I

fJ. II

34

ANUL I. No. 2

- - - -~-- -'" 1

~~~i u1\ 1 '\l -

,. -...
~....

f.": <- ; :

!'t. Tl : .. l
-

~-

.:~"~;~~ ~"' :_ -

REDACTIA ~i ADM'INISTRATIA:
C. LUCHI
OOCUMENTARA
OIA$UL fiAtRA t\EAMt

DECEMBRIE 1934

APOSTOLUL
REVISTA DIDACTICA_$1 LITERARA
PENTRU INVATAMANTUL PRIMAR

apare odata pe luna sub lngriji rea unui care de colaborara compus din :
C. LUCHIAN, V. GABOREANU, V. SCRIFCARIU,
M. STAMATE, I. RAFAIL, M. AVADANEI;
GH. CIRES ~i I. STROIA
-

AB 0

NAME NT U L 6o LEI A N U A L, platibil in doua rate.

Abonament de sustinere 200 lei anual. Cine achita acest abon:tment,

face parte de drept din n:embrii cercului t!e colaborare al revistei.
Corpul didactic pimar din jud. Neamt, vor achita abonamentul in
doua rate de cate 3o lei prin d-nii delegati insarcinati c'u plata s~larului.
Prima rata se va achita din salarul depe luna Noembrie, iar a 11-a rata
din salarul depe luna Fe hr. Ceilalti abonati vorachita prin mandat po~tal

Oricine retine un numir

al

revistei,

se

co.:1sideri

abonat..

CUPRINSUL

Scoala normali

..
,.
..
Aptitudinlle fi selectia elevllor ca
mijloc al orientirli profesionale
(urmare)

,.
Influenta ~oalei in combaterea relelor
apucituri ale elevllor

..

Cercurfle culturale
Ce trebue si nu se uite ,. . ,.

Un caz grav-urmare.
,.

.
lstoria oamenilor, Anatol France, trad..

Albumul invititorilor ..
..

,.
Scrisori. lnformatiunL Po~ta redacpei.

Cir\i.

J!l

. . . .

.,.

Prof. lOAN DRAGAN

V. GABOREANU
MIH I 5TAMATE
TEOFA~

'M ACOVEI

N. ZAHARIA
V. SCRIPCARIU .
LUDMILA FLOREA
VICTOR SANDULESCU

Scoala normals.
$coala normali este necesari.

de lOAN DRAGAN

S'ar putea fire~te gandi ~i altfel. Proba ca au fost ~i vor mai fi

conducatori, cari s'o suprime sau s'o mutileze.
Ei o socot inutila, pornind de la gandul simplist c! invatatorul
ar putea ie~i dintr'o ~coala de cultura generala, cum e liceul, meschiniz!nd rostul pregatirii pedagogico didactice, care, in conceptia
lor, ar putea fi inlocuita printr'o temeinic.i preg.itire de fond.
,
Aceasta conceptie nu pretuie~te nici osteneala de a 'fi combituta
cu toate ca necesitati budgetare au dus ~i vor mai duce, poate, Ia
desfiintari de ~coli sau clase normale.
Unii au gandit c.i ~coala normala ar putea fi o simpla sectie
anexata liceelor, care se dovedesc a fi asaltate de populatie, cu toate
taxele grele pe care aceste institutii le pun. Altii ca fiind data iden
titatea ae program a cursului inferior, ~coala normala ar putea sa
functioneze numai cu ciclul superior, scutindu-se astfel cheltuelile necesitat-e de cele patru clase ale cursului inferior.
N u vom incerca sa ln~iram argumentele care militeaza impotriva
acestor n.iscociri, menite a justifica desfiintarea in total sau in parte
a ~coalei normale.
Scoala normala este necesara.
Necesadi ca ~coala primara, a carei fnnt.i nu se mai pune azi
la cumpana nici chiar de obscuranti~ti.
Scoala insa, insemneaza elevi, profesori, local, mobilie-r, plan de
munca.
Elevi. Constatam de mult o mare diferenta calitativa ~i numerica
tntre elevii ~coalei normale post ~i antebelice. La concursurile de admitere de la ~coalele normale dinainte de rasboiu se prezintau cate
3-4oo de candidati, proveniti din premiantii ~coalelor rurale; dupa
rasboiu, multi ani ~coalele normale abia daca au putut avea cativa
concurenti peste numarul locurilor, ca sa se justifice examenul. Selectia era deci aproape cu neputinta. Se vede de aici ce munca in..
cordata i se impune profesorului din ~.coala normala actuala, pentru
ca din astfel de material neselectat sa scoata contigentele de tineri,
cari 1mpaneaza azi campul muncii din ~coala primara. In Iuyta dintre
nou ~i vechiu, de multeori am fost emotionati de spectacolu oferit de
ace~ti tineri, ce se incumetau sa tina piept vechilor cadre, dovedindu-se mai totdeauna vrednicii lor emuli.
Care este cauza ca vin la ~coala normal.i dup.i rasboiu mai pu
tini concurenti decat Ia cea dinainte de r.isboiu?
Aceasta este important de ~iiut, fiindca uuputinarea concuren
tilor aduce dupa sine imposibilitatea selectiei, sc.iderea nivelului re
zultatdor, oricat de mare munca s'ar depune, ~i fatal tngro~area
numarului de invatatori cu elemente mediocre daca nu chiar subme
diocre, ceea ce netag.iduit aduce paguba muncii din invatamantul primar.
In afara de o mentalitate postbelica, datorita careia saracia,
lucie, mainile albe, au inca prestigiu, ceea ce face pe ruralul sarac
cu copilul bun sa nu se arate la pragul ~coalei normale, cum facea

~2============:A: P 0 S T 0 L t!._~== ==

=-===

altada ta, este spaima de ce va deveni copilul lui, dupa ce va termina

~coala, cand vede di unii absolventi cu diploma din sat au ramas
acasa, pe spinarea parintilor, ru~inea satului, ori au impuns-o cu fuga
sa-~i ca.ute vreun rost, facandu-se perceptori sau orice au putut ~i ei.
Spaima aceasta abia in ultimul timp a fost potolita de masura salvatoare a D-lui Dr. C. Angelescu, care spre deosebire de alti Mini~tri ai lnstructiunii, a inteles, a vrut ~i a putut sa ia taurul de eoarne.
Perspectiva ma tern ca ramane insa pe viitor deschisa.
Haosul nu poate domni fara a na~te haos ~i spaima.
Se pare ca luminile statisticei in privjnta numarului de ~opii in
varsta de ~coala n'au fost prea mult luate in seama, dovada tragica
~arada a celor t.ooo.ooo de copii ne~colarizati ~i a celor peste 7ooo
de invatatori fara posturi, nod gordian dintr'odata taiat de bunavointa
~i vrednicia actualului Ministru.
E necesar insa, pentrua nu merita reaua faiqul de tara fara
statistica, sa se fixeze riguros numarul de dascali, de care nu se poate
dispensa tara, pentruca in con~ecint.3 , sa se statorniceasca numarul
. rigid fix de ~coli normale, menite sa verse anual invatamantului primar contigentul de dascali ceruti de posturile vacante. Altfel vom
avea continua nesiguranta, care na~te haotica oscilare intre infiintare
~i desfiintare de ~coli, perpetuandu-se teroarea prov.izoratului ~i nelini~tii, intru nimic priincioase muncii ordonate ~i spornice.
Scoala normala ~i seminariul sunt singurele ~coli, in care gase~te adapost su11etul romanesc ln. ne3mestec. Printr'un concurs de
factori pe care nu-l adancim cu analiza, s'a ajuns la o stare de fapt:
~coala normala este ocolita de Romanii de mai proaspata cetatenie,
iar minoritarii cari intra in clasele de normali~ti ies complect asimilati ~i ca~tigati sufletului ~i limbii romane~ti. Procesul de romanizare
a acestor elemente apare ca o urmare fireasca a puterii de influenta
ce o exercita sufletul masiv ~i puternic al colectivitatei in clasele alcatuite in majoritate din fiii de plugari romani. Cu totul alta este fizionomia claselor de liceu, ~coli comerciale ~ a. care sunt cople~ite
de asaltul Romanilor de proaspata provenienta.
Normalistul, ca s a raspunda menirii ee-l a~teapta, trebue sa fie
pregatit \n multiple directiun~.
I
El va fi postul eel mai inaintat in Jupta culturii neamului. El
va lumina besna satelor ~i e drept cc!, in besna, clipoce~te prin fereastra chiar opaitul ~i gazornita de poJiciuara. Dar invatatorul se
va masura cu preotul, care va fi teolog, cu doctorul, cu judecatorul.
Durata ~colaritatii a pare, deci, chiar cu cei opt ani, actualmente
p~evazuti, inca destul de midi, deoarece cultura general.~, de care
are nevoe viitorul invatator se tncruc-i~eazci. cu cea profesionala care
nu trebue bagatelizata.
Se imputa corpului didactic primar, bine organizat ~i con~tient
de puterea sa numerica in statu] democratic, ca solicita ~i obtine inlesniri pentru nazu.inta legitima de progres a membrilor, cum a fost
sectia pedagogidi, diferenta de liceu, conced-ii pentru studii 1nalte ~i
mai ales protectie impotriva accesului in masa corpului a elementelor
streine cum sunt licentiatii ~omeuri, etc.
Nu e locul sa adancim procesul complicat care a dus la pletora

APOSTOLUL
de titrati academici ~omeuri, dar conceptia care sta Ia baza pretentiei
lor de a fi intrebuintati ,macar ca invatatori", pe langa scuza ce le-o
acorda o trista ~i nemeritata situatie, denota ca ~i in cercuri luminate sala~lue~te erezia ca invatatorul ar fi 0 functie de im_provizatie.
De la cei doi oameni ai ~coalei romane~ti, Haret ~i Dr. Angelescu, a ramas pentru totdeauna statornicit ca invatatorul treoue
conceput ca sentinela a culturii ~i fiintii neamului. El nu trebue hnprovizat fie chiar din material nobil, cum e licentiatul ~omeur, ci trebue calit suflete~te pentru rolul lui, in a~ezamant special, care e
~coala lui, ~coala normala.
Intematul se a rata a fi institutia cea mai potrivita pentru aceasta,
in localuri, unele grandios concepute ~i in parte realizate.
S'au dus campanii impotriva internatului la noi ~i aiurea. La
noi, majoritatea populatiunii are nevoe de ~colarizare in privinta con
fortului ~i traiului mijlociu, prin viata de cazarma ~i cu atat maimult
prin cea de intemat. Sunt parinti ~i nu putini, care pana sa ajunga
in situatia de a-~i da copilul la un internat, nu a avut preocuparea
ca in a~ternutul lui sau al copilului lui sa intrebuinteze cear~af sau
fata de perina; sau cama~a de noapte; in lmbracamintea lui ciorapi
~i lenjuri de schimb. Masa, 1n alcatuirea ei, la eel mai umil internat
e superioara mesei ziln'ce a gospoda.rului cat de cuprins de la sat,
care nu-~i prea bate capul, ca, in afara de mamaliga ~i rareori pita
sau malaiul obi~nuit sa al?ara pe masa altceva de cat bor~ul de fasole sau de cartofi, uneor1 dres cu buruieni, cand sunt, o ceapa sau
mujdei. variat doar cu fruptul vacii, cand acesta nu porne~te mai
bine la piata targului. Carnea ~i painea lipsesc din sat, uncle nu se
taie de cat rareori, cand e vreun accident de munca, de trebue omul
sa tae yjta sau vreo oaie, ~i atunci cam pe ascuns, ca sa nu intre Ia
control sanitar.
.
Internatele, oricat de bune, pot aparea ca imunde ~ide nesuferit
odraslelor fericite de favorizati ai soartei, pentru marea multime, care
a naboit din adanc la viata astazi, sunt minunate mijloace de civilizare.
Pentru aceea se cuyjne cea mai mare atentie organizarei acestor
a~ezaminte pentru a putea oferi cea mai buna ~coala practica pentru
fiii poporului care se destina menirii de luminatori ai maselor sate~ti.
Ei trebue sa duca pilda ~i dragoste de viata civilizata pe care trebue
s'o impra~tie 1n jurul lor.
Internatul organizat pe pavilioane cu participarea dascalilor la
viata elevilor atat ca locuinta cat ~i ca masa, cum ~unt atatea pilde
aiurea, s'ar impune, in acest scop, la noi.
Ferma, cu muncile variate ~i organizate chiar in vederea inva
tamantului cu tendinta lui actuala de activism, poate oferi cea mai
minunata initiere in pretuirea vietii de muncitor luminat a ogoarelor
care a~teapta.

Ar fi singurul prilej fertil de realizare a continuitatii ~i conto

pirii dintre viata satului, cu preocuparile ei ~i ~coala. Caci trebue sa
concedem ca viata adevarata a satului i~i suspenda rasufletulla poarta
'coalei de azi.
(Va urma)

APOSTOLUL

Aptitudinile ~i selectia elevilor ca mijloc

al orientarii profesionale.
urmare

~~ sfir~it

Inventatorul testeJor, a fost americanul Cattcl in 1890. Mai toate testele

lui Oattel se adresau simturilor ~i de aceea n'au fost utilizate pJ.na la 1905, cand
Alfred Binet a R\TUt idee!J. ge.nia]a de a alcatui teste proprii fiecarei varste.
Dup~ o mnncA. uria~a in colaborare cu Dr. Simon experimen~and sute
de teste ~i de copii, au ajuns sa alc~tuiasca o serie de teste pe varste de
)a 3 luni pana la 15 ani, pe care a numit-o ,Scara metric!t a inteligentei ..
prin care se putea determina g radul de inteligenta la anumitii va.rsta.
W. ~tern (Hamburg) stabile ~te catu1 intelectual, a.dica: impt:~rtirea varstei
mintale Ia varsta cronologicl'C~i catul imultlt cu 100 spre a nu rnai avea fractiuni.
Vatter Mincus fost asistont al Institutului de psihologie aplicata ~i comparnta1 al UniversiUi~ii din Breslau, ele' allui S tern impr.e una cu acesta au aratat
ca copiii din clasele sociale mai lmne, au posibilitatea unui progres mai mare.
Au mai fost ~i altii cari au contribuit la perfectionarea acestor teste :
Decroly la Bruxelles, E . Neuman diu Hamburg, Herma.n Elbiug-haus din
Breslau, Rossolimo din Moscova, Edmnd CJapareds din Geneva, etc. Din
c~le intati~ate, se veda clar importanta ce se acorda in alte tari, constatarilor
experimentale in pedagogie; ~i cat do mare e meritnl Institutului pedagogic
roman cit a provocat ~i in tara noastra interes pentru astfel do corcetari
Roal.izarile practice in strainatate ~i la noi, din punct de veder.e ~colar :
cea dintai operatie a fost i eleetia '~opiilor dupa nivelul lor mintal 1,)1 clasificarea lor in normali ~i anormali. Cei care au creiat clase spcciale pentru
anormali ~i inta!ziati mintali, au fost Germanii, la Halle in 18()3 ~i la Drezda
in 1867. Apoi acest sistem s 'a in tr od us in Elvetia 1o8 1, in Anglia 1892,
in Olanda 1896, in Belgia 18~)7, in Franta 1904; iar de Ia in ventia tostelor
Binet-Simon, astfel de clase speciale s~au infiintat In toata lumea. La noi
sunt 4 ~coale speciale pentru anormali: la Cluj , Boro~-lnei, Copou-Ia~i ~i
Bucure~ti. ~tern spune ca orico popor are 3% anormali, a~a ca noi dupa
populatia eycolarii. pc care o a\em <;le 1.350.000, ar trcbui srt avem 450 de
~coalo de anormali, nu o. Darii no g-andim mai ales pentru copiii intftrziati,
ar fi mai inrlreptatite liJCOalele speciale, caci ace ~tia sunt capabili de instructiune; iar uumarul lor este a~a de mare; ca ar treuui o cincime din ~coalele
noastre primare sa sc adopteze intarziatilor. Tot ca o realizare a principiului
individua]i:Larii educatiei sa fAcut separarea intirmilor : orbi .f?i s urdo-muti ,
care au in tara noastra cateva ~coli ~i aziluri, iutretinnte de ~linisterul sanita.tii ~i de Ministerul Instructiunei, ht. : Bucure~ti, Foc~ani, Cluj ~i T.imi-
,oara .(surdo-muti) ~i : Bucuro~ti, Cluj, Arad ~i Timi~oara, ( orbi '
S'au fncut ~coli ~i pentru copiii supra-normali, in Gormania. Selectia
au facut-o tot cu ajutorul testelor de atentie, memoriei, imag inatie, judecatii.
~i observatie. Pentru ca nu so pot infiiuta les11e $coli s peciaio, s 'a. recurs l~
sistemul olaselor paralele Acest sistem :sc practid i in Statele Ur;ite, Anglia,
Suedia, Belgia ~i Germania. Ln. noi, de~i legoa invl'ltamantuhai primar preveda aceasta, la art. 103, nu s 'a aplicat acest sistem nicaeri. Institutul pedagogic Roman, ~i-a propus sa experimenteze in e~iteya ~coli primare acest
procedeu. Tot eub auspiciile Institutului s 'a interprins a.uul acesta, o cercc-

======~----===-=
A P 0 S T 0-=====L=U=-L=====-===~L.
tare asupra aptituctinii Ia. scris a ~colarilor claselor primare din Bucure~ti
In privinta orientarii profesionale, tot americanii au fost r.~rimii care
au oreat ~coli, pentru formarea. de orientatori profesionaH. Prima a fost Ia
Harward. La un an dupa America urmeaza 6-ermania, cu. or~elc : Bresla.u,
Cha.rlottenburg, Frieburg, Hamburg, Miinich, Lipsca, Berlin ~ a., care au
fnfiintat laboratoarc psichotechnice. Azi toate ora~ele Germaniei, au birouri
de orienta!'e profesionalA, cu care ~colile sunt obligab-! sa stea in leg~tura.
La. Berlin, fiecare ecoala e datoare sa tacl caracterizarea elevitor, cu ajutorul medicului f?Colar, iar la sfar~itul ~coalei primare, orientatorii profesionali, cerceteazii. impreuna en medicul fi~ele individuate ale abiolventuor, ~i-i
examineaza in scopul orientarii profesionale. $i parintii ~i patronii au capitat o mare incredere in aueste oficii, caci numarul eelor orientati gre~it,
a sciizut de 1~ 17% la 4%.
DeJa Austria in spre a pus, t.oate tarile europene au infiintat astfel de
ofioii ~i au modificat legea ~colara in senzul obligativitatii colaboririi ~coalei
primare cu aceste oficii. Oopilul s~ fie condus a medita la profesiunea 1ni
viitoare, iar cand s'a hotarat pentru 0 profesie, s/i se examineze pentru a
vedea daca are aptitudinea necosarA. Rezultate1e acestor opere ~colare sunt
foarte tmbu~nratoare. Dupa cum vedem, in alte tAri, orientarea profesional&,
e stare de fapt. Acum s~au inceput ~i la noi astfel de cercetlri, de~i snntem
deabia la tnceput, tn faza de studii. Dar cei ce sunt angaja.ti in aceast~
problema, ne dau o buna garautie ca se va lucra cu spor, caci sunt tocmai
faotorii cei mai competenti: UaiversiUitile: Cluj, I~i ~i Bucure~ti; Instttutul
pedagogic Roman, Societatea profesorilor de pedagogic etc.
Unii profesori de pedagogie chiar au facut unele incercAri de orientare
profesionala, cum snnt: Hadu Petre (Pite~ti), N. Dragomir (Ki~inlu), I. Dragan
(Piatra-N.) ~ a. multi cari suHt preocupati de aceasta chestiune, pentru
propl~irea ueamului nostru.
Foloasele orientArii profesionale sunt: 1) pentru indiYid; 2) pentru secietate; 3) pentru natiune. Foloasele pentru individ: il indrumeazA. pe
un drum bun~ ferindu-1 de deceptii. Mare!;lte valoarea lui technioa ei poate
sii. ca~tige bine, deci esto asigurat material ~i poate sa-~i procure ~i multu
miri suflete~ti.
Apoi asiguram individul contra boale1or profesionale. Privilegiaza pe
copil ~i adult, asigurfmdu-i viitorul Asigura multumirea familiei fi transforma
munca intr'un izvor de placer<\
Foloasele sociale. Inlatura risipa de forte omene~ti ~i pagubele materiale E?i merale. Se reduc cheltuelile du boala ~i accidente ale lucratorilor
~i profesioni$tilor.
. Se reduce mortalitatea $i se dezvolta natalitatea. Se asigurl superio
ritatea produs~lor. Se inlatura nemultumirile sociale ~i economice, caci in
contra celor naturale, cand se ~tie fiecare Ia locul sau, nimeni nu so revolta.
Foloasele nationale. Prin razboiul mondial noi am pierdut ~i forte
nmane ~i bogatii, materiale. Aoum e nevoo sa ue refa(H~m, caci am , ramas
ln urma altor popoare. Suntem pntini la numar ~i starea economica e proasta.
Prin selec~iouarea elo\ilor ~i orientarea profesionala e'ar ajunge ca
fiooare om sa ocupe locul co-l merita, potrivit iudividoalitatei salo, dooi
.U)unc~ fiec~_ui_a va fi cu BJ?Or ~i natia uoastra va prospera.

V. GABOREANU

APOSTOLUL

lnfluenta ~coalei in combaterea relelor

apucaturi ale elevilor.
Din toate fiinfele nafurii, singur omul este capabil de educatie. Familia, ~coala, societatea, indeplinesc un rol important
in desavAr$irea ei. Inraur!rile cele mai semnificative se ramifica
din aceste trei mari fluvii de viafA asupra fiinfei firave a copilului. Ele vor statornici energii vitale de insuflefirea st4rilor
suflete~ti- care armonizAnduse, sa reflecteze caracterul uman
util progresului ~i sor~etatii.
Acei, care a vern misiunea ginga~a ~i plinA de rilspundere,
a mladierii sufletului omenesc in cre~tere, care ne petrecem
viata in mijlocul copiilor, infelegem cat de imperios ceruta este
studierea amilnuntita a firH ~i aptitudinilor fiecarui exemplar.
Orice privire nechibzuita, ori apreciere nejusta cu realitatea,
ne produce surprize foarte contrarii scopului. Experienfe, observatiuni, masuratori fizice ~i psihice, ne dau patinfa sa incercam
a fixa individualitatea $i a-i gasi drumul pe care s'o impingem
pentru a o desavar~i. In firea unui copil, manifestata fara ascundere, se desprine tendinte nascute din instinct, deci impinse de
o directie natural a, ~i actiuni reflexe- nclscute din imitatie.
Atentia educatorului se indreaptcl spre combaterea gre~ele
lor ~i viciilor $i spre dezvoltarea destoiniciilor ~i talentelor de
care sunt capabili elevii. Relele apucaturi incep intr'un chip
hl~nd ~i umil, cAfe putin ~i pe furi~. Acolo unde libertatea necontrolatcl domne~te, se pot dezvolta tn voe. Unde atentia indrumAtorului este faclie nestinscl peste ~colari, relele apucaturi
stabesc, anemiaza ~i dispar.
Herbert zice: ,Educafla de temelie a {iinfei omene$ti e'n
misiunea {amiliei: acolo se' ncepe, $' acolo se' ntoarce... "
Dar se ~tie ~i-i un adevar inca neatacat: Nimic nu este
mai greu in lame a aceasta decaf a cre$te, educa $i desdvdr$i
omul. Natura il construe$fe cu nenum~rate tendinte contradic-

torii ~i daca nu-i sup us indrum~rilor - cre~te atAt de curios? !.

Tot ce deprinde ~i tnvata copilul, in prima etapA de viafA, dela
parintiia. CopiluL cu rari excepfiuni, e oglinda parintilor. Sufletul
copilului se'nvenineaza ori se innobileazA in cas a parinfilor.
Deaceea omul ajuns in societate, prin caracterul sau demasca
~i adevere~te existenta celor ~apte ani de aeasa.
In acel timp, cAnd in sufletul copilului se sadesc virtutiile
fi respectul, orj relele apucaturi ~i patimile, se ~~r~ o qeo~~-

....

""':"'"

APOSTOLUL

bita grijA din partea pclrintilor. Orice neatentie del loc Ia schi-

lodiri sufletesti, orice pclrclsir~ de indrumare, constitue o crima.

Prezici un viitor strfllucit acelui copil care este ocrotit necontenit de ochii calzi ai mamei ~i indrumat de sfatul ~i dragostea .
ei. Mama e chematA cea dintai pentru a da cre~terea cea mai
bunA copiitor. Mladitile rasarite din ea cresc drept spre lumina,
numai daca mainile ei cauta sa indrepte tndoiturile ce se pot
ivi tn cre~terea fapturii copilului.
Numai dupa al ~aptelea an vine ~coala sa complecteze
munca mamei, CAnd a pa~it peste pragul ~coalei ne dAm seama
imediat dacA mama a facut ceva pentru copil, daca a croit in
sufletu-i firav virtuti. ~coala va da cuno~tinte ~i va indruma
spre viatii, dar inima o va incalzi cu sentimente inalte numai
mama. Carmen Sylva a zis: " de vei vedea un viteaz pe campul
de luptd, de vei 'intdlni un inalt stdpanitor al gandurilor, sd
$fii rd ace$tia au avut o mama aleasd ... In sufletul co:,iilor
(4

educatorul desfoinic cite~te lesne. Deosebe~te indata elementele,

le apreciaza ~i~i determina impArfirea muncii. Face cafeJorii
~i le expermenteaza.
.

In epoca copilariei, cAnd se manifesta vointa instinctiva

~i se ivesc tendinte involuntare spre rau, atunci ~i bunele apucaturi, aptitudini hereditare, se pot inrAuri ~i forma mai lesne
~i sunt mai trainice, iar ca sa le fixam viabile in toate puterile
active ale celor trei stari psihice ale sufletului copilului, trebue
sa caut~m a le cultiva prin deprindere, punAnd pilda, repetarea
si obi~nujnfa in serviciu educatiei. Acestea sunt mijloac~ sigure
de obfinut rezultate pozitive. Educatia i~i datore~te in mare
parte reu~ita sa, deprinderilor ~i . pildei.
Virtutea nui decaf o lungii deprindere (Plutarch), dup~
cum obi$nuinta alcatue~te a doua naturcl in om Deprinderea
e o acfiune imprimata pe suflet prin repetare, ~i este cu atat
m11i superioarcl cu cat e mai temeinic sistematizata. Obi~nuinta
de a sav~r~i actiunile bune, este baza caracterului ~i deprinderile, temelia educafiei. Spre aceasta trebue sa tinteascA familia. ~coala. societatea: sa se sadeascA in inima ~i cugetul
copiilor deprinderi bune, nobile, folositoare sie~i ~i semenilor.
Copilul de ~coala deprinde diverse obiceiuri ~i rete ~i bune
sub influent~ ~i pilda ce se exercita in viata-i zilnica fie . in
familie, fie in societate. In misiunea noastrcl pedagogica actionam
sa le sistematizam bunele deprinderi ~i sA le nimicim pe cele
rete. Daca reu~im sa majon1m, in activitatea vietii ~colarului,
toate obinuin.tele utile ~i morale, atunci am educat., Daca pa-

APOSTOLUL

ralel am sadit ~i cuno~tiinfe temeinice despre viata, mediu ~i

naturA- care sa-l indemne spre o mai vie cercetare, punAndu-i
curiozitatea ~i vointa in aflarea adevarurilor, atunci am ~i
instruit. lntrebarea se na~te : instructia sa se razime pe educatie
sau educatia pe instructie? Experienta, viafa, lumea, nea afirm at
ca erudifia a modelat caracterile, insa nu le-a modificat. Un
om poate fi de un caracter nobil ~i lipsit de cultura, dupa cum
marii carturari nu intotdeauna dovedesc desavAr~ite caractere.
Deci pe educatie trebue sa intemeem instructia. In menirea
pedagogului se urmaresc doua scopuri care merg paralel : innobilarea inimii cu simtiminte ales~ ~i luminarea minfii cu
cuno~tinfe folositoare. . Peste aceste linii sa planeze o lumina
alimentata de judecata: cugetul, con~tiinfa, care trebue -sA deviol indreptarul, povafuitorul, judecatorul din sine, eel mai
aspru ~i eel mai sever.
Promovarea binelui, fie in a-1 sadi in altii, cat ~i a-1 infiltra in sine, este chinuitoare ~i anevoioasa ; inlaturarea celor
rete este grea ~i indoelnica. A dezbara pe copil de apucaturi
rele, a-i doza sufletul cu altele bune, este opera indelungata
~i .migAloasa a dascalului. Daca va fi energic, perseverent ~i
dornic de reu~ita, va gasi procedee ~i in operile marilor pedagogi ~i in priceperea sa. Totul e sa cercetezi cu atentie, sa
ai .rabdare in obfinerea succesului ~i sa conduci inteligent
actiunea. Daca familia ~i mediul social vor lupta contrariu, ori
vor fi indiferente Ia truda dascalului, nu desnadajduim, ci
pu_~em in lupta tot ce ne sta in putinta ca sa atingem tinta.
Folosim tendinfa copilului, de a imita, care va fi un mijloc de
inraurire asupra deprinderilor bune. Pilda e hotaritoare. Educafia ca sA promoveze, se alimenteaza din pilde, instructiunea
ca sa rodeasca, se sprijincl pe observatie ~i cercetare.
Copilul este un rob al imitatiei: sa-i dam putinfa sa imite
totul din jurul sau. Viafa parinfilor se rasfrAnge mai departe
in viata sa, cu formate, dar nu fundamentale, modificari ; iar
a invatatorului viafcl, purtare, atitudine, in sufletul ~colarului,
este un indreptar al viitorului. Nimic nui trece neobservat, comenteaza multe cuvinte ~i mi~cclri ~i imiteaza totul.
Cultivarea deprinderilor bune ~i combaterea celor rele, o
facem ~i prin istorioare. Prin felul cum le vom expune, le vom
da viatA, care s'o poata purta ~i trai o clipa ~colarul in :momentul povestirei. Istorioarele au o influent3 covar~itoare. Co~
pilul este impresionabil ~i sufletul i se resimte vibrat in fata

JntAmpllrilor

expus~

prin graiu ori prezentate intr'un

t~blotJ

APOSTOLUL

pictat. Vor fi ~i copii carora nu le va vi bra sufletul Ia istorisirea intAmplarilor, nici nu va simti entuziasm in fata priveli~tilor desemnate, sugestia neputAnd exercita o mi~care intern a.
Ace~tia ori vor fi anormali, ori inrautatiti ~i carora le vom
aplica un tratament special, celor dintaiu in institute de psiha
trie, celor de-al doilea in institute de corecfie. Dar aceasta
conceptie nu se realizeaza Ia noi, rihnAnAnd mereu un deziderat,
~coala primarA fiind lasata sa le cuprinda in actiunea ei. De
aceea o clasa va avea tntotdeauna categorii de elemente: elevi
buni ~i capabili de a fi educati, insubordonatii ~i aptii de pedeapsA severA ~i anormali, care vor constitui intotdeauna zestrea
clasei din urma. Aceste din urmA douA categorii de clemente
nu vor fi capabile a beneficia de folosul moral ~i material al
~coalei. ~i to1u~i nu vor ramane in parasire. Cu astfel de caractere vom pro~eda in alte chipuri, panel ce vom dismorti
in unii putina gAndire, iar in alfii ceva bun simt. In anormal,
vom aprinde o scantee de viata omeneasca., iar in refractari,
vom infrAnge desordinea interioara. Pentru aceasta trebue sa
avem concursul sincer al familiei ~i razimul solid at societatii.
In elevi pentru a promova scopul educatiei, trebue sa cultivam voinfa. Ea e baza fiintei omene$fi. Si puterea vointii se
obfine tot prin exemplu. Gimnastica vointii o determin4 deprinderea." Obi~nuinta intensificA energia vointii. Calea care intare~te ~i cultivA vointa este practica supunerii ~i a ascultarii.
Copilul deprinde a se infdlna prin vointa, de a se smulge
din ispite prin intelegerea urmclrilor primejdioase ~i de a se
devota muncii prin folosul ce i s'a dovedit ca. il aduce... Dup4
cum deprinderile bune multiplica caracterul, vointa il intare~te
$i I personifica. Superioritatea caracterului omen esc o dA puterea vointii. Actele voluntare trebue sa porneasca din obi~
nuinta de a savAr~i tot ce e de folos societatii. ~i vointa cere
sa fie educata din cele dintAi manifestari de cunoa~tere a fiintei
omene~ti, spre a o orienta spre o Iibera afirmare a individualitatii, iar vointa RetndrumatA introneaza in copil indaratnicia,
manifestarea cea mai vicioasa a voinfii.
Ca sA obfinem ascultarea ~i infelegerea dela elevi, trebue
s~ .do~Andim respectul ~i dragostea, sildite in ei prin autoritatea
~~ Iubirea noastra.
Prin respectul ~i iubirea ce se silde~te in inima curaUi a
copilului putem educa mai cu inlesnire. Starnim interesul, care-i
baza instructiunii ~i fortificam emulatia care-i temelia voiinfii.
Multe re~ule ~i percepte nu prea folosesc. Exemple, inf4ptuiri,

to

APOSTOLUL

foloasele muncii ~i a bunelor deprinderi, constituesc materialul

edificator.
Sa se p4streze o justA masura intre Jibertate ~i constrangere ~i totul sA se sprijine pe desvoltarea fireascA a bunelor
insu~iri. De chipul cum se va proceda va depinde rezolvarea
problemei educatiei ~i se va fixa meritul educatorului.
A face din individ intruparea idealului ce natura 1-a sc1dit
in fiece suflet, e opera de capetenie a educatiei ~i instrurtiunii,
grea, migaloasa In sa frumoasa ~i utila. ldealul desclvar~ii caracterului uman, personatitatea ., integralA, educatia trebue sit tinda
a-1 realiza. Copiii mai mult decAt oamenii maturi, i-au totul
dupA -cum vad. Observatiei. lor nu le scapa, ceiace noi credem
cA le ascandem.
Imita deopotriva de eficace raul ca ~i binele ce se exte
riorizeaza in acfiunile educatorului, mai ales in epoca de ~coal a
cAnd copilul are vointa in oscilatie ~i nu prezinta un caracter
precizat ~i o patrundere de intelegere ~i alegere a exemplelor
vietii din jurul sau. Conform regulelor pedagogice trebue sa
ferim pe ~colari de exemple rete ~i sa- i dam putinta sa vada
o realitate corecta ~i tot potrivit cerinfelor educafiei rezulta
adevarul sfAnt: personalitatea no astra in ~coala ~i'n afara de
~coala sa fie modelul viu de virtute si munca . lnfluenteaza direct si edificator a supra spiritului copiilor ~
AtAt legile si regulamentele ~colare, cAt ~i sistematizarea
activitatii practice a societatii in mediul careia copilul se desvolta, trebue sA tnfati~eze exemple vii demne de urmat. Se
preconizeaza idealul unei organizari ~colare, insa nu se pregate~te omul care s'o realizeze efectiv. IncA dainue~te Ia altarul
~coalei omul eel vechiu, imbacsit de patimi, egoism, indiferenta
ei nepricepere care se crede indrept~tor at raului, in gAnd ;
tn faptA insa clade~te neputinta ; iar omul nou, apostolul, cu
spirit de abnegatie ~i destoinic, apt de sacrifi~iu ~i di~pus Ia
jertfA, societatea inca nu J.a creial in numarul cerut de . exemplare. Daca exceptional se afla in unele sate, izgonit de soarta
~i ros de nevoi, viata triumfala a marelui centru il ignora... il
strope~te cu noroi, ori il prive~te cu dispret .. de~i el e inainte
mergatorul tufuror savanfilor...
MIHAIL D. STAMATE
I NSTITl'TOR- TC:. NEA.MT

APOSTOLUL

11

Cercu.rile-culturale.
N'am cetit carlea ,lndreptar p. cercurlle-culturale", apdruta zilele acestea a d-lui Netea, pe care o credem de un real lolos penlru tofi. m. c. d,
prlmar: totufi propun # eu cateva solufii penlru relorma, macar in parte,
a acestor intruniri diiscale,U, carl cu un anumit scop au lost inliintate de
marele Baret.
Daca mecani.zarea $i motorizarea sunt de un real lolos in industria
de orlce fel ,;. acum find sa cuprlnda # agriculiura, numai in fCoala Ji'n
inviitiimant, mecanizarea va li deadreptul strlciitoare.
Ca dela o vreme fi activitatea unor cercurl-culturale se desldfaara in
mod automat, cred ca nu voi fi desmin(it chiar de cei ce lucreaza in acest
lei. Pentru a dovedi afirmafia precedenta, nu voi vorbi decal de lecfiile
practice, ce se fin in mod obligator Ia aceste cercuri.
Organele fcolare lasa la voia invatatorilor alegerea obiectelor fi su
biecte'or, din cari vor consta lectiile practice. Dupa aceasta alegere, se
poate vedea, acum in ,secolul copilului" care-s obiectele de predilecfie ale
majoritafii dasciililor, neglijandu-se complet obiectele de : activitiiti practice,
educa(ie moralii, lizica, muzicalii, arlisticii etc.
Aceleafi obiecte arlde pe carl le are programa, sunt tratate ,;. aici.
N'am avea nimic de zis. daca din tratarea unor astfel de lecfii, asistenfii
s'ar alege cu ceva nou! Dar afa, totul se face de forma, lara a se documenta in vreun Fel, de ce e bine a$a fi nu in alt chip !
Se lac pur ~ simplu lectii de forma p. a se epuiza programull
Eu gasesc vinii, dacii este o vinii, nu nurnai inviitatorilor, ci chiar organelor fCOlare de control. De ce nu s'ar fixa unele subiecte de lecfii cu
confinut general, dupa cum se fixeaza, cateodata, subiectele conlerlntelor
intime sau publice? De ce nu se fixeaza lecfii dupii metoda centre/or de
interes. clupii cum s'au dat candidafilor dela fCoala de aplicafie ?
In cursul anului trecuf, purlam corespondenfii cu cineva depe plaiurile
Basarabiei. lnfre multe alte comunicarl, scriam fi despre activitatea ce se
desfii$oarii Ia cercurlle noastre culturale.
Mare mi-a fo.~t surprlza, cand acel cineva mi se plange in scris, cii
in locul lecfiei de ,isforie'' pe carl $i-o alesese Ia lacerea programului, onor
Rev. ~colar respectiv, i-a ~chimbat lecfia de istorie in una nemaiauzita de
el ,0 $eziitoare cu copiii" ( obiectul fi subiectul). Revolta colegului era indreptafitii. Cine ar putea spune cii nu s'ar simfi lezat, cane/ in locul unei
lecfii prelerate, fi se impune una asupra ciireia nu e,ti dumirit.
Ba inca, ace! niislrufnic revizor-fcolar a impus fi altor calegi depe
acolo, lecfii ca: .,0 demonstratie de muzicii vocala", ,,0 demonslrafie de

. l oca1e , , 0 compuner'l ue
J
"
JOcun
cadru .t etc......
La unele din aceste lectii de ansamblu, e drept ca fi se cere sa Iii
juciiu$. Ia allele bun viorist fi cunosciitor al muzicii vocale!
La subiectul de cari se vaitii colegal, i-am certil ulterior lamurlri, sii
am $i eu idee cum 1-a finut $i cum s'a comentat lecfia noua; bine inteles
ca, in ace! limp de a$feptare, ma lrlimanlam ,;. eu cu mi1Jiea sii lac o
asemenea lecfie.

,Daca aceste cercuri-cult. s'ar fine in zi lucratoare, Ia feziitoare elevii

ar trebui sCi lucreze ceva: apoi, dupa cum se fin feziitorile noastre deJa faril
~u pove,n, Qlume, snoave, qhicitori
cantece, a,a a lost finuta lec/ia d9lq
ff

,i

1.2

APOSTOLUL

cercul-cultural". Cat de bucuro#-cred ert-cii s'au dus acasii acei elevi,in acea Duminicii, cand sufletul era incarcat cu multe nouatafi, lara a
lolosi cdlllf de pufin carlea, pe care o uad mereu in cele 6 zife ale siipfiimani !? Cred cii mereu uor spune glumele $i pouetele auzite intr'o Du.. .., la COal,
mrnzca
a, d ela x, y, ef c..., ..
Unii critici au remarcat lipsa de lucru-manual a eziitorii, alfii au
adus argumente din religie, precum cii bine a fiicut ca a respectat porunca
din decalog ,ziua a faptea s'o serbezi". Interpretiiri....
Lecfia aceasta de ezatoare, cred eu, ca, a trecut cu totul altfel decum trece o lecfie arida de gramatica sau ce-i mai grau, una arida de
religie sau de istorie !
Dupii exemp!ul dat, cred cii # prin piirfile noastre se uor giisi co'egi
susfinatori ai copiilor in sens psiho-liziologic, ~care sa douedeasca fransformarea lecfii/.or p!icticoase p. elevi, macar odata intr'un an, la o Coalii,
atunci cand se fine $2dinta cercului-cultural~.
In timpul guvemiirii trecute, se daduse or dine pentru acea
,ora a copilului" in cursu[ unei siiptiimdni. Nu susfin, dar cred cii la
multe Coale a ramas obiceiul de a se face miicar ,o ora" pe saptamdna
lecturi fi. povestiri din alte carfi, afara de acele ce se giisesc in cartea
de cetire.
Din confinutul celor de mai sus, cred cii se desprinde in mod destul
de clar, propunerea ce-o am de Facut : Orl!,anele de control sa cercefeze
tablourile cercurilor-cu'turale, ~i sii se vadii dacii intre lecfiile alese de
buna uoie, esfe ureuna in lelul celor enuntate de noi; dacii nu s'ar giisi, sii
propuna, acolo unde uor crede d(! cuuiinfii, findnd seamii de propuniitori,
cate o lecfie de acest lei, la fiecare cere, Pot fi lecfii admirabile din indeletnicirile practice : agricole, pomicole, arlistico-muzicale, gimnastice, compuneri libere i de cadru etc., dandu-se preferintii in orice ocazie elementelor
etnice, regionale.
Lectiilor duoii met. centre!or de interes, li s'ar putea aduce crificii cii
cer un limp indelungat; e drept, dar ca o demonstratie se pot incerca in 2-3
ore un [ant de 3-4 lecfii accentuiindu-se legiitura uizibilii ca o punte de trecere
dela una Ia alta.
In Basarabia, Ia asffel de lectii se faceau critici toata ziua, $edinfa publica urmand a se fine in a doua siirbiitoare.
Cu asffel de lecfii, precum $i a acelor propuse de organele $Colare de
control fi. colegilor, ne transformam i metod(!le inuechite, trecem lard sii simfim in noul curent din pedagogia contemporanii ,!ocalismul i regionalismul
educativ" i au de cd$fgat loarle mult i micutii copilai.
Far.a a t!eveni nici un pic sentimental, dar in multe piirfi copiii suliir
loarle mull, din cauza metodei inuechite a propunatorului.
Deocamdata atat, dorind ca in primele edinfe ale cercurilor de anul
acesfa, sii auzim de asflel de incerciiri.

TEOFAN MACOVEI

APOSTOLUL

Ce trebuie

sa nu se uite.

Cand in fruntea M. I. P.-a venit din nou D-J Profesor Dr. C.

J\ngelescu, ~va~ator~mea ..d~pe 1ntre~ ~uprins~ Romaniei-M~ri ~res
ptrat u~urata. S-a z1s: Parzntele legn mv. pnmar, va trehu1 sa 1nvioreze din nou,-prio. masuri mtelepte,-invatamantul de baza al
tarei, redandu-i iara~i ritmul de progres din arui 1924-28 ~i punand in acela~ timp pe slujitorii acestui invatamant la adapostul legiferarilor
pripite ~i pagubitoare pentru ~coaLi ~i interesele lor morale ~i materiale.
Cu aceste ganduri, toti, .in sufletul dirora vibreazii adev.iratul
apostolat, am citit ~i aprobat cu entuziasm scrisoarea trimisa noua ~i
din care desprindem doua sentimente: ace I al durerii pentru loviturile suferite de ~coala ~i slujitorii ei ~i al doilea: sentimentul de nadejde ca prin munca staruitoare a slujitorilor ei, prin ata~amentullor
fata de institutia de care ~i-au legat viata d e oameni cinstiti ~i muncitori,
se pot !ndrepta -de~i vremurile sunt grele-toate intrebiirile pentru
ca sufletul neamului sa straluceasca la lumina ~tiintei de carte ca ~i sufletul altor neamuri care s'au bucurat de pace ~i conduditoriintelepti.
Cu aceea~i staruinta, Domnia-sa a facut a pel la toti factorii administrativi din comuna ~i judet, care pentru ridicarea taranimii prin
cultura, pot mtinde mana de a jutor ~colii ~i slujitorilor ei. S' a omis insa
sa se cerceteze ce elemente se numesc in fruntea mvatamantului ~i cu
ce stat de serviciu.
Daca intr'adevar se vrea ca sa se vada starpit raul din radacina,
apoi e imperios sa se cerceteze ~i aceasta.
Caci, multe-prea multe-elemente nevrednice sunt cocotate in
fruntea invatamantului nostru.
Nu este fixata nici o posibilitate de a fi selectionati numai oameni care s'au distins atat prin activitatea lor dela catedracat maiales
prin caracterul lor, care trebuie sa fie o garantie pentru activitatea ~i
situatia de raspundere ceo primesc.
Dac.i am ariita ca atatia detin vremelnic posturi in control .fara a
realiza ceva, ca at.itia altii sunt ridicati tn locuri de unde nu se pricep
decat sa faca mizerii celor ce-~i cauta tacut de treaba, ori dadi am arata
c.i se gasesc persoane care au alergat la un club politic,-fugind de
munca dela catedra-~i tocmai astfel de elemente sunt puse sii dea pove{e de activitate, de corectii atitudine, cum va ramanea autoritatea superioara in ochii celor multi, care, oricum au ~i ei judecata lor, cum va
ramane cu principiul autoritatii care trebuie impus nepartinitor tuturor.
Dar, se va zice, aceste lucruri formeaza zestrea fiecarui regim.
Ei b :ne, e timpul sa se vada ca tocmai acestea sapa adanc ~i fara
putinta de Jecuire, la temelia institutiei desemnata sa sustina trainiccultura de baza a unui popor.
.
Nadajduim, ca D-1 Ministru Dr. C. Angelescu care a facut atatea
pentru ~coala. poporului ~i pentru slujitorii ei, va rezolva odata. pentru
totdeauna ~i aceasta chestiune a organelor de control.
$coala trebuie sii fie sanctuarul Ia altarul ciiruia tofi trebuie sii serveascii cu sinceritate ~ sufletul neprihiinit.
Conducatorii ~i indrumatorii 1nvatatorilor trebuie ale~i dintre cei
mai de elit.i m. a. c. d., dintre dascalii recunoscuti de colegii lor ca oameni care au iubit invatatura ~i in fine, care au dat probe ca mtr'adevar
pot fi diriguitori ai sufletelor celor incredintati, formand o adev.irata
magistratura a educatiei.
N. v. ZAHARIA, com. I. 0. Duca

14

Un caz grav ....

(unnare)
- Nu cred ca voiu putea, fiindca's tare ocupat, in judet ~i la birou,
chemat Ia inspectorat, la minister, a poi zilnic la prefect, la administratia
financiara... In cate pa.qi..,
- Da, aveti dreptate. Stirn ~i noi ca munciti intr'adevar mult; nici
n u cred sa mai fi fost .
- Biblioteca ai? ii mtrerupe revizorul firullaudelor.
- Am 1 cum sa nu. Poftim! Si-i lntinde catalogul celor t5o volume obi~nuite, incuiate in dulapul cu geam din cancelarie. Intr'adevar
bine invelite ~i a~a de bine pastrate, incat nu cred sa fi umblat cineva
prin ele.
- Satenii cetesc? Cer carti?
Viu in fiecare sambata, de iau.
Revizorul ~colar scoate din nou ceasul. Popescu i~i aduce aminte
de sfaturile sotiei ~i descretffidu-~i fruntea, ingana dulceag:
- Domnule revizor, nevasta-mea a pregatit ceva pentru masa ~i
va rog sa.. dar trei batai tari in u~a cancelariei taie firul invita~iei lui
Popescu.

- Va salut, am vazut ma~ina ~i am venit ~i eu.

- Chiar a vealn nevoie de d-ta, ii raspunse grav revizorul. D-ta ai
facut o reclama la Minister?
Da, domnule revizor.
- Si de ce? N u puteai sa mi-o faci mie '!
- Am crezut.. ca-i mai bine la minister.
- Si ce ai cu Popescu ?
- Paisa vedet] ... la adunarea comitetului, dela ~eoala, acum dona
saptamani, el m'a atacat in fata oamenilor cum ca n'am dat socotelile
curate, din timpul cAnd eram eu aco]o. Side uncle? El a luat bani pendona sobe ~i pentru gardul din jurul ~coalei ~i n' a facut nimic. Ba acum
in urma ~ide la prefectura a luat. ~i tot nimie. In elas e frig, materialul
didactic este tot eel din timpul meu, iar poreii satului dorm seara in
ograda ~colii flln.dea gardul e cazut.
Ba mai mult, nevasta-sa are numai ~ija sotiei mele. 0 vorbe~te
catre preoteasa, eatre notarita, in toate entpurile.
- Ei cum?
- Nu pot sa va spun anume cum I In tot felul. Ba eai de moda
veche, ba ea nu ~tie sa gateasea, ba cai morarita ~i mie nu-mi vine
bine illn.dca sotia imi e de aiei ~i eu sunt ,cineva" . am legaturi cu oamenii.. am fost deputat. sotia mea a eandidat pe lista Ia eonsiliul eomunal ~i cruar a fost aleasi. De asta nu-mi convine ea "ori~ieine" sa-i
poarte sambetele. Ba in ultimul timp mi-a seos vorbe care pun in joe
moralitatea mea. Aceste lucruri nu le sufar ~i de aceia vreau sa-i iau
direetia.
- Cum? . Crezi d..:ta ca directia este la discretia d-tale?
- Eu sunt mai veehi ln grad ~i mi se cuvine mie. ~apoi nu vreau
.sl renunt la acest drept pentru oameni care nu ma respecta. Dvoastra

nu-l cunoa~teti tnca I

Cum domnule? Explica-te 1

E un element slab, care ~i-a trecut examenul datorita unchi-su.

Sta rau cu tot satul fiindca a :eus amenzi..
- Daca oamerui or fi inda ratnici, ce vrei sa faca?
- Nu trebu.ia sa puna , CUfll n'am pus nici eu.
Dar mai mult decat atata, nici nu-i un element credincios in politica pe care are pretentia ca o face.
- Lasa-ma domnule, cu politica, . fiindca vad ca amandoi ati
transformat ~coala ~i catedra mtr'un fel de club, in loc sa cautati.a
ridica politica la inaltimea catedrei.
- In tot cazul, _eu nu renunt domnule revizor, la dreptul ee-l am
asupra directiei ~i cer sa-mi faceti dreptate.
- Aceasta e treaba mea ~i a ministrului. Im.i pari insa foarte
lndrasnet ~i iti promit di voiu solutiona aspru, pentru amandoi, acest
caz destul de gra v.

A poi, Sandu Parjolea, se ridica nervos ~i fara a mai spune o vorba

parasi cancelaria. A vea nevoie de un moment de repaos ~i ie~i in u~a
dela intrare.
In ograda da cu ochii de invatatorul Beldie, gazetarul ~coalei, in
mijlocul unui cere de copii veseli ~i dragup, care-~i facea o lectie sub
privirea soarelui ce o pornise spre asfintit.
U n ~ir de nuci, inca verzi, formau o aleie dela ~coala spre varful
dealului din fa ta.
Pete de lumina tomnateca juca u pe miri~tea cenu~ie, din care se
ridicau intocmai ca fulgii de pa padie. pasarele grabite.
Deco:rul, schimha cretii de pe fruntea revizorului, care se apropie
de Beldie.
.
- DA repaos copiilor ~i hai sa ne plimbam ~e ulita. Si o pornira
incet printre nucii batrani, lasand in urma invidia directorului care
privea prin geamul dela buditarie ~i a colegului Ro~escu,-reclamant
~i pretendent al directiei,-ie~it in pragul ~colii.
Revizorul Parjolea i~i pastdi. gravitatea autoritatii ~i in fata
acestui intim ~i superb tai>lou tomnatec, ce radia din toti porii
pamantului.
Uitandu-se fix in ochii lui Beldie, ii ordona in ~oapta:
- D-ta sa-mi spui tot ce ~tii despre conflictul dintre Popescu
$i Ro~escu, dar ~tii... fara inconjor... Sa mergi deodata Ia tinta.
Beldie sta incurcat, cand tot Parjolea incepu:
E~ti de mult aici?
De patru ani, ii raspunse sigur, bland ~i rar, inv:af!torul..
E vechiu cort.flictul intre ei?
Destul de vechiu. Tot a~a i-am gasit cand am venit eu, atunci
insa se du~maneau mai in ascuns. In aparenta tra.iau bine. l~i faceau
chiar vizite, fiind luat ~i eu de aruandoua familiile.
- Si din ce cauza s'au inasprit lucrurile?
- Se zice ca ar fi o gelozie veche a doa~nei Ro~escu fiindca
d-na Popescu e din acela$ sat a judetului Roman cu Ro~escu ~i deci
cuno~tinti ~i prieteni chiar vechi, decand faceau $Coala Nonnala la Ia$i.
Ei i?
~i acum intr'o seara, pe cand doamna Popescu se intorcea

APOSTOLUL
singura dela cucoana preoteasa, ar fi stat mai mult de vorba, in lini~tea
instelata a noptii cu Ro~escu, despre ni~te vechi lucruri ~i despre
direc tia ~coalei.
- Acestea-s treburi femeie~ti, incerca sa devieze discutia,
Sandu Parjplea, clipind ~iret ca un vulpoi.
Crezi d-ta ca aceasta-i singurul motiv?
- Nu! Credinta mea e ca adevaratul motiv, este politica. Ei au
1mpartit ~i satul 1n doua tabere, ~i sa fereasca Dumnezeu, cum se
urasc ~i se lupta oamenii 1ntre ei.
- Dar activitatea ~colara ~i inafara de ~coala pur culturala, care
dintre ei desfa~oara mai multa ?
- Tot una domnule revizor. N u fac a proape nimic. Si ceia ce
fac, e numai fatada. Nimic temeinic ~i continuu. Dealtfel eu am ajuns
la convingerea ca acolo, unde irrvatatorii traesc rau, satul acela e
nenorocit.
Soarele se mtoarsese deabinelea cu spatele spre satul B. Ga.lagia
copiilor plecati dela ~coala, amestecata cu praful discolit de inapoerea
turmelor din tarina ~i cu fumul hogiagurilor ce se lasase ca un nor
peste ~at, ii facura pofta de plecare domnului Parjolea.
In curtea ~calli se adunase, intre timp, cativa partizani politici a
directorului ~i cativa ai fostului director ~i deputat, cari venise sa ia
parte la ancheta, nechemati de nimeni ~i totu~i in~tiintati discret de
ambii ~efi,
0 discutie violenta intre ambele tabere, atrase atentia domnului
Parjolea, inca din timpul cAnd discuta, printre umbrele nucilor,
cu Beldie.
Revizorul era chinuit ~i de o senzatie launtrica, dici toata ziua, nu
mancase nimic. I~i aduse aminte ~ide cele discutate cu d-1 prefect asupra situatiei dela ~coala B. iar daca ar fi trebuit sa faca dreptate,
trebuia sa ceara Ministerului mutarea discjplinara a celor doi 1nvatatori
dela ~coala din B. undeva prin tinutul Durostor..A.tunci ar fi fast
cazul sa-~i dea poate, din nou demisia, lucru ce nu-i convenea acum,
cand, cativa ani 11 desparteau de pensie ~i avea iluzia ca ar fi putut
fi un revizor pensionar,
Si facana un efort cerebral, gasi nimerit sa-~i amaie incheerea
procesului-verbal pentru alta zi, cand va veni sa cerceteze din nou
acest.. caz grav..

V. SCRIPCARU

ANATOL FRANCE

lstoria Oamenilor
Cind tiDirul print Zemir, a mo,tenit trOilul PersieL a chemat
pe top oirturari impiritfei sale 'i le-a spus urntitoarele :
- Profesorul meu Zeb imi spunea adesea ci oamenii ar gre'i
mal putin daci ar avea experientele trecutului. Deaceea vreau ca
si cunosc istoria oamenilor, iar pentru aceasta vi poruncesc siml
scrietf o istorie din care sa nu Upseasci ulci o fapti ori cit ar fi
de neinsemnati..
Invitatii au promis oi vor iDdeplini poruDca suveranului ti ple

APOSTOLUL

17

cind dela palat s'au apucat de lucru. Dupi 20 de ani ei au reveni~

iar in urma lor mergea an convoi de 12 cimile, ducind fiecare in
spate cite cinci sute de volume. Secretarul academiei se arunci in
fa~ tronului fi spune :
- lmpirate, membri academiei au onoarea a vi aduce ulstoria
Oamenllor" scrisi ata dupi cum ap dorit. Ea e compune din $ase
mil de volume ~d cuprinde tot ce am putut afla despre oameni $i
faptele lor.
lmpiratul le-a rispuns :
- Domnilor, vi mul1umesc pentru munci, dar sunt pre a ocupat
cu afacerile statului $i in afara de aceasta vedeti ci am imbitrinit
a tit tlmp cit voi ati lucrat. r upi spusele unui mare profet am aLU.ns Ia jumitatea vietei $i chiar daci afi m uri Ia cele mai adinci
trinete, totu$i nu sper ci a$i putea gasi timpul nec.e sar spre a
citi o istorie a$a de lung~. Vi rog si-mi faceti un rezumat, care sa
poati fi citit in timpul cit mi-a mai rimas de trait.
Savanlii au plecat $i au inceput din nou lucrul. Au lucrat 20 de ani
dupi care au adus imparatului 1500 de volume incarcate pe 3 cimile.
-Stipine I iati munca noastri cea noua. Credem ci nu ne-a
scapat nimic din vedere.
-Se poate I a spus imparatul. Dar eu nu pot sa citesc fiindci
sunt bitrin $i la aceasti virsti nu mai pot sa mi 1ocup de qa
ceva. Mai scurtap istoria, dar gribiti-vi.
lnvitatii au plecat $i au inceput sa lucreze a,a de repede m
cit dupi 10 ani au sosit din nou Ia impirat, aducind cu ei o tinira
cimili ce purta pe spate 500 volume.
-Stipine I a spus secretarul academiei cu o voce stinsa. Va
rog sa ma crede\i ci de data aceasta am scris o istorie foarte scurti..
-Dar nu suficient de scurta. A raspuns imparatul. Eu sunt
de acum Ia sfir$itul vietei. Mai rezumati istoria dar grabip-vi cit
mai este timp, spre a-mi da prilejul ca inainte de a ~uri si cunosc
istoria oamenilor.
Dupi 5 ani, secretarul academiei apare in fats palatului, iar
de astidati sprijinindu-se de un bit $i trigind dupi el o mica cimili in spatele careia era o carte.
-Grihi1i-vi i-a spus ofiterul de serviciu.
lmpiratul este pe moarte $i nu cred ci ai si-i mai poti vorbi..
Intr'adevir imparatul se gisea pe patul de moarte. Cind secretarul a intrat in camera sa, el ii arunci o privire stinsi $i se uiti
lung spre cartea pe care secretarul o tinea in mini. Deodati ofteazi
fi spune :
-lata ci mor, firi sa pot afla lstoria Oamenilor.
- Impirate ! a rispuns invitatul care era tot a,a de batrin ~d
aproape de moarte ca $i stipinul sau.
Eu am si vi spun intreaga istorie in trei cuvinte :
Oamenii s'au niscut, au suferit $i au murit.
In modul acesta a putut afla impiratul Persiei Istoria Oamenilor
in ultima clipi a vietei sale..
LUDMILA FLOREA

t8

~Aibumul

APOSTOLUL

lnvatatorilor

~i

lnvatatoarelor"

din_ Judetul Neamt

Santem circa 600 tnvatA.tori ~ inv~tatoare in judetul Neamt 111 nu ne
cunoa~tem. Conferintele generale nu s e mai tin ~i cbiar de s'ar ~inea, cer
multii cheltniaHi. cu. deplasarea inv.
.
Un mijloc de a no cunoa~te e ~i presa, dar nu toti invatatorii din
judet scriu la zia.re si niciun ziar aJ invatft,torilor nemteni nq exista.. La.
.,A..vautul ", doar un manunr.hiu de cativa inv. scriu !?i ziarul nu-i destul de
rispandit.
Alt mijloc de a se cunoa~te invatatorii, intra dan~ii, e eel al ,Albumorilor", in care figureaza fotografia fiecarui inva\Ator, insotita de hiografia.
respectiva.
In aceasta direntie, preotii din eparhia Hotinuhii ne-au luat-o inainte:
Au scos un frumos Album, cu fotografiile !?i biografiile tuturor preotilor
diu cuprinsul Eparhiei.
Sa.nt intre invat1Hori talente ~i asta, cred ca no conlesta nimeni, care
nu-s cunoscute nimanui. Din modestia ce-i caracterizeaza, lucreaza in colti~ornl lor, tacu~i, consemnand actidtatea ce-o desfa~oara, in nelipsita _., condic&
de prezenta .. , peste ale ca:rei file se a~terna praful uitarii, urmfmd sa fie
ticsita printre celelalte coudici $i registre, ce formeaza arhiva ~coalei.
Statele personale sa nt la Minister ~i nimeni nu cunoa~te activitatea invatatorilor. E cunoscut, d e toti, faptul eli. necunoscand a<:tivitatea cuiva, nu-i
da.i nicio consid"e.ratie. Cu totul a.stfel sta cazul, cand act\vitatea ti-i cunoscutli. ~i e insotita. de ohipul persoa.nei care-a desfa~urat-o.
Bazat pe cele scrise mai sus, an luat hotararea sa public, cu concnr.sul tuturor colegilor din iutregul judet, ,.Albumul invat. din jud. Neamt".
In acest scop, rog pe d-nele colege ~i d-nii colegi~ si-mi trf..

meata, Ia adresa de mai jos, o fotografie recenta a d-lor, insotlta

de biografia respectivi. Totodata, prin mandat po~tal, vor trimete ~i suma.
de 40 lei, care reprezinta costul cli~eului zincografic, fiind cousiderata ~i ca.
acont din costul Albumului. Primesc colaborarea oricui, Ia aceastA

opera, i sant gata sa. ma alatur oricirei persoane, care ~i-ar lua
aceasta. sarcina. Nimeni si nu creada. ci am luat aceasta initiativi
"din dorinte meschine, ci numai din lips a ce-am slmttt. a unei opere,
in care sA se vada inchegati actlvitatea inv. nemteni.
VICTOR SANDULESCU Topolita
lnvltltor, Orumlzeti Of.

P. S. Sotii inv, vor trimete o

-,i numai
40 lei.

Targu-Nea:nt.

f{)tografle sfngurl, ambii pe aceea fot.

APOSTOLUL

19

SCRISORI
Dintre numeroasele scrisori pe care le-am primit, drept rAspuns la trimiterea primulni numiir al revistei noastre, pu blicam una din ele, a d-lui
loan Stroia, inviUator Oantu-Vaduri:

Pentru ,Apostolul"
Cercetand primul numar din revista ,ApostOlul" 1;1i vazand programul
ei, am ramas adanc mi~cat ~1 multumit, caci s'au gasit in fine, 0 mana de
oameni,. care intelegand eerinta vremei, au adus la iudeplinire o dorinta ce
o socot fara ~ovaire, -ca-i a noastra, a tuturora. I CAci, toti cati suntem chema\i a desteleni de multe ori tinnturi sterpe, pontru e. cre~e plantele cele
datatoare de rod bun, tr~buie sa. intelegem, ca de mult avem nevoie de
'a.ceasta revistA a noastrii, care departe de amestecul nefast al politicei,
aparand interesele corpului, dand camp liber problemelor de actualitate pAdagogica, cat $i incercarilor literare, revista _., . .-\ postolul"' astupa un mare gol
~n sutletul dascitlimii, ~i deci, este in interesnl ei, de a o sprijini, fara deoaebire, atat moral cat ei material, caci prin ,. Apostolul .. , ne vom ridica atat
in ochii noetri, cat ~i a opiniei publice.
Ell doresc din tot sufletul, ca ,Apostolul" constant punctelor anuntate,
-sa pa~easc~ la fapta hotarita t;;i nobila, en speranta ea va fi inteles de lntreg
oorpul didactic !
In lupta vietei, sigur ca se vor int~lni ~i obstarole, deceptii ! Nu descurajati! Multumirea esto cu atat mai mare, cu cat obstacolol a fost mai greu
de trecut !. $i daca s'ar gasi pe ici pe colo eritici, nu-i sageti, ei spuneti-le
intro sim~re romaneasca, ca eel co o reprezinta Creanga din Humule~ti,
care intr'o sintllza sarcastioa ~i foarte cuvincioasa, le spunca:
, Unde nu-ti vine la. socoteaHi., ia pana in mana ~i da ~i tu altceva mai
:b un la iveaH\ !... ".
Deci, en curaj, porniti la lucru !

JOAN STROIA-Oanfu

INFORMATlUNI
1. Colaboratorul nostru, d-1 Vasile Oaboreanu, institutor In

Piatra-N., a fost numit pe ziua de 1 Dec. 1934, in postal de in,. spector ~colar pentru judetele Neamf i C. Lung, in locul d-lul
N. Teodorescu, care a rilmas cu insarcinare speciaiA.
2) La 16 Dec. a. c. se vor inaugura un numar de loealuri de
COli primare, din cele terminate, in prezenta d-lui Mlnistru at
Jnstructiunii Dr. C. Angelescu, a d-lui Secretar General luliu
Valaori i a d-lui Director General P. Ghitescu.
In afari de instructiunile date de autorititile 'colare, tndemnim
noi ca in acea zi colegii sa pregAteascA o primire care sA fie
Ia inlltimea marelui nostru Ministru. ~colile pela care va trece
D-I Ministru, vur fi anuntate Ia timp.

,1

APOSTOLUL

20

PO~T A

REDACTIEI

1. Din numarul de 450 de colegi din judet. cArora. Ie-am trimis revista

,.Apostolul" No. 1, numai douA din ele ne-au fost refnzate ~i anume doni

doam~e. Ceilalti 448 ne-au inteles !ili-pu,tem afirma-ciL marea majoritat

au pnnut-o cu mult entusiasm, dovadl numeroaselo scrisori primite la. redactie. Desigur o parte din ei au primit-o cu indiferenta-ca. pe oricarerevistA ce o prim esc a~a din senin,-iar altii parte au primit- o din conde seen- dent& pentru unii din noi.
Tuturor le multumim ~i-i asiguram ca ne vom pastra conduita ce ne-am
impus-o prin programul expus.
Dacl totu~i vor mai fi unii colegi care inc~ nu s'au -hoU,rit ee atitu~
dine sa ia fatA manifestArii noastr~, inclinand catre o dezinteresare, ori chiarrefuz, ii rugim sa se decida la primirea aceitui numar.
:
.
Si se etie : cine retina f$i acest num~r, il consideram definitiv abona.t l
~i noi am fi mandri, sa ramana to? cati le-am trimis revists, buni abonati._
DacA mai sunt colegi, cari voesc sa se aboneze, sl ne sorie din timp.
No. 1 al revistei este complect epuizat.
2. Recomandlim atentiei cititorilor articolul d-lui Taofan Macovei,
,Cercurile Culturale". Ne unim in pareri cu D-sa ~i recomandam ca propunerile sale sa fie puse in aplicare, acolo uncle se poate ~i ciJte are pregatirea s ~ o faca,
3. Propunerea facuta de D-1 S~ndulescu asupra albnmului tuvatAtorilor
din judet, o gii.sim bun~, def$i greu de realizat.
Greu, din pricina ca multi nu-~i vor trimite lucrarile cerute ~i cand nu
le ai toate, nu poti scoate lucrarea. A vern o dovada de acest fel : chestiunea
monografrilor. Cu toate ca s'au dat ordine, s 'a mers chiar la f?COli, nici azi
dupa mo.i bine de 2 ani-n'au sosit toate monog-rafiile. Din 250 de ~coli, au
trimis 200. Din cauza aceasta nu se poate concentra materialul pentru o lucrare ce se intentions. sa se faca. Dar cand e vorba de 650 de inva~~tori!
Noi totu~i dorim colegului Sandulescu rem;ita. $i bine ar fica Ia aceasta _
treaba sa se mai ralieze cativa colegi.
Din part~a noastra va avea tot concursu1.
4. Am primit de la unii colegi articole pentru revista noastrA. Unele din
ele le ~i pnblic~m in acest numar. Altele le-arn. amanat din pricina spatiului
resbans ~i a intarzierii trimiterii .A.~a, articolul d-lui Gh. Savinescu-Cracaoani,
pe care-1 gasim bun, din caud. ca ne-a venit tarziu, nu-l putem publica in
acest nuniar.
Am dori insa ca un numar mai ma-:e de colegi sa ia parte la discutii a.supra
problemelor de tnvatitmant, !iii educatie, sa se vina cu solutii scoase din e:xperienta -~ mai putin cu teorie din carti. Deasemenea vom face loc tuturor artioolelor care ne vor semnala piedicile ce se pun tn calea desvoltiirii inva\Amantulni
~i culturii Ia sate ~i ora~e, In presa, ca ~i actiune, este nevoie ~i de putin curaj.
Din partea noastrA, nu vor avea decat sprij in, atunci cand se pun in discutii
adevaruri
5. Tot din pricina spatiului restraud, am suspendat pentru acest num&r- recenziile ~i bibliografia.
I

--

L.

NOUI

NOUI

A apirut in editura ,Cugetarea" ultima

noutate, romanul

,,ttl 'APTE

F~ATI

S1AMEZI"

---------:o::.

de T. C. STAN
~
scris de un t a lentat tinar, care se afirma chiar dela inceput
un scriitor viguro~. Cartea este interesanta prin realismul ei.
Din ea se desprinde un ropot de idealism ~i o ta~nire v!guroasa de
energie. Viata estc o batalie. Toti eroii din romanu1 lui T. C. Stan
lupta la olalt a cu facultatile lor suflete~ti ~i fizice, cu destinul,
cu mediul ~i cu iluziile.
Este romanul genera tiei tiner~ ~i autorul, prin fineta s :;rierii, a
aluziilor ce le f3c e, deschide ochii conduditorilor tarii ~i indrumatorilor tineretului. ~e .poate v~dea acolo de(ectul ~coalei
de azi, care nu pr eg:'i t e$te tineretul pentru lupta in viata.
A utorul este bin e cu nu~ cut, fiind originar din judetul nostru, fiul
d-lui inspector g- ra 1 C. :.:)tan, fost institutor-director in Tg. Neamt.

CARTEA SE VINDE LA TOATE LIBRARIILE

Se prime~t~ colaborarea oricarui membru al corpului didacticprimar
satt secundar, precum ~i a persoanelor ce sprijina cultura 'i inyat~---.~ antul primar. Subiectele tratate vor fi in sensul programului
anuntat. Articolele vor fi scrise citet, pe o singuri pagini, in
mirimea de 74 coali.
Pentru a se putea publica articolele intr'un singur numir al revistei,
nu vor H mai lungi de 4-5 fete. Recenziile vor fi r~duse Ia 2 pagini..
Articolele nesemnate, nu se publica.
Manuscrisele nepublicate nu vor li inapoiate. Articolele pentru
publicat, se vor trimite pini Ia 20 ale lunii.
. Co-nitetul de c Jnducere al revistei, i$i ia angajamentul ci va scoate
revist:t un an, oricare ar fi riscurile..
Apeleazl insi Ia concursul colegil3r intelegitori. .

REDACTIA $1 AUMINISTRATIA ~i:VISTEI ,,APOSTOLUL"

C. Luch1nn, revizoratul 'colar, Piatra-N.
La ncen t ndre1111 .-e vor trirofte schi mbul de revfate, clr1J, manuscri~e l, , r
~~J U , pr"oum ~~ orJce coresponden'a\ referitoare Ia
re:L c ~i ' i H"i '
: trn'la rev ish t.

l''" .

IMPIH MI~ HIA ,J lJ [)J,TUL I NEAl\'\T