ANUL ft. No, 19-20 [Nit se impress IUNIE—IULIE 1936APOSTOLUL REVISTA DIDACTICA SI LITERARA APARE ODATA PE LUNA SUB INGRIJIREA CERCULUI DIDACTIC PIATRA-N, Comitetul de conducere si colaborare: Vv. GABOREANJ, S. PURICE, C. LUCHIAN, V. SCRIPCARU, EUFR. SAVESCU, ION DRAGAN, C. TURCU, V. ANDREI, I. TAZLAOANU, EUFR. MANOLIU, ALEX. GHEORGHIU, M. AVADANEI, D. HOGEA, V. DORNEANU, TEOFAN MACOVEI, N. PODOLEANU, I. PAPUC, D. TIPA, M. STAMATE, L RAFAILA, I. STROIA. od SUMAR Dorinfa Majestatii Sale . . . «. « V.GABOREANU Factorii naturali in agricultura. . . - OCTAV PARFENIE wCeta{uia* (monografie) . . . «. « TH. URSU Raport general anual . we : : . §S. PURICE Cateva lucruri vechi. . . « «» « CONST. TURCU Probleme scolare > ih . * .» M. AVADANEI Recenzii. — Dela Asociafia ‘lavigitorilor. — Pagina Oficiala, ¢ REDACTIA SI ADMINISTRATIA REVISTEI ,,APOSTOLUL“ CERCUL DIDACTIC PIATRA-N. La aceasta adresa se vor trimite schimbul de reviste, carti, manu- scrisele, recenziile, precum si orice corespondenta referitoare la redactia si administratia revistei. ee IMPRIMERIA JUDETULUI NEAMTBIBLIOTEC. JUDETEANA NEAMT, Fend .G.1-K." ————! DORINT MA JESTATH SALE #Si prin Romanism vreau sa infeleg scoaterea virtutilor latente ale acestai neam, ca si se facd din el, una din gintile cele mai puternice zi cele mai falnice ale lumii. Acei cari au avut fericirea sa-L vada si sd-L asculte la Ateneu, pre- cum gi acei ce I-au auzit glasul la Radio, nu-L vor putea uita nici odata. Dar si acei 40.000 soldati ai pacii, ce poete nu L-au auzit, dar I-au_ citit declaratiile, au aceeasi mandrie, ca Regele lor le mul{umeste _ pentru munca ce o depun pentru ri: dicarea neamului - prin instruirea $i educarea tineretului, a cdrui soarta este incredinfata lor. Multumirea Majestatii Szle este cea mai mare recompensa si incura jare data noua, dar este si cea mai | mare obligafie pentru chemarea ce | © avem. be «Daca soarta nu M’ar fi pus | acolo unde sunt, agi fi fost in mij locul vostru.» Aceasta deciaratie a Maijestati Sale, araté importanta misiunei ce o avem. Noi suntem datori s’o inte- legem. Inaintagii nostri, au muncit facdnd jertfe pentru infaptuirea idealului national, turnand tot ce au avut mai bun in sufletul lor, spre a pregati pe fauritorii RomAniei Mari; noi acestia de astazi suntem obligafi sa facem jertie pentru consolidarea ei si sa faurim unitatea poporului nostru, dezvoltandu-i virtutile stramosesti «ca sd facem din el una din ginfile cele mai fal- nice ale lumii». M. S, REGELE CAROL II2 APOSTOLUL Aceasta este dorinfa Majest3{ii Sale si invafatorii trebue sd 0 execute. Invafatorii tineri au fost trimigi si incd mai sunt ramasgi in finuturile ce au fost instrdinate, spre a fine aprinsa flacdra ro- manismului. Invatatorii din generatia de dupa razboiu, au construit lo- caluri de scoli, au infiinjat cdmine culturale, case nationale, biblioteci si muzee scolare, rascolind trecutul nostru glorios, spre a fi de folos si exemplu, celor ce ne urmeaza- Astdzi pregatese premilitarii, cercetagii, strajerii {arii gi ai Mariei Sale si activeazd din zori pana in noapte, spre a fauri o Romanie noua. Au datoria mereu s& munceascd gi sd se pregatiascd, eliminand pe acei ce nu pot sa se incadreze si nu infeleg deviza vremii: ,Credinfé si munca pentru fara si Rege“. V. GABOREANUFactorii_naturali in_agricultura. de OCTAV PARFENIE Agricultura este cea mai veche indeletnicire si s’a desvoltat pe {ncetul, prin_utilizarea forfelor naturii gi prin ajutorul muncii omenesti. dam Smith, un mare economist englez, credea cd, numai na- tura in agriculturd are o mare forta de creatiune la care se adaugd fotr’o anumita mdsurd si munca omeneasca. S’a facut dovada c& pdmAntul, departe de a ascunde fo sAnul s&u virtuti creatoare, ce scapa observatiunii si totelegerii omenesti, nu este decét sediul in care se produc o serie de imbinari gi combi natiuni fizice si chimice a mai multor elemente naturale, avand ca rezultat, asigurarea unui mediu favorabil pentru normala desvoltare a plantelor. Liebig, spune ca, agricultorul nu este dec4t un chimist. Tot el spune ce anume substante chimice trebuesc pentru productivitatea normala: (fosfati, carbonati, azotati, sulfati etc). El ajunge s4 formuleze legea minimului, indicdnd proportiile si cantitatile minimale necesare de astfel de substante pentru o des- voltare normala agricola. Dupa cum existé o lege a minimului. tot asa existd gi o lege a maximului, si toatd dibacia, constd in mentinerea la limita optima, c&ci orice depagire,—ceeace inseamna gi o cheltuiald in plus—nu mai reprezintad nici un plus de productivitate, deci cheltuiala gi munca facuté réman nerdsplatite. Cei trei factori naturali fn agriculturd sunt: p&mAntul, clima gi munca omeneasca. Pamantul din p. d. v. tehnic 1. Prin suprafata solului pus la dispozitia agriculturii se asi- gura sediul natural gi necesar desvoltdrii normale pentru plantele cultivate. 2. Prin calitatile sale fizice gi chimice, pAmAntul poate fi_culti- vabil sau nu, dupa cum poseddé acel minim necesar de conditiuni, care s& permiti desvoltarea unor anumite culturi agricole. 3. Prin cantitatea de substante nutritive ce poseda, pamAntul se prezinta tn conditiuni diferite de fertilitate. P&mAantul este un factor de productiune cu caracter de monopol pentrucd nu poate fi sporit, ci este marginit. PamAntul pcate fi considerat si ca un produs a muncii omenegti gi al monopolului. Clima, Factorii climatici sunt: caldura, umiditatea, lumina, vantul, elec- tricitatea gi gradul de curatenie al aerului. Clima are o fndoita insemnatate pentru agricultura: una de or= din tehnic gi alta de ordin economic. A. Schimbarile brusce de temperatura, dela limite inferioare la limite superioare, sunt nepotrivite pentru o cultura normala,4 APOSTOLUL Conditiunile climatice depind de: 1. Situatia geograficd a unei localitati; 2. Alt'tudinea solului fata de nivelul marii; z Apropierea sau depdrtarea de mare; 4, Prezenta de fntinse suprafete pAdvroase, de lacuri, de balti etc; 5. Orientarea agezarii muntilor; 6. Orientarea terenului faté de punctele cardinale. Gradul de umiditate al atmosferii, inrdureste {ntr’o mare méa- surd desvoltarea culturilor agricole. Se stie ci in viata plantelor !umina joacé un rol important. Deasemeni gi vAnturile, aduc ploi sau curatd atmosfera. Gradul de curdtenie al aerului ca gi gradul de incdrcare cu electricitate, sunt elemente climatice ce influenteaza cresterea plantelor. B. 1. Cu cat conditiunile climatice sunt mai putin favorabile, cu atat vecesitatea interventiunii muncii omenesti este mai mare. 2, Cu cat conditiunile sunt mai putin prielnice, cu atat costul productiunii agricole este mai ridicat. ‘Cu cf conditiunile climatice sunt mai putin prielnice, cu atat rentabilitatea agriculturii este mai slabd. ‘2 un singur cuvdnt conditiunile climatice in agricultura joacd tn ro] mare, cdci ajutd la cresterea plantelor in conditiuni prielnice de desvoltare a lor. Munca omeneasca in agricultura. 1, Prima manifestare a muncii in agriculturd are caracterul unei lupte cu natura. 2. Munca omeneasc& poate fi socotita ca o colaborare de mare utilitate fata de natura, in domeniul agriculturii. 3, Munca omeneascd in agriculturd are un caracter cu totul deosebit de acela al muncii din celelalte domenii de activitate eco- nomicd. unca mecanicd, adicd fntrebuintarea maginismului este mult maj redusd in agriculiurd, decAt in alte domenii de productie eco- nomica. 5, Dar munca in agricultura are valoarea gi eficienta ei gidupa conditiunile generale fn care ea este efectuata. Sunt mai multe forme de manifestare ale muncii agricole: a) munca liberd gi munca silnicd; b) munca proprietarului gi cea a sa- lariatului; c) munca empirica gi cea rationala, . In valoarea pamdntului sporeste contiouu prin inter- ventiunea muncii omenesti. Prin interventiunea muncii omenegti in agricultura, rezulta mai multe sisteme de exploatare gi anume: A. Prin ,exploatare agricolé extensiva", se intelege acea forma de exploatare in care contributia naturii (pimAat si clima) este mai mare, iar contributia muncii gi a capitalului este mai mica. B. Prin ,,exploatare agricola intensiva", se intelege acea forma de exploatare Yn care participarea muncii gi a capitalului este mai accentuata, snb cele mai variate forme, in vederea ajutordrii gi uti- lizarii la maximum a fortelor date de natura (solul gi clima). Din p d. v. tehnic agricol, notiunea de extensiv gj intensiv, inseamna proportia de munca si capital raportataé la productiunea obfinuta pe unitatea de suprafata cultivata. = 5APOSTOLUE & Scopul general e urmatorul: sporirea productiunii agricole in cantitate pe unitate cu verificarea tuturor principiilor gtiintifice. Din p. d. v. economic, notiunile de extensiv gi intensiv, sunt exprimate io bani al unei rentabilititi marite. Plusul de rentabilitate este determinat nu numai de plusul de cantitate, ci si de nivelul preturilor produselor. Daca preemie se ure, pe l4nga plusul de productie se mai cdstigi si diferenta de Pret. Aceasta este situatia optim’. Daca preturile scad, plusul de productie nu acopera nici cheltuielile si prin urmare regimul intensiv nu da rezultate, fiind preferabil regimul extensiv. Pria urmare nivelul preturilor determina regimurile de exploatare. Diferite forme de exploatare. Forme precursorii de exploatare avem: vanatul, cregterea vitelor tu forma nomadismului. In agricultura a existat o stransd leg&tura intre cresterea vitelor gi pamant. Sistemul economiei pastorale, con- stitutie o alta forma caracteristic primita de cultura a pdmAntului, O forma generala de organizare a exploatarii pdmAntului tn scopuri agricole a fost si acea a alternarii: (culturi de plante, cand scopuri agr. anexe—pdguni, fanete, in vederea cregterii vitelor). L._Sistemul economiei_salbatice pastorale. Acest sistem se caracterizeaz4 prin tmpartirea terenului: una destinata culturii plantelor agricole gi alta destinata pAsunilor nece- sare cresterii vitelor. IL. Sistemul economiei agricole forestiere. Prin acest sistem se urmaréste a se da in cultura agricola, te- renuri paduroase. In america de Sus (Brazilia) in America de Nord (Canada), padurea se taie, apoi i se da foc. Cenuga se amestecd cu humusul vegetal al pdmd4ntului si astfel pamAntul se imbogateste cu materii pentru plante agricole, dacd pamdntul se epuizeazd de materii (adicd substante hranitoare plantelor), se pardseste d. p.d. v. agricol gi se replanteazd iar cu padure. IIL Sistemul_campurilor. Terenul se cultiva fmpartit in mai multe portiuni numite ycampuri* in vederea fatrebuintarii lor alternative, —numit gi sistem cereal;— Ja baz e principiul rotatiunii. Unul din campuri se odihneste (pasune sau islaz). Un astfel de sistem de exploatare intruneste unele elemente ale sistemuluiintensiv. Ampul iasat sA_se odihneascd, a fost cultivat cu trifoi sau plante producdtoare de venit (leguminoase, solonee, etc). regterea yitelor tn grajduri. Un astfel de sistem de exploatare, mai atarnd gi de forma de proprietate, IV. Sistemul alternarii_plantelor. In acest sistem tot pamantul este fntrebuintat la maxim, cul-6 APOSTOLUL tura diferitelor plante alterneazd. Paroasele alterneazd cu prdsitoa- rele gi furajere. Munca este intensiva. Vitele trebuiesc tinute fn grajduri, acest fel de crestere al vitelor se numeste ,stabulatiune permanent“, V. Sistemul economiei libere. Este sistemul de exploatare cu maximum de intensitate, care igi orienteaz4 cultura pamdntului nu dupa consideratiuni tehnice a- gricole, ci dupa conjectura economic&. Se cultivd plante ce se cer pe piata. PAm4ntul ingrdgat continu, Munca maxima gi la timp, Dupa cele expuse mai sus, constatim cd ta agriculturé joacd un rol mare si munca omenease4, dar mai mult, felul sistemului de exploatare, care si dea maximum de randament si foloase pentru om gi economia nationala in general, —bazat pe principii stiintifice gi conditiuni de rationalizare prielnice gi cu mult folos agriculturii. Locuitorii Ari noastre, ocupatiunea lor de cdpetenie fiind agri- cultura, ar fi de dorit ca acesti agricultori s& cunoasca sistemele de exploatare fn agriculturd gi sA le intrebuinteze pe o scard {ntinsd pentru ca pdmantul sé dea maximum de randament gi foloase pentru economia nationala. Avandu-se in vedere, cd, inainte de razboi, RomAnia era a treia tara din Europa, ca exportatoare de cereale, graul rom4nesc fiind foarte cdutat fn tdrile din occident. Dar dup& razboi, cand marea proprictate a fost aproape des- fiintaté prin tmproprietarirea taranilor luptatori intorgi la vetrele lor, {n urma promisiunii M. S. Regelui Ferdinand I ¢a, taranilor li se va da pam4nt. S’a respectat fagaduiala Regelui, facdndu-se exproprierea gi {mproprietarirea. Dar aceste au distrus adevdrata exploatare a pamAntului ce se facea tnainte de rdzboi; exproprierea si improprietdrirea s’au facut in conditiuni dezastruoase, c4ci prin Jege s’au_uitat a fi obligati ta- ranij s4 cultive pam4ntul rational, prin organizatii de obstii mari pe sate sau pe comune, cari obgtii si fi fost inzestrate cu magini agri- cole moderne gi cdte un cunoscator in materie agricola (agronom). Din care cauza agricultura t4rii romAnesti a suferit f. mult si a de- cdzut exportul de cereale si pentru care cauze ,economia nationala” a avut consecinti dezastruoase. In unii ani, nici n’am mai facut export de cereale, si chiar daca am facut, tnsi foarte redus, ne mai contém ca tard exportatoare cum contam fnainte de razboi fiind a treia, iar astdzi a 1 Dupa cum am ardtat mai sus, agricultorilor nostri ar trebui sd li se dea o cultura mai bund fn aceasta privintd gisicunoasca bine sistemele de exploatare tn agricultura, cdci numai_agricultura este baza economiei noastre nationale, si printr’o rationalizare a sistemelor de exploatare in agriculturd, s’ar obtine maximul de randament gi rentabilitate si ne-ar scipa de criza care bantue inca. r_APOSTOLUL 7 »CETATUIA* (MONOGRAFIE) Spre rasirit de satul Silistea si de soseana ce duce de la Targul Buhusului spre Roman, drept fn spatele satului Lipoveni, se inalta falnic: ,Cetatuia“, regele tuturor dealurilor de prin ‘fmprejurimi; sau ,Reduta‘, cum j-a rimas numele din bitrani. E cel mai ivalt si mai maret deal de pe valea Bistriyei gi pan& in vadul Siretului. Ca un zavod batran, cu botul spre miazi-noapte, sti par’cd sprijinit pe dowd Jabe, fntre paraele Sarpele si Borcea, lasdndu-gi coada lung’, pana la Fant&aa- Talharului. Pe coaste si pan'Ja poale, e acoperit cu paduri ba- trane de stejar si fag, ldsand numai pe varf, o poiana cu Juminig, de unde pe vreme bund gi senind, se vede ca intr’o covaté oragul Piatra-Neamt; jar inspre miazd-noapte-rasarit, targul lui Roman Musat. Si nu’ti fi cdlcat piciorul neam de neam pe aici, totugi prin prezentarea si asezarea strategic’ gi pitoreascd, binuesti fari si vrei, ci acest deal, trebue si fi avut gi vre’tn rost oarecare, in trecutul istoric al poporului nostrn. Un deal ca un on, in varf platou si pe coaste tiharae: Asezarea netedd de deasupra, e tdiatd de un gant adanc, fu forma de litera B, cu fundul sdpat si margini largi, c’am cat doua bete de prajina, In adevir, Vatavul Ion dela curtea boereascd a boerului Tordache Nanu, povestea cdnd n’avea ce face, cd aici in vremea veche, au fost redute gi ascunzitoare domneascd. Desi vatavul nu gtia nici o buche de carte, a venit din mogi-stramosi povestea pind la el: ,Pe cand tatal Iui Stefan Cel Mare, Bogdan Voda, copil din flori a lui Alex. Voda, stipanea domnia Moldovei, un oarecare Petru Aron Calugarnl, in dorinta Ini de a-i lua scaunul domniei, a strans un stol de o suté de arcagi gi calareti vestiti qin noaptea de Vineri spre Sambata, la 15 Octombrie 1451, porni tn trapul cailor, spre satul Ruseni de Janga Suceava, unde Bogdan-Voda, petrecea Ja o nunté a unei cumnate de a Ini, Pe dup& miezul noptii, cdnd veselia era in toinl ei, deodata casa fa inconjuraté de calaretii trutagului Aron, -care punand mana pe Bogdan, l-a scos in mijlocul curfii gi in racnetele lumei tmpristiate, i-a zburat capul, Cu mAinile pline de sange, ucigagul Ini Bogdan, i-a luat in urm4 gi domnia; insa Dumnezen nti jem ajutat pi feck multi purici pe scannul ei; cici dupd unsi APOSTOLUL sir de domni slabi si sovaelnici, iese ca din pimant, Stefan Voda Cel Nou gi Tanar, La auzul acestei vesti, ostirea domneasc& a lui Petru Aron, porni vijelioas’ asupra Inui Stetan Cel Indrdaznet. El venia de prin pirtile Putnei, de pe drumul cel mare, care leagd Buzaul cu Bacdul, Drum bun gi batut de carele ne- gustorilor Armeni si Galitieni, Stefan, tinu tot stanga Siretului pana in finutul Romanului. In dreptul satului Doljesti, unde se intalnesc cele trei districte ; al Roranului, Sucevei si Har- liului, ostirile au trecut prin vad Ja Hreasca gi s’au intalnit cu a Ini Petru Aron. Dupa o luptd, Stefan a imprastiat si a pus pe fuga calaretii cdlugarului. Ei, tngrozit, o tunde spre apus si se cuibareste pe dealul Ceta{uia, depe Valea-Orbicului, in tinutul Neamtului, ca la un ceas de ,Doamne fereste“, si-i fie mai aproape pasurile Carpatilor, Oplogit pe dealul Cetatuia, isi face ftntdrituri puternice; dar nu prinde nici aici bureti, ci Tinerelul—Stefan, {1 mirosi bine si inconjorand Cet&tuia, scoase cu nepus in masa, fugarul din barlog. Il ajunge gi-i zdrobeste oastea ramasd, pe Valea- Orbicului, Batut si amarat, Petra Aron ia drumul Bucovinei. Aici sfatul de boeri, s’a desticut de el gi mitropolitul Teoctist, il parasi si cu grija de St, Mir, tsi lua catratusele, pe Valea-Siretului in jos, inaintea lui $tefan-Voda. Intre sulite si sunete de bucium, mitropolitul unge pe Stefan cu mir stintit gi'l intdreste pe viata, in scaun domnesc*. Nu mult&é vreme dupa aceia si capul lui Aron-CAlugarul, s’o desfacut de trup; cacizice la Sfanta Scriptura: ,Cine scoate sabia, de sabie va peri“. Asa a fost si nu-i poveste; ci pe la anul 1876, baba Ini Costea de pe Orbic, pe cnd sipa intr’o lutarie pe dealul Nu- cului, a gasit in pamant o pereche de scari de arama, cu lanturi cu tot, precum gi capul dela oblancul seei, pe care era sdpata pajura domneasca gi stema Moldovei. Acestea’s semnele trecutului si sfargitul unui cilire¢ cizwt cu cal cu tot, in rapile de pe Valea-Orbicului, in toiul !nptelor lui Stefan cu Petru Aron, in inceput de primavard, prin jumatatea lui April, 1457. Aceste podoabe istorice, vor vorbi viitorului si urmagilor, de acolo din muzeul istoric al Capitalei, unde au fost agezate la locul de cinste, Si daca oamenii de stiinfa, sau acei care umbla cum zice Romanul: ,dupa potcoave de cai morti*, cred ci osul omului poate tri in pamant gsi cinci sute de ani, atunci o tidva de barbat, din care lipsesc parte din dinti si masele gi cu o tae- turi adancd in oul frontal, este gi ea o dovada vie, a rimigieAPOSTOLUL 9 telor, de pe urma Iup‘elor cu sabia, din vremurile de atunci, Si lang& ea, cu ocazia unor sdpdturi intamplatoare, la un beci pe dealul Dolca, s’a mai gasit si un buzdugan de fer, lung de © palma domneascd, cdruia rugina vremei, nu i-a mai lasat, decat ridicdturile conice si coada subtieta, care pentru a fi mai indemanoas’, se biga intr’un bat mai lung de lemn de corn, Cel dintdi semu, gasit de mine, I'am dat pentru muzeul liceului Petru-Rares din Piatra-N.; iar buzduganul, se afla si azi in pastrarea pictorului Honoriu Cretulescu, care pe langa alte arme vechi: pistoale cu cremene, vesminte popesti, icoane terse, cC&rti scrise de mana gi diferite vase de metal gi Int, cu in- crustaturi si inflorituri de pe atunci, ocupa un colt din gandul frumos, ce’l are artistul, pentru infiinfarea unuj muzeu regional, prin pirtile noastre, _ Pe la sez&tori in noptile lungi de iarna, tot baitranii satului mai povestesc, ci’n graba fugei, Aron-Voda, n’a avut vreme sa-si ja averile si banetul domnesc. De aceia gi azi, in fiecara an in noaptea dinspre Vinerea Scump&, cine-i naccut in ceasil acela si i-a pus m&-sa in scdlditoare trei fire de busuioc, ca sa fie cu noroc, vede ar7and comoara Cetatuei. Si parintele Vasile, ani dearandul a tot pAndit comoara asta sia insemnat locul din ochi, c& de la casa Sf, Sale si pana’n varful Cetatuei, nu-i mai mult decdt cAteva batai de pugcd, tn zborul pasitel, Dar‘de pe spusa Ini Vatavu lon? cd el odati cAnd flacdia, Cam prin 1790 gi tot intr’o noapte din siptamana mare, a zarit arzand pe vartul Cetatuei, o para rose, care batea cAteodata gi fn albastrin, Si fra si mai dea de veste la alti flacai gi-a luat inima in dinti, in mand un ciomag nodoros gi facdnd semoul sfintei cruci, a luat-o cu ochii tinta, spre locul cu pricina.,. Dar degeaba, cd la treburi de acestea, mare-i Dumnezeu, da-i mai mester dracul, Cand a intrat sub poala padurei, i se pirea, c& face un pas inainte si doi inapoi, Parul ise zburlise gi palaria nu’si mai afla loc pe cap; iar cioatele din tihdraie, cu ochii holbati de licuricii intunecimei, par’cd jucau cdraselul inaintea lui, gata, gata si-l insface, Dar nu s’a dat, BAjbdind ca orbul santul, facea din cAnd in cand cruce cu limba pe cerinl gurii, bitea vartos cu ciomagul prin copaci gi de frica celui ce stapdneste comorile, a finut-o tot jatr’un ster, pana in poiana Cetafuei, : Ostenit peste masuri, mai mult de tricd de cat de drum, 8a asezat pe brauci pe un damb, a scos jascdul cu tutun ca si facd © ftigard gi si’si mai alunge cel urft.. N’apacd s& Aaprind’ bine iasca gi cand isi uruncd ochii in zarea poenei,10 APOSTOLUL c’am prin locul unde a vazut el arzand comoara, trei cdlugari mari si negri ca noaptea, cu ochii holbati cat cepele, veneau tropdind spre dansul, De groazd, a uitat cd-i vatav Ja curtea boereascdé gi cd-i cel mai voinic fldcdu din sat. Nu stiu dacd a mai rasuflat vre’o- data pana acasi,,. Atata isi mai aducea aminte: cd adowa zi spre seard, la strigat la gard mog Priseacd, ciobanul de la oile boeregsti gi i-a dat ciomagul gi jagciul cu tutun. Ce’or fi mai povestit am4ndoi, habar n’avea, Atata dear, c& din Joi-Mari si pana la Cuvioasa-Lisaveta, a doua zi de Sf. Gheorghe, noaptea, c’am pe vremea ceia cand doarme si apa, a tot trepddat mereu ca un smintit ulita lui popa Vasile, s4-i citeasca de spariet si din molittelnicul cel mare, desbracind Sfintia-Sa pe el, vegmintele din noaptea Invierei. Cu patania asta, vatavul Ion, a tdiat pofta oricui, sa-gi mai boldeascd ochii noaptea, pe coclaurile Cetajuei, dupa cal- darile cu galbeni domnesti, a lui Petru-Aron. TH. URSU vAPOSTOLUL it DELA REVIZORATUL SCOLAR Raport general anual. 1. Intinderea judetului. Judetul Neamt, in suprafata de 4502 km. patrati este impartit fn sase plasi cu 60 comuni rurale gi trei urbane. Populatia totala a judetului dupa ultimile statistice este de 226.788 suflete. 2. Populatia scolara, Populatia scolara in cursul anului 1935—1936, a fost urmatoarea: {n cele trei comuni urbane 4517 bdeti + 4340 fete, dupa recensd- m4nt. Total 8857 elevi recenzati. In cele 60 comuni rurale 18.192 bdeti_+ 17.667 fete, total 35.858. Total general pe judet dupd recensdmAnt, 22.709 baeti + 22.006 fete, total fib elevi recenzati. 3. Numirul scoalelor. In anul scolar 1935—1936, au functionat un numar de 249 gcoli gi gradini de copii, dintre care: 30 gcoli urbane, 10 gcoli suburbane, 196 gcoli rurale, 9 grdini de copii urbane gi 4 gr4dini de copii rurale. 4. Personalul didactic. In cele 30 de scoli urbane gi 9 grddini de copii urbane, au functionat 125 invatdtori, invatdtoare gi conducdtoare; iar la cele 206 gcoli rurale si 4 gridini de copii.au functionat 542 ee gi 4 conducatoare. In total avem 249 gcoli urbane si rurale cu 641 {nvdtatori. 5. Obligativitatea. Dup& recens4mantul din vara anului 1935, populatia scolar’ fatre 5 si 18 ani, a fost urmatoarea: In cele trei comuni urbane intre 5—7 ani recenzati 1380; fnscrigi tn cataloage 721; frecventi 611. In comunele rurale intre 5—7 ani, recenzati 518; inscrisi fn cataloage 318; frecventi 166; Total pe judet dela 5—7 ani, recenzati 1693; inscrigi in cataloage 1059; frecventi 777, 6. Tabloul elevilor inscrisi 7 la 16 ani. Pop. scolara | el. I-IV [el. V—Vil] Total Urbana 3553 760 | 4313 Rurala 18979 | 6175 | 25154 Scoala part. si fam. | 72012 APOSTOLUL 7. Tabloal elevilor frecventi 7 la 16 ani. CURSUL COMPLIMENTAR Din totalul de 44,716 elevi recenzati, au fost inscrisi la cursul complimentar 6935 elevi din care au frecveatat 4523, ceiace repre- zinté un procentaj de 65%. Din totalul de elevi tascrisi la curaul Pop. scolara cl. I-IV jel. V—VII} Total Urbana 3209 389 | 3598 Rurala 16372 4134 20506 Total general } 24104 8. Tabloul elevilor promovati. Pop. scolar Hel I-IV |e V—Vit! Total | Urbana 2731 | 287 | 3018 | Rurala 14323 3324 17647 | Total general 20665 9. Tabloul absolvenfilor. Pop. scolara |. = w Total i Urbana 44 Rurala 404 | a8 10. Tabloul elevilor repetenti. Pop. scolard [lk I-VI Total Urbana 7 =. 638 Ge Rurala 6236 6874 Pop. scolar FE el, 1-vil Total ) Urbana i : Rurala ot complimentar, au promovat 5687 clevi, adicd un procentaj de 79:APOSTOLUL 13 12. Amenzi scolare. Tn cursul anului gcolar 1935—1936, suma totala a amenzilor s’a ridicat la 101.915 jei, propusd, iar din aceasta suma s’a incasat 9317 lei. 13. Localuri de scoala. Din cele 30 gcoli urbane au localuri proprii numai 17 cu un numar de 75 sali de clasd in conditiuni foarte bune, iar din cele 219 gcoli rurale si gradini de copii au localuri proprii numai 135 cu 308 sali de clasd {n cond'tiuni bune. 14. Constractii scolare. In cursul anului scolak 1935—1936, s’a cheltuit din bugetul ju- detului, pentru continuarea lucrarilor de gcoli la cele neterminate gi peutru reparatii strict necesare, suma de lei 317.000. Aceasti sum4 s’a repartizat la 26 gcoli si anume: Hartop, Grintiesul Mic, Bicaz, Borlesti, Bodegti de_sus si de jos, Oslobeni, Calu Poeni, Turturesti, Schitu, Manioaia, Zberesti, Casaria, Filioara, Davideni, Boboesti, Silistea, Barcu, Serbesti, Chisirig, Chilia, Talpa, Tibucani, Oantu, Ghinddoani si Piatra-Neamt. Dela Mimsteru] I. P.. s’au dat in 1935-1936, la 3a gcoli suma de lei 250.000, repartizata la urmdtoarele: Hartop, V. Seaca, Agarcia, Cotargasi, Oslobeni, Poni, Turturesti, Manioaia, Unghiu, lzvoare, Casaria, Sarata, Filioara, Sicalugegti, G-ral Averescu, Ingaresti, To- polita, Itrinesti, Luncasi, Boigtea, Oglinzi, Raucesti, Totoesti, Gogmani, Petes Serbesti, Homiceni, Talpa, Tibucani, Ghindaoani, Lunca, raian. Deci in cursul anului scolar 1935-1936, s’au cheltuit de judet si M. I. P. suma de lei 567.coo, Pe laugé acecst&4 sum s’a mai facut 9 sala de clas la scoala din Holda_Brosteni, prin compensatie cu judetul de Domeniul Princiar din Brosteni. S’au mai dat de Casa Scoalelor sume prin prefectura, scoalelor din Rediu, Tibucani, etc. S’a dat 8000 m. c. material Jemnos de Ministerul de Domenii, pentru constructiile scolare, s’au dat 610 pupitre gcoalelor din judet prin Pe langd acestea, s’a venit in ajutoral gcoalelor cu lucrari tn natura din rdmagiti si aditionale. S’au construit si terminat gcoli la Bieaz si Agarcia cu mijloace aproape locale. La aceasta opera de constructii gcolare, comitetele gcolare de constructie, cat si directorii de gcoli primare si fnvatateri, au. pus tot sufletul pentru bunul mers al constructiilor gcolare, mergnd unii p4na la sacrificii materiale, imprumut4nd personal sume insemnate de bani in acest scop. 15. Asistenfa sociala. Problema asistentei sociale, trebuie s4 preocupé in cel mai fnalt grad atat pe organele gcolare cat gi pe toti doritorii de tnaltare cul- turalA a poporului gi iubitorii gcoalei, frecventare regulata a elevilor sdraci, cari alcdtuiesc marea majoritate a populatiei gcolare, va fi legata totdeauna de o bund a- sistent gcolara, Din acest punct de vedere totugi nu s’a facut cat14 APOSTOLUL ae trebuia in cursul acestui an gcolar dealtfe] ca gi tn anii precedenti. u toate stdruintele depuse de subsemnatul pe langa prefectul judetului de a se prevedea Ja toate bugetele comunale o cotd spe~ cial pentru asistenta gcolard, din cauza crizei_ fn care se afla nu am putut reugi sA se prevadd asemenea cote. Totugi, subsemnatul cu un comitet am organizat o serbare la grddina publicA cu un rezultat material de lei 20.400 din care sum4 s’a venit in ajutorul elevilor sdraci cu carti. Jar la Craciun idem, un comitet de doamne au co- lectat de prin oragul Piatra-N., haine si bani, care s’au fmpdrtit co- piilor sdraci. Primaria Piatra-N. a fost cea mai darnicd cdci_singurd a con- tribuit cu suma de lei 17.691 pentru ajutorarea copiilor saraci. In bugetul comitetului gcolar comunal, este prevdzutdé suma de lei 4ooo pentru procurarea de carti la faceputul auului colar ele- vilor sdraci. Prin sfaturi circulari si exemplul nostru, foarte multi colegi au format comitete de asistent4 prin comuni, care au dat rezultate mul- tumitoare acolo unde au functionat. Un mare ajutor al asistentii scolare avem in domnul Dr. C. Petrescu, care a ajutat cu bani diferite comitete din judet, pentru asistenta sociala. In anul gcolar expirat, au functionat in oragul Piatra pe langa scolile primare, 4 comitete de asistentd, care au venit in ajutorul elevilor cu haine gi hrané, iar in judet au functionat 15 cantine gcolare care au fost subventionate de serviciul sanitar cu diferite sume de bani. Anul acesta invdtatorii nemteni au contribuit cu suma de lei 18,000 pentru ajutorarea infometatilor din Basarabia. 16. Persona’ul didactic, TABLOU Ntionalitatea Gradul in invaéta’mant si_Cet. |. Rom4ni Prov. Gr. | Gr. L 668 | 118 | 320 | 142 | 88 Repartizand populatia scolara urban, la cei 126 institutori, in- vatdtoare si conducdtoare, ar veni de fiecare tnvatator cate 7o de elevi in vrsté de gcoald, cate 4o inscrisi, cdte din cei care au urmat regulat si cdte 24 ‘din cei promovati; in tnvitdm4ntul primar rural repartitia la 456 invdtdtori, ar veni cAte 65 din cei in varsta de gcoali, cate 46 din cei inscrigi, 37 regulati si cdte 3a din cei pro- movati. Procentaj la sutd pe Sadet la frecventi pe judet este 81 la % gi procentajul pe judet la promovati este de 83 la %. 17. Gradini de copii. In anul gcolar 1935—1936, au functionat fn judetul Neamt, un numay de 13 grddini de copii, din care 9 urbane gi 4 rurale, Au fost 3i7 | sus | ss |APOSTOLUL 15 foscrisi la gridinele de copii urbane 721 elevi, iar la grddinele rurale 318. Au frecventat regulat la urbane 618 copii gi la rurale 166. 18. Cursuri de adulti. In cursul anului scolar 1935-1936, au functionat cursuri de adulti pe [Ang 3 gcoli urbane gi 25 pe lAnga gcolile rurale. La aceste cursuri au fost inscrigi la gcolile urbane gi rurale 394 elevi din care au depus exemen in cursul lunei Aprilie un numar de 3a: elevi, cari au fost promovati. 19. Situatia materiala a scoalelor. Plata personalului urban este de 8.252.280 lei, fotretinere mate- rial& a scoalelor nrbane este de lei 1.130.779, Plata persovalului di- dactic rural se ridicd la suma de lei 18.256.292. Prevederile bugetare @ comiteteior scolare rurale pentru intretinerea scoalelor a fost de 1.700.000 Jei. Din aceste prevederi s’au fncasat gi varsat Comitetelor gcolare suma_de lei 1.190.000. Din cifrele de mai sus se constata ca intretinerea unei gcoli urbane cost4 27.664 lei, iar una rurala 5.666 lei, Calculand cat cost4 pe stat intretinerea unui elev de gcoal4 primard, am gasit urmAtoarele cifre : Urbani: Inscrigi 1863 lei Rurali: Inscrisi 763 lei Frecvenji 2229 lei Frecventi 940 lei 20. Comitetele Scolare. Bugetul celor 17 gcoli urbane, trei ateliere gi 5 gradini de copii din Piatra-N, a insumat anul trecut suma de lei 543.88 gis’a realizat suma de lei 816,254, ceiace ar reveni in mediu de gcoala cate 34.587 lei. Bugetul celor 7 gcoli urbane din Tg. Neamt gi trei gradini de copii, a insumat 175.000 lei, la prevederi s’a realizat suma de 145,002 lei, ceiace revine cAte 14 5vo lei de fiecare scoala. Bugetul celor 4 gcoli gio gridind de copii din Buhugiinsumeaza 180.000 Tei si s’a realizat 169.525 lei, ceiace revine Ja prevederi de ecoald 36.000 gi la realizdri 33.905 Iei. Bugetul realizat al celor 60 comitete scolare rurale, insumeazd 1.120.000 lei, ceiace revine 5666 lei de fiecare gcoald rurala. Dupa cum se vede sumele ce revin unei scoli primare rurale, sunt destul de mici si e nevoie si se remedieze acest rau. 21, Starea Sanitara. In general starea de s4natate a elevilor in cursul anului scolar 1935~1936, a fost bund. In cursul acestui an gcolar, au fost suspen- date cursurile la 16 gcoli primare din orase gi judet, din cauza: scar- latinei, pojarului, tusei convulsive gi tifosului exantematic. Inchiderea a durat intre 3 3i 14 zile. Pricina acestor boale, pe langd starea de mizerie din regiunile mai sirace, este gi starea de inculturd a populatiei noastre rurale. ocalurile de scoala in majoritate sunt construite dupaé planu-16 APOSTOLUL rile tip_de gcoli sistematice cu sali de clas mari, spatioase si sAna- toase. Dintre localurile inchiriate, o parte, din fericire putine la numar, las& foarte mult de dorit, necoresponzand cerintelor higienice gi pe- dagogice. In aceste sate s’a luat mAsuri de Prefectura, si se con- struiascd gcoli noui, cum este cazul in urmatoarele sate: Tibucanii de Jos, Hartop, Vladiceni, Casaria, Filioara, Frumoasa, Lingurari, Popesti, Manioaia, Poloboc, Nechit, Ghindauani etc., scoli ce vor fi puse fn functiune, odatd cu inceperea noului an scolar, Sperim cd fn scurt timp, jadetul nostru sa fie inzestrat in toate satele cu gcoli spatioase si higienice. Mai ramane deschisA problema fntretinerii gi curdteniei acestor localuri, ceiace acum las& de dorit din lipsd de mijloace materiale. 22, Invatamantal. Din punct de vedere al numérului gcoalelor gi al invatatorilor, invatamAntul primar in judetul Neamt, se prezinta f. bine. Nu este sat in care sd nu avem scoala. 23, Muzee scolare, Fat&é de propaganda ce s’a dus gi de prevederile legii, cele mai multe gcoli din judet, au fnceput si-si formeze mici muzce unele care promit f. mult, Se remarc& muzeele dela urmatoarole scoli: Dreptu Galu, Savinesti, Scoala Nr. 8 Tg, Neamt, scoalele Nr, 2 si 8 din Piatra-N., ete, 24, Case de economie gcolara $i cooperativa. In anul scolar 1985—1936, a Juat fiin{& cooperative gi case de eco- nomie gcolaré la toate gcoalele din judet, fiind tn cea mai mare parte fortati inviititorii de prevoderile art. 119 din lege 25. Cantine scolare. In cursal acestui an scolar, an funcfionat in orago si judef, un numar de 11 cantiae svolaro. Sufletul gi animatorii acestor canting au fost {ot {nv&tatorii, care triiese realitatile elevilor mai mult ca orjcine, Aceste can- tine au venit in ajutorol elovilor saraci. cu hran& gi tmbr&cdminte, 26. Ateliere scolare. An functionat 20 de ateliere, din care numai la 8 au fost platiti mai- strii gi maestrele de Stat. In restul comunelor unde au functionat ateliere cu macstri, plata a fost suportat’ de comitetele gcolare, Pentru indeplinirea prevederilor legale, in vederea avansirilor, aproape la toate scoalele din judet, au functionat mici ateliere gcolare, 27. Cercuri culturale, In anul scolar 1985—1936, au functionat fn judetul Neamt, 31 cereuri culturalo, care au finut 443 de sedinte. 28, Camine culturale si Case de sfat. Au functionat in judetul Neamt, in cursul anului scolar 1935—1936, dou& case de sfat gi 16 cimine culturale Ja care invat&torii au activat cu mult drag, pentru ridicarea nivelului cultural al sitenilor.pnaeaey APOSTOLUL 17 29. Serbari scolare, Inafar& de cele 5 serbari scolare oficiale; 24 Iannarie, 10 Mai, 8 Iunie, Eroilor gi fmpartiyea premiilor, fo judejul Neamt, au mai avut loc 303 werbiri gcolare, In care s'au prezentat 66 piese de tiatrv, Aceste serbiri sunt mult frecventate de sateni si este un mijloc de atractie pentru scoali, 30. Corari scolare. In cursul anului scolar 1935—1936, au functionat 14 coruri religioase, 80 coruri scolare, toate infiintate si conduse de invAtatori, 31, Biblioteci ¢colare. In cursul anului 1935—1936, au functionat in judetul Neamt, 88 bi- biioteci gc. Numai in acest an, in urma rapoartelor facute, Casa Scoalelor a det judetului nostra, un numar de 20 biblioteci. 32, Farmacii scolare, Au functionat 9 farmacii gcolare, conduse de fnvat&torii din acest judet 33. Asistentc sanitara a scaalelor. Judetul Neamt, posedi o vilé la Techirghiol sat, unde se trimit copiii saraci gi bolnavi pentru cura de mare, Conducktorul acestei Colonii, este inutitutorul Aristotel Teofanescu, dela gc. Nr. 3 baeti Piatra-N. 34, Cercuri de gospodine, In jndot este un dingur cere de gospodine, la care sunt inscrise cale mal multe invatitoare. 35, Grddini scolare si campuri de experienta. Au fost cultivate sistematic un numar de 84 gr&dini geolare gi eampari do experien{é, Cultivarea lor s’a facut in bund parte cu cerintele legii, tegulamentului si a instructiunilor date de Onor, Casa Scoalelor. Multe din Qeste gridini si cimpuri de experienti, au fost adevirate modele pentru abtoni, 36, Inviit&toral ca factor cultural. Rolul inva{atorului ca factor cultural, mai ales la sat, este net3gAduit, ool mai important. De dansul atirnf ton tnares mintilor gi formarea suflete- lor maselor in mijlocul cArora igi indcplinesto misiunea, c&ici numai pe o ridicare culturalé temeinicé a satelor, se poate baza consolidarea statului, Pontru ca invétatorul si-gi poaté indeplini cu succes inaltul rol cultural ce-1 aro. tn mijlocul satelor, trebue el insugi sé aib’ o culturd aleasd, si tnt&rit jeteste. 37. Invifatorul ca factor economic. In migcaiea economicd la sate din trecut, tnvititorul a fost factorul ol mai fiscrmnat. S’ar putea zice c& a fost adevSratul formatoriu al accstei wigodri gi principalul sustinitor al ei. Pe masur& ce s’a format gi alle ele- Monto dintro siteni, invAfatorul s’a retras fo mare parte, din conducerea