritmul de crestere cu baza fixa- creste in anul 2011 la 126.6% fata de anul 2010
(2010 este an de referinta cu val. de 100%); in anul 2012 valoarea creste la 140% fata de anul
2010; in anul 2013 valoarea se mareste la 116.6% fata de anul 2010; iar in anul 2014
procentul de 166.6 evalueaza pozitiv fata de anul 20010.
Ritmul de crestere cu baza mobila inregistreaza urmatoarele valori: nivelul indicelui
din anul 2011 este mai mare decat nivelul anului 2010(162.6% >100%); nivelul indicelui din
anul 2012 este mai mic decat nivelul din anul 2011(110.5%<126.6%); nivelul indicelui din
anul 2013 este mai mic decat nivelul din anul 2012(83.3%<110.5%); nivelul indicelul din
anul 2014 este mai mare decat nivelul din anul 2013 (142.8% > 83.3%).
Cresterea relativa anuala cu baza fixa, reda situatia crescatoare sau descrescatoare
aproductiei medii astfel: in anul 2011 productia medie s-a majorat cu 26.6% fata de anul de
referinta 2010; in anul 2012 a crescut fata de anul 2010 cu 40%; in anul 2013 productia
medie a crescut cu 16.6% fata de anul de referinta 201o; in anul 2014 productia medie a atins
valoarea de 66.6% fata de anul 2010.
Cresterea relativa anuala cu baza mobila inregistreaza majorari si diminuari a
productiei medii a unui an fata de altul, astfel: in anul 2011 a crescut cu 26.6% fata de anul
2010; in anul 2012 a crescut cu 10.5% fata de anul 2011; in anul 2013 a avut loc o diminuare
cu 16.6% fata de anul 2012; iar in anul 2010 q a crescut cu 42.8% fata de anul 2013.
In perioada analizata, variatia productiei medii s-a datorat factorului productie totala
din urmatoarele cauze:
- absortia oscilanta a produsului analizat grau de catre piata agricola;
- conditiile pedoclimatice care variaza de la un an la altul;
- extinderea de la un an la altul a structuri culturilor in functie de rotatia acestora;
- atacul bolilor si a daunatorilor si practicarea tratamentelor fitosanitare
insuficiente ca urmare a deficitului de resurse financiare.
Modificarile produse de factorul suprafata asupra productiei medii s-au datorat:
-raportului dintre cerere si oferta impus pe piata de produse agricole;
-neincadrarea in perioada optima a infiintari culturii;
8

-gradul de fitotoxicitate al solurilor;

-existenta deficitara a parcului de masini agricole si tractoare in ceea ce priveste
varietatea culturilor.
Analiza dinamica a productiei medii la cultura graului se efectueaza folosind si
metoda grafica (fig. 2.1.).
Diagrama evolutiei productiei medii de grau in perioada 2010-2014

2010

2011

2012

2013

2014

Fig. 2.1.
Cresterea si descresterea productiei medii in perioada analizata este cauzata de
influenta pozitiva sau negativa a factorilor productie totala si suprafata, astfel ca
aputem constata urmatoarele:
- in anul 2011 productia medie a crescul in comparatie cu anul 2010;
- in anul 2012 productia medie a cunoscut o crestere fata de anul 2011;
- in anul 2013 productia medie s-a diminuat fata de anul 2012;
- in anul 2014 productia medei creste in comparatie cu anul 2013.
2.2 Analiza factoriala a productiei agricole totale la nivel de ferma vegetala in
perioada plan-realizat
Necesitatea cuantificarii influentei factorilor
agricole totale este necesar folosirea metodei iterarii.

asupra

determinarii

productiei

In acest context s-a luat in studiu la nivel de ferma vegetala o grupa de plante
(cereale) in perioada plan-realizat, a caror parametri sunt redati in tabelul 2.3.
Suprafata (ha)
Specificatia

plan

Efectiv
insamantat

Productia medie(t/ha)

Productie

Efectiv

de

recoltat

primavara

(realizat)

Productia totala (t)

plan

realizat

plan

realizat

Grau

300

300

200

200

4.000

5.000

1.200

1.000

Ovaz

200

200

200

100

3.500

4.000

700

400

Secara

150

150

150

100

2.000

2.500

300

250

Porumb

350

350

350

300

6.000

5.500

2.100

1.650

Total

1.000

1.000

900

700

4.300

4.714

4.300

3.300

Tabelul 2.3.
Analiza factoriala de fond a productiei totale vegetale consta in determinarea:
a) abaterii productiei totale:

b) influenta factorilor S,

si

10

= 700 ha (4,7141 t/ha 4,4998 t/ha = 150,01 t/ha

Daca luam in considerare relatiile matematice corespunzatoare productiilor
medii planificate, realizate si recalculate la nivel de ferma (
) analiza factoriala a
productiei totale, folosind metoda iterarii, in ceea ce priveste influenta factorilor (S,
)
are urmatoarea forma simplificata:

c) relatia de egalitate dintre suma influentei factorilor (suprafata, structura,

productie medie) si abaterea totala a productiei vegetale.

-1290 t/ha+139,86 t/ha+150,01 t/ha = -1000 t

-1000 t = -1000 t
In urma analizei productiei totale vegetale in perioada plan-realizat s-au
desprins urmatoarele:
- productia totala a inregistrat o abatere negativa in valoare absoluta de -1000 tone la
ha;
- factorul suprafata a determint o influenta majora asupra deficitului de productie
totala si s-a cifrat la valoarea absoluta de 1290 tone;
- structura productiei considerata drept factor de influenta, a cauzat modificari asupra
productiei totale in valoare absoluta de 139.86 tone;
- factorul productiei medii a generat modificari asupra productiei totale si a atins
cifra absuluta de 150,01 tone.
Modificarile aparute intre suprafetele efectiv insamantate si suprafetele planificate
se datoreaza:
- relatiei cerere-oferta de pe piata agricola;
- conditiilor climatice nefavorabile;
- lipsei resurselor financiare pentru aprovizionarea cu samanta, ingrasaminte chimice,
pesticide, carburanti, piese de schimb, etc.
Productia medie agricola creste si descreste in functie de:
- tehnologia aplicata;
- soiul sau hibridul de inalta calitate ;
- fertilitarea naturala a solului.

11

Structura culturilor pe ferma vegetala este influentata de:

- gradul de absorbtie al produselor agricole pe piata;
- gradul de fitotoxicitate al solului;
- resursele financiare care permit infiintarea unor culturi intensive.

2.3 Analiza structurala a productiei agricole totale la nivel de intreprindere

in perioada plan-realizat
Analiza structurala se face pe ramura vegetala si pe productia procesata,
pentrua cunoaste ponderea pe care o are fiecare ramura agricola dar si marimea
acesteia in realizarea productiei totale.
Pentru analiza structurala sunt redate elementele atat plan cat si realizat ale
productiei totale in talelul 2.4.
Perioada de analiza

PLAN

REALIZAT

In marimi absulute

In marimi relative

12.000
6.000
18.000

18.000
3.000
21.000

Elemente
componente ale
fenomenului Q
Productia vegetala (Qv) -tProductia procesata (Qp) -tProductia totala (Q) -t-

Tabelul 2.4.
Aplicand metoda divizarii, in analiza structurala si in analiza structurii fenomenului
Q, rezulta indicatori in marimi absolute si marimi relative afisati in tabelul 2.5
Perioada de analiza

Elemente

PLAN

REALIZAT

ABATEREA Q

In marimi

In marimi

In marimi

In marimi

In marimi

In marimi

absolute

relative

absolute

relative

rabsolute

relative

12.000

66,66%

18.000

85,71%

6.000

33,33%

6.000

33,33%

3.000

14,28%

-3.000

-16,66%

18.000

100%

21.000

100%

3.000

16,66%

componente ale
fenomenului Q
Productia vegetala
(Qv) -tProductia

procesata

(Qp) -tProductia totala (Q)

Tabelul 2.5.
Prin aplicarea metodei divizarii, analiza structurala a productiei agricole se dezfasoara astfel:
a) se calculeaza abaterea absoluta si relativa totala a productiei agricole in perioada
plan - realizat.

12

Plan:
Realizat:
Marime absoluta
Marime relativa
b) se calculeaza influenta elementelor:
-elementul productie vegetala (

Marime absoluta
Marime relativa
-elementul productiei procesate (

):

Marime absoluta
Marime relativa
c) se calculeaza egalitatea dintre suma influentelor elementelor componente si
abaterea totala a productiei agricole:
Marime absoluta
12.000t+6.000t = 18.000t
18.000t = 18.000t
Marime relative
33.33% - 16.66% = 16.66%
16.66% = 16.66%
Din analiza structurii productiei agricole totale in perioada plan-realizat se
constata urmatoarele:
- ponderea principala din totalul productiei este detinuta de productia agricola
vegetala si anume: plan 66,66% iar realizat 85,71%;
- de asemenea productia procesata, completeaza prin planificarea acesteia la un nivel
de 33,33%, iar prin valorificarea productiei proprii pentru realizarea veniturilo
intreprinderii s-a atins procentul de 14,28%.

Din analiza structurala a productiei agricole totale se observa ca:

13

-vabaterea bsoluta in perioada analizata a inregistrat marimea de 3.000 tone, iar

abaterea relativa s-a situat la nivelul de 16,66%.
- in determinarea abateri absolute si abateri relative a influentat pozitiv productia
vegetala cu un procent de 33,33% si negativ productia procesata cu un procent de -16,66%.
Marimea acestor elemente in determinarea fenomenului Q este rezultatul
influentei factorilor tehnici, pedoclimatici, tehnologici,organizatorici si manageriali si nu in
ultimul rand factori financiari.

CAPITOLUL III
14

Concluzi si masuri de redresare

Concluziile care rezulta pe baza bilantului contabil sunt ca SC AGROLANND
SRL inregistreaza cresteri semnificative in ceea ce priveste cifra de afaceri si veniturile dar
si un profit excelent; toate aceste fac ca firma cu proful agricol sa fie cea mai buna in
domeniu si de ce nu sa se gaseasca in topul celor mai profitabile firme.
O alta concluzie pe care putem se o tragem in urma analizelor facute este
ca intreprinderea are atat majorari cat si micsorari de productie, in functie de ani dar si de
anumiti factori care actioneaza direct asupra culturi si anume: climatici, tehnici si
tehnologici,etc.
La nivel de inreprindere se pot aplica urmatoarele masuri de redresare:

Sa se faca studii de cercetare a pietie agricole;

Sa fie programate din timp resursele financiare in ceea ce priveste programul

de productie;

Se fie asigurate stocurile de siguranta cu insecto-fungicide, seminte dar si

ingrasaminte;

Sa se respecte rotatiile culturilor, prin stabilirea unor asolamente stiintifice necesare

unei producti reusite;

Daca este necesar inoirea parcului de utilaje si masini agricole pentru o

performanta ridicata;

Accesarea de programe europene;

Mentinerea unei eficiente economice ridicate la nivel de ferna vegetala, prin

aplicarea unui management adecvat.

15

BIBLIOGRAFIE
Marian Lungu , 2012, Analiza microeconomica, Editura Mirton,
Timisoara
Marian Lungu, Adrian Firu, 2010, Analiza Economica, Editura Mirton,
Timisoara

16