RY 34 An. VI, Nr. 7—9 TULIE—SEPT. 1940 APOSTOLUL Revista literara, stiintificS $1 educativa Apare subauspiciile Ascciatiei profesorilor siinvafatorilor din Judejul Neamt Redactia: Scoala Normala de Invafatori — Piatra-Neamt a,Au mai achitat abonamentul pe 1939: Aurel Vasiliu, Ioan Carp din circ. Baltatesti. Al. Apostolescu din circ. Barg’iuani, I. Taraboi, Joana Craiu, Marsareta Calapar, C. Podoleanu, Mihai Cojocaru din circ. Bodesti. V. Harlea, C. Botez, C. Padure, V. Petrovici,V- ‘Adam, Silvia Rotaru din circ, Borlesti. El. Sandescu, loana Heth, C. Popescu, Marla Popa, Eugen Macoyei, Comelia Hritcu, C. Berbecaru, Al, Sturzu, Ostahie Eufrosina, Paul Petrescu, D-tru Popovici, V. Lamialic, lon Luca, |, Arsinte, Sava Poiana, C Romanescu, I Popescu, Petru Cimpoegu, D-tru T. Silian tofi din circ. Brosteni. Maria andronic, Laurentiu Popa, Ana Vlascic, Mihai Andreiescu, Gh, Adascdilitei, Gh. Mares, N-lai Adascalijei, Ion Blaga, C. Nicolau, Vas. Timica, Gh. Lungu, Maria Mihallescu, D-tru Bors tofi din circ, Dochia. loan Ursu, Const, Vasiliu, Gav. Simion+scu ,din circ, Galu, Stefan Avram, Cons.Coman, Zoe Podeanu, El. Romanescu, Nec. Gheorghiu, Gh, Patragcu din circ. Girov. Balasa Galinescu, V-le Afloarei, Maria Crepfel, Maria Véronim, Stef. Obreja, Laura lonescp,-Virginta Galinescu, Gr, Sereda, €. Matei toti din circ. Hangu. Nec. Moga, Petru Draiguganu din cire, Pan- garajl. Gh. Revaru, N. Moroganu, V. Cruceanu, Pr. Nichita Futorea, I. le- remia, C. Elisei, C. Resmerija, Gh, Boanca, Marin Cujbaru, Maria Danie- lescu, Petre Gavriliu, C. Dima, Th Barladeanu, Paul Stoian, Cristina Teo- dorescu, N, Andone, V. Maja, Maria Scutaru, V. Ostahie {oti din circ, Petticani. Eman. Albu, Sultana Bor.eianu, Ana Pugchin, Mari. Mocanu, jon Parlea, Cleopatra Mera, Gh. Gradinaru, Uh lamandi, D-tra Dumitriu, Lucretia Vremir, Gh. lonescu, Gh. Groapi, Al: Escu, N. Toma, Ecat. Imbru, Gr. Merticara, Gh Munteanu, Oct, Popescu, Ort. Vremir, Al. Trifan, C Gher- ghel, Ps. Stefn Romanescu, C. 1c, Maria Bicajanu, Viorica Teofanescu, Joan Donisa toji din circ. Podoleni. N. Hanganu, V. Ciurdea, Ioan Cristali, loan Tomescu, Gh, Calistru, Pr. M. Ionia, Ana Teodorescu, Gh, M-reufa Ioan Ionescu, Eugenia Moale, Ecat. Capitanu, Al. Podo‘eanu, El, Piperu, oan Jigu, toti din circ, Roznov, N. Ploscaru, Clement Podoleanu, D-tru ‘ipa, M. Tabac.ru, C, Lupu, Th Ursu, C. Tipa, lorgu Sentea, N, Bejan, Profira Grigorescu, Alexandrina Apostoliu, El, Nitu, Ana Pantazopol, Maria, Teodorescu, Pompei Atanasiu, Petra Nistor, N. Tepes, Zenobia Grigorag, Ecat, Manoilescu tofi din Buhusl, Dragom‘r £, Dimovici D, Salageanu St. Nistor V., Si rghie C., Popescu, Irimescu 1, Ghiurea Gh, Zugravu A. Ruscanu D, Diaconu M, Grecu Viorel, An hel C., Dimitriu M, Luca N. Palade C., Popa lulia:,, Savin St, Trofin C,, Petragcu Al,, Vasiiiu C, Io- nescu Gh, Heisu C, Stoian Al, Popovici Gh, Pigcu C., Livescu V,, Le- hmceanu L,, DimitriuM, ChitigoiGh., Andrei V,, Alexandrescu C, Stroescu N,, Sanc& C, Rapag V., Movileanu 1, Mihuy C, Melica I, Marin C., Mattel, P,, Filimon V., Acasandrei P,, Varlan AL, Simion M, Rosca C,, Popescu’ 1, Popa Al., Plesca Gh., Piclea Gh., Petrescu F., Paviica I, Pascara H., Ole teanu D., Matas C., Manole V,, Muftei C., Ionescu C,, Dumbraveanu Gh, Dobrescu Al, Dinulescu Andrei, Dimache E, Diaconu M, Chirilé V., Bu- curescu I, Barsan E,, Arsinte M, Alexandrescu D, leremia Gh, Vornicu V,, Voican I., Vasilache V., Tugulea C, TifeiN, Taranu Al, Teodo-u ©, Stroescu A., Sandu A, Rotam A. Rogu Gh, Postolache H, Popescu P.. Popa V., Popa V, Nuju V., Nestian Gh., Huma M, Hreamata A,, Grama tict H, Grinjescu N., Grigore N., Gospodaru E,, Gola D, Filimon 0, Co- Inscris Tribusalul Neamt, Nr. 10,272/1938, Cenzurat,An. VI, Nr. 7—8—9 TOLIE-AUGUST-SEPT., 1940 APOSTOLUL Revista literard, stiinjificd $1 educativa tor: PROF. VICTOR TARARO DIBLIOTEN.. JUDETEAN. Aplecand fruntea peste evenimente, rdsare tn minte imagi- nea Patriei indurerate, Sufletul e coplesit de prea marele sbu- cium al Natiunii care ispdgeste azi atat de cumplit toate erorile $i pdcatele unora precum si netrebnicia altora, asteptand umilité dar increzdtoare verdictul cel mare al istoriei, care va avea sé statorniceasead fara din nou tn drepturile ei firesti. Dupé schingiuirile dinduntru au venit sfartecdrile din afaré ale Tarii. Vinovafii se stiu azi pe nume, Un popor nevinovat cere sanctiuni; este in drept sd ceard exemplara pedepsire a vinovatilor mari si mici. Pentru ce am pierdut atatea provincii romanesti, cand des- tinul istorie al vecinilor nu era legat de ele ?. Caci noud nu ni s’a rdpit o Basarabie sau un nord de Bu- covind, ci Moldova lui Stefan cel Mare a fost ruptd in doud. Nu ni s’a luat un Cadrilater, ci Dobrogea lui Mircea cel Batraén sau Dacia Fontica a fost din nou ruptd in doud; nu ni s’a rdsluit un Ardeal, ci Transilvania lui Mihai Viteazul si a lui Ferdinand cel Mare a fost rupté tn doud, Toate aceste finuturi n’au nicio legaturd cu lumea slava ori maghiara ; niciun drept istoric, etnic, geografic sau economic nu poate fi invocat in favoarea vreunuia din vecinii nostri. Rapirea Moldovei de nord si rdsdrit face parte din planul de expansiune al imperialismului moscovit spre centrul Europei si Tarile balcanice, Cucerirea de azi este o prima etapa a planului, Din punct de vedere european, ,Basarabia* este ci- tadela rdésdriteand de apdrare a civilizafiei europene, Pe malul drept al Nistrului stau mdrturie din vremuri vechi cetdtile Hotin, Soroca, Tighina si Cetatea Alba. Acestea sunt fortdrefe’e Euro-2 APOSTOLUL pei civilizate, ridicate de geniul unei lumi creatoare impotriva barbarilor dela rdsdrit, Voievozii Moldovei au intarit aceste ce- tdti la hotarul fdrit, iar Turcii, tnsisi le-aw folosit tot ca zid de apdrare al imperiului lor. Nicio cdrdémidd $i nicio gldsuire slavd nu s’a imprimat vreodatda in aceste fortdrefe dela granita de est a Romdniei, Pe pdméntul Moldovei rdsGritene stau mdr- gasese Roméni in moss comp unde s¢ oman Legenda turie vesnicad urmele valurilor lui Traian, institufiile crestine, cetd- tile si semnele istorice ale vitejilor Moldoveni precum $i cuvantul si sufletul romanese in toate manifestdrile lor gréitoare din veac si peste veacuri,APOSTOLUL 3 Pierderea Dobrogei de sud, spre satisfacfia unel premature ambifii bulgare, trecénd peste toate consideratille istorice si geografice apartinand Roméniei, a dus la o slabire strategicd tn calea poftelor de rdsdrit si la uzurparea chiar a economiei bul- gare, Pe de alta parte, rdpirea unei jumdtdfi din Transilvania nu legitimeazd decat pofta sadicd a vecinilor dela apus, care de secole turburd permanent mijlocui Europei. Ungurii n’au nimic comun cu sufletul vecinilor lor, de aceea toatd istoria lor in Europa nu cunoaste decat ura de rasd tmpotriva Arienilor. Pentru a-gi atinge felurile cele mai fartastice si mai nestabile au primit catolicismul Romel, pe care l-au reformat pand la muti- are in dauna Romei; au primit dualismul austriac pentru a prdbugi pe Nemfi si au tneercat sd stdpGneascdé Transilyania spre a-i stoarce bogdtiile intretindnd un focar de revolufii si o stare de permanente proteste in inima Europei). Forméndu-si o clasé de imbogatiti pe care i-au numit nobili, Ungurii au incheiat legaturi cu lumea iudaicd si apoi cu agenfi politici europeni du- cand in sclavie milioane de fdrani. In felul acesta, ei s’au aruncat cand asupra Italienilor, cand a Nemtilor, cand a Romdnilor sia S4rbilor, ori impotriva Rusilor. Intémplarea fdcand sd fie prinsi mai de vreme intr’un sis- tem de alianje ale Axei europene, dar fard sd rupd ascunsele lor legdturi cu Anglia lui Rothermere, azi au tnceput sd se arun- ce din nou asupra vecinilor straémtorafi; mdine ... de sigur, vor rasplati ajutorul ce li s'a dat cu aceeagi copitié mongold. Noi nu vom eddea in marele pdcat faptuit de vecinii nostri care au incdlcit firul istoriei, au pédndit victima si au lovit tn plin inima unui popor prea tolerant, cu toatd brutalitatea lor barbara. Noi nu vom mai térdi cu noi nici pdcatul indolenfelor si al tuturor mutildrilor fizice si sufletesti. Tréim prin jertfa noastré uimitoare si avem din plin con- gtiinfa marei datorii hotdritd de martirii nostri si de fduritorii de azi ai noului veac romanese. In intima Romdnilor nu poate fl tmplantatd o tard colfu- roasd gi inundatd de pungi inveninate. De aceea purtam tn inimad numai icoana Patriei nestirbite. Pentru intregirea Patriei pornim din nou marea.luptd cu suflet mat curat, cugetul mai drept si eliberafi de cdtusele oculte, Aceasta luptd tnsd, tnldturdnd retorica improvizatilor si gdldgia asurzitoare a gloatelor, se va intemeia pe autoritatea cuvantului, pe disciplina maselor sl pe o serioasd $i completdé documentare. APOSTOLUL ), V. Téranu, Vieafa culturalé a Romanilor din Transilvania, Piatra-Neamt 1937.La arme sAuzi?... Departe strigd slabii Si asupritii c&tre noi: E glasul blandei Basarabii Ajunsa’n ziua de apoi. E sora noastra cea mezina, Gemand sub cnutul de Calmuc, Legata’n lanturi e-a ei mana, De streang tariti ei o duc. Murit-a ?... Poate numai doarme Si-asteaptaé moartea dela cani? La arme, La arme, dar, Romani! Pierit-au oare tofi vultanii $i soimii muntilor Carpati, Voi fii ai vechii Transilvanii Suntetii cu totul enervati Si suferiti in injosire De la Bragov pan’la Abrud, Ca s& va {ind fn robie Fino-Tatarul orb si crud. Si nimeni lantul n’o sa farme, Nu aveti inimi, n’aveti mani? La arme, la arme, La arme, frayi Romani ! Jar tu, iubité Bucovina, Diamant din stema lui Stefan, Ajuns-ai roaba si cadana Pe mani murdare de jidan. Rusinea ta nu are seaman, Pamantul sfant e pangarit... Misel si idiot si famain Cine-ar mai sta la suferit... De-acuma trambifi de alarme! Nalfati stindardul sfant in mani. La arme, La arme, dar, Romani! Pierduti sunteti pe Cris si Mures ? E moarte, e lesin, e somn? Au Dragos nu-i din Maramures, Au n’a fost la Moldova Domn? N’a ‘nfrant a dusmanilor nouri, N’a frant pe Lesi si pe Tatari Au Dragos, vanator de bouri, N’o s& vaneze si Maghiari? Rusine pentru cel ce doarme, Sculati ca s4 nu muriti mani, La arme! La arme, dar, Romani! Din laur nemuritoare ramuri, O, tara, pune ’n frunte azi, Si ’n tricoloru] mandrii flamuri Sa ’nfdsuri pieptul tau viteaz, Si smulge spada ta din teacd Si-ti chiama toti copiii tai Si la razboiu cu dansii pleacd Cu fii de soim si fii de smei, In valuri, valuri si se sfarme Calmuci, Tatari, dusmani stapani, La arme, la arme! La arme, frati Romani ! M. Eminescu ') 1) Poezii postume ,Cugetarea*, 1940.ERI SI AZIY Contributii la istoricul invatamantului primar din jud. Neam¢ — Revazute si complectate — Judetul Neamt este un judet de credinjd, de vitejie, de cdrturdrie si de artd. La fiecare pas urmele strabune sunt viu grditoare si sunt m§rturie neindoelnica despre trecutul luminos al acestui judet, asa de variat si de plin de frumusefe neintrecute, ca infatisare fizica. Prin asezarea sa si prin indemanarile naturale judetul Neamt a fost populat inca din timpurile preistorice: ,Stau marturie in- semnatele statiuni neolitice cunoscute mai ales prin harnicia de cercetare a parintelui Matasi“ (Profesor I, Simionescu). Bogatul muzeu arheologic dela Casa nationala, din Piatra-N., face cu prisosinja dovada acestor afirmatiuni. Ctitoriile domnesti de credin{a, de invafatura si de arta se intalnesc presdrate pe tot cuprinsul judetului. Manistirile voevodale: Neamful lui Petru Musat gsi Stefan cel Mare, Sistrifa lui Alexandru cel Bun — unde si este imor- mAntat domnitorul cu sofia Ana doamna, Alexandru fiul lui $tefan cel Mare, Maria doamna sofia lui Stefan Lacustd, etc,—, %) a lui Stefan cel Mare, Petru Rares si Alexandru Lapusneanu — cea dintru inceput licdrire istoricd din farile romane se gaseste in letopiseful dela Méndstirea Bistrita si tot aici se aflé si cel dintdiu pomelnic scris al ctitorilor domnesti, al boierilor si al crestinilor milostivi gi facditori de bine sfantului locas—, *) Rézboenii lui Stefan cel Mare, Bisericanii lui Stefinifé Voda, Péngarajii lui Alexandru Lapusneanu, Agapia din Deal a lui Petru Schiopul, Agapia din Vale a Hatmanului Gavril, Secul al marelui Vornic al Movilestilor, Nestor Ureche si al sotiei sale 1) .Articol publicat in ,Anuarul $colii normale de inva{itoare din Piatra-Neamj. Volum Comemorativ“, Tipografia Gh. Asachi, Piatra-N, 1940, Articolul in forma lui actual a fost revaizut gi complectat. 2) ,M&nastirea Bistrita, judetul Neamt," de Leon Mrejeriu g1 Arh. Ghenadie Caraza, Piatra-N., 1935, pag. 13-20, 3) In zidul inconjurditor al méinastirii se vede portita, deschis& in pripa, pe unde Petru Rareg, dupa ce se inchinase la Icoana Sfintel Ana, facdtoare de minuni, daruité Doamnei Ana lui Alexandru cel Bun de impardteasa Dizantina Ana, in timpul lui Manuil II Paleologul, la 1401, gi dupa ce ju- rulse c& va inoi din temelie ménistirea, dac& scapa cu sandtate gi is do- bandeste, iardsi, scaunul domnesc, gonit de turci, a luat, pe creasta muntilor. drumul Ardealului spre Cicelu, unde sotia sa Elena Doamna fusese dusi de mai inainte, (Vezi ,M-rea Bistrifa, jud. Neamt‘, de L. Mrejeriu gi Arh, Ghenadie Carazi pag. 6).6 APOSTOLUL Mitrofana cea frumoasa. si neintrecuta in arta cusdturilor si fe- s&turilor, apoi: biserica Sf. loan Domnesc, din Piatra-N., a lui Stefan cel Mare, Manastirile: Varatecul calugaritei Olimbiada. Durdul, Horaita, Almagsul si Schiturile: Tarcdul, Rardul lui Petru Rares, Sihdstria, Sihla, Cozla, a carei insemnatate a fost aratataé de d-l Gh. T. Kirileanu din Holda Brostenilor, si fostele méanastiri: Tazldul lui Stefan cel Mare, Buhalnifa lui Miron Barnovschi, Pionul (Schitul Hangului) al hatmanului Gheorghe si al sotiei sale Ana, inoit de Knejii Cantacuzini in timpul dom- niei lui Mihai Racovifé V. V. si cunoscut sub numele ,La Palat“,*) azi biserici de mir, etc., au fost nu numai locasuri de inchinare, de adanca si tainicd gandire religioas’, dar au fost cuiburi de cultura, de scriere artistic’, de pictura, de sculptura, de muzica, de fesdturi si cusdturi, care desfata pri- virea si umplu sufletul de incantare si au fost, mai cu sama, cuiburi de buna gospodarie pilduitoare *). Pand in departate zari ale pamantului romanesc s’au ris- pandit invafatura, arta si buna gospodarie ale ctitoriilor voe- vodale gi ale boierilor si credinciogilor de pe vremuri. Silintele acestor aseziminte, de multe ori si de binefacere pentru cei bolnavi, fn suferinfé si fn grele lipsuri, au razbatut prin vre- murile turburi si au tesut firul credinfei, culturii si artei pana in zilele noastre, in care M. S. Regele, mare Ctitor El insugi, gsi sfetnicii Sai, la staruinta caldé si documentaté a I. P. S. Patriarh Nicodim, din Pipirigul Neamftului‘), le-a dat sporite puteri, prin improprietarire si avanturi noua prin activitatea ce li s’a deschis, Astfel biserica vie, activ’, care transforma gi inal{4, creind oameni morali, patrioti, de munc& gi de ordine, se afirma tot mai puternic, dupa dorinja M. &. Regelui. 1) ,Caliuza judetutui Neamt” de Preot C. Matas’, pag. 101, Bucu- regt!, Cartea romaneasca, 1929. 2) ,Religiunea cregtin’ a strilucit in art, ori care ar fl ea, arhitectura sculptura gi pictur, muzica gi poesie. Acest fapt este unul dintre cele mai frumoase ale Istoriei lumii*. Didron (Vezi ,Istoria Artel* volum I, editia Il-a, lagi, Tipografia ,Presa Buna, 1940, pag. 11, de Prof. Alexandru Naum). 3) L P. S, Patriarh Nicodim, figura de covargltor prestigiu, este un neintrecut carturar al ortodoxiei gi are aproape una sua de lucrari de mare valoare in domentul teologic. Firea de gospodar destivargit ¢1 activitatea stdrultoare g] neintrerupta ce a desfigurat i desfagoara la M-rea Neamfului, Ja Mitropolia din lagi, Ia Patriarhie gi pe ori unde a avut rol de conducator bisericesc, starnesc admiratia tuturor acelora cari i-au cercetat gl cunosc infaptutrile.APOSTOLUL 7 Carfife iesite din tiparnifele Ma&nistirii Neamf{ului au Bispandit, pe toate intinsurile romanesti duhul credintii, ab Himbii si at sufletului strabun, ,Calugarii acestei manastiri erau eet mai invafati oameni ai farii. Ei dadeau satelor preoti, can- celariei domnesti functionari, de aici se alegeau vladicii {arii. Activitatea desfisurata de calugarii din Manastirea Neamftului, pentru rdsp4ndirea cartilor religioase, a depa&sit chiar granitele farii, find cunoscutd fn toati lumea ortodoxa*. (D. L. Stahiescu : »Vechile coli din judetul Neamf", Piatra-N, 1933). Paisie, sta- retul Mandstirei Neamjului, in a doua jumatate a secolului XVHE, a adus acest asezim4nt la mare iaflorire, organizandu-L si statornicind reguli pentru ordnduirea vietei monahale, de care s’@ shujit intregul monahism ortodox. Prin testament in- demna pe urmasi sa& infiinteze la aceasté mindstire 0 gscoalaé de preotie, care s’a si infaptuit, insa la Tg. Neamfului, in 1853, pe timpul domniei lui Grigore Ghica Voda, iar in 1855, in ma- nastire, s’a infiinfat sectia teologica a seminarului, cu internat intretinut de mandstire. Vieafa acestui seminar a avut mari prefaceri si intreruperi, pana ce a trecut, in 1928, la Mdands- tirea Cernica. Tesaturile de covoare, de panzeturi, de stofe (siiacuri ménastiresti), cusdturile. broderiile si impletiturile, de arti ne- intrecutd, dela Manistirile: Agapia, Varatec, Almas si Razboeni, de azi, mai ales, sunt o oglindire a vechilor indeletniciri ar- tistice din vremuri apuse. Cea dintaiu fabric’ moldoveneasca de hrtie, dela Piatra-N., intre Cindia si Valenii din dreapta Bistrifei, a lui Gheorghe Asachi, hartie cu care se tipdrea la Iasi ,Albina Romaneasca“ (4829), ne arata inca o indeletnicire in legdtura cu carturaria gi raspandirea ei, pe care asa de intelept o invedereazd Miron Costin : Cea mal iscusita zabava este cetitul cartilor. O aga de puternict traditie de credinta, de carturdrie si de art@ a avut urmari pana in zilele noastre: Filosoful Vasile Conta de la Ghinddoani, neintrecutul povestitor Ion Creanga dela Humulesti — Tg. Neamt, invatatul Episcop al Ismailului, Gala- filor si apoi al Romanului Melhisedec dela Garcina—cel dintaiu cleric din regatul vechiu ales membru al Academiei Romane gt fost ministru al Cultelor si instructiei publice—, Episcopul Hugilor Silvestra Balanescu, profesor la teologie, dela Pangirati, care gi-a lasat intreaga avere Facultatii teologice din Bucuresti, Fiziologul St. Vifu dela Savinesti, Filologul Alexandru Lambrior38 APOSTOLUL dela Soci, Comuna Soci — Candesti (Comunicé d-I P. Crivet), }) Vasile Alexandrescu Ureche, fost profesor universitar la Iasi i Bucuresti, fost ministru de instructie publici, academician, istoric*), Profesor Dr. Ion Mironescu, literat de sama, dela Tazliu, Lascar Catargiu, renumitul om politic, pare a fi nascut tot in judetul Neamt (Negresti— Dobreni) *) si altii decedati si in vieaf4: ambasadori, membri la Inalta Curte de Casatie gi Justitie, la Consiliul legislativ, la Curti de Apel, tribunale. etc., profesori universitari si secundari, ingineri, medici, sculptori, arhitecti, arheologi, pictori, muzicanti, compozitori, scriitori, artisti dramatici, etc., prelungesc, din negura istoriei pana azi giduc si mai departe, acest fir luminos al traditiie nemtene *). 1) I. Siadbei, ,Alexandru Lambrior‘, pag. 3, lagi, ,Viata romaneasca“ gi ,Anuarul Liceului National din lagi pe 1930-1931", pag. 15 gi 16 si D. ogee Din trecutul oragului Piatra-Neam{ Amintiri“, pag. 147, Piatra-N. 1936. Din publicatiunele aratate rezulté cd Al A. Lambrior e ndscut in judetul Neamt la Soct-Céndest/, dup& afirmatia d-lui P. Crivet intemeiata pe int%rirea fillor lui Lambrior gi nu la Soci-Carligi (Stefan _cel Mare), cum imi comunica gt d-l invatator I. Ostahi, localnic din Soci-Carligi, Ge- neralul Gh, Bengescu-Dabija, in prezenta lui Lambrlor*, intocmind lista membrilor ,Junimii*, din lagi, inscrie pe Al. Lambrior ca nascut in 10 Septembrie, 1845, la Socé, judetul Neamt (confirm lacob Negruzzi prin scrisoarea din'2 Martie, 1919) gi nu e n&scut, prin urmare, in Folticeni, cum sustin unil (vezi I. Siadbei opera citaté). Am vazut intr’'un m inuscris ja d-l G. T. Kirileanu, scris de mana lui Lambrior insugi, Al, A. Lambrior si nu Al. D. Lambrior (D. Lambrior era in Folticen! lasa I primaré Lam- brior a facut-o la Tg. Neamt. 2) ,Cartea Neamului Vicol“, de General Dr. Vicol N., Bucuresti, Ti- pogtafia "Cultura®, Str. Campineanu 15, 1936, pag. 47 $1 92. Aceasta lucrare cuprinde ‘informatiuni st date de mare important’ despre gcoalele publice din Piatra-N. gi, in special, despre gcoala primara de baieti Nr. 1, agezata in cadrul vremii. Ea cuprinde gi pomenirea institutorului Nicolae Vicol, care sa facut la 1931, cu prilejul desgroparii (pag. 39), Vorbesc duios d-l Al. Tonescu gi D. Hogea. General Dr. Vicol e fiul institutorului N. Vicol, de origina. din Sarata Dobrenilor, vezi gi D. Hogea ,Din trecutul oragului Piatra-N. Amintiri* pag. 147, 20 Ye trecutul oragului Piatra-N. Amintirit de D, Hogea, pag. gi 147, 4) Citém cateva nume: D-1 A. Caradja, dela Grumazegti Neamt, este mare specialist uni- versal in determinari de fluturi gi, mai ales, cel mai de seam biogeograf al nostru, savant cdruia se adreseaz& naturalistii din lumea intreaga (vezi A. Caradja de I. Simionescu, pro‘esor universitar, Bucuresti, ,Natura’, din 15 Decembrie, 1939, pag. 489—491), Stefan VarJolict, fost profesor universitar, Iasi, autorul gramaticii limbei latine, etc, D-l Alexandra A. Naum, profesor universitar, lagi, de loc dela Soci- Candesti-Neamt, scrie ,Istoria Artei“, in 2 volume (Vechea cregtina ‘in apus gi Vechea arta oe in_rasarit), D-I T. A. Naam, profesor universitar—Cluj, traduce pe Theocrit, poet rec, sec. Ill a. Chr., Bucolicele lui Virgiliu, cel mai mare poet latin, (0—19 a Chr., etc. D-I General Farmacist Dr. Grintesca P. Gh, are lucrari de valoare asupra florei Romaniei gi a judefului Neamt, in spt D-I Er. P. Grinfescu, profesor universitar gi director general 1 Mi- nisterul Agriculturil gi Domeniilor are 'crari in cadrul Agriculturii,APOSTOLUL 9 Un judet de vitejie, ziceam: Handdu (Ghinddoanii — V. Conta de azi), unde Stefan I Voda a invins, in iarna anului 1395, pe Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei (,,Din trecutul, Cetatii Neamtului* de I. Minea profesor universitar, Iasi, N. Grigoras si ing. Gh. Cojoc, pag. 16,27 si 28—lasi, 1940. D-I Minea a facut saipaturi si cercetari la Cetatea Neamtului). D-I Dr. V. G. Ispir, profesor unive'sitar la Bucuregti, din Filioara (vezi si revista ,,Misiunea Cregtina“ an. I si Il, Bucuregti, 1940, etc.) Preot C, Métast premiat de Academia Romana pentru lucrari istorice- literare (,Palatul Cnejilor Bucuresti, 1935. vezi gi ,,Movila Haiducului*,"ete.) D-I G, Galinescu, profesor la Academia de muzica, Iasi, a scris in domeniul muzicii. T. C. Stan, un scriitor talentat, decedat in floarea varstei (Vezi .Cei sapte frati Siamezi“, Edit. ,Cugetarea*, Bucuresti, 1934, etc,) D-na Elena C. Mélasé ate scrieri literate apreciate (vezi .Soare rasare“, Editura Casei gcoalelor, Bucuresti, 1940, etc.) D-I Stefan Vergescu-Sandomer (vezi: ,,Toance", Tipografia ziarului »Universul", Bucuresti, 1940). D-1 Ilie Anesiea a tiparlt, in diferite reviste, prozi gi versuri (vezi gi revista ,,Straja Moldovei* an. I—III). I. Dragan, fost profesor de pedagogie gi director al Scoalei normale Gh, Asachi*’, din Piatra-N,, scriitor talentat gi autor de cartl dldactice. Apoi scriitorii gi publicigtii invatdtori localnict din judetul Neamt, unii cari au functionat vreme indelungata in judet, iar alfli cari au ramas definitiv in el: Mthat Lupeses, Simton T. Kirtleans, Zulnia Isicesea, Gheor- ghe Nicolau, V. Bataariu, D-na Profira Groholschi, fosta institutoare gi apoi profesoara, D-nii: Leon Mrejeria (membru de onoare al Grupirit invataito- rilor scriitori din Romania; vezi revista Asociatiel geuerale a invatatorilor »Scoala si Vieata‘, anul X, Nr. 10, Iunie, 1940, pagina 91, Bucu- regti), P Gheorgheasa, I. Rotaria, M. Stamzte (Titlurile publicafiunilor ace- stor zece inva{atorl se cuprind in inceputul ferlcit — care e de dorit sa continuie — de ,,Contributii la Bibliografia invatatorilor nemteni", din lu- crarea d-lui C. Turcu: vhreoeapid de cultura Regionala I[*, Piatra-N., 1939 ; jar pentru Leon Mrejerlu, 1. Rotariu si M, Stamate vezi si ,,Antologia invafitorilor Scriitori*, de B. lordan, Tipografia ,,Cugetarea", Bucuresti, 1933, pag. 111, 162 si 268), Gheorghe Simionesca, fost inspector gcolar, decedat (publicist si autor de carti didactice), Jon Bicleanu, decedat (,,4mintiri din razboiu‘, publicate in ziarul ,.Ordinea“, Piatra-N., 1922), Gh. Popescu-Vand- tori (,,Cuza Voda", istorlsiri pentru popor, fn colaborare cu L, Mrejeriu gi S. T. Kirileanu, Piatra-N,, 1909, etc.), D-na Cecilia Grinfescu, institutoare- directoara (,,Cum stau fratii nogtri din Bucovina‘, Piatra-N , 1913, ,,Statutele Societatii Crinul Vietii*, Piatra-N., 1919 si autoare de cirti didactice de geografie), D-na Eugenia L. Mrejerix, institutoare-directoara (,,$coala de ucenl- ce: scopul, activitatea, rezultatele, Piatra-N., 1924, etc.), D. Braharia, fost inva- fator si apoi profesor la Cluj (publicist si autor de lucrari cu caracter istoric, in special), Mircea Ispir, Secretarul general al Asociatiei Generale a inva- {atorllor din Romania (scriitor gi publicist, pregedintele Grapact invatito- rilor scriitorl. Vezi gi, revistele: ,Straja Moldovei* anul I—tl, ,,$coala gi Vieata“, ziarul ,,Curentul*, etc.), 7. V. Ungareanu, fost inspector gcolar (publicist mat cu sama in domeniul muzicii, a condus ziarul »Piatra-N.“ incepand din 1940, etc.), N. Teodorescu, fost inspector scolar (a Intemeiat si a condus ziaru! ,,Ordinea", iacepand din 1922, Piatra-N., etc. N. Constantinia, fost revizor scolar (autor al ,,Abecedarului ostagesc a »Metodei lui de predare“), C. Luchian, Inspector gcolar tn Bucuresti (publicist gi autor de cdrfi didactice, vezi gi revista wApostolul* an. I—VI, Piatra-N,), D-na Teodora D. Popovict (Din valtoarea vietii“, Piatra-N., 1930, etc.), Al Pintilie (autor de cart didactice), Jon ‘Radu, fost inspector colar gi prefect (autor de10 APOSTOLUL Cetatea Neamjului, depe ,o sprinceana de deal*(C.Negruzzi), »Ingradita de pustiu, acoperité cu fulgere* (I. Creanga), in care, in lupta cu Ion Sobieschi, Craiul Lesilor (Polonilor), vanato- rii (plaesii) moldoveni fac minuni de vitejie; dar cate amintiri istorice nu tdinueste Cetatea Neamtului despre Stefan cel Mare, carfi didactice), Anibal Teodoresca, fost subdirector al invatimantului primar din ministerul Educatiunii Nationale (autor de c&rti didactice, etc.), V, Ga- boreanu, fost inspector scolar (autor de car{i didactice, etc.), V, Seripcariu, fost subinspector gcolar (autor de c&rti didactice, etc.), Eugen Mitra, fost revizor gcolar (vezi revista ,Preocupari didactice" an. 1—IV, etc.), etierre Viad, fost subrevizor scolar (vezi revista _,,Apostolul an. i—Vi, etc), M. Avadanet (vezi revistele: ,Apostolul”. ,,Scoaia gi vieata", ,Straja Moldovel", Ziarul ,,Avantul din Piatra-N., etc.), T. Ursa, fost subrevizor gcolar (vezi »Apostolul" an. I_VI, etc.), M. David {vezi ,Apostolul*, ,,Straj1 Moldovei“, etc.), Preot M. Gaorilescu, (vezi .Preocupiri didactice an. I-IV, etc.) Preot D. Sévescu, (vezi ,Apostolul”, oe D. Mareg, (vezi_,,Aposto- lul*, etc.), Teofan Macovei, (vezi ,Apostolul*), N. Moncas, (vezi ,,Preocupart didactic“). Au mal colaborat la revista ,,Preocupiinl didactice": D-na Maria Dimitriev, Preot C. Cojocariu, Preot D. Mrhailesca gi D-nit: Petre V. But. nartu, N. Podoleanu, N, Ploscariu, Mihai P. Cojocaria, (vezi gi .,Apostolul' Colaboratorit din 1938 al revistei 9 wApostolul (vezi an IV pag. 8-10 Iulie-Septembrie), dupa cum se araté 2-a acopertel, sunt urmatorli = Andrei Victor (profesor), Avadanel Mil a, ‘Capea Grigore (profesor), Cojocariu Mihai, Dorohonceanu Florica, Gabrea losif (profesor-Bucuregtl), Gavrilescu Pr. Mihai, Ghitescu Vasile (profesor), [onescu. Pr. Ernest, Macovei Teofan, Ma- nollescu Ec. I. C., Mares D., Moga Neculai, Moroganu George, Muraru’ Eca- terina, Parfenle Octav, Popovici P. (profesor), Sivescu Pr. D., Stamate Mi- hail, Stratilescu Lucia (profesoari), Tanase-Telu C., Taranu Victor (profesor), Tarai V. Gh, Tasliuanu Ion (profesor), Tipa D. D, Trautzel I. (publicist), ‘Tnifan D, Turcu C. (profesor, publicist), Ungureanu'Pr. N. D. §1 Ursu TI iar comitetul de conducere era aleatutt din D-nli: V. Gaboreanu, M Aves danei, Eufr. Manollu, V. Scripcarlu, C. Turcu, Th. Ursu, redactor flind dt Victor Taranu (profesor), Secretar S. Purice gi Casier C. Avasiloaei, D-vil: Vasile A, Gheorhi{a, fost invafator, astizi profesor la Semina~ rol ,,Veniamin Costache" din lagi, sculptor gi plctor cu studi’ facute la Manchen in Germania, Onorfu Crefulescu, fost invéifator, astiz) profesor la. ‘Academia de Belearte din Ja ag Pictor reputat, Victor Néculescu, az\ profesor Ja Liceul ,,Petru Rareg* din Piatra-N., pictor cu vazi, N. Barliba, Subdirec- tor al invi{iméntulul primar din Mjnisterul Educaflunii Nationale, D-nele = Cristina Belian, Moria Gh. Beiu-Palade, Ialia C. D. Gheorghia (azi D-na Colonel Lascarache), D-ra Olimpia Teodoru, institutoare §i apol profesoara, Vasile Radulescu, fost invatator, institutor—gi-a inceput cariera la Piatra-N,, magistrat gi spol ministru plenipotentiar, Teodor Demetrescu, Constantin Baitd, N. Trofin, M. Rotaru, D. A. Gheorghi{a, fost subrevizor gcolar, I. Rofail, J, Stroie; jar din cei decedati: Al. Baciu, Teodor Dantilesca, i Ciapercd, N. Vasilta, C, Pavtlescu, Gh, Cadere, I. Mironescu, C. Fedeleg, V. Serptsanu, 1. T. Cre{alesca 1 mul alti au lucrart tipaite gi articole diferite ‘de ziar, revista, almanah, calendar, anuar, volum de omagiu, culegere folkloricd, etc. care voril aflate, cercetate gi puse in valoare la iniocmifea istoriculul oma nuntit al inva{aémantulul primar din judetul Neamt, Coltstrat Hogos, fost cu 1. Negre, cel dintaiu profesor al gimnaziulut din Platra-N., care descrie fermecator plalurile nemtene si M. Stematin fost profesor distins gi director model la Liceul Petru-Reres, din Piatra-N., fntemeletorul unui important muzeu Ja liceu gi publicist in domentul gtiin— felor oe au functionat timp indelungat in Piatra-N, Pena (fost profesor, om politic de mare important& g1 scriifor de- deosetiti talent) cu familia igi petrecea vara la Durau sub poalele Ciahlaulul,APOSTOLUL 11 Petru Rares, Ion Il Voda, Despot Voda, Al. Lapusneanu, Stefan Petriceicu, Dumitragcu Voda Raul, Antonie Voda, Vasile Lupu, fica sa Ruxanda — fosta sotie a lui Timus Hmielnitchi, ucis& in cetate, de Cazaci, prin tridarea boierului Crupenschi —, apoi despre Constantin Cantemir, Nicolai Mavrocordat, Mihai Raco- vité, etc,*) Valea Albdé — Rézboieni, unde grosul si floarea boie- rimii Moldovei a cazut, la 1476, intr’o luptd, pe viafa si pe moarte, cu Turcii, in fruntea cdrora sta insusi Sultanul Mohamed Ik, Orbicul (lang3 Buhusi), unde Stefan cel Mare, infrangand oastea lui Petru Aron—ucigasul tatalui sau Bogdan, la Rauseni—, trece biruitor la Campia Direptafii dela Suceava si depune ju- raméntul, dupa obiceiul pamantului, in fata Mitropolitului Teoctist, a boierilor, ostenilor si obstei Moldovei, Secul, unde se lupta eteristii cu Turcii, lupta care se continua, peste Petru Voda, pe Valea Bistritei, apoi Cotraégasii si Borea, unde au fost fronturi de lupta intre Germani si Rusi, 1916-17, sunt, toate aceste lo- curi, marturii a vanjosiei romanesti, a luptelor pentru credinté gi sufletul strabun si a sangelui, din belsug varsat, de care este imbibat paméntul roditor al judetului Neamt. Si in aceasta. privin{a firul traditiei se toarce tainic si strabate prin vremuri- In sufletul celor sapte generali activi, distingi, iar doi in rezerva si doi decedati,”) fii ai satelor nemjene si al tuturor unde igi avea casi si gospodirle intemeiati. — Regele Carol I a botezat Durdul: Sinata Moldovei. Judetul Neamt a avut gi un manunchiu de oament politic! priceputi, hamici gi gospodari minunat!. Insemnim dintre cei cari gi-au legat numele de lucrari privitoare la inlesnirea i infrumusetarea judetului pe: colonelul Gh. Roznovanu 9 Nicu N. Albu. In vremea lor judetul Neamt se ridicase la cea mat inalfi treapt% cu privire la drumuri, poduri, lucrari de intarirea gi apdrarea lor, la plantaftile soselelor, etc. si era clasificat infalul pe tari In aceste Nicu N. Albu a creat $1 minunatul parc Cozla,0 podoabi a oragulul a BF , mai cu sama, izbavirea oragulul de amenintarea indruirii mountelu! la. 1) .Cetatea Neamtulul a fost zidita de domni romani tndaté. dupt Intemeferea Moldovel, Cand afirm&m aceasta ne putem gandicu bund drep- tate la Petru Voda Mugatin, S'a ridicat aceasta cetate tocmal pentru a oprt expansiunea Ungureasca spre est*, (,Din trecutul CetafiiNeamtului*, de I. Minee, etc, Ingi, 1940, pag. 16); Al. Lapedatu, profesor universitar, Cluj, in »Notifa istoricd* din fruntea lucrirli: ,Cetatea Sucevei* de A. K. Rome storfer, tradusa de d-sa (Al, Lapedatu), Bucuregti, 1913 1 N. lorga ,Istoria Romanilor* pentru clasa 8-a, Pag, Gi 2) D-nii generali activi: Coroama D., Comandantul Corpului de gard Regala, Dascilescu, fost Secretar general al Ministeruluil Aparirii Nationale, Bunty, Mazarini, Farmacist G-ral Dr. Grintescu Gh. 31 Manoliu Gh. (Piatra-N.). D-nii general in rezerva: N. Rujinschi gi D, Efstatiade gi Ge- meralii decedati: D. Rujinschi 3) Dr. Vicol. D-1 General — erou Gh. Dri azi In rezerva, locuegte, dinainte de rizbojul de intregire, la Margineni-Neamt ; iar d-l general activ Rosin Gh, are proprietati Ja Hartop i Serbegti,12 APOSTOLUL ostasilor de toate gradele, pana la Coloneli de stat major si atasati militari 5), a clocotit si clocoteste puterea duhului de vi- tejie strébuna, care pluteste in vazduhul cuprinsurilor nem{ene. In razboiul de intregire, sufletul de vitejie al trecutului a sta- panit si a imputernicit ostasii nemfeni. Un judet de inaltimi si de genuni fizice gi sufletesti, deci: strapung norii varfurile Ciahléului si ale muntilor Neamfului, cum se inalti ametitor gandul spre treptele cele mai de sus ale scarii cugetarii; patrund in adancuri linistite de api ge- nunile Bistritei, despre care pomeneste Eminescu in Scrisoarea I-a: »Fu prapastie ? Genune? Fu noian intins de apa? »N’a fost lume priceputa si nici minte s’o priceapa‘....; se coboara genunile cum se adancesc simtirile in cercetirile si infaptuirile de frumos si de arta, de toate felurile, care sunt o- desfatare a sufletului. Si toate poarté pecetea adancurilor sufletului neamului nostru: O poveste, o amintire, un act de credinfi ori de vite- jie, o legend, un covor, un laicer, o horbota, o altifa, un can- tec, un glas de bucium de pe varf de munte, in miez de noapte, care clocoteste in vai, o doina jalnica zis& din fluier.... Cat de misc&tor si de tainic abureste legdtura cu trecutul si cu sufletul strabun.... Si iarasi au venit vremuri involburate si vuiet nelamurit de departe se aude, iar din genunea sufletului se limpezeste un indemn mantuitor: Rascolifi tarana stramogilor, patrundeti in adancurile mormintelor lor de credinta, de intelepciune, de lupta si de vitejie, cercetati palpdirile stravechilor candele tainice, imbéarbatati-va si vi luminati pentru ceasurile de grea cumpana, care pot s& vie si fifi gata si la inaltimea inaintasilor celor mai vrednici si mai plini de suflet romanesc si vitejesc de pe vremuri. ee Un cercetator migalos, plin de ravna, carturar si indragostit de trecut adancindu-se in documente gi hrisoave, ca si in acte mai noua, va putea lega trecutul de prezent, alcdtuind un istoric exact al invafamantului incepator, al invéfamantului care este accesibil mulfimii oraselor si satelor — deci un istoric al in vafamantului primar din judetul nostru. D-nii C. Turcu, dela Liceul ,,Petru Rares“, un carturar si neobosit cercetator al trecutului, profesorul distins D. L. Stahiescu 1) D-l Colonel Crefulescu Llie.APOSTOLUL 13 si Gh. Ungureanu, subdirector al Arhivelor Statului din Iasi, au adus, in timpul din urma, importante contribufii la alcdtuirea acestui istoric, necesar si dorit de ciatre tofi acei cari se in- tereseazai de inceputurile si evolutia invafémantului nostru po- pular. In special d-1 Gh. Ungureanu, de loc din Rapciune, judetul nostru, avand la indemana Arhivele Statului din Iasi gi fiind si un iscusit si activ cercetdtor al lor, ne poate da informatii de mare pref cu privire la invafamantul primar din Neamt. DI. Gh, T. Kirileanu, mare carturar’), cu o bogata si aleas& biblioteca si importante studii si cercetiri, tiparite si in manu- scrise, privind trecutul, scoala, invatatorii, etc. si colegul si priete- nul P, Gheorgheasa, unul dintre cei mai distinsi membri ai Corpu- lui didactic, fost revizor si inspector scolar si publicist apreciat, au dat, inci inainte de rasboiul de intregire, importante date in acest scop, prin ,Monografia scoalelor gi bisericilor de pe mosia Regala (de pe acele vremuri) Brosteni*. Cel ce scrie aceste randuri a publicat in revista , Albina“, de dinaintea rasboiului de intregire, , Amintiri despre N. Nanu", din Brosteni, renumitul dascal al lui Ion Creangé—activitatea, metoda gi rezultatele dobandite si, in special, urmele nesterse ce a lisat in sufletele fostilor sii elevi, cari povesteau despre el cu ochii inlacramafi, considerandu-l ca un sfant. In ,Almanahul Invafatorilor*, dinainte de razboiu, a publi- cat biografia D-lui I. Mitru, neuitatul director al scoalei nor- male din Iasi. In ,,Revista Generalé a invafamantului* (an VII, Nr. 6, Tanuarie, 1912, pag. 330) a publicat cuvantarea la sarbatorirea lui Spiru Haret, din 1911, iar in volumele de Omagiu ale lui Spiru Haret si D-lui C. Meissner a publicat articole privitoare la scoala si invatatori. In ,Anuarul Scoalei Normale ,Gh. Asachi‘, din Piatra-N.“, a publicat un articol despre Gheorghe Nicolau, fost institutor, director si harnic revizor scolar, apoi in ,Omagiu Profesorului P. Crivet*, a publicat cuvantarea rostita la banchetul ce i s'a dat, cu ocazia sarbatorirei (Piatra-Neamt, 1933). In revista »Vremea Scoalei* a Asociafiei Invafatorilor din Iasi (an VI, N-rile 5-6 Mai-Iunie, 1933), a publicat ,Sarbatorirea D-lui I. Mitru gi a regretatului Gh Ghibanescu‘, fosti straluci{i profe- sori si directori la Scoala Normalaé ,Vasile Lupu‘, din Iasi, 1) D-1 Gh, T. Kirileanu a dat Ja iveald, fa 1939, editia criticé, cu note, variante gsi glosar, a operelor lui Ion Creanga. Editura Fundajiei Regale Bucuresti.14 APOSTOLUL unde si-au facut studiile aproape toti invafatorii din Neamt, dinainte de razboiu. In ,Omagiu unei energii (lui Leon Mrejeriu)<, Piatra-N. 1936, in ,Activitatea desfdsurata, ca prefect, in 1933—1934* si in ,Bugetul si programul de activitate pe 1935—1936*, Piatra-N, Imprimeria Jud. Neamt, in articolul ,Priviri generale asupra invatém4ntului primar in ultimii 40 ani (1899--1939)", publicat in ~Anuarul $coalei Normale ,Vasile Lupu*, din Iasi, pe 1938- 1939", ca si in articolul ,Dupa 42 ani* publicat in .Flori de Munte“, revista Scoalei Normale de Fete din Piatra-N., Nr. 4-5, April-Mai, 1940, in toate aceste articole si publicafiuni se cu- prind o serie de date in legatura cu istoricul invafamantului primar din judetul Neamt.') Istoricul Scoalei din Ghigoesti al d-lui invatator D. Mares, este, de asemenea, o contributie care poate fi utilizata cu folos. »Un jubileu' de Gheorghe Cosmovici, fost institutor si directorul scoalei primare de baieti Nr. 1, din Térgu Neamt, cuprinde informatii pretioase cu privire la istoricul gscoalelor nemfene. Bibliogratia D-lui D. L. Stahiescu, din ,Omagiu Profesoru- ini Panaite Crivet*, pagina 109. Piatra-N. 1933,2) ca urmare a studiului ,,Vechile scoli din judeful Neamt“, pagina 69, da in- dicafii cu privire la lucrarile ce se pot consulta la intocmirea acestui istoric. Lucrarile d-lui C. Turcu, din ,Preocupari de Cultura Re- gionala-II“, Piatra-N., 1939, si anume: ,Contributie la Biblio- grafia invafdtorilor nemteni* (pagina 17), ,Dela -Hanul Schitu- lui Tarcau la scoala Nr. 2 de baefi* (pagina 25) ,Scoala Nr. 1 de fete din Piatra-N. — pe unde a fost“ (pag. 40), ca si luc- rarea ,Contributie la istoricul gcoalei publice din Piatra-N.“ (pagina 3), publicatd in brosura: ;Din trecutul judeftului Neamt", Piatra-N, 1936, a d-lui Gh. Ungurearu, dau informatii de mare valoare istorici. ,Comemorarea lui Manoil Halunga“, Piatra-N. 1935, Tipografia Judetului Neam{—cuprinzand cuvantarile d-lor: AL Ionescu, fost harnic, priceput si valoros institutor si direc- 1) A se vedea si .Leon Mrejerlus de D. V. Toni, pregedintele Asociatlel generale a Invatatorilor din Romania gi ministru Subsecretar de Stat al Educatiel Nationale, in ziarul ,CurentulY (Pagina invatatorului), Nr. 3114, din 2 Octombrie, 1936. 2) Del Panaite Crivef, un mare cdcturar si neintrecut profesor de limba romand Ia liceul din Piatra-N., e de loc din Radiu — Neam. Activi- tatea sa didactic ca gi lucrarile sale tIparite se arat4 amAnuntit ia volu- mul ,Omaglu profesorului Panaite Crivet", Piatra-N. 1933.APOSTOLUL Eke} tor al scoalei primare de biefi Nr. 1, D. Hogea (publicist), pri- mar Al Gheorghiu si avocat V. Soarec (publicist), cum gi scri- soarea d-lui profesor universitar Dr. Socrat Lalu, localnic din Piatra-N.—da interesante date si duioase amintiri, care rascolesc sufletul, despre scoala primara de baefi Nr. 1 gi institutorii ei, din Piatra-N. DI. Alexandru Gheorghiu, fost unul din cei mai distinsi inspectori generali scolari ai {arii si talentat publicist, scrie in »Anuarul scoalei normale de fete“, din 1940: ,Zulnia Isacescu*, care aduce deosebit de pretioase contributii la istoricul scoalei primare din Neamt. Va trebui sa se cerceteze in acest scop si cuprinsul revistei ,Asachi*, Piatra-N. (10 Aprilie 1881—August 1884) in care publica articole institutorii si invafatorii: N. Arbore, M. Busuioc, Zulnia Isaicescu, I. N. Mironescu, 1, Negre, profesor si revizor scolar in Neamt— Suceava, Preot Gh. Stupcanu, D. G, Ursu, Maria A. Vasiliu, etc, cum si revista didactica .Propadsirea*, aparuta, cu cola- borarea Zulniei Isaicescu, in timpul revizoratului Ini Gh. Nicolau, in care se oglindesc preocuparile vremii, treapta de desvoltare a scoalei, pregatirea profesionalé a membrilor Corpu- lui didactic, Cultura lor generala, talentul in manuirea condeiu- lui, etc.) 1) Revistele didactice aparute in Piatra-N., in afara de revista litera- r4 gi Stlintificd’ .Asacki*, c4rela i-a pus baza on Negre, in 1330, sub aus- Piciile’ Societatit ca acelag num:; in afari de activitatea Societatit gtiintitice, Mterare si muzicale ,,Vasile Conta", infliatataé la 193, avand pregedinte pe Ioan Negre, iar membri pe Jon D. Ioauiu, Dr. D. Apostolide (tatal d-lub D. Apostolide, Consilier la Inalta Curte de Casatie si de Justitie), Remus C. Soarec. Secretar Cincinat Pavelescu (epigramistul) si Casier d-i Gh. Belu- alade, fost profesor si inspector general gcolar; in afara de activitatea wLiget Culturale", Sectia Matra-N., in afara de activitatea Cased Nationale Regina Maria“, din Piatra-N. gi apoi de cea a Cursurilor de vard a invafd- torilor, a Societéfii mistonare-religioase ,,Solidaritatea", desfagurata la M-rea Neamfulul gl a Cursurilo- de Limba francezi a d-lui profesor universitar N. Serban, sunt: 2) »Propdsirea, intemelata_gi condusé de Gh. Nicolau gi Zulnia Isicescu. 5) »Apostolul” (an I-Vi), revista intemeiata de D-nli: C. Luchian, Vasile Gaboreanu, Vasile Scripcariu, Eufrosina Manollu, Al. Gheorghi Victor Andrei (profesor), C. Turcu, M Avadanel, D. Hogea (publicis Teofan Macovei, M. Stamate, L Rafail si l. Stroia Comitetul de conducere fn 1919 (vezi an. VI, N-rile 5-6, din Mai-lunie, 1940) este alcatuit din Denli: 1. Radu, Victor Taranu (profesor), M. Avadanei, Gr. Vlad, Virgil Dobrescu (profesor, directoru) gcoalei normale ,Gh. Asachit), D-na Cleopatra Dobre (profesoara, directoara scoalel normale de fete), C. T. Pricop (inspector gcolar primar al jude(ului Neamt), V. Gaboreanu, V. Scripcariu, D-na Eufrosina Manoliu, S. Purice, C. Turcu (profesor, publicist), Th. Ursu, Vultur Orendovici (profesor), Ioan Iliescu (inspector ‘gcolar pri- mar, delegat, al judetului Neamt) gi Neculai Volmer, Directorul si sufletul revistel este. ca gi in trecut, d-l profesor Victor Taranu. In vremea din urmé, la ,,Viata gcolara se adauga variata gi interesanta culaborare a ele-16 APOSTOLUL D-I Constantin Stan, fost distins inspector general scolar primar, de loc din Pastraveni— Neamt, autor remarcabil de carti didactice si publicist de deosebit talent, a scris articole si lucrari de valoare in leg&tura cu inva{&mantul primar din Neamt’). In arhivele gcoalelor si revizoratului se vor gasi date de importan{a covarsitoare. Ar fi dorit ca fiecare scoala s&-si aib&’ monografia, in- tr'un registru special, cuprinz4nd istoricul scoalei dela inceputul existentei ei, tofi membrii Corpului didactic, studii, numiri, transferari, numarul elevilor frecventi pe ani, activitatea (sco- lara si social’) desfisurata, rezultatele obtinute, elementele care s’au ridicat din sat, etc. Inspectoratul scolar de Neam{ ar putea lua aceasté misura folositoare, controland riguros exe- vilor gcoalei normele privind: ,,Educatia literara i filosofi »ldei, fapte, oameni", ,,Educatia sanatayii*, ,Educatia morala gi ,,Carti, reviste, Croni- ci* — care cuprind un material felurit, bogat, ceosebit de instructiv gi frumos scris, ©) ,,Preocupari didactice* (an I-IV) revisté intemeiaté gi condusa de D-1 Virgil Dobrescu, profesor gi directorul gcoalei normale de baieti din Piatra-N. Anul al IV-lea (N-rile 1-2), din 1939, se Incheie cu deosebit de interesantul Volum Comemorativ : ,Un sfert de veac de activitate a Scoalei normale de bateti ,,Gh. Asachi* — Piatra-Neam{“, tiparit prin ingrijirea d-lui profesor Victor Andrei Articolul prim e semnat de d-l P. Popovici, cel dintaiu director al Scoalei gi unul dintre intemeietoril ei, fn 1912, iar urmatoarele de D-nii D. Focga (fost director al Scoalei), V. Ghijescu (fost director al Scoalei), Virgil Dobrescu ‘(actualul director), Victor Andrei (profesor), Victor Taranu (profesor gi fost director al gcoalel), 1, Tazliuanu (profesor), C. Turcu, apoi de invafitorii fogti elevi ai Scoalei: Tr. Belcescu, 1, Tomulescu, P. inariu, M. Avadauei si de invatatorii absol- venti de la alte gcoli normale: Leon Mrejeriu, C. Luchian, P. Gheorgheasa, M. Andriescu, d) ,,Flort de Munte“, revista gcoalei normale de fete din Piatra-N. a cdrei directoara este D-na Cleopatra Dobre. Revista este condusi cu ingrifire aleas’ de D-ra profesoara Maria Dumitrescu, iar colaboratoarele cele mai numeroase sunt ins&gi elevele gcoalei, care sunt indrumate temei- nic s& serie cu fond frumos imbricat. e) Au mai apdrut in Piatra-N., in anii din urma, reviste literare de scurté duraté gi cu intreruperi, cateva numere: ,,Peirodava“ $i ,,Vasile Conta, la care au colaborat profesori, invagatori, publicigti gi chiar elevi de liceu dintre cei mai ind4mAnateci de condeiu. #) Intre numeroasele ziare aparute, dintimp in timp gi ne regulat, mai toate cu caracter politic, in Piatra-N., insemnam : »Ztaral ,,Avéntul", cu caracter national, cultural si informativ in care se oglindegte vieata specifica a regiunii, intemeiat gi condus de D-nii: Stéhiescu (profesor), Aurel Rotundu (profesor, directorul Liceului ».Petru Rareg*), C. Turcu gt alti carturari din localitate, @ Anuarele Liceului ,,Petra Rares", Anuarele Comemoraiive ale $coa- let Normale de bateti, 1939 $1 al celei de fete, 1940, ca gi Dictionarul ' geo- grafie al judetalut Neamt de C. D. Gheorghia, fost invatator gi apoi profesor, »Calduza judefulai Neamj{“ de Preot C. Matas’ gl Din trecutul orasulut Piatra-N. Amintirt* de D, Hogea, cuprind date gi informatii deosebit de importante gl utile pentru istoricul gcoalelor primare din judejul Neamt. 1) Vez! gi" Scoala poporana din Fagarag si de pe Tarnave", Tipcgra- fia ,,Dacla-Tralana", Sibiu, 1928.APOSTOLUL 17 cutarea ei in cele mai complecte si mai bune condifiuni. Ea s’ar putea, apoi, generaliza pe tara. Studii monografice model, cu privire la scoalele primare, s’ar putea incerca si de revista didacticd ,,Apostolul', condusd cu deosebita eompetenta de d-1 Victor Taranu, profesor distins la Scoala normala de baieti, din Piatra-N., harnic si valoros publicist, cum gi de escelenta Revista .,Flori de Munte a Scoalei Nor- male de fete, din aceeasi localitate. * * * Inceputurile zambirilor de carturarie, prin scoala oficiala, de stat, se arata in judeful Neamt, cam pe la 1831. Inainte functionasera scoli catihetice pe langa biserici si manastiri, cum era gi cea dela biserica Trei lerarhi, din Piatra-N., dela 1827, la care a invatat Melhisedec din Garcina, fost Episcop al Romanului.') 1) Scoala dela biserica din Humulesti a parintelui Ioan de sub dea unde era dascal badita Vasile a Ilioai_gi apoi Vasile a Vasilcai (?), scoala din Tu{ueni, unde era cascal Simion Fosa, inceputul scoalei dornegti din Tg. Neamt cu Isatea Teodorescu-Duhu, gcoala lui Nanu din Brosteni gi cea catihetica din Folticc ni, ca gi toate gcoalele catJhetice de pe vremuri — mai cu sami pe Janga bisericl si manastirl — care au haladuit pana Ja 1855, igi aveau materile de invajamant, carjile, mai ales manuscrise gi metodele de predare oranduite cam dupa acelag calapod. Descifrarea metodelor dela aceste gcoale catihetice are deosebita in- semnitate in evolutia scoalel nationale. »Calul balan* (Scaunul de incdlecare) si ,Sfaniul Neculai* (biciul de curaile) alcaituiau mijloacele de moralizare, aisciplinare si progres - didactic, lazile de nisip gi filele scrise de dascal pentru fiecare gcolar tineau locul tablelor, tablijelor si manualelor incepatoare de azi, Invatarea aidoma, pe de rost (memorizare) era metoda ohignuita, Deprinderea elevilor la scriere $i cetire si procitania (asculiarea) se faceau prin monitori (sistemul Bell-Lan- casterian). Rezultatul, mai ales la Scoala catihetica din Folticeni, il descrie zguduitor Jon Creang’ in ,Amintiri din Copilarie*: Uni dondaniau ca nebunil pana ii apuca ameteala ; alti o duceau numa-n trun muget cetind pant Je perea vederea; la uniia le umblau. buzele parca erau cupringi de pedepsie (epilepsie); cei mai multi umblau bezmetici si stateau pe gan- durl vazand cum igi’ pierd vremea §i numai oftau din greu, stiind cate ne- vol I-asteapt% acasd. $i turbare de cap gi frantura de limba cala acegti ne- fericiti dascali nu mi's’a mai dat a vide—cumplit mestegug de tampente, Doamne fereste !. Ramane de pomin& chinul lui Trésnea cu memorizarea definitiel gra- maticel si a partilor ei: ,Gramatica roman este artea ce ne invafi a vorbi gi a scrie o limba corect.. Etimologia ne inva{a a cunoaste partile vorbel, adici analisul gramatical... Sintexa ne invata a lega partile vorbei dupa firea limbei noastre, adic& sintesul gramatical.... Ortografia ne invata a scrie bine, adic& dup’ regulele gramaticii... Prosodia ne invafa a accentua silabele gi a le rosti dupa firea cuvintelor si scopul ce-1 avem in rostire.: wAPoi: mi-fi-ini-vi-li, me-te-il-o, ne-ve-i-le gi alte iznoave ca aeste“. Fara nici wu pregatire (material aperceptiv). {ara nici o lamurire (exem- ple, talmacire, metoda) si intr’o limba gi inchegare anapoda—regulele, de- ittile se scot cu intelegere din exemple si nu se invata pe de rost fara nici un inteles—, nue de mirare truda fara de folos a bietilor oameni, care truda ducea pana Ja mormant pe _ unii, cum l-a dus pe Davidica din Farcaga, ,inecat cu pronumele conjuctive’... (1. Creanga: ,,Amintiri*).18 APOSTOLUL In adevar, la 22 Decemvrie 1331, odat& cu aplicarea Re- gulamentului Organic, Isprivnicia de Neamt primeste dela Epitropia invafaturilor publice, de pe langa divan, _,,Tircular’ catre Dregatorii de Neam{“, ,,Pentrn gatirea caselor pentru scoale pe la Tinuturi, cu Nr. 131°: »Cresterea copiilor este de Dumnezau parintilor increzuta, dar fiindca multor parinti lipsesc insusirile cerute pentru asimine gre si insemnatoare insarcinare, iar alii prin a lor trebi sunt impiedecati a starui la cresterea fiilor sai, altii tnc& raposaza pand a nu le da cuvenita crestere si invafatura, drept aceia Océrmuirea a caria fericire si sigurantia si razim& déla in- temeiata crestere si luminare o cetatenilor s&i, ca maicé a tuturor s’au ingrijit cu absteasca crestere si invafaturd prin ase- zarea scoalelor publice. Intre nenumaratele imbunatafiri ce prin organicescul reglement se revarsi asupra tuturor stirilor 1a- cuitoare in cuprinsul Moldaviei, una din cele de frunte iaste statornicirea in Capitalia Esii, a unei Academii spre invadtaétura celor mai folositoare stiinte si prin politiile (orasele) si targurile de prin finuturi, asezarea gscoalelor incepatoare pentru de a pute tinerii cdstiga ace intai inydtitura neapdrata, ca prin cunostinfa crestinestilor datorii sd poataé aduce Ziditoriului sau cuvenita Jauda gi mulfamire, inlesnindu-sd fnca prin stiinta de carte la interesurile vetuirii sale, iar altii avand talent si mij- locire sA poatd pasi in academia Esului, caitre mai inalte inva- faturi intrebuinfandu-le spre folositoare mesteguguri si dustrie aducatoare obstei si in particular statornicirea fericirii; iar alfii din eviavioasd plecare sd aiba indemnare a imbratosa sfinfita taind a preofiei, cu toata crestineasca randuiala, in Seminariul dela Socola“. Pe fii ,,celor ce vor sluji pe stat in publice dregatorii*. ca ace mai mantuitoare rasplatire si mulfamita“, Ocarmuirea ii va indemana cu ,,siderea si hrana in Academie cu a obstej cheltuiala ; tot acolo sé vor primi si fii sarimani sau a parinti- lor scdpatati, de si n’ar fi slujit in stat, numai daca tinerii vor avea plecare si talent... La 24 Februarie 1832, se incheia jurnalul de inchirierea unor case ,in ograda bisericii Sf. Ioan din casele bisericii unde side preotul Tofanica*. In targul Neamfului, in aceiasi vreme si pentru acelag scop, s'a inchiriat o casa cu patru odai, langa biserica Adormirii, a Nastasiei, sofia mortului dascal Toadiri*“, Jurnalul de inchiriere este iscalit de Jon Romanescu cdminar.APOSTOLUL 19 Temelia scoalei primare de baiefi Nr. 1, din Tg. Neamt, s'a pus la 1850, de fafa fiind si Domnitorul Grigore Ghica Voda, iar deschiderea s'a facut in 1852. La inaugurarea scoalej a luat parte si Domnitorul. Scoala public& din Piztra a inceput a funcfiona la 14 Decembrie, 1832, cand Ispravnicia poruncegste tuturor ,,acei ce vor fi avand tineri copii ca spre a lor invitaturd sé-i ducai la gcolile infiintate«. Din pricind ca nu se prevazuserd fonduri de infiinfare si pentru Piatra, ca pentru oragele Botosani, Roman, Barlad, Husi, Focgani si Galati, scoala din Piatra, lipsita de fonduri, a func- fionat cu intreruperi. In 1835, Mihai Sturza Voda face o cAaldtorie in ftinutul Neamtului: plimbare pe Ciahlau, cu pluta pe Bistrifa si vana- toare in codrii Neamfului, cand se va fi interesat si de scoala publica din Piatra. In 1836 obstia Targului Piatra, prin jalobd catre Epitropia invataturilor publice, a cerut infiinfarea unei gcoale publice in Piatra. Infiinfarea s’a aprobat in aceleasi case, ca in 1832, iar invatator sa fie ,,tandrul insemnat de obste‘, In 1837, din cauza vechimei si ne mai fiind vrednice de adadpost casele dela biserica Sf. Ion, scoala s’a mutat in casele clucerului Lupu Joan. Se vede ca iar au fost intreruperi tn functionare, caci la 1839 Obstia Pietrei face din nou cerere pentru infiintarea gcolii, care, in 1840, se aproba. La 1840, Septembrie in 3, Obstia targovetilor Pietrei se uneste a da oarescare ajutor scoalei publice in anul 1840 pana la infiintarea Eforiei. Iscdlesc avtul: D. Stan c&éminar, Neculai Balog clucer, Vasile Ioanu serdar, duhovnic Costache Corne, Anastasiu Costache Stere vel capitan, Hriste Stavar, Iordachi Fodor, Gheorghe Iconom, Teofan Sachelar, Monahu Gheorghe Gheorghe Albu, Ioan Melente, preot Gavril, preot N. Liciu Vasile diacon, preot N. Vicol, diacon Ioan. La 7 Aprilie, 1841, Epitropia invataturilor publice ia ma- suri sA se dea ordin pentru deschiderea gcoalei in aceleasi case ale Clucerului Lupu loan. Arhiva scoalei primare de baeti Nr. 1 se pastreazd numai dela 1844, cand era dascél D. Nanu, cu 13 elevi. Populatia gcolara crescand, s'au numit, pe rand, N. Vicol institutor si director (1848), apoi I. Homiceanu si Manoil Halunga. La 7 Iunie, 1847, in prezenta referendarului scoalelor Aga Gheorghe Asachi si dupa vizita la Piatra a logofatului G. Ghica,20 APOSTOLUL ministru de interne de pe atunci, se pune piatra fundamentala a scoalei publice pe locul ,,fafa’n fafa cu biserica Si. Ioan, pe indltimea care domneaza peste prejmetele cele mai romantice'. Scoala aceasta, ziditd la 1851, a durat pana la cladirea Iccalului actual, care se datoreste staruintei si grijei d-lui G- Macarescu, Lucrarea scoalei, a cairei temelie se pusese in 1847, nu se putea incepe din pricina ci scoala n’avea decat un fond de 8000 lei si atunci, in 12 Martie 1851, Comitetul de inspectie al scoalei publice din Piatra, alcatuit din: Lascar Catargiu, A. Grigoriu, serdar, F, Manoliu si N. Vicol, cere si se aprobe inc& un ajutor de macar 10.000 lei pentru inceperea lucrului, pe care cerere, la 21 Iunie 1851, Grigore Ghica Voda pune rezolutia: ne incuviinteaza“.*) Scoala primari de bdefi Nr. 2, din Piatra-N, deschisi o- ficial la 25 Septembrie, 1860, isi are inceputul la 1854, Aug. 14. Scoala primara de fete Nr. 1, din Piatra-N., se infiinteaza la 14 August 1854 si se deschide oficial la 1858, Septembrie 1. *) Scoala primara de fete din Tg. Neamt se infiinteaza la finele apului 1858. Cea mai veche scoala primara ruralé din judef este cea din Brosteni, infiinfata, pe la 1840, de logofatul Alexandru Bals, proprietarul de pe atunci al Mosiei Brosteni *). Tocmai la 1859 se infiinteaza scoalele din Borca si Farcasa*)> In 1864 Neamtul avea cele mai multe scoale primare din Moldova: 15, Jasul avea 8, Suceava (Baia) 10, Botosani 4, Dorohoi 4, Bacdéu 5, Covurului 2, Vaslui 2, Falciu 8, Tutova 1 si Roman 7.*) Cel dintaiu dascal al scoalei din Brosteni a fost vestitul N. Nanu, la care a venit s& invefe; carte si Jon Creanga din Humulestii Targului Neamt, iar mai tarziu, pe la 1885, urmeaza. Mihai Lupescu inva{ator neintrecut, suflet de apostol, care si-a inchinat toate puterile scoalei si datoriei exemplar implinite D-I Profesor Dr. 1. Simionescu, in ,Oameni alesi", ti con- 1) Datele privitcare la infiinjarea gcoalel_publice din Platra-N. sunt intemelate pe lucrarea d-lui Gh. Urgureanu: ,,Din trecutul judeului Neamt'* Platra-N , 1933-1936, 2)"Dupa d.1C. Turcu, ,,Preocupari de cultura regionala II", pag. 25 gl 41, Piatra-N., 1939. 3) Dupa'D-I D, L, Stahiescu, .Vechile gcoli diu judetul Neamt*. 4)_.Din istoricul invat@mantului primar al judejulul Baia”. pag. 29, de D-1 Dumitru Balan, Folticeni, 1: 34. Lncrarea aceasta, la o intocmire a istoriculut Scoalelor primare din'Neamf, va trebu), nesparat, consullatd. 5) Din istoricul invafamantulul’ primar al’ judejului Baia, pag 3°.APOSTOLUL at sacra lui Mihail Lupescu o biografie model sub titlul: ,Eroul necunoscut" 1), * * Odata cu infiintarea treptati a gcolilor, cu clddirea loca- lurilor noua, cu activitatea desfasuraté, cu roadele dobdndite, autorul istoricului invatamantului primar din Neamt, va trebui, firesc si neaparat, si se opreascd, mai cu sama, asupra su- Hletului scoalei, care este invdfdtorul. Personalitatea invafdtorului, cultura, temperamentul, acti- vitatea scolara si sociala, metoda, moralitatea, autoritatea de care se bucura, influenfa asupra elevilor si asupra satului, re- zultateie obtinute, elementele de sama pe care le-a dat, 2) etc» sunt chestiuni asupra carora istoricul se va opri si pe care le va reliefa in mod amanuntit si precis. Cand numarul scoalelor si invatatorilor era redus, controlul putea sa fie mai des, mai scrupulos, mai adAncit. Azi avem in Neamt 39 g:oli primare urbane cu 146 in- vafatori urbani si 206 scoli primare rurale cu 560 invatatori turali, deci in total 245 scoli cu 706 invdfatori *) Cadrul studiului de faté nu-mi ingdduie si adancesc prea mult aceasta chestiune, dar, din experienta de revizor scolar sub Spiru Haret (1903-1911) si acea de intemeietor si prese- dinte al Asociatiei invatatorilor din Neamt — timp de aproape un sfert de veac (1912-1936), am avut ocaziunea s& cunosc gcoalele din judet si pe dascalii lor, iar ca prefect (1933-1936) am avut, iarasi, putinfa sa viu in atingere directa cu scoala si Invatatorii, prin ajutoare, reparatii si clidiri de localuri noua 1) M, Lupescu a intemeiat primul Cerc Cultural, inct inainte de 1888, pe Valea Bistritei de Sus (,storicul Invatamantului primar al Jud. Baia‘, p. 64). Statutele acestui cerc au fost modificate gi adaptate la nouile cerinfi_ale vremii in 1892. 2) Pardal Carjet-Méidei a dat pe Daniil Ciolan, fost profesor sl avocat in lagi, tatal d-lui prof. Antonin Ciolan, dirijorul Corului Mitropolitan, lagi, Cotrégagit pe Maiorul V. Teodorel, Holda pe Dr. Catrinarlu, Stejaru-Farcasa pe.Dr, Nitulescu din Barlad, Vandtordi, “Neamfulai pe d-1_ profesor I. V. liba, Sdivinegtii-Roznov, pe Colonelul de cavalerie Vitu-fratele fizlologu- lui, Radia pe T. Crivef, Consiller la Inalta Curte de Casatle si Justitie, Dr. N. Crivet, profesor T. Crivet, profesor Panaite Crivet, Maior de marina Crivet C.Gh., Colonel Crivet V. Gh. etc., Calu-Japa pe d-l Oratiu Alexandre- scu, Consilier la Consiliul Legislativ. Sittstea, pe D-l C. Nanu, ministru Plenipotentiar, Potana Teiului-Calugdreni pe P. S Arhlereu Valerie Moglan, vicarul Mitropoliei Moldovei, Bahna-Dochia pe D-l Dr. Al. Comanifa, me- dicul primar al oragului Piatra-N., Dugesti-Carlig pe familia Liciu, din care se trage Gh. Liciu, Consilier la Inalta Curte de Casatie gi Justifie s1 fiul sau Petre Liciu, marele artist dramatic dela Teatrul National din Bucuresti, Pérdul Pante’-Farcasa pe a-1 P, Pagnicu, Consilier la Curtea de Apel lasi, Tasca-Bicaz pe d.l Colonel Corijescu Victor, Vaduri pe d-l Colonel Nistor C., Podoleni pe d-l V. Bordeianu, Consilier la Consiliul Legisiativ, Ghinddooni pe d-l Dr. David si pe d-l Atanasiu, Consilier la Curtea Apel Cluj, etc. etc. 3) Date comunicate de harnicul gi vrednicul inspector gcolar, delegat, al judetului Neamt, d-l I. Iliescu.22 APOSTOLUL cum gi prin sprijinul acordat implinirii activitdtii lor culturale gi sociale. Voiu. cita, totusi, in treacdt, cateva nume de invatatori — numai dintre cei cari nu mai sunt in viea{a si care trebuie si rémana in istoria fnvatémantului primar din judetul Neamt, pentru activitatea, meritele si chiar jertfele lor, culminand cu jertfele vietilor, in vremuri grele, ca deschiziitori de drumuri noua 1). Inca dinainte de 1862 judetele Neamt si Suceava (Baia) alcatuiau o circumscriptie de inspectie, cu resedinta la Piatra-N. Primul revizor scolar al judetului Neamt-Suceava, pe care-! aflém din scripte, e Anton Naum (1862). Dupa el urmeazd: N, Vicol (1866), Gh. Obreja (1870), Gh, Musteataé (1872), I. Phi- lippide (1875), C. P. Bobeica (1876), Victor Dogariu (1878), Scipione (lon?) Badescu (1881), I. Carageale (188I—1882), I. Negre (1882), *) Nestor Filoti (1886), dupa care vine Serafim Ionescu la Suceava, renumit pentru metoda noua de activitate si de organizare. Intro insemnare a Economului I. Savel, insti- tutor din Folticeni, giésim inainte de Anton Naum pe Nicolae Vicol, Ion Adrién, iar’si N. Vicol si Gh, Giusc&, iar inaintea lui I. Negrea pe I. Petrescu (,,Jstoricul invat. primar al Jud. Baia‘, pag. 1l14—II6), Urmeaza revizorii scolari ai Jud. Neamt : Titus Mardarescu-Focsani, *) C. Zaharia-lasi, J. Adamiu-Botosani, Gheorghiu-Bacau, etc. 1) In arhiva Primariei Vaduri, se eS un act al Consiliului Co- munal, din a doua jumatate a veacului , in care consilierli, negtlutori de carte, acuz&’ pe inv&fatorul local de lipsa de pregiilire, de metoda si de- progres didactic; ei semneaza prin punere de deget... 2) Jon Negre, originar din Gura Vali-Caclulesti (1841-1906) a fost, impreuna cu Calistrat Hogag, profesorul ce] dintaiu al Gimnaziului din Fiatra-N. (28 Octomvrie, 1869) si unul din intemeietorii liceului ,,Petru Ra- reg* (1897). Toata viata cultural a orasului Piatra-N., pani Ia moartea lui Negre, se impletesie cu activitatea sa (vezi: ,Jon Negre cel mai vechiu profesor din Piatra-N.“ de C. Turcu, Piatra N., 1936). Pentru bunatatea su- fletului siu i s’a zis: ,,Tata od 3) Mard&rescu a fost un bun revizor scolar pentru vremea cand a ocupat acest post—dupa 1886, Fra sever gi controla pe nesimtite pe inva- {atorl — adesea zile la rand. li tinea din scurt si-gi facd datoria. Era insd gi mucalit. Examinand la gramatic’, un elev dela o gcoala rurald spune ca ,magar* e verb. Conjugi-l, 11 cere revizorul. Elevul se executd: Eu méagar, tu magar, el magar, Destul. Al dreptate, ii raspunde revizorul; tu ‘nu inveti, eu vin rar in inspectie, domnul invatétor nu-gi face datoria. Alta data, cu prilejul unel inspectii fulgeratoare, cum facea adeseori, prinde in cancelarie, in timpul orelor de clas, intro situatie delicata, pe un invatitor {andr cds&torit, Nu-ti dau alta pedeapsa, ii spune revizorul, decat 8a scrii fn condica de prezenta ce ai facut in ora cand trebuia sa fil in clas& la datorie... Ascris.. unde o fi condica aceia de prezen{a... Unui invatétor D. G. X., care era incet la treaba, ii spunea Deaghe (deabia) X...APOSTOLUL 23 Institutorii: D. Nanu, N. Vicol, fost si revizor scolar, Ion Homiceanu, Manoil Halunga, N. Busuioc, Preot Focsa, Preot Nicolau, N. Barean'), Tazlauanu, I. Mancas, D-na Lazu (intrata dupa pensionare in monahism), Gh. Nicolau, fost si revizor scolar, Simion Scutarescu, fost si revizor scolar, Gh. Simionescu, fost inspector scolar, Stefan Zamwel, C. Vranceanu, Al. Vasiliu, Zulnia Isdcescu, Mihai Pantazi, C. Parteni, Aurora Stamatiadi, Ana loachim, C, R, Teofanescu-Gribincea, I, T. Cretulescu, fost subrevizor scolar, D. Bogdan si altii, din Piatra-N. Preot Celus, Gheorghe si Smaranda Cosmovici, Alexandru Bradu, fost si revizor scolar, Dimitrie Zamwel, fost gsi revizor scolar, Gheorghe Bogrea, I, Bicleanu, etc., din Tg. Neamt. Preot Gh. Dimitrescu, V. Butnariu, Gh. Mitrea, N. Dasca- lescu, C. Fedeles (mort in razboiul de intregire), etc., din Buhusi. Invdjatorii : Neculai Nanu, *) Mihai Lupescu, Simion T. Kiri- La Garcina inspecteaz& sccala, drescezi troces-verbal_ gi plead fara sd ia cuponul de inspectie, se face ca-I uita. Invatatorului ii spune c& trebule sa se duc tocmai la marginea judeului intro archet&é urgenta. A doua zi d'minesté, la ora 9 — cand se incepeou cursurile, revizorul era pe catedra la gcoala din Garcina... Igi uitase cuponul..., dar nici inva{atorul na mai lipsit dela datorie, cum obicinuia... 1) N. Barcan a intemeiat si a condus cu mare destoinicie, mul{i ani, vestita scoala de Cantareti bisericesti din Piatra-N. 2) N. Nana dela Bresteni, ca si fratele sau, D. Nanu, fost institutor Ja scoala primara de baieji No. 1, din Piatra-N,, sunt localnici din Zopolifa, comuna_ Grumézesti, judeful Neamt, N, Nanu a fost primul in clasa de absol- vire a Seminarului din Socola-lagi (N, Stetcu, revista ,,Fat-Frumos”,an, XV Nr. 2, pag. 63, Cernaufi, 1°40). lon’ Creanga, prin bunicul stu de pe mama, Devid Creanga din Pi- pitig, spune despre Neculai Nanu, in ,Amintiri din copilérie: Las, mat tefane gi Smaranducd, ny va mai ingriji{i alata, c& azi ii Duminicé, mane uni gi zi de arg, dar Marti de-om ajunge cu sanitate, om sa Jeu nepotul cu mine si am sd-l duc Ja Brosteni cu Dumitru al meu, fa _profesoral Ne- culai Nenu dela gcoala lui Balog, gi-ti vede voi ce-a scoate el din baet! c& de ceilal{i baeji ai mei, Vasile si Gheorghe, sm rémas tare mul- fimit cat au invajat acolo. sé de cand mi-au venit baetii dela invafatura, imi {in socoteala ben cu ben gi buzvresc de bine, Acuma zic fi_eu Gipoll duce vornicia pe viet fara sa simfi. Zau, mare pcmana gi-a facut Alecu Balog cu gcoala ceia alui, cine vrea si nfeleagd. Si Doamne, peste ce profesor intelept gi Iscusit a dat! Aga vorbeste de bland si primeste cu buratate pe flecare, de fi-1 mai mare dragul s& te duci la el! Ferice de parin{li care au nascut, ca bun suflet de om fi, n’am ce zice! Si mai ales pentru nol {aranil_munteni i-o mare facere de bine. 6 ee le Intre alte invafaturi, la Nanu, Ion Creanga a invajat si ,Ingerul a strigat* si cand avenit Ja Humulesti: ,,Sin ziua de Pagti sm tras un alngerul a strigat™, Ja bisericd, de-au rimas tot! oamenii cu gurile cascate la mine. $i mamei fi venea si m&-nghita de bucurie. Si parintele lon m-a pes la masd cu dansul, si Smirindita a ciocnit o multime de oud rose cu mine. Si bucurie peste bucurie venea peste capul meu“... .. . . . Dar Ja a doua invicre toate fetele din sat il radeau gi-i ziceau: ,Tunsul delegunsul, canil dupdansul*. . . . . , ee le Nanu, Ja Brogteni, a pus de i-a {uns chilug, gi pe el gi pe Dumitru lui David Creanga, c4ci purtau plete.24 APOSTOLUL leanu, din Comuna Brosteni, C. Lates, C. Pavilescu si V. Arsinte-Madei, N. Vasiliu-Borca, Teodor Daniilescu-Farcasa Am auzit pe tata, fost elev al lui Nanu, cantand cu duiogie cateva din cntecele pe care le Snvajase la vestitul su invafator. Ah, sabia Jui Traian Intro mana de roman, Mai Invarte-te odatt De cuprinde Iumea toata ! Vezi ai tai fii_gi nepoti, Cari sunt impingi de toti, In ce hal salagluesc Si pe unde lacuiesc: In bordele ‘ntunecoase, Afumate gi ploloase... a Ruinita Cettitule ce acopere-acel munte Side unde pe campie ochiul vede Iucruri multe... i Anul o mie opt sute patruzeci si noua Unguri-au scos moda noud Ca pre nemfi si i prapideasca, Pre cei din fara nemfasca. Bem gi Kosut ghinarari Ai Ungariei mai mari... Si nu este fara insemnatate si se compare ,Sabia lui Traian intro mana de romaa, care si cuprinda lumea‘, cu idealurile ce respira din can- tecele gcolare de azi: Sunt soldat gi c&laret, Uite am un cal istet, Am si sabie de lemn, Pugcé am de dat la _semn, Am gi coiful de hartie... Ce-mi mai trebuieste mie?... Pe langi felurile pe care le fixeazi in sufletele tinere cuprinsul inva- turilor de eri gi de azi si pe lang’ virtutile pe care le desvolts gi le cul- tiva, dar, firesc, se provoaca gi reflectii asupra lor gi, fair s& vrei, te oti duce cu mintea la deprinderea cu satisfactiile ugoare de azi ale ‘copilului crud gi Ja pretentlile de maine ale ostagului aparator al fariL.. Nici in glu- mé nu-i bine si se recomande: cal de lemn, sabie de lemn, pugc’i de lemn, coif de hartie.. Nu de alta. dar unfi le pot lua chiar fn serios... Si doar aceste constatéri nu sunt de domeniul imaginatiel pure... Ce deosebire intre Sabla Jui Traian, care cuprindea lumea, intre che- mareala viata austerd gl impundtoare a biruitorilor romani gl intre sabia de lemn si colful de hartie.. cu satistactia plina de umor, daca n’ar fi coplegité de améraciune : i mai trebuieste mie 2... Notd adausd 1a 10 Septembrie, 1940. Recagtigarea pimanturilor roma- negti gi a fratilor cari ni s'au rapit_ pe nedrept gl samavolnic tn vara anu- lul 194) (28 lunle, 30 August gi 7Septembrie) cere pregitire serioas’, edu- cafle sinatoasa gi solidi, muncé priceputt gi neintrerupti, solidaritaie ne- stirbita, ordine neturburata gi disciplind de fier. Cu superfictalitatigi glume nu se poate infaptui nimic temeinic gi durabil... Dreptatea lui Dumnezeu gi dreptatea istoriei se vor infaptul, de bund sami, la ceasul sorocit, dar numai cu munca gi cu jertiele noastre ale tuturor. ‘coala romaneasca trebuie si intretie permanent in sufletele tinere icoana ‘intunecaté a nedreptitilor ce ni s‘au facut gi si netezeascl drumu- rile care duc la reallziirile luminoase de mane, Imaginea tuturor Rom4nilor in hatarele firegti ale neamului_trebule s4 fle Icoana la care si ne fnchinim dela pruncie pana la inffiptuire, din rnd in rand de romant..APOSTOLUL 25 (Crucea,Brosteni,Madei,Borca, Farcaga, au facut parte, pana la 1926, din Jud. Suceava, azi Baia),') Petre Sélageanu-Schit (Rapciune), Gheorghe Leonescu-Hangu, Gheorghe Cadere-Buhalnifa, I. Miro- nescu-Tazlau,*) Al. Baciu, fost revizor scolar sub Haret si C. Ciuperci (mort in razboiul de intregire) Mastactin, Preot Ceausu-Befesti-Soci-Candesti, Preot N. Bicleanu-Boistea-Petri- cani, Gh. Brasovanu-Tibucani, V. Serpisanu-Balanesti, C. Darie- Dobreni, Gavrilescu (tatal d-lui N. Gavrilescu)—Filioara, Gh. Teo- fanescu-Basu-Gura Vaii, Chiriac Rosescu-Grumazesti, P. Grintes- cu-Petricani, P. Ciolan si D. Focsa-Pipirig, Gheorghe Constantiniu- Bistrita, N. Teofanescu si Teodor Ionescu-Gircina, Teodor Bala- nescu-Ocea, Vasile Goian-Raucesti, Preot Gh. Mironescu — Cut- Dumbrava Rogie, N. Stan-Hartop, Gh. Serban si Elena Florea- Mrejeriu-Romani, Gavrilescu- Crécduani, Constantin Adamoaie- Sarata-Bistrita, Pantelimon Hurjui-Bicaz, N. Lefter-Ghigoesti, Al. Moisei-Nemtigor, Mihai Varvara-Raucesti, Mihai Diaconu- Hlapesti—l. C. Bratianu, Hr. Ghifescu-Bistrita, N. Antistescu- Preotesti-Timigesti, Vasile Brasovanu-Cut-Dumbrava Rosie, 1) Invafatorii de pe valea Bistritei de sus, incepand cu N. Nanu, au fost nu numai harnici gi priceput invatatori ai_copiilor, dar au fost gi carturarl alesi si indrumatori neobositi ai Satelor, Cercul cultural infiintat de ei, in frunte cu M. Lupescu, inainte de 1833, arta preocupirile care le frémantau sufletal: perfectionarea lor proprie, ajutorarea coplilor saraci $i silitori, transformand, astfel, obligavitatea in realitate gi activitatea pentru tidicarea Satelor. D-l Artur Gorovei, intemeietorul renumitei reviste de folklor ,,Sezi- toarea‘, din Folticeni, afirma: Cand am infitntat revista ,,Sezdtoarea“ in 1892, m2mbri foadatori ai ei au fost invatatorii: Mihai Lupescu (Brogtent), N, Vasiliu (Borca), C. Pavilescu (Madei) gi T. Daniilescu (Farcasa); in cele 23 volume cate au apdrut, invatatorli ocupa primul loc. Lor, deci, Ii se cuvine acest prinos de recunostinta. (Cunostinti folositoare, Seria C,, No. 93 pag. 3, Bucuresti, Editura ,Cartea romaneasc"). Intre fruntagii invafatori folklorigti, care au scos volume cercetate gl apreciate de specialigti, din Neamt sunt: Mihat Lupescu (fost la Brogteni, apoi dela 1833 la Orfelinatul ,Ferdinand*, Zorleni-Tutova), D-I Ion Teodo- rescu-Brostent, din Cotragagi (de unde este sl P. Gheorgheasa gi Scriitoral acestor randuri), azi institutor pensionar in lasi, Simion Teodorescu-Kirilean', din Holda gi Neculat Mateescu, din Soci-Carligi, azi Stefan Cel Mare. De gi din Tatarugi, judetul Baia, nu putem trece cu vederea pe valorosul folklorist D-! Alexandru Vasiliu, invatator, care are doua volume de culegeri folklo- rice tiparite de Academia romand (Volumul IV si XXXVI din colectia: Din Vieata poporului roman“). Vezi ,Cunostinfi folositoare*, Seria C. No. 93, pag. 4—14, N. Stoleria, fost invafitor fruntag la Baia, atras de Cercal invafato- flor din Brosteni, gi-a inceput cariera aici, cu D-nil I. Teodorescu gi P. Gheorgheasa, cu S, Teodorescu-Kirileanu gi cu autorul acestui articol. ’) Familiile ‘Cadere gi Mironescu au avut copii distinsi: Dimitrie Cadere, profesor universitar, Victor Cadere, profesor universitar, azl amba- sador al Romaniei la Belgrad, Dr, N, Cadere, inspector general sanitar, azi Secretar general la Ministerul Sanatatii si: profesor universitar Dr. I, Miro- nescu, literat, Onoriu Mironescu, profesor, director de gcoalé normal gi Inspector gcolar, etc,26 APOSTOLUL M, Podoleanu-Aplicatie-Iasi (Ultimii zece, morfi in rasboiul de intr egire), etc. etc. Toti acestia si alfii, merituogi, pe cari istoricul ii va cer- ceta si descoperi, au propovdduit, de pe catedraé, viata lor intreaga, dragostea de tara si de Rege, unii murind cu arma in man& pe campul de lupta si toti, in slujba Tarii si a Regelui, si-au dat obstescul sfarsit. S& se tie seam, prin urmare, cé pe munca si pe jertfele inaintasilor cladim opera noastra de azi, cd far& acel trecut de eredin{a, de gandire, de patriotism, de vitejie si de sacrificii, n’ar fi posibile succesele cu care ne falim, iar Romania nu incepe dela noi... Ea continua si si dea Dumnezeu sa propa- geasc& in spiritul celor mai buni dintre strimosi. »Oamenii noui, inflorind in marea lumina a viefii, sa pleacdé cu reculegere spre pdmGntul unde dorm oamenli vechi, din tdaria cGrora au crescut ei, oamenii noui, ca florile noud din pulberea florilor vechi". Vasile Parvan : Memorial, pag. 164. ane Elemente stralucite ale corpului didactic primar din gene- ratia trecuté prin scoala excelenta si neuitaté a marelui Haret gi alte elemente merituoase, de mai tarziu, sunt incd in viata. Pregatirea lor in admirabile scoale normale, intre care scoala normalé ,Vasile Lupu“, din Iasi, este cea dintaiu, cunostintele dobandite prin munca proprie, activitatea desfdgurata si spiritul de datorie si de jertfa —in adevar apostolic, vor ilustra istoria gcoalelor primare din Neamt si chiar din fara. De aceia scoalele normale, in care au fost pregatifi si indrumati invafatorii si tnrauririle ce ele au exercitat asupra lor, vor face, de asemenea, obiectul unor cercetari amanuntite’), Una din scoalele acestea normale este si scoala normala de invafatoare de sub inteleapta, rodnica si indelungata direc- tie a d-nei Eufrosina Sdvescu, azi pensionara, Intr’o regiune plina de farmec gi de poezie, intr’o regiune de sdndtate si de frumoase si puternice tradifii culturale si artistice, de credinté, de vitejie si de romanism, scoala normala de fete dela Piatra-Neamt — al carei inceput il pune, ca direc- 1) ,Judejul Neamt, prin vrednicia oamenilor ce-1 populeaz’, a insem- nat in oldeauna un ceniru de larga culturs generala, ont pepinierd de oament carl sunt inscrisi pe rabojul celor alesi. O intresga plelada de invi- pion destoinici, cel mai mulfi produsul Scoalel normale ,,Vasile Lupu” din , erau gi sunt inc& elemente vrednice, cu deplina tragere de inima pen- tru ‘ndeplinirea menirii lor (Profesor J. Simionescu ,,Anuarul Scoalel nor- male de invatitoare, Piatra-N , Volum Comemorativ“, Piatra-N. 1910, pag. 17).APOSTOLUL 27 toar’, D-na Eugenia P. Popovici, azi distinsd profesoara si di- rectoara a liceului de fete din Piatra-N.—, a avut norocul de © directoaré care a transformat-o intr’un focar de invatdtura, de educatie si de arta, model. Sufletul ales, al directoarei se oglindeste in sufletul celor 15 serii de absolvente, care fac cinste gcoalei normale si animeaza puternic activitatea pentru ridicarea satelor. Am avut dese ocaziuni sé vid serbari date de scoala normala la sate — cu care a pastrat neintrerupt con- tact si deci intalniri ale directoarei cu fostele sale eleve si am ramas miscat de caracterul acestor legdturi, ca dintre mama gi fiicele sale iubite, care respira din intalnirile lor sarbato- resti. Buna gospodarie, ordinea, curdtenia si arta, care abureau din tot cuprinsul scoalei normale, dovedeau priceperea, munca gi devotamentul unei directoare model. Dar in afara de sufletul pus in activitatea lduntricd, d-na Directoara Eufrosina Savescu — ca si colegul sdu d-l Vasile Ghi- fescu, valorosul director al scoalei normale de baieti si apoi al Liceului ,Petru Rares“ —, a pus suflet in fiecare carimida, care a indlfat maretul local al scoalei, pus tot de d-sa in func- fiune, Cunosc bine aceste strédanii, mai ales c& am luat parte cu d-na Savescu si cu d-I Vasile Ghitescu la greutatile invinse gi la bucuriile rezultatelor dobandite. Repunerea fn functiune a scoalei, dupa desfiintarea ei, din fericire de scurta durata, a constituit un succes, care i se cuvenea frumoasei gi sdndtoasei localitéti, traditiei luminoase, localului cu jertfe cladit si pus in functiune gi directoarei, care si-a inchinat toate puterile trupesti si sufletesti acestui asezimant model de ridicare cul- turalé, morala si maferiala a satelor judetului nostru si ale {arii. Nu se poate uita bunavointa calda si parinteascd pe care D-1 Dr. C, Angelescu, fost mare st neuitat ministru al scoale- lor, a aratat-o, neintrerupt, scoalei normale de fete din Piatra Neamt si aprecierea, cu totul deosebita si bine meritaté, a vredniciei directoarei. D-1 Dr. Angelescu ramane, intr’un judet de numeroase si voevodale ctitorii, marele ctitor al acestui agezdmant, ca si al scoalei normale de bieti, al liceului de fete, 81 liceului de bdeti, céruia i-a adaugat etajul, cum si al celor peste 60 localuri de scoli primare, clddite in judet, Fiecare oper, ca sd se infaptuiascd si si trdiascd, are nevoie de un suflet vibrant si biruitor, de o voinfa neinfrénta, de o jertfa. Din tot cuprinsul scoalei normale de fete, din Piatra-Neamt, respira duhul directoarei model: D-na Eufrosina Savescu.28 APOSTOLUL Istoricul de mane al scoalei primare din Neam{, cercetand opera ei si a invafatorilor, va trébui, desigur, si se indrepte gi spre originea pregitirii, activitatii si sufletului invafatoarelor si acolo va gasi isvorul limpede siduios murmurator: sufletul de mama iubitoare si devotata al directoarei Eufrosina Savescu. 1) 4 Tunte, 1940, Piatra-Neamt. Leon Mrejeriu 1) Lucrarea de fat, cuprins’ — fri adausurile din t in ,Inlanjutrea Vremurilor*, a fost Teoeaeat elogios de ziarele: Waiversule Nr, 255, pag. 8, de Luni 16 Septembrie gi ,Curentul* Nr. 4530, pag. 2, de Sambita 21 Septembre, 1940.Copilor Veniti la sanul meu cu tofii, Copii cu fruntile senine, Veniti sa primeniti izvorul Niadejdii mele de mai bine! Voi sunteti roua diminetii Ce scanteie nestiutoare, C& poarta’n ea intreg argintul Curat al razelor de soare. Din glasul vostr’un dulce clopot, Ce mangaie-un amurg de sara. Invat& sufletul meu, bietul, Sa creada 'n flori si’n primavara Si parca inteleg mai bine Privighetoarea care canta... —Veniti, veniti! Mi-atatde draga Sburdalnicia voastri sfanta. Caci rasul vostru plin, navalnic, Ca unda raului de munte, Imi amuteste ’ndurerata Poveste-a firelor c&érunte. Val de bruma argintie Mi-a impodobit gradina, Firelor de lamaifa Li se usca raidacina, Peste crestet de dumbrava Norii suri tsi poarté plumbul, Cu podoaba sdrentuita Tremura pe camp porumbul, Si cum dela Miazanoapte Vine vantul fara mila, De pe varful surei noastre Smulge’n sbor cAte-o sindrila. De vifornita pagana Se ’ndoiesc nucii, batranii. —Plange-un pui de ciocarlie Sus pe cumpana fantanii. Il ascult si simt sub gene Cum o lacrima-mi invie : —Ni s’aseamana povestea, Pui golasi de ciocarlie. 1) Poezii, 1905. Octavian Goga ')Octavian Gega Imbracd-te in doliu sérmand Roménie Din mare paénd’n munte—cosifa carpatind, Cand curg a‘tale lacrimi in rauri de lumind Ca la apus de soare, in ceas de liturghie.. Céntadrile de preoti si fum de lumanari Duc svonuri de restrigte si planset de tropari; Bocesie toatd glia din micul Rdgsinari Pana in prag de tard din cele depdartari. Plang codrii tn furtund cénd urld-a lor desiguri Si apele mai toate tot duc cumplita jale, Cand Muresul o poartd pe cunoscuta cale Caci plang innebunite acum.., ,tustrele Criguri*... Ce masterd fu soarta ca fiul cel mai drag Cusuflet cald de inger... el, cel mai bun din noi, Sd-si sfarme lira dulce si drumul cel de-apoi Sd-l ia, ducdnd cu dansul al doinelor girag... Strdbat acum pioase gi trec din deal in deal Rastdlmaciri batrane gi stihuiri de pref, Tot ce avu... Paémdntul si Neamul, mai mareg¢ Din lungul sir de veacuri, in sfantul nostru-Ardeal... Incepe-acum privegfiul fantastic, legendar ; Vin umbre dupa umbre din cronici, psaltiri Dar nu-s—precum se vede—doar simple ndluciri Ci sunt fraénturi de suflet din chinul milenar.... Jatd-i cd vin ,Clacasii'... ce-ar da sd-l vada teafdr Cad in genunchi sa-l plangd pe trubadurul lor : El i-a’ndemnat la lupta ; el i-a vdzut cum mor, El le-a facut din coasdé tot arme care scapdr.... Si vin mereu ,Cldcasii* cu coasele pe umar Atatea generatii dospite in izvoade : Mofii de limba veche ce-au ingrozit noroade Si vin si mucenicii credinfii far’de numar .... Horia vine’n frunte si'n cete, cdpitanit Si Closca si Crisanul si Iancul dela Tebea, Roiesc din munji arcasgii, roieste toata plebea Sa se inchine-acuma in bocet de litanii.... Mareafé panorama de pdlcuri si ostroave Cu arme vechi siporturi cc si-au pierdat din rost Ele-araté brazda gi oamenii ce-au fost, Care-or fi vii deapururt in mucede hrisoave.Ogorul ; brazda scitd si ,campuri de mdtase“ Pémantul plin de roadd, pe care-am flamanzit Ardealul tau! O! barde , pe care l-ai iubit Caci vai! murisi vdzandu-i ,,atata jale in casa. Din furnicarul jalnic, din spuza de norod, Al satului ,,Apostol domol inainteaza Isi face larga cruce dar nu mai cuvanteazad De chinurile strdbune ce inimile rod. Batrén ca gi bucoavna ,,Sub pragul de sub grind&* Sdrmanul dascal vine o lacrimd sd verse, Pe moastele sfintite, pe vechi icoane sterse, Ce in sufletul mulfimii trecutul tl perindd, Taté mai vine o umbré care nimic nu spune Incearcé sd instrune un cdntec bdtranesc ; De focul ce-l sugrumd $i coardele-i_ plésnesc Da! El e: Laie Chiorul, ramas fara de strune. Ce sfantd este clipa cand ,,rugi la Preacurata” Inalfaé cdtre slavd ingenunchiafi Roméanii; Cénd vad topifi in umbré pe cei ce-au fost :_,batranii*; Langa ceaslov pe mama, plangand in barba tata.., Ei plang de atata vreme ; cantarea ta o poarté Norodul tdu, poete, duios din gura in gura Ca fi-o cdnta-o vesnic, poporul tau ifi jul Cat timp vom fi pe lume si limba n’o fi moartd... Ea-i doina plansé mistic, vrdjitul de caval, De raméneai cu plugul, de rémaneaila coasda, Duceai o viata bldndd gi dulce si framoasd Asa, ai fost: atletul... cruciat medieval. Tu te.ai bdafut eroic ; tu ai crezut incruce ; Din pasul unui neam, facuta-i catehism Si soarta ji-ai legat-o de intregul romanism: Vedeai Ierusalimul, pe culme cum strdluce. Nu candela aprindem, acum, ci tortd vie; Simbolic ca sd ard la crucea-ti de gigant ; Stii legémantul nostru si glasul lui vibrant : Ti-om intregi izbanda in sfanta Romanie...A, Biserica in lupta contra scrierilor imorale. Ne gisim in tlmpurile actuale intr’o lupt& aprigi, pe care o dau anumiti oament {nteresaf! tmpotriva Bisericil, prino serle de scrier!, care, degli la prima vedere s'ar prea c& sunt bune, totus! ele influenfeaz’ foarte mult ortodoxla noestri, prin aceea ci nu numail ci rupo serle de cregtini din trupul Bisericii, dar pun la indofalé gi pe cel bunf, pentru a intelege gi promova spiritul cel de viesti datitor al Mantultorului Isus Hristos. Exdstt, dup& cum gtim, cel mal de seam& for de conducere al bisericil ortodoxe romAnest!, anume: Sf. Sinod, care prin conlucrarea cu /€rarhiJ cel mai distingi, scot, aproba gi dau la fveali ceea ce este temeinic, frumos gi bun in scrisul si ltera- tura adevérat ortodox& sf rom4neasca. Pentru unitatea biserfcii noastre si a neamulal, Sf. Sinod, in gedinta din Martle 1937, a condamnat scrierile {morale sia ordonat ca s& se pastreze curats mba romaneascé si si lupte impotriva Mteraturll pornografice, dand ordin ca s& se cenzu- reze s\ cirtlle religloase, cici in ele se pot strecura {del sl cu- vinte vatimitoare, atuncl cand ele sunt scrise fara pricepere. Tot atuncl a fost condamnat& si editura Hertz, care nu facea altceve, decat scotea o serle de broguri, ce stricau gi destrimau sufletul cregtinilor adevaraf!. Nu trebue s4 mal accentuim, c&, pe langaé cartile porno- frafice, care au fost condamnate de forurile supertoare, gf gazetele isi au ofmportant& covarsltoare, deoarece ele is! ano sumedente de cititori —,,Citirea gazetelor este o neces{tate sufleteasc’, atat la intelectuali, cat sl la popor — Omul vrea s& fle la curent cu ceea ce se infampla gise vorbegte to far& si in lume, de aceea si cel din urmé {iran, dac& nualta data, barem duminica gi tn srbatorl vrea s& clteascé, orl si asculte pe altul citind din gazeta. Si pana cind un predicator dela amvon are intro comun& 30-50-100 ascult&tor!, gazetele auAPOSTOLUL 33 Poate la sate mal mulff cetffor! sf ascultator!, far la orage, de sute de orl mai multi" 4), Cu durere trebue {nsi s& mirturisim ci unele din tlarele dela noi nu-sf indeplinesc marea mifslune a lor. Flecare zlar este finantat de c&tre cel care are bani si-1 sus- tii. Gazetarul congtlinclos nu-s! p&teazi numele sf nu scrie ceea ce tl porunceste stipaoul, ce eventual ar fi cointeresat. De obicefu in far& la noi, zlarele sunt in mana capitaligtllor, care nu scriualtceva, decat despre sport, fapte sensaffonale, care nu ne aduc un prea mare folos nou& cregtinilor. De ldudat este actlunea zfarulul ,,Universul", care gl-a deschis porfile, dand blsericH locul stu cuvenit, pe una din paginile sale, unde ist agtern pe hdrtle talentul cel mai buni gazetar! ai bisericii noastre. Suntem ins’ mandri, noi preoffi, cici astizi avem Sazetele noastre de specialitate, cu care pute face faf& celor enunjate mal sus. De aceea tot! preotii care vid in cirtile, revistele gf zila- rele de ocazie pericolul, ar trebui, in legaiturA cu gefll ferar- hicl gl cu cregtinfl care-si infeleg mistunea lor gl adevirata participare la drepturile lor pimantegt{ 9! sufletes!!, eA injghe- beze o mare tovirisle, numaf in scopul publictrii de carf/, reviste gl zlare moralizatoare. Dar nu numai biserica poate lupta impotriva scrierllor pornografice si imorale! Aici vine @ rolul Statuluf, care poate lupta cu cele mai drasiice mijloace fmpotriva Hteraturii frivole. In celelalte {ari sunt leg!, care au Prevederi tn aceasti materle. aln Germania, fatelectualli gl-au dat mal demult seama, despre necesitatea une crester! morale a maselor populare ; cXel au inceput pe toatd linla o lupté hotaritoare, in contra Uteraturil frivole. Articole nenumirate vorbesc despre ruina inevitabilé a tineretulul si lovesc cu ce'e mal nemiloase arme fn autorif acestor fel de carti". Dar na numal in Germania s'a faceput aceasté lupté impotriva scrierilor imorale. win Italfa, s'a distins in lupta contra pornograflel, chiar m{inistrul Luzzatti. Spirit inalt 91 cu porniri {dealfste, el a rupt cu tradiftille tolerantei $1 a declarat rizboiu de moarte tmpotriva Pornografiel. Din porunca sa, s'au facut perchezitiuni la lbrz- rit din oragele mari ale Itallel s1 un num&r de 30 de persoane au fost date pe mAna justitlel, dia cauzi c& s’au ocupat cu comerful de publicatiun! pornografice. In maf putin de 3 luni, 1.N, Branziiu-Pastor gi Turma, pag. 529,34 APOSTOLUL polffla a sechestrat 32,000 de c&rfl postale, 6000 de fotografit gi 2200 de c&rti sf cirticele obscene”). $1 dac& celor ce le este tncredintaté apirarea moralitigli publice, din cauza ocupatillor mari, nu mai pot stivill raul, biserica ins’ neprecupefit trebue si-gl faci datorla. Dar au numai biserica sl statul pot contribul la distrugerea acestel Iiteraturl. Aicl trebue pusi in contribufle’ persoana, fadividul, care prin caracterul siu sh o refuze. Despre aceasta ne spune destul de frumos Paul Dubois ta ,L’éducation de sol méme*. Sa ne ferlm de a ne pune toat& fericirea in cirtl, care pot ff strimutate in flecare clip’, de mana altora, sau care pot ff luate de vantul cel maf ugor. Intr'o asemenea chestiune, eu n’am decAt o foarte slab& incredere in binefacerile civilizaflunii, atéta vreme cat ea nu ne aduce decat foloase materiale, o mai bund stare in ceea ce priveste locuinta 91 hrana, sau desfatarile spiritulaf oricét de vrednice ar fi ele. Fericlrea nu se cuprinde in ele. Fa zace in latura cea mal adAnc& a noastra insine, fn filnfa noastré intlma gi nu-si poate avea temelul el, dec&t tn tmplinirea cea mal intins& a n&zulofilor noastre ideale, in cultul adevérulul, fru- mosului si al binelui” 2). Dect, prin intrelta contributle a bisericif, statalui gl in- dividulu!, nol vom putea distruge literatura {moral4, lisind loc Mteraturli bune ca s& p&trunda in socfetate, intocmal ca razele binefac&toare ale soarelui, care, dup& timpul urit gl riu, este asteptat ca sA-s! arate caldura lul. Dar pentra a lupta impotriva I{teraturil imorale, ne trebue o Hteratur& morala. Aceast& Mteraturé trebue si o gislm depozitaté fn toate bi- bilotecile ficute de biseric& si stat, in acest sens. Biserica gl-a inteles foarte bine mistunea ef. ..Biblioteca Cregtinulal Ortodox* condus& de regretatul Grigore Comga, este cea maf vrednics, deoarece in toate aceste broguri, nu vel vedea decat o lupta sbuclumata, pe care a dus-o un om, pentru unttatea biserieii gi a neamulul stu. Combétand sectele religioase, el combate tot odat& sl comunismul, care tinde la distrugerea monarhtel, la distrugerea terltoriuluf nostru romAnesc, ne-mat-vorbind de biseric&, care ta concep{la comunismulul ocup& locul primor- dial de a fi distrusa. Citesc in ,Slova Ortodox&“, in care maril revoloflonart 1) Arh, I. Sculban: Lupta contra scrierilor imorale, pag. 129. 2) Paul Dubois ,L'éducation de sol meme" pag. 12-20.APOSTOLUL 35 af marxismalul 3! anume: Lenin era adventist Jar Trotzk{ baptist. Tati dect dovada deplin& pentru a caracterlza pe acest mare ferarh, care a rimas nemuritor. Sa maf r&scolim gf alte cirtl ale oamentlor blsericil. D-1 Profesor Constantin Tomescu, dela Facultatea de Teo- logle din Chisinau, ne traduce ou de mult ,InvAfatura cresting (on expunere apologetic" Dr. [oan Luca in ,Bolgevism gf Crestinism“ ne documenteaza, pe baze scripturistice, primejdia comuntsmulul. Pr. Dr. Valeriu Iorddchescu ne red& farsi foarte documentat, din toate punctele de vedere, lucrarea sa ,,Cresti- alsm gl Comunfsm“ Apot lucrarea Domnului Profesor I. Gh. Savio, »Iconoclssti s! Apostati", ne da inc& un tndemn gi on {mbold pentru cel tioer!, ci biserica a infeles intradevér mai mult ca orfcand si intrebuinteze cea mai bund Iiteraturd st si combat& réul din rdd&cinile lui. Intradevir c& traducerea fi- cuts de Sanctitatea Sa Patrlarhul Nicodim din Gh. Petrov nUn Pastor Modei“,este mai mult ca o chezisle a celor spuse mai fnainte. «Dar pentru a sluji vietll, spune Petrov, se cere munc, luptS, tacordarea minfil si a intmii gl o doza de vointa si de aces, orice carte a adevaratului scriitor artist trebue si fle un rezultat al propriflor sale ostenel{ gl lupte, al indlfaril duhovnicest! interne si trebue eA impinga ¢! pe alfil la lupta” 4). lata dec!, de ce biserica noastr& combate cu toatd vigilenta brogurile neserioase gi netrebnice. Fiecare dintre intelectuali si deschida portile inimil i impreun& cu cei buni si conlucreze la st&rpirea a tot ce esie rhu gi cel ce injeleg si puod mana pe literatura rea s& fie refuzati de a sta in mijlocul nostru. Aceasta este lupta pornita de biserict, pe care flecare bun cregtin, na numai c& este dator s'o ajute, dar s& se uneasc& {ack odatis a combate Ifteratura, ce na cadreaza cu soctetatea elvilizaté de astazi. B, Biserica si sectele religioase. Prin Iuarea drepturilor Evreilor, se d& cea mai mare doviturd sectelor religioase din tari dela nof- De ce oare acest lucru? Apof si nu ne fntrebim prea mult. Cacl doar de cine eunt {ntrefinute sectele si de cine au fost subventionate ? Tocmal de elementele diosolvante ale acestei féri gl anume: Evrell. 1) Gh. Petrov. Trad. de Nicodim ,Un pastor model” Pag. 9636 APOSTOLUL De ce? Din cauz& c& statul evresc confundandu-se cu sinagoga, lucrénd pe toate thramurile pentru desbinarea cregtinflor, ef au putut ca sd-{ find, prin sectele religloase, sub calca{ul lor, atat din punct de vedere economic sf maf ales din punct de vedere sufletesc. Cred c& este cunoscutd de tot! Romanii gi cregtini! actiunea intreprins’ de comunitatea evreeasc’, cick istorla ne arat& precis c& niclodat& practice Evreflor si talmu- dul lor nu {-au putut face mal buni fati de cregtini. Domaul nostru Isus Hristos a fost batut gi batjocorit de Evrel. Din ce cauzi? Aceasta pentrauc’ nu le conve- nea spre a-si ajunge scopurile lor. Mai tarziu, de ce erau schin- giulfl mil de cregtnl si omorifi? lat’ ce spune un om al bisericll din Rusla, care a trit timpurile tragice ale revolotlel comuniste. ,Despre ceea ce faceau Evreli cu crestinit in primele veacurt ale crestinismulul, istoricll nu pot s& serie fir& revolt& in suflet: In Chirena au fost omorit!, dup& Glbon, 220.000 de cregtin!, in Cipru 240.000 de cregtini; asemenea o mulfime imens& in Egipt. Iudeff tnvingStori mancau carnea nenorocifflor, le Hngeau sangele lor gi se incingeau cu matele lor. Iata cum apare poporul lu! Dumnezeu tn dreptatea nemi- tarnicd a {storlei”. Dup& cum au fost prigonifi in primele veacurl, tot asa de crunt au fost schingluifl sl in vremurile actuale, cicl pe nevai- zute ludnd tereoul de sub pictoarele bisericil, au c&utat sh desmembreze gi neamul nostru, care din fericire filnd foarte credinclos, nu l-au putat duce la rains, pe care o predicau in ascuas. Cautafl flecare cregtin si riscolitl pe tof! oamenii sec- telor, citifi-le numele lor si cred c& nfcl unul la sutd ou va fi rom&a curat. Cine sunt Dollinger gi Balzereit, decat jldanit botezat! ,,Milenigti® ?. Ce recomanda acesti oameni in aceast& secté, decat principiile lor murdare, indreptate tmpotriva unui popor atat de rabdator ? Ce recomanda adventismul decat forma deghizata a adventlsmulul reformist. Ce este oare serbarea sambetel, la acesti adventistl ? De ce au intrebuinteaz& icoa- nele in cultul lor? Cred ci e deajuns s& intram io sinagog& gi s& vedem influentele lor. Citift cu toata atenfla zfarele naflonaliste, tot odat& st documentele lor, st va veti convinge mai mult de cele ce spun. Si mai departe s& ne intrebim ce sunt Inochentistil, pe care ferarhul nostru vrednic Leu, Episcopul Husllor, ii descopere in desfrauri sl urgil si ce sunt scapeti{, din care socletatea gi ara nu mai poate reproduce urmeg{?APOSTOLUL 37 Dar tremurStor!i, care in colturile hrubel lor {es niste imbecill neputandu-s!, din practica asidud a tnchinactunii lor, si-gl mal fngrijeasch de hrana zilnict. Nu este oare opera erollor evref, care vreau si macine vitalltatea a tot ce este @regtin si totodath destinul acestul neam? Cred ci preofli aogtri au citlt cartea d-lnf C. Ouatu gf crestinil cel ce n'au eltit-o pand acum, s& o cerceteze gf si vad& adevarul, ck vor constata de acolo cine tntretin sectele. St maf departe. Patria, precum zice marele patriot Dela- vrancea, este pimantul plamadit cu sAngele sf intarit cu oasele fnaintagllor nogtri. Pentru ca s& fle o patrie trebue si ffe maf Antal religia strimosllor, sf. cumenicdturé a sufletelor, calda adoratle a acelora care au fost si numai sunt, decdt {arand Woase...... Strainf sunt de neamul nostru ¢1 de sufletul nostru toti acel care au adus sectele la noi ‘n tard. Indreptarul ceasurilor vietil noastre de pe pimant nu pot dec! si fle ef. Cacl ef fatru fatérle gr&fesc minctun!, iar noi trebue si urmim pe Mantul- torul care a zis: ,Eu sunt calea, adevarul gf vieata“. Inlsturand dec! pe Evrel din treburile statului, ceea ce actualmente se gl face, biserlca nu va mai avea o mare greu- tate de a starpi unele faze ale sectelor, care se vor mai men- flea, c&cl predicatorH lor, bineinteles platitl cu bani din plin, And le va inceta salarul, nu vor mai fl propagandislil inversu- aati de altadata. Gavril Vlad Seriptur: sfinte: Toata valea si se umple gi tot muntele si dealul si se micso- reze $i ciile strambe si se indrepte gi cele colfuroase si se faci netede. $i teata faptura va vedea mantuirea. Luca, IJ, 3.Cand visul meu igi gatue erefii, cordbii se desprind din trup subfiri. Se duc spre-un farm valah cu ndluciri, plutind prin vdntul verde al tristefii. Mor mdinele, trosnesc in piept troife, dar ca un svon de lungi suerdturi sub coasta mea tot vdjde pdduri ce svGrcolesc albasire rdsmerife. Mor ochii gi se sting si se scufundd, dar peste noaptea lor fard noroc te-aprinzi si cresti — vedenie de foc — tu, Tara mea, tu, sfanta mea osdndd... In ochi, in piept, in carne te voiu duce, cd'n trupul dsta sfasiat stindard, bdtuyi in cue sdngerd si ard Tofi Sfinfii Tarii pironifi pe cruce. Cela pe Nistru Isi maciné cetdfile ruina La apa unde-au strajuit hotare, Impiedicénd intunecimi barbare Din Résdrit s'acopere lumina. Prin cursul anilor de 'mpresurare, Hotin, Cetatea Alba si Tighina Nu au stiut in harjfe ce-i hodina, Sub stragnica zidirii cingdtoare. Azi au rdémas doar cobele'n cetate, Pe cand arcasgii blandei Basarabii Doinesc jelind pe scuturi férdmate. Nu de vrajmas, dar de-un destin sinistru S'au astrucat sub ziduri parcdlabii, Ducdnd pe veci mandria de pe Nistru. Gh. A. Cuza » Radu Gyr ') 1) Din ,Ciclul Neamului*. 2) Sonete, ,Cugetarea", 1940,Fosniri de gorun, Cantec ingeresc, Basme vechi ne spun Basme vechi ne cresc. Prins eu rédacini In valak pamént, Népadit de spini Peste veac, cuvant... Sol din alté vreme Vajnicé-injeleapta, Diamant, spre. steme Pentru fruntea dreapta. Peste munji si plai, Peste_vremuri domn Fat Frumosul Crai Trezeste-l din somn. Da-i palog de foe, Fulger de cuvént, S'‘aducé noroc In valah pamant. Si trezit din somn Cu palos incins, Fie iardsi Domn In valah cuprins. Samant Cuprins de tard, letopiseti, o fila Pe care-s scrigi in slove cu cerdac Darji voevozi ce’n scurgere de veac Nau cunoscut nici umilinfi nici sila. Cuprins de fard, tale adaéne din cartea Ce-i scrisa’n limbd-aleasad fara pref, Cuvéntu i spus in ploaie de sdgefi Care-a ‘nfruntat legendele si moartea. Cuprins de fard, glia si norodul De-avalma-s gand gi cimitire, Din larguri de senin pe'ntins de fire Si-aruncé ochii Stefan Voevodul. Caci numele lui sfant e pretutindeni : In zvoand de pdduri si'n plans de ape, In osul rascolit de plug gi sape Sin glas de clopot prevestind armindeni. Cuprins de fara, munca si alean Ce din trecut privirea nu-gi intoarnd, Un semn de cruce, plug infipt in farnd, Sunt temelii de suflet moldovean. Ion Vespremie GnocsoncocccaTscaaTE cM EAIO IOUT OOOOH 0Umila autcbicgrafie a lu Seoader J. Stefan (Urmare) Cu toate acestea vara, Mog Vasile muncea c&t 3 oament, facand sf boterescul si pragind s! gridina luf care era foarte mare. Prigea el singur tot, c&ci femefa Ini prasea un p&rat 4) dimineafa, apoi fugea. — “laca a dat musca, strechle femefa mea”, zicea el ra- zand cu am&r&clune sl ramanea singur pe ogor. Camesa pe el era neagrd cum il pam4ntul, cicl nevasta nici pomeneal& s& 1-o spele. De aceea il vedeam pe el cate odata c& venea in pir&u, la fazul in care ne scildam nol, se desbraca si sl-o spala. lar noi copfil if ajatam s'o stoarca, sucind-o ca pe-o funfe. Aga vieats mizerabila ajunsese feclorul tut Gavril Dosoftel cel vestit !. In cele din urmS, ne-mai-avand de ce se prinde, a intrat argat la grajdul velnitel*), unde avea grija si dea brahi*) la boli care erau pugl la ingragat, la grajd. Dar aici era un serviclu periculos, c&cl mul{i oameni muriser& scipfndu-se in brahdrie, care tntotdeauna era cloco- tuts. Dupa ce s'a angajat acolo, veni acas& beat in zina de 9 Septemvrie 1863 si se Iud la sfad& cu badica. lar b&dica, in sfada lor, fl striga tnfurlat: — wLla brehorntta 4) mal, la brehoraifa“! Asta -fnsemna s& cad& in vasul cu braha gl. s& moard acolo. Dupa aceasta s'a dus far la slujb&, acolo la velnif’ sl n’o mai venit acasé pan& c&nd tor bidica l-a adus. Dar tn ce hal! In ziua de Crdclun nof ne aflam la Costache Th. Gavril, unde era un prasnic. Matuga Ioana — sofla Iuf moy Vasile — era sl ea acolo. $i cfnd abla ne agezasem nol la mast, vine 1) Rastimp. 3 Fabrica de apirt. 3) Borhot. 4) Vasul in care se tinea borhotul, ,braha*.APOSTOLUL Ai Catrina — o copila a lui mos Vasile — si strigk sperfata : — M&mucil, hal degraba acas&, ca s'a fript tatuca. Not mai n‘am infeles ce-a spus copila, dar mituga Ioana @ priceput gf a fest repede. Dupa plecarea el, a venit bidica #{ plangand amarnic ne-a spus cA mos Vasile a cdzut in bre- horalta — aga cum if urase el — sl a'a fript aga de tare, c& trage ak moard. Dupa ce-am fegit dela praznic, ne-am dus sf no! de I-am vizut. L-am gasit pe cuptor, in dulige g! cu pictoarele ridicate pe p&retele hornulu!. Se valeta s{ tremura cumplit g! toat& ple il era cogcovits 9! spanzura pe el ca niste rufe sdren- tutte. Dela plept in jos cizuse toata plelea de pe dansul. Nu- mat la ciputele picloarelor, unde o fost incaltat cu obtele groase, fu se luase plelea. Dar la glesne era cogcogita de jur impre- jur ca o punga, de puteal biga palma pe sub piele. Numat dela {ate fn sus sf mainile pind la coate nu s'au dispotet. Incolo {1 se’ncrancena carnea cand il vedeal. lar sirmanul plangea st bocea strigand : ,,Dragil tatel copii, ce s'a alege de vol? Sica sa-1 maf stea durerile, s'o facut un club&r pilin de lut moale sl rece. $i bigdndu-se acolo, i-au mal stat durerile, aga cA acum putea s& vorbeasca gi astfel ne-a povestit cum a Olxut io brebornits. lath ce spunea: — ,M’am sculat asté dimineati de noapte, mai de.vreme de cAt tof{ tovarisii mef. Eram tare votos si 1-am sculat gs! pe oellalf!, dar ef au zis ci-1 prea de noapte. Atuncl i-am Jasat dormind, far eu am tras un gat de rachiu si m’am dus s& scot broha singur, ca si gitim treaba mai degrabé 91 s& facem man- @are maf devreme, cici astéz! era Craciuoul. Si ducdndu-ma la br&harle, m’am sc&pat acolo. La fipetele mele au alergat tovardgli met 91 m'au scos, dar era prea tarziu®. Dupa ce ne-a povestit, a venit parintele Aftanase de l-a epovedit gf I-a impartasit. Ziua de Craclun a petrecut-o in ehinar! grozave, dar in noaptea spre 26 Decemvrie a scapat de ele, cici l-a strans Dumnezeu. Si dupa ce l-au scildat st l-au agezat, au facut dou’ gheme mar! din pielea ce cAzuse de pe el gi le-au pus sub subsuorile iul, spre a se ingropa tmpreund cu el. Permutarea la tatal meu vitreg. M& niscusem in casa bunicilor mei si acolo am trait cele mal frumoase clipe din vieafa mea. Si dac'ar ff fost dup& mine, alol mort nu m‘ag fi desp&rtit de bunica. Dar bunica era slabi42 APOSTOLUL gf eu mic gf nu prea aveam mijloace s& trilm. De aceea, la un an gi jumatate dupA moartea mosului sl-a facut bunica planul si mi dea la mama mea, far in casi si aduck’ pe badica Gheorghe, care s'o ingrijeascd s1 pe ea. Cand mi-a spus si mie planul e!, am rémas ca de lemn si nu-mi venea s& cred. Dar cu cat se apropia ziua fixaté, imi ardea inima de nelinigte 91 de durere. Si cu cat m& simfeam mai nenorocit, cu at&ta chu- tam si flu mai sllitor ca s'o multumesc pe bunica. Cand ve- neam seare cu oile de pe nimag, aduceam cate-o sarcinuté de SSteje bune gi uscate, alese de mine cu mare griji, ca s'o mul- fumesc pe bunica, de care aveam si m& despart pentru totdeauna. Dar cu toate acestea a venit gi ultima searé tn care aveam si mai stau la mas& cu bunica gs! ultima noapte ce aveam sA mai dorm in casa aceasta, in care m‘am n&scut gf in care am trait cea mai frumoas4 parte a vietil mele. Bunica era gi ea sirmana cu inima ars& si era cu mine mai bund ca tntotdeauna. Vai! Cu ce ganduri negre gi turburl gi cu ce vise grozave a trecut noaptea aceasta! lar cand s‘au {vit zorile, o vid pe bunica apropiindu-se de mine cu mila gi sflala 91 ma trezegte. M’am sculat, m’am splat gi m’am inchinat, fér& si-mi dau seama, ca sl cum ag fi fost pe alti lume . Bunica im! didu o camega alb&, imi puse in tralstuti de-ale m&nciril — cicl eu mé duceam tot cu olle — gi-mi zise s& fac cruce sl si zic: »Doamne ajuti-mi". Cand mi-am luat trafstuta pe um&r gi batu’n mand, gata s& plec, cine-ar putea spune durerea mea? Eram cu totnl nal- mit. De s‘ar fl desficut p&mantul gi m'ar ff inghifit, n'ag fl simf{it nimic. Am s&rutat m4na bunicii, {inando-md din toate puterile s&4 nu scap plansul. Dar ea era tot mai slaba, cacl, cand m’‘a sdrutat pe frunte, {1 jucau ochil in lacrimi. Dup& ce am fegit insA pe drum, nu m'am mai putut stapAni gl am in- ceput a plange cu hohote. $1 aga plangand m'am opritla poarta mamei mele, ca si-1 fau acum gf olle ef. lar bunica — dupa plecarea mea— s‘o dus la nori-sa gi acolo sl-a dat pe faté tot focul dorerif sale, plangand ca un copil. Astfel, cu lacrim{ amare m’'am desp&r{it de bunica mea, care a fost tot ce-am jubit eu mai mult in lume gi am inceput vieata sub acoperigul tatalol meu vitreg, acela care tocmai la inceputul acestul an ma b&tuse talhdregte. Dar m‘am deprins indat& st cu vieata de alcl gi cu furla Tul cea grozavi!APOSTOLUL 43 Ma p&zeam numal s& fug din calea lui, atuncl cand il apuca farla, ciel dupa ce-1 trecea, nu m& mal batea niclodata orleAt de mare pozna ag fi facut. Aga c& n’am mai mancat aiclo bitafe dela el, cat a trait. Hot de papugoi. In tuna luf August 1865, nu mult dupA intémplarea cu fasul din paraul Oanel, cAnd au inceput s&% fle p&pugoli bunt de copt, ne-am dus intr'o dimineati in grédin& la D-tru Filip o4 furdm p&pugol. Eram eu cu Jon Gh. Cotfos gf Nastase a laf Vasile Th. Nastase, care era mai mic decat nol. Si intrand in firAdin’, tncepem a rupe p&pusoli de-a-randul, tofi de-olalta, pe'ntrecute. Dar tocmai cAnd eram noi mai in tolul culesulul, fese ca din pémAnt baba Filipoala, mama st&épanului grddinil, Parc’o wad gl-acum! Era cu furca'n brau, lar gtergarul peste cap, fara ai fle tonodat sub barb&. Si cand ne-a vAzut pe tofl trei, cogco- flemite culegitor! neinvoif/, nu s’a dumerlt cum si inceapai vorba, ci a stat pe loc, oprindu-se din tors. Si se ulta tintila nol gf nol la ea, faré s& spunem noiciuoul aoimic. Apoi, dupa @Ateva clipe, rupe baba t&cerea ce ne cuprinsese pe tofi sf tlce catre nol: — ,Dar ce facet! vol alcea, mai? Nol, zép&cifi cu totul gi ‘nlemnifl de spalmd, n'am zis ni- mle, cl stdteam nemlgcafl, ca de platra. $! de-odat&’ vedem pe baba c&-si pune mana in cap, si-si flo& glergarul s& nu sboare, gl-odati se arunc& ca o vijelle peste gard si fuga dupa nol, {ipand cat o tinea gura: — lit-u-u! m&mucufa care m'a facut pe mine, d'apol cum ee chiamaé asta? Nol, atuncl, am impAnzit gradina ca lepuriy to tullm la fugé spre fundul gridinii. $i ajungand la gard, fu mai cautam ci-i cu spini si nol suntem desculff, cl diotr’o @runcituré am fost in drum. Dar Nistase al luli Vasile Th. Néstase fiind mal mic, a rimas mai in urm& gi cat pe ce sA-1 peind& baba. Dar incepand 4 plang& sl si flpe J-a cunoscut. baba al cul este gf I-a ingaduit sé alba timp s& fugé, cacl mama lui Nastas&’ era nepoat& de-a babel. Apol, dupa ce-a si- it pl el cum a putut, se urck gf baba pe gard sf maf tipa o- data c&t ce putu: Iift-u-u-u! Talbarii! Iar nol, speriatl ca dup& @lae gtie ce catastrofé, am ajuns la of plini de sudori reci gf alel nu puteam si griim unul cu altul. La vreo zece zile dupa acessté inlamplare, intr’o duminicé la amiazd, stéteam jos, cu44 APOSTOLUL mai mulff bafeff, ta polana Slatin{f, drept in c&rare. ${ cum stam nol acolo gs! ne jucam, numai ce vedem pe bab& c& vine c'un t&bifet 1) ia spate, dinspre Cractoanl. Si cAnd ajunge'n dreptul nostru, odat& tranteste tibaleful jos de fese colb din el — c& avea cenug&i dela velnité dela Cracioani. Eu si cu Ion Gh Cotfos cand vedem asta, ne sf sculim sf la fuga, bifete. Dar baba, zamblad cu bunitate, striga: — ,Fugif, ha? Nu fugit! degeaba, c& nu va fac nfmfc. Dar am stat aicea ca si vA spun s& va pizitide Dumitrumen, c'acela-l mare hofomam. Si de-tl cidea'n mana lui, vi face aeoamenti. Apoi baba incepu s& povesteascé cu mult haz la ceflaltt bilefi, cum ne-a prins farand papugol si cum putea s&-I prind& pe Nastase al lui Vasile Th. Nastase, dar I-a l&sat, caci I-a cu- Noscut cd-1 a Saftel (a nepoatel sale adic&). Si aga, biata baba s'a dus dela noi cu sufletu ‘mpdcat, ci ne-a ingifintat de pri- mejdie. Dop& sfatul ef ne-am piazit nol cat am putut de D-tru Fi- lip, dar pe Cotfos tot l-a gabuit odata la stramtoare s{ 1-a dat © chelfaneald cum nfcf nu { s’ar fi cazut. Ciomagul lui Neculai a Ghiboaei. In toamna anului 1865 eram cu olle la Pogor. Si tarla noastra era al&turi cu a lul Dumltru a Ghiboael, care avea acolo, cu vitele, un balet, Neculai, cu vre-o doi ani mail mare decat mine. Si tntr’o seari, cum ne jacam cu lon a nostra gt cu Neculal a Ghibosel, tl pune pf&catul ve Neculal a Ghiboael gl-mi clocarteste cu cufitul tot baful meu. Tabarim atunci pe el — eu sl cu frate-meu Ion — il in- h&tam sdravin de par si incepem a-l téral pe coasté la vale, ca pe-un butuc. Dupaé ce l-am tarit nol o bucat& bund, l-am l&sat acolo st fuga la coliba noastri, cd era noapte. lar a doua zi, venind numai eu cu ofle, m& fatélnesc cu Necalai cel scdr- mA&nat aga de urit aseara. El era tot manios gl acum. Si cum era cam buzat din na- tur, acum era si mai buzat si sta posomorit, rezemat intr’un clomag noduros. lar eu s& nu-l las in pace? Nu. Ci filndc& aseard festsem invingitor, eram mandru oarecum gi-l tot luam io ras. Ba ci are mai putin par in cap, ba ca parul nu-i sta bine pe cap sf desear& va trebui si-l pieptinim far... st tot aga inainte. lar el tace sl rabd& el cét rabda; dar toate au o margine. Si cand 1) Sac mic.APOSTOLUL 45 ® ajuns gf Neculaf a Ghiboael la aceasta margine, apucé odat& clomagul zdravan, cu amandou& mainile, gf cand mi-a dat una beste mAna stangs, mai jos de umir, m‘a sicat la inima si am varut stele verzi inaintea ochilor. Am strigat eu pe Ion sa-l eafatm oof far, ca asears, dar degeaba. C&cl pan& ce-a venit lon, Neculal a Ghibosel fesise cu ofle pe dumbrava. lar clo- magul pe care mi{-l diduse, a rimas bun dat pana‘n ziua de azi. O tranteala pentru coliva. Ia Samb&ta mosilor de farn’, in 1861, am fost la biserica (mpreund cu alfl copii, cicl atunci era chita noastr’, a copii- lor, cicl eran colivi multe. Dupa slujba preofil au prohodit un eopll al lui Toader Dumitrag, far cAnd au fesit afar& s&-1 in- @roape, am fegit sf eu st vad cum il ftogroap’. In timpul a- evela, in bisericdé s'au luat colfvile sf s'au mAncat. lar eu, va- ahnd ck m’am scépat de coliv’, tocmai astizi cand sunt ata- (ea, Imi era foarte scirb& sf m& gandeam: ,Cum s& m& duc ew acash fri a gusta macar collva?" Si mé ultam gales la oameoll care feglau din biseric& cu strichinile goale. Dar mat pe urm& fmf vine {nima la loc, c&cl vid pe megiesul nostru — Gh lon Stefan — cu gran multisor in strachiné. Atuncl, bu- ourla mea, Si-mi zic in gand: ,lac& sf norocul meu“, Si ma @ tntind s% fan putin grau. Dar indaté m& pomenese cu mana prinsa ca ‘ntr‘nn cleste de fler. S1 dup ce-m{ scuturé mana, ca {napot graul pe care-l luasem, imi face o repezitur& én, de am cAzut cu capul de pfatra dinalntea bisericli aya de tare, facat am ametit, far ciclula mi-a s&rlt cat colo din cap. $i cum eu eram din natur& foarte rusinos, acum, cand tn'am vazut aruncat cu atata brutalitate, credeam c& va cidea verul pe mine, att imi era de rusine. Am fegit indat& din ograda bleericli si am pornit spre casi, plangand de durerea ce-o sim- am la cap. Si vreo siptimand am fost trist gi rusinat de a- ¢east& brutalitate ce-o suferisem, chiar dela meglesul gf ruda noastra. De acees, ev, in toatd vieata mea, am avut mili de fof! coplil, chiar si de acela care navalesc cu obrazalcie la prazoice si la colive, cicl m& gandesc cA trebue si le He loame, de aceea se ingrim&desc aga. Lasi si poata lua gf ef eva, ck doar de aceea facem colivi 1 praznice, si m&nance @ coptil, nu nomei oamenil mari. Ba chiar copill mat intal, c& ef ou cunosc hotarul rabdarii, ca oamenii mari. O raza de lumina in noaptea ignorantei, Imi amintesc c& en tncepntul anulul 1962, a inceput a se46 APOSTOLUL vedea o oarecare schimbare in bine, tn vieate satelor. De unde pan& acum bani pentru dari fi tncasa vornieul — adicd pri- maral — f&r& a da niclo chitanfé — ef socotind dup& r&bug, acum, cu inceputul acestul an, acest! bant a inceput a fi face- safi de un functlonar anumit: num{t pfsor. Acesta — lucru ne-mai-pomenit — dadea chitanfe pentru banii tncasafi. Si ta aceste chitanfe — pe langi suma platits, puteaf citl, pe partea cealalt’ urmi&toarele lucruri de necrezut: ,Implinitorii, sau a- gentil de urmirire, sunt datorl a se purta cu blandefe c&tre contribuabili, ca s& nu dea prilej de protestafil, cicl vor fl ju- decaf! dupa lege. Contribuabilii sunt rugaf{ a-gi adresa ricli- marile lor c&tri autoritafile dela care sunt frimfy! acel impli- aitor!, c& la caz de-1 vor maltrata, vor sufer! asprimea legil penale”, Aceste lucrurl, ne-mai-vazute 1 ne-mal-pomentte pan& a- tunel, erau ca o razi de clvilizajle in noaptea barbariel de pan& atuncl. Totug!, funcflonarff se numeau ca gl pao’ atuncl: voraic in loc de primar, pagaici in loc de consiliert comunall gs va- téman in loc de vatajel. Ba ce era mai r&u, vornicul ales la tnceputal annlul 1862 — anume lou Gh. Ionita — deg! bun gospodar, era un pros- tan gi jumatate, fard glint’ de carte si gangav la vorb&, tncat nicl decum n‘ar fi meritat sa fle onorat cu slvjba de vornic. A fost ins& ales, pentrucA oamenil credeau ca va fi cel mai bun vornic ce-a fost vreodat& in Ghindaoanl, fifndca mu- tra lui nu insufla teama nim&nul. Dar cine a citit biblia, s4-gi aminteascd de Saul, impiratul, care, dupace a fost ua inapolat, Insefla teroare poporulul. Asa si vornicul nostru. Cum se vazu ales vornic, deveni grozav. Se intovaragi cu cei ma! ambitiog! fruntag! gi incepu a bate in dreapta si'n stanga. Pentru cea mai micA greseal&, orlcine era dus ia sat, batut talhareste g! pus la butuc, care floea locul arestulul. Se vorbea pretutindent cA noul domaltor — Alexandra Toan Cuza, iubeste pe f&rani 9{ va fice si dispard bataile si schinglarile. Inss, fati cu noul nostru vornic, toate cele auztte p&reau poves de adormit copiii. Dar cu inceputul anulul 1863, se alese alt vornic: Th. Moga, care era bun gf na bitea pe nimenf, ci cinta pe alte cdi si indrepte gregelile. $i agi, acesta, ca un inainte mergitor, a pregatit poporul peatru o- pera cea mare din anul desrobirii — 1864. Anvl 1864 a fost ultimul an de robie pe moglile bofe-APOSTOLUL 47 reyt!, clicl in acest an s'’a proclamat improprietirirea tarani- lor. Tot acum s’au format comunile. Dup& cum la 1859 se u- alee Moldova cu Muntenfa gi se formase Romania, tot aga ¢f acum, se uneau mai multe sate si se forma o comund. Astfel, salul nostra — Ghindéoant — se uni cu Grumd&zestif, care de- vent regedinta de comuns. Primar a fost ales Ion Cuibar din Grumizegt, far ca ajutor tot Th. Moga din Ghindéoani. Pe (ang ajutor s‘au maf ales din Ghinddoant gf trel consilieri: David, Constantin Timofte gi D-tru Th. Ionita. Din acestor schimbiri, era o flerbere de nedescris intre ose ment, Unde se intalneau doi, trel oameni, nu vorbeau altceva deoat de domnitorul Cuza, pe care-| numeau méntuttor al fi- tantlor. Toate acestea se intamplau cAtre toamna anulul 1864. lar to prim&vara anului 1865, satul semana cu o cAmple ce @@ trezepte dupd o mare {nundafle. Dar ceea ce pentru oameni era cu adevirat sensational, ora faptal cé no mai auzeau pe sbiril boleresti strigand 9f (rlme{andu-i la lucrarea moslel boleresti. Aga de necrezute e- fau eceste lucruri, incdt erau multi oameni, care nu credeau ow nicl uo pret ck aceasta Iibertate va fl definitiva. lar unif lof nu volau si primeascd pimdntul, temandu-se ca aceasta @4 nu fie decat o incercare, dup& care sf mal grozav s& se fntoarck robla. Dar toate acestea nuersu un vis, cum Ii se prea ble- {llor oament, cl era adevarul adevirat; c&ci in primAvara a- nuluf 1865 a venit un inginer — Leon il chema — 1 a par- @elat mogla, far o comiste de s3tenl a impirfit loturile pe nu- me de om, cat se cavenea fiecirula. Si pentrucd mogla era mica gl nu ajongea sé se dea dupa lege — adic& p&lmagll: 2 (alot jumatate, cei cn 2 bol patru falct si cel cu 4 bol 5 falet Wt jamat. su dat oamenfi o declaratie c& se mulfumesc ew cAt va ajonge. Si asifel s'au impropriet&rit palmasii cu o (alee yl 79 prajint — adicd 2 falct fara o prajina — cel eu dot bot, cu 3 falct gt 15 prajini, iar cei cu patru bol, ca 4 falel St prajini. Der admfnistratorul Wolf, nefiind mulfumit cn mi&sur&- foarea inginerulut Leon, a cerut a doua mésurdtoare. Si a ve- alt acum un alt {nginer — Bobeschi — care a mai juat 18 falol din pam&ntal pe care-l daduse inginerrl! Leon la sitent. Wau tocercat et sitenfi s& le scoats, punandu-si un avocat gt oheltand mulfi bant, dar degeaba, caci n'au folosit nimic, cl s’a adeverit proverbul: ,Ce-a apucat a ménca Inpu, ti bun mancat". (Va urma) Mihai DavidNoapte adénca, Linigtitd, cu cer limpede-albastru, Catre care se inalja glas armonios de clopot Impletit eu-al toacei ropot. Din chilia lui de sténca Neofit —Batrén sihastru, Uscdfiv si prea smerit, Imbracat in lungi vesminte, pasind rar— Se indreopta spre altar Sa citeasca din cdrfi sfinte, Cu glas dulce si cucernic, Rugéaciuni evlavioase Catre cel Atotputernic: Sé ne-cbatd depe drumuri pdcdtoase Si spinoase. Stutagi Amurg Incéntétor de vara arzdtoare. S‘ascund in dos de munte razele de soare. Se scurg In josui apei plute mari de brad Conduse de romani cu fefe supte —de lupte Cu Bistrifa pégand—plutasi vanjosi, Curagiosi, Stdpani pe carme cand trec prin aprig vad, Cand moartea ii pandeste ucigas din fiecare colt de stancd... ...Sarman plutag ! Te sbafi, te sfarmi, te incovoi, te lupfi cu apa furioasd si adanca Pentru ciocoi, a Sd imbogatesti strdinul fara margini de hapsan De ce?.. Pentru ca te-ai ndscut roman! D. A. BurlacuVIEATA SCOLARA Seagedia bresleler remanesl:, Lutul si lemnul au marcat in trecut epoci de civilizatie yl de trdire autohtond. In tiparele stravechi rezida izvoarele de afndire si de simtire ale unui popor care-si oglindeste chipul pand Ja ultima generatie. Aceasta traire in conformitate cu gus- tul mostenit formeaza stilul viefii romanesti cu particularita— {lle-i caracteristice in desemnul geometric integrat, a croma- (vel ambiante si a formelor ce corespund aceluiasi gust, pe eure nici vremurile si nici influentele straine nu I-au putut u- clde, mai ales in lumea satelor noastre. Astfel, specificul unei vieti de patru ori milenare va trebui s& fie urmarit in tot «eea ce poartd semnele triirii veridice si pecetea autenticitatii. Daca am avea putinfa si inftisim in timp si spatiu fresca breslelor, mestesugurilor si ocupatiilor oricat de rudimentare ar Ml fost, incepand numai din acele stravechi zone unitare de ci- vilizatie traco-getice si pan& azi, poate cd am pricepe cu ade- virat concluzia realitatilor actuale si am infelege altfel pe oa- menii pamantului acestuia, care, in simplitatea lor si in felul de a concepe vieata materiala, si spirituala au reusit sa birue toate furtunile vremurilor, nu prin lupte violente ci prin afir- marea lor darza, ori chiar printr’o pasiva conservare in spiri- tul proverbului: apa trece, pietrele raman, Poporul bistinas al acestor meleaguri n’a avut rdgazul necesar progresului tehnic si nici n’a deslantuit puteri uriase pentru a infrunta furtunile prea vrajmase ; de aceea am crutat In trecut forfele latente asigurand o vieata durabila: si cand clipele au fost de glorie si cand zilele cele mai numeroase au fost de umilire. Nu ne-a imbatat nici gloria si nu ne-au sfar- ylt nici umilirile. In atelierele fara pareti, si pe santierele des- chlse ale campurilor, s’a desfasurat munca plind de rabdare, iar dupa risipiri dusmane, nevoia a fost mama tuturor invadfatu. tilor, Numai aga ne-am dus vacul ,in coadele miarilor si in coarnele caprelor*, cum spune si povestea. aoe * In privinfa originii breslelor sunt mai multe pareri. Unit sustin vechimea daco-romana, alfii socot breslele ca o aparitie50 APOSTOLUL tarzie autohtond, odati cu intemeierea oraselor, incep4nd din sec. XV; alfii, finandu-se strict de documentele scrise, care s’au putut gasi, socot ca breslele au la noi, origine strdina : germana, slava, bizantina. Cum noi suntem lipsiti de studii complete adunate in tratate masive, ca si de enciclopedii serioase, care sa oglin- deasca in fntregime aspectele variate ale vietii romAnegti in domeniul istoric, linguistic, literar, stiintific artistic, etc. sun- tem nevoifi s& inclinim dup& parerile unora sau ale altora din carturarii nostri si sé ne uimim de studiul mai voluminos al unuia sau de multele volume ale altuia. Dar aceste studii si tratate nu ne dau un material complet si impresionant, din lipsa unui sistem de lucru desfasurat metodic intr’o comunitate de carturari. Fiecare lucreaza izolat, fiecare o ia mereu dela inceput, fiecare contesta parerile si concluziile altuia, asa c& foarte multe documente ram4n: sau necercetate serios in ar- hivele noastre si in acelea strdine, sau zac uitate fn brogura vreunui umil carturar de provincie. Istoria breslelor romanesti ni se pare deosebit de impor- tanta pentru cunoasterea organizatiei noastre sociale in trecut. Numeroase studii in aceasta privinfé nu sunt decat contributii pretioase la deslusirea unui mare gi bogat trecut de vieafa di- namica, prabusité in cele din urma prin vitregia vremurilor. si nelegiurea p&turii conducdtoare suprapuse. Descoperirile arheo- logice marturisesc despre epoci ale ceramicei, lemnului si osu- lui, ale bronzului gi ale fierului. In toate aceste epoci, meste- sugurile prezinté organizare si chiar specializdri in materie, precum gi o bogatie de unelte pentru diferitele meserii, ca: olari, lemnari, pielari, curelari, fierari, ba si chirurgi, etc., mai in toate stafiunile noastre arheologice, formand bogate colectii getice ori geto-celtice, cum le numeste savantul roman Vasile Parvan (Getica, 491,700). Nici nu se putea ca un popor cu o atat de inaintata civilizatie, cum erau Dacii, pe pamantul ca- rora se incruciseau si alte civilizatii infloritoare, s4 nu aiba or- ganizafii trainice sociale, si statornice asociafii de meseriasi pentru cele mai simple, ca si pentru cele mai rafinate mes- tesuguri ale epocii lor. Aga se explic’ de ce Romanii au tre- buit sé tind seama de formele sociale ale autohtonilor, pentru noua legislatie care trebuia stabilité si fa domeniul muncii si al ocrotirii sociale. O stare de fapt se oficializa in spirit ro- man; alte functiuni romane se addugau celora bistinase. Ins- criptiile ne araté c4 existau in Dacia numeroase colegii careAPOSTOLUL SI aveau patron un zeu sau un geniu tutelar, cum erau: aurarii, fabri (mesteri), centonarii (lanari), dendrofori (plutasi), nautae (corabieri), negotiatores (negustori), utricularii (luntrasi pe bur- dufuri de piele), lecticarii (purtatori de litiere) *); centonarii (croitori) la care se adaugau gi colegiile celor veniti din dife- tite provincii *. Aceste colegii care au fost introduse mai tar- ziu in Dacia, sub Septimiu Sever *), nu aduceau ceva cu totul nou in fond, ci numai forma noua de legiferare romana si un sistem de desnafionalizare, cdci, dupé cum ne arataé marturiile arheologice, mestesugurile erau cunoscute in Dacia, in variatele lor aspecte. Desi nu se poate vorbi din timpuri prea vechi despre or- ganizarea meseriilor dupa bresle, totusi membri ai aceleeasi fa- milii se specializau intr'un anumit mestesug: cojocirie, croito- Tie, lemnarie, etc, dup& cum atat de judicios observa C. Ed. Wachmann, in studiul stu ,Despre corporatiuni*, 4). Originea breslelor trebue cautatd, asadar, in familie, iar aceeasi familie nu putea lucra — confectiona — orice, caci a- tunci n’ar mai putea exista nicio uniformitate in imbracamin- tea unei regiuni; gi tot aga, la fel s’ar infatisa diforme toate obiectele, uneltele etc. Ori, gravurile de pe columna lui Traian, de pilda, si acelea de pe monumentul dela Adam Clisi ne pre- zinta un tip de cugma, de camasdi, tunica, incaltaminte etc. Este un fapt prea firesc care se mentine la orice popor, dar mai ales la roi il observam credincios pastrat pana azi in sa- tele noastre. Nu fiecare taran stie si-si confectioneze cusma sau chiar opincile; nu fiecare stie sd-si coase sumanul, bon- difa, cojocul etc.; ci sunt anume oameni de meserie, ori anume oameni de meserie, ori anume familii de cojocari, sumanari, ca gi lemnari, dogari, curelari, fierari etc.; — de unde gi ono- mastica adecvata. Acegstia, desi neorganizafi in bresle, fsi in- deplinesc mestegugul lor ca o anex& uneori pe langa ocupa- fille zilnice ale gospodariei. Daca nu in forme oficiale, dar in- tr’o stare defapta existentei lor, vieata mestesugurilor a existat din timpuri foarte vechi la noi, fara a se intrerupe mai ales la fara, ci s’a continuat in starea ei primitiva, cu toata vitre- gia vremurilor care au transplantat aceste megtesuguri spre centre urbane, pentru a se desnationaliza cu timpul. 1) Xenopol, I ed. Viddescu p. 174. 2) C. C. Giurescu I, ed. Ill p. 16). 3) V. Cristescu, Vieata economics a Daciei romane, Pitesti, 1929. 4) Bucuregti 1902. V: Eugen Pavlescu, Economia breslelelor, Bucu- regti, 1932. p. 2052 APOSTOLUL Parerea c& nu a existat o succesiune direct’ a breslelor, nici macar din epoca daco-romana, ,prin frdmdntarile a o mie de ani" *"), nu se poate admite decat pentru sistemul colegiilor sau pentru corporatiile ordsenesti de mai tarziu, care erau in functiune de schimbarile istoriei si ale societafii, ori de in- fluentele straine. Satul a ramas ins& pastratorul breslelor, chiar in forma lor neorganizata. P&rerea ca in Moldova sistemul breslelor era cunoscut dela Germani, iar in Muntenia dela Bizantini poate fi inter- pretaté numai in sensul influentelor, care dadeau un caracter mai organizat formelor existente. Aceasta nu duce insi la con- cluzia lipsei de continuitate a mestesugului romanesc. Numai desvoltare politica deosebité a provinciilor de mai tarziu a dus si la deosebiri in breslele ordgenesti ale provinciilor, La sate s’a pastrat insd o unitate caracteristicd a mestesugului, mult timp, pana ce influente sau infiltrafii stréine, ori chiar moda, au schimbat caracterul unor mestesuguri. Breslele indeplinesc dela inceput un rol spiritual. In for- mele lor nationale, la noi, ele nu se pot desp&rti de vieata crestind si de specificul ortodox al neamului. Cu timpul, bres- lele au intrat in functiune economica, administrativa, politica si sociala formand temelia de organizare a statului, Pornind din familie si din sat, ele a devenit cu timpul forfele de re- zistenté economica urbana. Rolul spiritual al breslelor — cum de altfel l-am vazut si la strémosii daco-romani — se deduce din existenta fratiilor, dup’ cum pomenesc molitfelnicele noas- tre vechi si hrisoavele domnesti *). Poezia noastré populara pomeneste si ea despre fratiile de cruce, cu caracter eroic gi nu-s cu totul independente de frafiile spirituale si economice ; dar fratiile de cruce se mai intalnesc si azi avand caracter de prietenie strans&, de infratire cu cel mai bun din camarazi. *), Rolul fratiilor era important gi prin faptul c& acestea a- parau ortodoxismul impotriva curentelor sau sectelor religioase, dar mai cu seama apdrau neamul impotriva strdinilor, cu deo- sebire a Evreilor si Armenilor. Aceste fratii ajutau biserica in primul rand, incat implineau concomitent serviciul lor spiri- tual si economic, asigurau o buna stare familiar si inlesneau desvoltarea industriei casnice, ¢). 1) + ug. Pavlescu op. & 12. BV Eug. Paviescu, op. 3) Ge Tocil: scu, tsteralalur! folkl. 1990, I. 2: ,Sus in campchit a) t. Pamfile ; Industria casnicd la Romani, Buc. 1910,APOSTOLUL 53 Breslele romAnesti au ajutat comertul cu vecinii si mai ales cu Sudul, incd din timpuri foarte vechi. De altfel aceasta inclinare economica spre Sud si spirituala spre Sud-Vest era cunoscnta si pentru Dacia. Relatiile comerciale gi spirituale cu Grecii si cu Italia au fost foarte intense pentru anumite epoci. 1), In Dacia erau bogatii renumite agricole ; tot aici se fa- bricau cele mai bune seceri de fier, cosoare de vie, coase, undite etc,; care, toate, se vindeau fn schimbul monedei, a fa. bricatelor diferite, arme, articole de consumatie, mai cu seama vinul si untdelemnul, sticla ornamentala, aparate chirurgicale. vase, podoabe, etc. *). Fabricatele Apusului din Italia nordic si lliria veneau spre platoul Transilvaniei pe drumurile care coborau pe Sava si Drava la vale, pe Dundrea mijlocie si de aici pe Mures, Cris, Somes, trecand prin inima Daciei si prin pasurile Carpatilor in Moldova pana peste Nistru si in nord pana in Podolia. *). Din rdsarit veneau Scitii, iar pe valea Dundarii fn sus: Grecii. In a doua varst&é a fierului, avem influenfa comertului elenistic din S. E, si celtic din V.In sud, Dacii mai exportau: cai, piei, ceara, miere, lana, blanuri, grau, sare, si sclavi si Grecii mai intai+) si Romanii mai pe urma, incepand din sec, II d. H., aveau tot interesul s& intrefind stranse legaturi cu bogata fari a Dacilor, cel mai important debuseu pentru industria greco-italicé °), ducand la organizarea economica si apoi la des- voltarea agricola si militara indigena.Pe de alta parte, argintul si aurul Daciei aduceau inflorirea comerciala si industriala a provin ciei. Aceasta stare infloritoare s’a desvoltat mai mult in orasele legate prin, vestitele drumuri geto-romane de mai tarziu, mai cu seamad in Transilvania, drumuri care duceau in rasarit pe valea Trotusului, iar pe aici fa sud prin locurile unde se afla azi Panciu, Focgani, Buzdu, Urziceni, Valea Mos- tistei, Dunare, adic’ spre campia munteani — marele drum pe care s’au scurs gi navalitorii barbari din N. E.°), Alte dru- muri, care porneau de pe valea marilor rauri transilvdnene : 1) V. Parvan : Getica, 472, 479, 530. 2) Getica, p. 503, 591, 608: 3) Ibid. p. 606, 4) V. Parvan: Pénétration héllénique et hellénistique dans la vallée du Danube (in ~- Bulletin de la Section historique de l'Académie Roumaine, 1923). 5) Getica, 607-620. 6) Getica, 17554 APOSTOLUL Tisa, Somes, Mureg gi Olt, tdiau trec&torile Carpatilor, ducand dintr’o vale in alta spre Siret, spre Nistru si spre Vistula +). *,* Industria casnicd, primitiva si conservatoare, avea carac- tere comune atat la orase cat si la sate. Cojocul de bland de oaie este haina nationala pe vreme de iarnd. Taranii geto-daci purtau o camaga peste pantaloni gsi erau incinsi cu o curea. In Picioare purtau opinci; poporul de jos umbla cu capul gol si plete lungi, dar pe vreme rea puneau gluga (gugiul). Femeile purtau camasd cu méaneci scurte si o fusta peste ea dela brau in jos, iar pe cap un testemel ce acoperea parul si se innoda la spate sub conciu. Cei mai ‘bogaf{i aveau si alte haine iar seni- orii si razboinicii purtau podoabe scumpe. *) Podoabele nu erau necunoscute nici faranilor daci, fara ca luxul s4 puna stapanire pe vieata satelor. Femeile gete erau de o vrednicie neintrecuti ; »ele fac toataé treaba gospodariei singure: macina graul in ras- nitele de mana — care se gisesc in orice asezare preistoricd si proto-istoricé; ele cara apa, ele tes panza de canepa din care fac hainele lor si ale barbatilor. Barbatii fac diferite im- pletituri, din lozie si papura, ori plase si navoade de prins peste ; ei construesc barcile scobite intr’un singur trunchiu de copac, carale, plugurile si toate lucrarile de lemn, sfarsind cu insesi casele, pentru a nu mai vorbi de arme ; precum gi de ha- muri, cojoace, sube, caciuli, opinci;*) pana si berea tracicé $j medul, care tine loc vinului, e fabricafie autohton’. Pentru toate aceste ocupafiuni nu se putea sd nu existe breslasi mai priceputi, iar faptul cA toate mestesugurile acestea de trebuintaé gsi de durata se indeplineau de localnici, dovedeste o vieata permanenté pe un pdmant mostenit de veacuri si nu o vieata nomada ca a tuturor neamurilor ce se scurgeau din rdsarit. Ca sd lucrezi canepa, de pilda, trebuie si ai timpul necesar in- samanfarii, culesului, topitului, a migdloasei operatii de lucru pana la fir si sd trdiesti intr’o intensa gi statornicd vieata rurala. La orase luase avant metalurgia si monetaria dacic’. Me- talurgia nu satisfécea numai nevoi interioare, ci se facea si export, mai cu seama dupa ce metalurgia dacic’ a inceput s& se desvolte cu contributia elementului celtic. Se extragea fier, 2) Getica, 694 2) Getten: 132, 169, 294, 431, 531, 523, 690-1; 435, 437, 550-555, 707- 3440, 442, 443, 449.450, 646, 659 ; 444, 445, 446 ; 535-7; 540-550, 557,. Bhat oet Gro, rhe '3) Getica, 135—136; 138; 658,APOSTOLUL 55 argint si aur pe o scara intinsi ') si se batea monedi dupa exemphuil grec si roman. Securile de aur serveau si acestea ca moneda *), incat pentru toat& epoca preromand in Dacia, cu deosebire in La Téne Il si Ill trebue s& conchidem c& au exis- tat bresle organizate, mai ales la orase, data fiind si multimea sculelor aflate in sapaturile arheologice : seceri, cosoare de vie, pluguri, securi, cufite, ferastraie, ciocane, brice, foarfeci, dalti, tesle, cazmale, undite, zabale, cleste, carlige, nicovale, baroase, sfredele, bare, instrumente de chirurgie, pile, coase, cuti, piep- teni, oglinzi, ace etc '). Asemenea unelte faurite de mesteri incercafi erau folosite de breslasi si pe aceste bresle se rezima Hina statului dac. Unii din acesti breslagise asezau si la sate, mai ales lemnari, teslarii, fierari, 5. a., unde géseau pe dogari, butnari, olari etc., care construiau vasele indigene din lut sau din lemn : borcane, cesti, ulcioare, ulcele, cani, castroane, tipsii, strdchinii, urne, cupe, chiupuri, caldaruse, cazane, pive, sau ras- nitele de piatra *), cofe, donife, ciubere, barbinee, putini, coveti, eupe, plosti, linguri, blide de lemn, galeti, scape, racle, ciubere, poloboace cu cercuri de rachita, alun sau carpen. O vieata na- tionala a unui popor, atat de bogata si de completa, cu tra- ditie si civilizatie proprie, nu putea fi nesocotité de Romani, Acestia, dimpotriva, au intarit si legiferat breslele, le-au inmulfit, le-au cizelat inglobandu-le in colegii si le-au dat toata stralu- cirea si importanfa lor economic, spirituala si traditionald mixté daco-romani. Caracteristice in aceasta privinté sunt: ajutorul mutual, ospefele gi cotizatiile. +) Incursul evului mediu, navalirile barbare au desorganizat sta- tul daco-roman, fara a pustii cu desivarsire fara, iar megstegugurile stramosesti s’au desorganizat si ele. Aceasta nu inseamna ca au fost parasite. Ideea unuihiatus se leag& de afirmatiile eronate ale acelora care sustin pardsirea Daciei ori exterminarea popo- rului de bastina. Cum poate sa-si inchipue cineva cd un popor a disparut in vagaunile muntilor ori in fundul paiméntului, sau a fugit in masa in lume, si dupa cateva sute de ani si apara in acelasi loc de unde pierise. Nici cel mai neserios aprod nu 1) Getica, 592-597 ; = eee wy 2) Getica, 404-405 3 0, 590; 3 6C6, 600-611 ; 618, 619-620. 621, €23; aie 6, 614, 50,005, 85 715-717. Ist. ‘Rom, ed. Il p. 1) Getica, 188, 140, 4, 406-410; 483-500, 527-530 ; 645, 686-7 ; 699-705. 3) Getice, 184; 188-194; 18. 3 412; 48-500 ; 646, 658-659, 687- 689; 1% 744. ') C. C. Giurescu, Ist. Rom. ed. Il, p. 160-161. «614 ; 615- . Glurescu56 APOSTOLUL mai poate sustine azi o astfel de utopie. Autohtonii n’au dis- parut gsi n’au fugit nicdiri. Un popor asezat, cu vieata lui se- dentara, cu ogoarele lui, pe care nu le-a rapit dela nimeni, n’are motiv sa fuga. In fata puhoaelor, poporul s‘a ad&postit pana trecea furtuna sdlbaticilor. Au fugit unii functionari, bogatagii sz s’au retras militari; dar taranii nu. Siistoria, in felul acesta se repeta de atunci si de altadaté pana astazi, mai groaznicd si mai sal- batica, iar faranii raman locului ca stancile peste care se sbat tot mai vijelios valurile. Taranii raman pe loc cu izvoarele si codrii, cu ogoarele, cu dobitoacele lor, caliti de acelasi soare si cdlduziti de aceleasi stele. Acesti farani au pdstrat fiinfa si unitatea unui neam, au creat natiunea si prin ei s’a faurit de atatea ori statul cu stapani si slujitori buni sau rai, cinstiti sau vicleni, dupd cum a fost voia lui Dumnezeu ca sa incerce a- cest popor. Cine ar putea crede ca in timpurile cele mai grele pentru noi, oamenii nu s’au imbracat, nu s’au hranit, nu si-au lucrat tocmai pentru aceasta ogoarele si nu gi-au construit locuintele ori uneltele necesare? Daca orasele se pustiau, sa- tele roiau de lume ; daca si acestea fumegau, altele reinviau in forme mai simple la inceput si mai impundtoare cu timpul. Prin urmare, vieata nu-si oprea cursul ei si in consecinfa, si mestesugurile se reluau ca 0 conditie indispensabila a existentei. Ba mai mult, tocmai in acest fel s’a intarit familia si senti- mentul de solidaritate ; atunci apareau frafiile de cruce gi cui- burile de apadrare si de rezistenté; atunci a svacnit ura im- potriva impilatorilor si s’au trezit sentimentele pentru unire si libertate. Incordarea aceasta a unor oameni scosi din ordinea lor fireascé a impresionat pe barbari, care au lasat liberé munca ogoarelor si n’aveau niciun interes si impiedice mestesugurile. Ba chiar barbarii se dedara la unele meserii. Gepizii erau mesteri in lucrarea fibulelor gi a paftalelor de aur impodobite cu pietre pretioase, iar Slavii, care-gi intemeiasera gi ei familia, cunosteau la fel multe megtesuguri, de aceea a gi fost posibila o convietuire mai indelungata cu ei. Breslele solidarizau si incuscreau familii; 0 vieat& sociala incepea s& se organizeze trainic pe tot cuprinsul vechii Dacii gi injghebari politice luau fiint&é tocmai cand Bulgarii se iveau la Dunare. Cand, mai tarziu, Ungurii se indreapta din Panonia spre Transilvania, acestia s’au lovit de rezistenta puternica a voievodatelor romanesti si apoi, totdeauna de protestul si ras- coalele milioanelor de farani romani. Rezistenfa, raiscoalele si razboaiele noastre au avut de atunci si pana azi caracter natio-APOSTOLUL 57 nal pentru apararea unui patrimoniu. Mestesugurile erau zestrea cea mai bogata din acest patrimoniu, c&ci pe langa indeplinirea unor conditii firesti si necesare ale vietii, ele mai aveau gi ca- racter spiritual si intocmeau, prin interdependenta lor, o comuni- tate sociala si o unitate de viea{i. Aceasta forma quasi-statala n’a mai putut fi nimicitéa. Insasi epoca medievala concepuse organizarea meseriilor si a negofului. Bréslele incep de acum s& se consolideze gi sd evolueze, iar ideile si formele noud structurale din Apus p&trundeau si la noi, unde se gaseau ele- mentele de baz& pentru organizarea celor mai felurite megste- suguri, Asa ca odaté cu noua randuiala a vietii noastre poli- tice, chiar primii domnitori au luat masuri si pentru buna gos- podarie economica, asigurand libertatile de negot dupa cum era obiceiul din vechim2. '). De remarcat e faptul c& dru- murile comerciale din sec. XIII si XIV indica si hotarele tarii. Astfel, drumul moldovenesc pornea dela Cernaufi si trecea, pe Siret, la Suceava, Hérlau, Iasi, Lapusna, Tighina si Cetatea Alba; dela Cernauti, in nord, drumul ducea spre Colomea, Haliciu, Lwow; iar dela Tighina sau dela Cetatea Alba, ducea spre Caffa. Drumul Tarii Romanesti tinea valea Siretului pana la porturile dundrene gsi spre Constantinopol ; pe de alta parte, acelasi drum ducea la Ramnicu Sarat ,unde se intalnea cu drumurile dinspre Transilvania cunoscute din vre- muri daco-romane. Alte drumuri laterale purtau numirile ca- rausiilor: drumul Hotinului, al Orheiului, al Galatilor. Aceste vestite drumuri comerciale au dus si la intemeierea oraselor moldovenesti in sec. XV, cu vestitele balciuri de desfacere ale méarfurilor breslasilor. Negustorii romani erau vestifi in acea vreme si Moldovenii isi aveau chiar o casi de negof si un mare depozit la Lwow, concurand pe strainii poloni sau nemti care incepuseré sa circule si ei cu marfurile in farile romane_ Privilegiile acordate in Transilvania Sasilor au dus la 0 aca- parare a comertului rom4nesc in mic, mai ales dupa organi- zarea acestora in asociafii. Nu trebue insd si confundim bres- Jele romanesti cu caracter permanent si traditional, cu aso- ciatiile de negustori sau meseriasi{straini, care erau vremelnice si pasagere. Breslele noastre sunt fratiile vechi, iar numirea de breasla e data tarziu de Slavi. Fratiile noastre romAnesti, care aveau la inceput caracter spiritual, au inceput s& aiba o tot mai accentuaté importanfé economicd naftionala si nimeni 1! C. C. Giurescu, Ist. Rom. 2d. If p. 411.8B APOSTOLUL de alia lege nu putea patrunde in ele. Si la Slavi se aflau asa zisele fratii de miere, cu hramul si ospetele lor, iar de prin secolul XV si XVI apar la Poloni fratiile de megtegugari, care au fost repede invadate acolo de Armeni si Evrei. Asa se ex- plica de ce Rutenii din ,Fratia Adormirea Maicii Domnului« din Lwow cereau, in 1609, regelui Sigismund III, sa li se dea voie ca sa plece in Moldova, deoarece sunt coplesifti de Ar- meni si Jidovi. 1). Fratiile moldovenesti au dus mult timp vieafa lor libera si linistita. De la un timp, fiind amenintate de straini si mai ales de Armeni gi Evrei, fritiile sau breslele, cum incepeau sé se numeasca cu termen slav, s’au pus sub ocrotirea bisericii si a domniei, oranduindu-si astfel in chip oficial existenta !or. Documentele aflate pomenesc la !570 de Frdfia zugravilor din Suceava. *). La 1591 ia fiinf& ,Frdtia bldnarilor si cojocarilor din Suceava. *). Sunt marcate in documente aceste bresle, fiindca rolul lor era nu numai economic ci si militant pentru ortodoxism impotriva propagandei puternice a catolicismului si altor curente religioase. Atat timp cat fratiile aveau carac- terul spiritual de cultivare a sentimentelor morale, sau caracter economic de organizare a muncii, ele nu erau trecute in documente, neavand decat un rol pasiv. Din secolul XVI insd, frafiile sunt mereu documentate; aceasta nu exclude si posi- bilitatea unui studiu traditional si istoric al fratiilor, a cdror ve- chime si continuitate este incontestabila, imainte de actele scrise- Episcopul Atanasie al Romanului pomeneste de breasla blanarilor, croitorilor, barbierilor, abagearilor si cojocarilor din Roman, care dateazi din 1641 si a careia randuialé a fost reinnoita la 1724. *), Randuiala aceasta a breslelor se facea dup’ chipu} mai vechiu al fratiilor, deoarece se p&streazi hramul, ospetele judecata si curdtenia sufleteascd cu blestem ,din veac*. Inainte de secolul XVI, fratiile nu vor fi primit oranduire oficiala,ci numai danii sau scutiri domnesti. Aceste danii si scutiri, chiar dacd nu pomenesc de frafii, ins4 ele nu se puteau da decat unei colectivitati de aceeasi meserie, cum e, de pilda> actul de danie al lui Petru Rares pentru mi; din targul Ia- silor. °), Spre sfarsitul sec. XVI, la 27 August, 1588, Petru Schiopul acord& Englezilor privilegiul de comert cu foarte multe 1) Eug. Pavlescu: Economia breslelor, Buc. 1232, 2) Eng. Pavlescu, op. c. p. 3 z 4) on ” op.