APOSTOLUL

REVISTA CADRELOR DIDACTICE

Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

SERIE NOU|, ANUL V, NR. 53

Octombrie 2003
3

TITLUL DE PROFESOR {I AXIOLOGIA SOCIET|}II

C

uv`ntul profesor a
intrat `n limba noastr\
prin filier\ francez\, el
provenind din limba
latin\ [i desemn`nd o
persoan\ cu studii
superioare, `n cadrul
c\rora a c\p\tat [i
[i-a `nsu[it o preg\tire
special\ `ntr-un anumit domeniu [tiin]ific [i
pred\ (cu m\iestrie) o
materie de `nv\]\m`nt corespunz\toare preg\tirii.
Gra]ie competen]ei [tiin]ifice [i
pedagogice a numero[i dasc\li,
grijii cu care mare parte dintre ei au
lucrat la dezvoltarea multilateral\ a
personalit\]ii
`nv\]\ceilor
`ncredin]a]i, titlul de profesor a
dep\[it ca semnifica]ie grani]a
numelui comun, ce define[te o
meserie sau o profesie oarecare [i
a dob`ndit sensul de om de valoare [tiin]ific\ [i uman\
deosebit\, personalitate care se
bucur\ de un plus important de
considera]ie din partea societ\]ii.
Auzim adesea de interven]iile
domnului profesor doctor Irinel
Popescu, de `nt`lnirea cu profesorul Silviu Brucan, de prezen]a
`ntr-o emisiune a profesorului Virgil
M\gureanu, de conceptul de
umanism al profesorului Dan
Voiculescu sau de contribu]ia unor
sportivi ca Emeric Ienei, numi]i [i ei
profesori.
Cred c\, dac\ Adrian N\stase
n-ar fi numit prim- ministru, mul]i
i-ar acorda titlul de profesor, adic\
om de valoare de net\g\duit.
Nu cred s\ existe `n ]ar\
[coal\ de grad mediu `n care
numele m\car al unui dasc\l s\ nu
fie `nso]it de structura mare profesor [i pomenit cu recuno[tin]\ de
serii numeroase de elevi [i p\rin]i.
Exist\ cazuri `n care `ntreaga familie- p\rin]i [i copii- venereaz\
acela[i dasc\l, pentru c\ to]i au
beneficiat de influen]a formativ\ `n

planul culturii generale [i al omeniei a aceluia[i cadru didactic.

C`t despre `nv\]\m`ntul superior, con[tiin]a profesional\ irepro[abil\ a multor slujitori ai Almei
mater, precum [i sus]inerea unor
examene ca doctoratul au determinat afirmarea a numero[i c\rturari pe care lumea i-a numit cu
respect mari profesori, adic\ posesori ai unei `nalte [tiin]e, savan]i.
Definirea unei personalit\]i cu
titlul de profesor face s\ se
`n]eleag\ c\ purt\torul acestui titlu
se manifest\ `ntotdeauna `n mod
`n]elept, cu modestie (modestia
este perla cea mai pre]ioas\ a caracterului), c\ este un model care
dispune de bogate resurse de omenie, de respect pentru semenii s\i [i
pentru discipolii de care se ocup\
cu migal\, tact, discre]ie [i r\bdare.
Sensul acesta face imposibil\ manifestarea egoismului, a micimii `n
manifest\ri, a rapacit\]ii, a minciunii
[i `n[el\toriei, a dispre]ului fa]\ de
al]ii [i desfide comportarea reprobabil\ `n [coal\, `n familie sau `n
societate.

~ntre carateristicile fundamentale ale omului- profesor, un loc

special `l ocup\ probitatea profesional\, onestitatea [i sim]ul
m\surii, `n spiritul c\rora `[i
formeaz\ discipolii, ca tr\s\turi de
importan]\ primordial\ `n rela]ia
individ- societate.
Cei care `[i mai amintesc
[coala (medie [i superioar\) dintre
cele dou\ r\zboaie, chiar [i din
perioada numit\ socialist\, pot
confirma existen]a unor dasc\li
care se ocupau `n mod special de
elevi sau studen]i dota]i,
`ndrum`ndu-i p`n\ la confirmarea
talentului [i capacit\]ilor acestora
din urm\.
Prin anii 50, `nv\]\torul
Dumitru Nistor a f\cut timp de trei
s\pt\m`ni drumul de la [coal\ la
poarta unei familii pentru a o determina s\ lase la [coal\ copilul care
abia terminase ciclul primar:
- Las\-l, bade, pe \sta s\
mearg\ la [coal\, c\ are cine-]i
p\zi vaca [i oile. Pe b\iatul \sta
las\-l s\ `nve]e carte. O s\ te
bucuri mai t`rziu.

La {coala Pedagogic\ de
~nv\]\tori, profesorul de muzic\
Vladimir Volo[in `i trata cu o aten]ie
aparte pe elevii dota]i [i,
`ntrez\rindu-le un viitor mai bun `n
muzic\, le sugera s\ se transfere
la o [coal\ de specialitate,
oferindu-se s\-i ajute. Profesorul
Cristali, director adjunct, se ruga (!)
de un elev care, `n anul III, se
decisese s\ p\r\seasc\ [coala
pentru c\ p\rin]ii refuzau s\
pl\teasc\ taxa de `ntre]inere.
- S\ nu pleci, m\i X, `]i promit
eu c\ vei avea burs\ din decembrie. E p\cat s\ renun]i la o profesie pentru care ai `n mod cert
voca]ie (elevul nu primise burs\
fiindc\ nu depusese actele necesare).
Vestitul profesor {tefan
B`rs\nescu, lucr`nd neobosit la
realizarea
profesional\
a
studen]ilor, din care s-au format
profesori ca Malanca sau Cozma
(actualul [ef al catedrei de psihologie a Universit\]ii ie[ene) `[i ]inea
cursul la acela[i nivel, indiferent de
num\rul de participan]i afla]i `n

E V E N I M E N T - F E S T I VA L U L D E T E A T R U

amfiteatru. ~ntr-un an, la cursul s\u

(facultativ) de Istoria pedagogiei,
num\rul studen]ilor participan]i
devenea tot mai mic de la o
s\pt\m`n\ la alta. ~ntr-una din zile
a venit `nso]it, ca de obicei, de
asistentul s\u [i a `nceput cum
avea
obiceiul:
Tovar\[i
studen]i..., dar v\z`nd c\ era doar
unul, a revenit: Rectific\m.
Tovar\[e student,... {i, timp de
dou\ ore, cu pauza normal\, [i-a
expus cursul pe care [i-l progra-

mase ca [i cum amfiteatrul ar fi

fost plin.
{i exemple de aceast\ calitate ar putea continua.
Mai cunoa[te cineva asemenea atitudini `n zilele noastre?
Dup\ doi ani de studen]ie la o
universitate particular\, ni[te foste
eleve au venit la mine cu
pl`ngerea:

Prof. Gheorghe BLAGA

(continuare `n pag. 6)

O lec]ie de
DEMNITATE

intotdeauna, `nt`lnirile fo[tilor absolven]i de liceu sau universitate au fost emo]ionante [i au prilejuit `mp\rt\[irea
unor experien]e umane diverse.
~nt`lnirea organizat\ s`mb\t\, 4 octombrie 2003, la
Casa Corpului Didactic, de absolven]ii {colilor Normale de
B\ie]i [i Fete, promo]ia 1953, a fost una cu totul special\.
M\rturisesc c\, particip`nd la aceast\ revedere a normali[tilor, am urmat `ndemnul pe care Victor Andrei, ilustru
profesor de geografie al {colii Normale de ~nv\]\tori Gh.
Asachi din Piatra-Neam] `n perioada interbelic\, `l adresa
`n noiembrie 1992 la `mplinirea a 80 de ani de la `nfiin]area
acestei [coli: Dac\ vre]i s\ ne cunoa[te]i, c\uta]i-ne! Citi]i
ce am l\sat noi scris [i lua]i ce a fost bun din noi! {i cum
nimic nu este `nt`mpl\tor, elevii clasei a X-a A de la Liceul Pedagogic
Gh. Asachi, invita]i s\ participe la revederea absolven]ilor de acum o
jum\tate de veac, cu doar c`teva zile `nainte au participat la
prezentarea, `n cadrul orei de dirigen]ie, a Monografiei {colilor
Normale din Piatra-Neam], 1912 - 2002 de c\tre domnul profesor Paul
Vasiliu, autorul acesteia. Cartea a st`rnit un interes nea[teptat de mare
`n r`ndul elevilor, care au descoperit `n paginile ei farmecul vie]ii de
licean la `nceputul secolului XX, chipurile unor dasc\li de alt\dat\, dar
[i ce `nseamn\ tradi]ia `nv\]\m`ntului pedagogic nem]ean.
~nt`lnirea fo[tilor absolven]i ai {colii Normale din Piatra-Neam],
promo]ia 1953 (anii IV A [i IV B b\ie]i [i anii IV A [i IV B fete) a avut o
mare `nc\rc\tur\ emo]ional\. Domnii profesori Paul Vasiliu (diriginte al
anului IV A fete) [i Neculai Buium (profesor de muzic\ instrumental\) au
strigat catalogul. Pentru cei care nu au r\spuns, fiind trecu]i `n nefiin]\,
to]i cei prezen]i au p\strat un pios moment de reculegere.

Prof. Mihaela GHERGHELESCU

Liceul Pedagogic Gh. Asachi Piatra-N
Neam]
(continuare `n pag. 6)

P U T E R E A { I S I N D I C AT E L E - FA } | ~ N FA } |
PRIORIT|}I ALE
~NV|}|M~NTULUI NEM}EAN
~N ANUL {COLAR 2003- 2004

n anul [colar 2002- 2003, `n aten]ia ISJ Neam] s- au situat, prioritar, urm\toarele obiective cu caracter general:
1. Stadiul `ndeplinirii Programului de Guvernare privind dezvoltarea `nv\]\m`ntului romnesc `n
profil teritorial .
2. Verificarea modului de solu]ionare de c\tre I.S.J. a problemelor de con]inut ale reformei
`nv\]\m`ntului.
3. Promovarea politicii educa]ionale `n profil teritorial, prin valorificarea rezultatelor ob]inute p`n\
`n prezent [i asigurarea stabilit\]ii necesare atingerii obiectivelor propuse `n strategia M.E.C.T.
4. Implicarea partenerilor strategici, prin asumarea de c\tre ace[tia, a programelor na]ionale de
dezvoltare a sistemului educa]ional [i de formare profesional\ `n intervalul 2002- 2004.
5. Respectarea regulamentelor, metodologiilor [i a O.M.E.C.T.- urilor `n organizarea [i
desf\[urarea activit\]ilor I.S.J.

INSPECTOR {COLAR GENERAL,

Prof. Emil CREANG|
(continuare `n pag. 7)

CEL MAI BUN

PROIECT MANAGERIAL !!!

PRIORIT|}I ALE ~NV|}|M~NTULUI NEM}EAN ~N

ANUL {COLAR 2003- 2004

omnilor directori, sau candida]i la concursul pentru ocuparea acestor func]ii (ce a `nceput) ne
intereseaz\ [i cunoa[terea cadrului legislativ de func]ionare a `nv\]\m`ntului, [i cunoa[terea
conceptelor teoretice, psiho- pedagogice, dar `n planurile dvs. manageriale vom aprecia
aspectele concrete, practice de cunoa[tere, a realit\]ilor [colilor dvs., a localit\]ii `n care tr\i]i
[i, mai ales, solu]iile pentru rezolvarea obiectivelor [i ]intelor profesionale, administrative [i
materiale vizate prin programul de guvernare.
Chemarea [i imperativele frazei de mai sus apar]in textual dlui Inspector General Emil
Creang\ `n interviul acordat postului TV Neam] `n ziua de 22.10.2003. Iat\ de ce v\ oferim
al\turat [i comentat, cel mai concret [i practic Proiect Managerial al Inspectoratului {colar
Neam]!, pe care vi-l supunem dezbaterii, [i pe marginea c\ruia ne vom permite s\ facem
c`teva observa]ii de pe pozi]ii sindicale, [i nimic mai mult.

Prof. {tefan CORNEANU

Secretar executiv al S.L.L.I.C.S. Neam]
(continuare `n pag. 7)

PRIMIM DE LA ROMAN

{COLARII DE 6 ANI

ITINERAR SPIRITUAL
~
~

n zilele de 2, 3, 4
octombrie 2003 `n
cadrul
Institutului
Teologic RomanoCatolic Franciscan
Roman- a avut loc
simpozionul literar
Orizonturi
spre
infinit.
Dintre
personalit\]ile care au fost
prezente `n cadrul
simpozionului- am
remarcat prezen]a doamnei Viorica
Constantinescu- profesor universitar de la Universitatea Alexandru
Ioan Cuza- din Ia[i, a profesorului
universitar Adrian Popescu de la
Universitatea Babe[ Bolyai din
Cluj- Napoca [i a profesorului universitar Alexandru Cistelecan, de la
Universitatea din Tg. Mure[, a
criticului literar Lucian Strochi.
~n ziua de 3 octombrie 2003- `n
cadrul Simpozionului- a fost lansat
volumul- Poezii [i comentarii- al
poetului Ion Maria Grleanu.
~n prezen]a unui auditoriu
interesat, au sus]inut recenzii pe
marginea volumului prof. Gheorghe
Brnzei- inspector [colar `n cadrul
Inspectoratului {colar Neam] [i
Valerian Perc\- profesor la {coala
nr. 8 Roman.
De la descoperirea acestui
volum- Ion Grleanu- Poezii- am
`ncercat un itinerar al celui care a
`nceput s\ publice poezii `n revista
Via]a, revist\ religioas\ de la
S\b\oani- unde a activat la parohie
`ntre anii 1924- 1931 [i unde a
`ncetat din via]\ la 15 martie 1944,
am `ncercat s\ descop\r revista, s\
descop\r morm`ntul, am `ncercat
s\ g\sesc b\tr`ni care [i-ar fi putut
aminti de el, dar c\ut\rile mele au
fost zadarnice.
De aceea cred c\ trebuie s\
mul]umim celor care s-au str\duit
s\ aduc\ la lumin\ scrierile lirice ale
celui care a fost [i este poetul Ion
Grleanu. Timp de o s\pt\m`n\ am
lecturat poeziile adunate `n acest
volum- al\turi av`nd un alt volum ce
cuprindea pe poe]ii din vremea lui
Eminescu- am concluzionat c\
p\rintele Ion Grleanu trebuie
recunoscut ca fiind unul din cei mai
talenta]i poe]i franciscani.
Cred c\ volumul despre care
azi vorbim este un jurnal liric `n care
poetul `nal]\ Imnuri de Slav\ Sf`ntului Francisc:
}ie, Sf`ntul renun]\rii/ {i
p\rinte- al `nfr\]irii/ }ie, ieri [i azi [i

pururi/ Sune-]i c`ntecul m\riri: pentru ca `n final poetul s\ adauge:

Lumineaz\ iar, P\rinte,/
Mintea noastr\ grea, s\rman\.../
S\-nfloreasc\, `nc-odat\/ M`ndra
er\ franciscan\.
Exist\ de altfel, `n aceast\
carte, o tem\ a dezv\luirii- fa]\ de
credin]a franciscan\, fa]\ de cel
care a fost Sf`ntul Francisc de
Assisi: Francisc, profetul izb\virii,/
V\-n[ir\-n apriga-i mi[care,/ Fra]i
hot\r`]i a duce-n lume/ Neajunsa
voastr\ `nfl\c\rare.
Exist\ `n acesat\ carte o
dorin]\ de a scrie frumos, `n
numele unui lirism ce ]ine de simfonia sufletului s\u religios. Pentru el
poetul este:
Orfeu n\scut din val de lacrimi/ ~n goana noastr\ spre destin/ A
visurilor lume nou\/ Tr\ie[te-n ochiul t\u senin./ {i-at`ta vraj\-n a ta
fir\/ {i-at`ta foc `n suflet por]i,/ De
parc-au c\zut `n l\turi/ A cerului
sl\vite por]i./ Iar o tu, Prometeu puternic/ Te-nal]i cu fecioresc av`nt/
Din necuprinsa frumuse]e/ S\ furi
misterul `n cuv`nt- versuri care prin
sonoritate, ritm [i rim\ ne duc cu
g`ndul la poetul p\timirii noastreOctavian Goga.
Dar c`nd aceast\ emo]ie este
dat\ deoparte- poezia lui Ion
Grleanu se exprim\ `n toat\ puterea ei: Dormi]i `n paza crucii
sfinte,/ Eroi latini, eroi romni./ Pe
limb\, s`nge [i credin]\/ Prin voi
suntem acum st\p`ni./ Dormi]i `n
leag\nul de vraj\,/ Ce v-a v\zut
murind eroi; Nu va pieri `n veci
poporul/ Ce are lupt\tori ca voi- am
citat spre confirmare dou\ strofe
din poezia Eroii Neamului.Un sentiment drag [i sf`nt, al unui timp
devorant este de fapt mesajul
poeziilor lui Ion Grleanu, atunci
c`nd acesta nu r\m`ne la simpla
poezie de nota]ie, muzical\ uneori,
cu o sintax\ specific - expresiv\alteori: Trist e codrul c`nd pustiul/
Peste s`nu-i se abate/ Mut e c`ntul
`n poeme/ {i izvoarele -nghe]ate;/
Criv\]ul url`nd `i fr`nge ramurile desfoiate.
~ntre emo]ii delicate, respira]ii
u[oare sau vag accelerate `ntre
speran]e de care nu se poate
desp\r]i [i visele din poezia Ecou
sau plachetele de versuri Flori de
pe drum, Lacrimi, Trandafiri- se
perind\ nu doar un univers coerent
[i imaginar, semnul unui artist care
are totu[i con[tiin]a voca]iei sale, ci
[i o hart\ a unor senza]ii, `n care nu

rareori tonul este autentic, iar

sim]irea devine consemnare nu
doar de jurnalul poetic ci de ceva
mai mult: Dac-a[ fi eu prin] sau
rege/ Peste lume, peste stele/ cuale lor comori de aur/ {i cu focul
vie]ii mele, / }ie singur o Isuse/ }i
le-a[ da pentru vecie.../ Iar `n
schimb at`t ]i-a[ cere:/ Lan]ul `n a ta
robie.
E oare semnul unei transcenden]e, al unui ireal, `nfrigurat [i
nostalgic totodat\, precum `n versurile: De vrei ca noaptea lin s-o
treci/ U[or s\ fie somnul t\u,/ g`ndul
la via]a cea de veci/ Pe c\p\t`i
capul s\-]i pleci;/ Cu Dumnezeu./
De vrei [i chinuri [i necaz/ s\ fie
spre folosul t\u,/ Nu te-nsp\im`nte-a
lor talaz,/ S\ suferi [i s\ mori, de-i
caz: Cu Dumnezeu.
Fiindc\ exist\ `n acest text ca
[i `n altele un molcom exerci]iu de a
men]ine o eternitate- dat\ poetului
de cuv`nt al\turi de Dumnezeu, de
menirea lui de salvator: Alt nume
nu e dat sub soare,/ Spre izb\virea
tuturor,/ Dec`t `n cel peste popoare;
Om- Dumnezeu M`ntuitor, Isus.
Nu foarte unitar tematic, volumul pare a polariza `n jurul unui
motiv al rug\ciunii, c`nd dragostea
de mam\, `n sens cre[tin, evoc\ `n
dulci icoane figuri din nesf`r[ita
mul]ime a eroilor credin]ei. Nu lipsit
de importan]\- `n [irul lor `l g\sim
pe Ieremia Romnul- c\lug\r
romn- originar din Moldova`nvrednicit de Dumnezeu cu harul
de a face minuni: Un Rege- avem,
o }ar\ m`ndr\/ {i grai frumos din
grai latin/ S\ fie a noastr\-n veci
prin tine/ ~n pace [i triumf deplin.
Sunt `n acest volum poezii
interesante- construite pe un motiv
al unui veac `nce]o[at, `n care
a[tept\rile, speran]ele, t\cerile,
`nstr\in\rile dau sens demersului
s\u poetic.
~n acest volum autenticitatea
poeziei devine o realitate f\r\
t\gad\, generat\ din ie[irea
deplin\ din sine a p\rintelui Ion
Grleanu [i de reprezentarea unei
lumi, a cet\]ii ce pare mai semnificativ\ dec`t un jurnal interior.
Volumul de poezii- e un chip al
poetului pe care noi credem c\ trebuie s\-l scoatem `n lume. Cartea
aceasta este o biografie liric\- constituindu-se `ntr-o oper\ de valoare
`n cadrul literaturii religioase
romne.

Prof. Valerian PERC|

n ultima vreme, de mare actualitate a fost

integrarea copiilor de 6 ani, `n r`ndul
[colarilor. Ca orice problem\- toat\ lumea
`[i d\dea cu p\rerea. Dorim s\ fim `n
Europa! Dorim s\ fim `n structurile
europene dar am vrea `n UE cu banii lor [i
cu munca noastr\ ceea ce nu se poate
`nc\. Toat\ Europa vestic\ `ncepe programul [colar la 5 sau 6 ani- doar noi romnii
credem c\ suntem mai pu]in dezvolta]i intelectual- ca s\ putem face fa]\ programelor [colare.
Eu lucrez `n `nv\]\m`nt de peste 30
de ani [i am mai avut elevi de 6 ani `n clasa I. S-au
descurcat foarte bine la o program\ analitic\
`nc\rcat\, a[a cum era `nainte de 1989, `ntr-o [coal\
din mediul rural, dar acum?
Problema care se punea- cu pu]in timp `nainte de
15 septembrie- era cea legat\ de mobilierul [colar
care trebuia adaptat la `n\l]imea copiilor, [i de amenajarea s\lilor de clas\ `ntr-un anumit spa]iu din [coal\,
nu `mpr\[tiate pe toate etajele, ci `ntre clasele primare
pentru o mai u[oar\ integrare a copiilor, problem\ ce
a fost solu]ionat\ de conducerea [colii noastre.
Cu o foarte mare seriozitate am privit noi,
`nv\]\torii, care am preluat clasele I, aceast\ pro-

blem\, respect`nd particularit\]ile de v`rst\ ale

[colarului de 6 ani.
~ntrebarea la care nu putem r\spunde deocamdat\ este dac\ vor acumula copiii acelea[i
cuno[tin]e, deprinderi [i obi[nuin]e `n 6 ani c`t au
acumulat al]ii `n 7- r\spuns ce nu poate fi dat acum,
ci rezultatele se vor constata `n timp.
S-a exagerat atunci c`nd s-a vorbit de [ocul
acomod\rii. Desigur c\ nu a fost u[or pentru copii
care au trecut de la ghiozd\nelul ursule]- la ghiozdanul are are c`teva kilograme- de la bulina ro[ie
primit\ de la doamna educatoare, la calificativul pe
care `l va acorda doamna `nv\]\toare.
Cei mai rezisten]i la noua metodologie au fost
p\rin]ii, care nu au intrat `n panic\ [i au fost convin[i
de necesitatea `nscrierii copiilor la [coal\- obi[nuindu-se cu realitatea c\ nu vor mai avea `n cas\ un
pre[colar, ci un [colar de 6 ani.
Cea mai grea misiune este a noastr\, a
cadrelor didactice, dar cu optimism [i tact pedagogic- vom avea [i competen]a de a face fa]\ problemelor generate de `nscrierea copiilor de 6 ani la
[coal\.

~nv. Elena RUSU

{coala general\ nr. 8

OP}IONALELE ~NTRE
O B L I G A T I V I TA T E { I P L | C E R E

intre
segmentele
societ\]ii romne[ti
puternic
supuse
transform\rilor, dup\
1989,
a
fost
`nv\]\m`ntul. Nu `n
toate
aspectele
schimb\rile au fost
benefice sau aprobate `n totalitate de
profesori, p\rin]i [i

elevi.
Reforma a adus [i multe
nout\]i agreate at`t de c\tre profesori, c`t [i de c\tre elevi. Este
cazul disciplinelor op]ionale- eleap\r`nd ca un suflu proasp\t
`ntr-un sistem de `nv\]\m`nt rigid,
monoton [i cenu[iu. S\ ne
amintim c\ la `nceput au fost
g`ndite ca o adev\rat\ op]iune a
elevului, mai t`rziu au `nceput
s\-[i piard\ menirea lor fireasc\
[i s\ se transforme `ncet, dar
sigur, `n obligativit\]i din necesitatea complet\rii unor norme.

Cred c\ ora de op]ional ar

trebui s\ fie o pl\cere pentru elevul ce l-a ales de bun\ voie. Ar
trebui s\ ne ferim s\ le transform\m `n extinderi ale orelor de
clas\, chiar dac\ pentru unii profesori este mai simplu. Crearea
unei programe de op]ional nu
este u[oar\. Alegerea temelor c`t
mai variate [i captivante pentru
elevi, c\utarea suportului material implic\ un volum de munc\
mai mare dec`t preg\tirea lec]iilor
obi[nuite din program\. Este
modul pentru care mul]i profesori
nu agreeaz\ op]ionalele sau le
transform\ `n extinderi.
La clasele gimnaziale op]ionalul de matematic\ este privit
de multe ori cu ne`ncredere- din
ceea ce am constatat. Elevii `[i
pun `ntrebarea: iar voi avea parte
de teoreme grele [i multe exerci]ii?
Anul acesta mi-am ales
clasa a V-a matematic\ distractiv\, reu[ind s\ captivez pe elevi.

Prin tematica aleas\ am urm\rit

dezvoltarea capacit\]ilor de
explorare [i investigare ale
elevilor, stimularea dorin]ei de
cunoa[tere ale elevilor, stimularea dorin]ei de cunoa[tere [i afirmare, promovarea activit\]ii de
echip\.
Problemele- joc [i jocurile
matematice `i vor ajuta pe elevii
mei s\-[i formeze propriul
demers de g`ndire logic\, s\
investigheze valoarea de adev\r
a unor enun]uri. Un capitol `l voi
rezerva
antrenamentului
inteligen]ei: matematice [i
vizuale.
Ora de glume matematice,
crearea propriilor probleme de
logic\, premierea celor mai frumoase probleme vor avea ca
finalitate descoperirea de c\tre
elevi a faptului c\ matematica
poate fi [i pl\cut\, r\m`n`nd un
aliat de n\dejde `n formarea unei
min]i disciplinate [i logice.

Prof. Liliana CHELARIU

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

PREMIEREA DE TOAMN|

M o t t o : Limba romn\ este

patria mea

Nichita ST|NESCU

e cinci ani, `n fiecare

toamn\, la Chi[in\u are
loc
o
activitate
deosebit\. Este vorba
despre finalizarea unui
Concurs Na]ional de
Crea]ie Literar\ numit
Iulia
Ha[deu.
Competi]ia este organizat\ de Revista de
Cultur\ [i Crea]ie
Preuniversitar\ Clipa
Sideral\ al c\rei redactor [ef este scriitoarea Eugenia Bulat.
Organizatorii `[i propun s\ descopere
[i s\ sus]in\ tinerii creatori cu v\dite
talente literare.
Au fost invita]i s\ participe cu
lucr\ri elevi din Romnia [i Republica

Pag. 2

Moldova. Sec]iunile concursului sunt:

poezie, eseu, traducere pentru elevii
din ciclul gimnazial [i liceal [i proz\
scurt\ pentru [colarii din ciclul primar.
Pentru cei mai talenta]i liceeni [i studen]i, la a cincea edi]ie s-a `nfiin]at [i
un concurs de manuscrise intitulat
Debut sideral.
Lucr\rile sunt jurizate de scriitori,
traduc\tori, ziari[ti, profesori, personalit\]i culturale de excep]ie. Cele mai
bune crea]ii sunt r\spl\tite- gra]ie
efortului sus]inut al organizatorilorprin diplome, premii `n bani, seturi de
c\r]i [i excursii.
La fiecare edi]ie, decernarea premiilor a fost precedat\ [i urmat\ de o
suit\ de ac]iuni care au vizat
cunoa[terea `n mai mare m\sur\ a

realit\]ilor de pe cele dou\ maluri de

Prut. Astfel, au fost organizate excursii la Orhei, Zaim, M\n\stirea C\priana `n Republica Moldova sau la
Castelul familiei Ha[deu la C`mpina,
`n Romnia. Au fost vizionate spectacole, s-au vizitat expozi]ii [i muzee din
capitala Republicii Moldova, s-au
organizat recitaluri de poezie. De altfel, premierea are loc odat\ cu Zilele
Poeziei, adic\ la sf`r[itul primei
s\pt\m`ni din luna octombrie.
Laurea]ii au prilej s\ se `nt`lneasc\ cu
prozatori, poe]i, esei[ti [i traduc\tori,
oameni de cultur\ din diverse
domenii.
Cel mai important c`[tig este `ns\
`nt`lnirea dintre tinerii creatori care se
cunosc [i leag\ prietenii de durat\,
realizeaz\ schimburi de experien]\,
caut\ `mpreun\ noi modalit\]i de
expresie.
Biblioteca Onisifor Ghibu,
Tratrul Ginta Latin\, Sala Mare a
Uniunii Scriitorilor au fost spa]ii ge-

neroase `n care s-au desf\[urat, de-a

lungul celor cinci edi]ii, festivit\]ile de
premiere.
Prezen]a la decernarea premiilor
a unor membri ai Uniunii Scriitorilor
din Republica Moldova a reprezentan]ilor Ambasadei Romniei la
Chi[in\u, a unor personalit\]i culturale, precum ex- ministrul Culturii Ion
Ungureanu, are menirea de a da un
plus de prestan]\ acestei competi]ii.
La s\rb\toarea de toamn\ a
cuv`ntului romnesc, elevii din
Piatra- Neam] au fost prezen]i de la
prima p`n\ la a cincea edi]ie an de an.
Printre laurea]i s-au num\rat membrii
a dou\ Cenacluri literare, Tinere]e
f\r\ b\tr`ne]e de la Palatul Copiilor la
prima [i a doua edi]ie [i Eurocultin
de la {coala nr. 2, la ultimele trei edi]ii,
ambele conduse de profesoara
Monica S. Cristea.
{colarii nem]eni au excelat la
poezie, proz\ [i eseu. Lucr\rile lor au
fost publicate `n Revista Clipa

APOSTOLUL

Sideral\ `n numere special destinate

laurea]ilor, dar [i `n alte publica]ii.
Al\turi de elevii de la Liceul Ion
Creang\ din Bucure[ti, tinerii creatori
din Piatra- Neam] au prezentat la
aceast\ competi]ie un redutabil
adversar pentru copiii din
Basarabia.
Anul acesta, la edi]ia a V-a,
Cenaclul literar Eurocultin de la
{coala nr. 2, din municipiul nostru, a
ob]inut- la dou\ sec]iuni distincte- premiul I. Este vorba despre premiul I la
poezie, decernat elevei Cristina
Gicoveanu, din clasa a VII-a, [i premiul I la sec]iunea eseu, acordat
elevei Ilinca Silviana Cosma din clasa
a VIII-a. O men]iune i-a fost atribuit\
Oanei M\tase din clasa a VII-a pentru
poezie, iar diplom\ de participare a
primit Diana Vasile, clasa a VII-a.
Competi]ia
este
numit\
na]ional\ deoarece, conform afirma]iei lui Nichita St\nescu Limba
romn\ este patria mea, iar competi-

torii sunt tineri care vorbesc [i scriu `n

limba romn\. Patria de p\m`nt [i de
piatr\ are grani]\, dar patria cealalt\,
a cuv`ntului, nu cunoa[te `ngr\dire.
Faptul c\ de la edi]ie la edi]ie trecerea
peste Prut este din ce `n ce mai dificil\, nu `nseamn\ c\ acest concurs
este mai pu]in na]ional. ~n 1999, la
prima confruntare literar\, grani]a s-a
trecut pe baz\ de buletin, `n 2003,
copiii au avut nevoie de pa[aport,
acte `ntocmite pe bani mul]i la notariat
[i valut\. Un vame[ mai zelos ne-a
oprit chiar invita]ia la Frestivitatea de
premiere trimis\ de organizatori. S\
nu care cumva, Doamne fere[te, cele
trei feti]e de 14- 15 ani, laureate ale unui concurs romnesc, s\ z\d\rniceasc\ ordinea din Republic\ (!).

Prof. Monica
S. CRISTEA
Conduc\toarea Cenaclului
literar Eurocultin
(continuare `n pag. 3)

octombrie 2003

Lec]ia de istorie

DIMITRIE CANTEMIR - PREA ~NV|}ATUL PRINCIPE, DOMN AL MOLDOVEI

e `mplinesc 330 de
ani de la na[terea,
respectiv 280 de ani
de la moartea marelui c\rturar [i domnitor al Moldovei,
Dimitrie Cantemir. S-a
n\scut la Gala]i, la 26
octombrie
1673,
`ntr-o familie de mari
boieri moldoveni care
s-a aflat `n mai multe
r`nduri la conducerea
statului. T`n\rul Dimitrie a studiat
limbile greac\, slavon\ [i latin\,
precum [i primele no]iuni de
retoric\ [i filosofie de la ieromonahul Ieremia Cacavela, erudit
grec adus la Ia[i de tat\l s\u, `n
anul 1688. Trimis ca ostatic la
Constantinopol, `ntre 1689- 1691,
`[i va des\v`r[i studiile, ini]iindu-se
`n domeniul limbilor orientale,
precum [i `n cel al muzicii [i
religiei islamice. ~n acei ani a avut
contacte str`nse cu profesorii de
la Academia greceasc\ [i cu
reprezentan]ii str\ini la Poart\, `n

special cu cei ai Fran]ei [i }\rilor

de Jos.
Dup\ moartea tat\lui s\u
devine domn al Moldovei, `ns\
din cauza uneltirilor lui
Constantin Br`ncoveanu nu-[i va
p\stra tronul dec`t 20 de zile [i va
fi nevoit s\ se `ntoarc\ la
Constantinopol. ~n timpul domniei
fratelui s\u, Antioh Cantemir,
Dimitrie va `ndeplini func]ia de
capuchehaie la Poart\ [i-[i va
relua studiile `ntrerupte de
[ederea `n Moldova. La
Constantinopol va avea de
`nfruntat du[m\nia lui Br`ncoveanu [i a Cantacuzinilor, care
urm\reau suprimarea fizic\ a
t`n\rului Cantemir.
~n anul 1697, aflat la
Adrianopol, Cantemir `ncheia
prima sa lucrare, Divanul sau
g`lceava `n]eleptului cu lumea
sau giude]ul sufletului cu trupul,
scriere de filosofie cre[tin\,
prefa]at\ de Ieremia Cacavela [i
tip\rit\, un an mai t`rziu, la Ia[i.
Perioada 1700- 1710 este cea a

maturiz\rii c\rturarului, a integr\rii lui `n universul spiritual cosmopolit al Instanbulului. ~n anul

1700 scria, `n limba latin\, o nou\
lucrare de filosofie religioas\,
Imaginea [tiin]ei sacre, care nu
se poate zugr\vi, o dizerta]ie
asupra metafizicii. Ulterior va
elabora [i un tratat de [tiin]a
logicii, sub influen]a aceluia[i
Cacavela. ~ntre anii 1704- 1705,
pentru a-[i justifica ac]iunile
politice, Cantemir prezenta `ntr-o
form\
alegoric\,
criptat\,
`nt`mpl\rile tr\ite de la 1700 [i
confruntarea cu Br`ncoveanu [i
sus]in\torii s\i.
Istoria ieroglific\, scris\
`ntr-o
frumoas\
limb\
romneasc\, exprim\ [i starea
de nemul]umire a c\turarului fa]\
de politica puterii suzerane `n
}\rile Romne. Autorul se identific\ cu Inorogul, un animal fantastic, virtuos, `n timp ce adversarii s\i politici sunt reprezenta]i
de diverse animale [i p\s\ri de
prad\, a c\ror t\lm\cire a l\sat-o

posterit\]ii printr-o scar\ a

numerelor [i cuvintelor ieroglifice[ti t`lcuitoare (CameleonulScarlat Ruset, Liliacul- pretendentul
Marcu
pseudobeizadea,
Uliul{tefan
Cantacuzino etc.)
Cu sprijinul Por]ii, `n anul
1710, Dimitrie Cantemir revine la
tronul Moldovei. ~n politica
intern\ a c\utat s\ aplice principii
noi care sus]ineau ideea unei
monarhii ereditare, stabile [i
luminate. De aceea, el este considerat un precursor al absolutismului luminat. Cantemir a
`ncercat
s\-[i
legitimeze
preten]iile [i asupra tronului }\rii
Romne[ti, `n calitatea sa de
ginere al lui {erban Cantacuzino,
folosind `n pecetea proprie, pe
l`ng\ bourul Moldovei [i acvila
cruciat\, simbolul herladic al
Munteniei.
Pe plan extern, Cantemir s-a
orientat spre o alian]\ cu Rusia
lui Petru I cel Mare din dorin]a de
a scoate Moldova de sub

DIMITRIE CANTEMIR - PEDAGOGUL

imitrie Cantemir n-a elaborat un tratat de pedagogie. G`ndirea lui pedagogic\ se simte `n mai
toate lucr\rile sale. Una dintre primele lui lucr\ri,
ap\rut\ la Ia[i `n 30 august 1698, ne releveaz\ prin
titlul ei, caracterul [i scopul: Divanul sau G`lceava
`n]eleptului cu lumea sau Giude]ul sufletului `n
trupul... ~nt`i izvodit (...) `n slava [i folosin]a
moldovenescului neam. Despre aceast\ lucrare
amintitul pedagog ie[ean- {tefan B`rs\nescu- scria
c\, cuprinde un adev\rat sistem de teorie pedagogic\: psihologia v`rstelor; formarea `n]eleptului
ca scop al educa]iei [i teoria mijloacelor de educa]ie:
instruc]ia, exemplul [i medita]ia (`n Dic]ionar cronologic.
Educa]ia, `nv\]\m`ntul, g`ndirea pedagogic\ din Romnia,
Bucure[ti, 1978). Folose[te criterii pe care noua [tiin]\ de azi
le valideaz\. Propune o `mp\r]ire a vie]ii omului `n [apte
trepte. Se opre[te, mai ales, asupra treptelor, copil\ria, adolescen]a [i tinere]ea (voinicia), adic\ acelea care intereseaz\
`n mod deosebit educa]ia.
A aplicat o pedagogie a modelelor. ~n acest scop a elaborat, `n limba latin\, ca s\ fie [i la `ndem`na str\inilor, dou\
lucr\ri: 1. Vita Constantini Cantemiri (via]a tat\lui s\u); 2.
Laus Van Helmpnt (Jan Boptist, 1577- 1644, medic [i chimist
flamand, inventatorul termometrului).
El `nsu[i a fost model de `nv\]\cel, la Ia[i, la
Constantinopole [i la Padova. Str\lucitele-i studii l-au pus `n

leg\tur\ cu `nv\]a]ii lumii de atunci. Printre ei, cu filosoful, logicianul [i matematicianul Leibniz (1646- 1716), care l-a chemat,
`n 1714, ca membru al Academiei din Berlin, pe care el o `ntemeiase. Uimi]i de admirabila personalitate a valahului, colegii
lui de la Berlin, `n frunte cu Leibniz, i-au cerut s\ fac\ o
prezentare a ]\rii [i a neamului care au creat a[a o minun\]ie.
A[a s-a n\scut Descriptio antigui et hodierne status
Moldaviae (Descrierea Moldovei) elaborat\ `ntre 1714- 1716
la Moscova, tip\rit\ postum, `n german\, la Hamburg (1769 [i
1771) [i `n ruse[te (1789). Aceasta cuprinde numeroase informa]ii cu privire la instruc]ia [i educa]ia la romni, folosite de
unii pedagogi germani de atunci [i de mai t`rziu.
Din litera [i, mai ales, din spiritul operei cantemiriene
desprindem necesitatea ca `n `nv\]\m`ntul romnesc s\ se
cultive logica ([tiin]a g\sirii adev\rului) [i retorica ([tiin]a
prezent\rii adev\rului) pentru a ne ap\ra drepturile noastre,
`nc\lcate de veacuri prin for]\ brutal\ [i vicle[ug.
O alt\ peren\ idee pedagogic\ a lui Cantemir a fost aceea
a cultiv\rii m`ndriei de a fi romn (idee preluat\ [i de izotopul
s\u spiritual, Mihai Eminescu). Romnii, neam de evghenie
(de s`nge curat) s-au men]inut necl\ti]i [i `n veci nemuta]i
prin b\rb\]ie [i cinste. Prin b\rb\]ie [i cinste datori s`nt [i
urma[ii lipsurile s\-[i `mplineasc\.
S\ lu\m aminte...

suzeranitatea otoman\. Alian]a a

fst consfin]it\ prin Diploma de la
Lu]k, din 13 aprilie 1711, prin
care ]arul acorda garan]ii
Moldovei `n cazul unui atac
otoman, `n schimbul accept\rii
protec]iei Rusiei. Articolul XI al
diplomei garanta hotarele
Moldovei care este cuprins\
`ntre r`ul Nistru, Cameni]a,
Bender, cu tot ]inutul Bugeacului,
Dun\re, hotarele }\rii Muntene[ti
[i ale Transilvaniei [i marginile
Poloniei, dup\ hot\rnicia f\cut\
cu acele ]\ri. Alian]a cu Rusia [i
ridicarea la arme a ]\rii nu au dat
rezultatele scontate de domn. ~n
urma b\t\liei de la St\nile[ti (iulie
1711), otomanii ob]in victoria iar
]arul s-a gr\bit s\ `ncheie pacea.
Astfel se `ncheia scurta domnie a
lui Dimitrie Cantemir `n Moldova
[i `ncepea perioada exilului `n
Rusia.
~n Rusia, fostul domnitor s-a
bucurat de toate onorurile, primind titlul de principe al
Imperiului, numeroase bunuri,
case luxoase la Moscova [i
Sankt Petersburg, precum [i o
rent\ anual\ de 6000 de ruble.
Dup\ moartea so]iei sale,
Casandra, la 11 mai 1713,
Cantemir s-a rec\s\torit cu
cneaghina Anastasia Ivanovna
Trube]koi, iar la 20 februarie
1721 a fost numit consilier secret
al ]arului [i membru al Senatului
imperial. Perioada exilului s\u `n
Rusia a fost una deosebit de
important\ pe plan [tiin]ific. ~ntre
anii 1714- 1716, Cantemir a
scris, `n limba latin\, monumentala lucrare, Istoria cre[terii [i

descre[terii puterii otomane,

tradus\ ulterior `n limbile
englez\, francez\ [i german\.
Tot `n anul 1716 definitiva monografia Descriptio Moldaviae, o
enciclopedie a cuno[tin]elor
politice, istorice, geografice [i
economice despre ]ara sa. Un an
mai t`rziu elabora, `n limba latin\,
o scurt\ istorie a ]\rilor Romne,
Historia Moldo- Vlahice, reluat\
[i dezvoltat\, `n anii 1721- 1722,
sub numele de Hronicul
vechimei a romano- moldovlahilor, prima tratare dezvoltat\
a etnogenezei romnilor `n istoriografie. Ca o recunoa[tere a
meritelor sale [tiin]ifice, Dimitrie
Cantemir a fost ales, la 11 iulie
1714, membru al Academiei din
Berlin.
~n timpul campaniei `ntreprinse, `n anii 1722- 1723, de
c\tre ]arul Petru I `n Caucaz,
Cantemir `nso]e[te armata rus\
ca specialist `n probleme de orientalistic\, f\c`nd [i numeroase
observa]ii [tiin]ifice. Oboseala [i
lipsurile expedi]iei i-au agravat
boala de care suferea mai de
mult, fiind nevoit s\ se `ntoarc\ la
mo[ia sa, Dimitrievka, unde, la
21 august 1723, marele c\rturar
se stingea din via]\.
~nv\]atul grec, medicul Mihail
Skendos Vanderbech, membru al
Academiei de {tiin]e din Sankt
Petersburg, `ntr-un omagiu dedicat lui Cantemir afirma, printre
altele, c\ l-au iubit bunele muze,
l-au respectat b\rba]ii `nv\]a]i,
l-au cinstit regii mari.

Prof. Mihai LOSTUN

Prof. Traian CICOARE

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

PREMIEREA
DE
TOAMN|
(urmare din pag. 2)

Cu toate acestea, de Ziua

Poeziei- prima s`mb\t\ din
octombrie- tinerii de pe ambele
maluri ale Prutului au recitat pe
Aleea Clasicilor, la bustul lui
Mihai Eminsecu, crea]ii proprii
de mare sensibilitate. Al\turi de
ei, membrii Uniunii Scriitorilor
din Moldova au transformat
pentru c`teva ore parcul central
din Chi[in\u, `ntr-un spa]iu al
cuv`ntului, al libert\]ii [i frumuse]ii ne`ngr\dite.
Premierea de toamn\
reprezint\ o nou\ confirmare
pentru prim\vara care st\ s\
r\sar\ pe c`mpul literelor
romne[ti din zona Neam]ului.

n perioada 9- 12 octombrie 2003, s-a

desf\[urat la Chi[in\u a cincea edi]ie a
Concursului Na]ional de Crea]ie Literar\
Iulia Ha[deu, organizat de Revista de
Cultur\ [i Crea]ie a Tinerei Genera]ii Clipa
sideral\. Ac]iunea a fost patronat\ de
Funda]ia Cultural\ Romn\ cu sediul `n
Bucure[ti [i Uniunea Scriitorilor din Moldova,
cu sediul la Chi[in\u.
Competi]ia a cuprins sec]iunile: poezie,
eseu, traducere [i- `n premier\- un concurs
de manuscrise intitulat Debut sideral. Au
fost invita]i s\ participe elevi din ciclul gimnazial, liceal [i
chiar studen]i de pe ambele maluri ale Prutului.
Reprezentanta Romniei la festivitatea de premiere
a fost o delega]ie din Piatra- Neam], format\ din trei eleve
membre ale Cenaclului literar Eurocultin de la {coala nr.
2 din municipiul re[edin]\ de jude] [i profesoara
`ndrum\toare a cenaclului.
Juriul l-a avut `n fruntea sa pe academicianul Mihai
Cimpoi- pre[edinte al Uniunii Scriitorilor din Republica
Moldova, care a fost secondat `n selectarea [i aprecierea
lucr\rilor intrate `n concurs de c\tre scriitoarea Eugenia
Bulat- redactorul- [ef al Revistei Clipa Sideral\- precum

octombrie 2003

[i de poe]ii: C\t\lina Trifan [i Alexandru Corduneanu.

Delega]ia nem]ean\ a participat, al\turi de colegii din
Moldova, la o suit\ de ac]iuni care a cuprins: vizionarea
unui spectacol la Teatrul Mihai Eminescu `n cadrul
Concursului One Man Show, participarea la un recital de
versuri sus]inut pe Aleea Clasicilor din Parcul {tefan cel
Mare [i Sf`nt cu prilejul Zilei Poeziei [i- pe data de 11

MESAGERII

octombrie- o `nt`lnire cu membrii Cenaclului Clipa

Sideral\.
Decernarea premiilor a avut loc pe data de 10
octombrie la ora 14 a.c. `n Sala Mare a sediului Uniunii
Scriitorilor. Au participat peste 400 de persoane, delega]ii
din [colile [i liceele din Republica Moldova formate din
elevi, profesori, p\rin]i, precum [i scriitori, ziari[ti, plasticieni [i oameni politici. ~nainte de festivitatea propriu-zis\
a fost proiectat filmul Genera]ia care ne vorbe[te o
selec]ie din cele mai importante momente ale edi]iilor
anterioare. A urmat un spectacol literar intitulat Vinovat

APOSTOLUL

c\ g`nde[te, realizat de teatrul poetic al Cenaclului Iulia

Ha[deu pe versurile laurea]ilor edi]iei a V-a a concursului. Distin[i scriitori [i oameni de cultur\ au decernat laurea]ilor premiile const`nd din diplome, bani [i seturi de
c\r]i.
Nem]enii au ob]inut urm\toarele rezultate:
Premiul I pentru poezie - Cristina Gicoveanu, cl. a
VII-a, {coala nr. 2; Premiul I pentru eseu- Ilinca Silviana
Cosma, cl. a VIII-a, {coala nr. 2; Men]iune pentru poezieOana M\tase, cl. a VII-a, {coala nr. 2.
O diplom\ de participare a primit [i Diana Vasileclasa a VII-a de la aceea[i [coal\. Diplome de excelen]\
au fost atribuite de c\tre organizatori profesorilor care au
`ndrumat activitatea laurea]ilor. O astfel de diplom\ a
primit conduc\toarea cenaclului Eurocultin, profesoara
Monica S. Cristea.
Lucr\rile premiate vor fi publicate `n num\rul urm\tor
al revistei Clipa sideral\.
De altfel, [colarii din Piatra- Neam] au participat cu
rezultate deosebite la toate cele cinci edi]ii, afl`ndu-se `n
permanen]\ pe podiumul laurea]ilor.
Mesagerii din ]inutul Neam]ului au demonstrat c\
patria de cuvinte nu cunoa[te grani]e, c\ poezia se afl\
la ea acas\ oriune se vorbe[te romne[te.

Pag. 3

~nv\]\m`ntul primar

VALORIFICAREA EDUCATIV| A LOCURILOR NATALE ALE UNOR SCRIITORI ROMNI

Ma
arii scriitori [i-a
au pus peccetea
a ad`ncc pe loccurile pe und
de au tr\it [i au crea
at. ~n
]inuturile noa
astre nem]ene, marele povestitor Ion Crea
ang\ este la el acas\. {cola
arii
`i asccult\ [i citescc cu nesa
a] pove[tile [i r\m`n `ncc`nta
a]i de fermecc\toa
arele lui amintiri
din copil\rie. Dar cei mai m`nd
dri par s\ fie acei care tr\iescc pe und
de [i-a
a purta
at
pa
a[ii marele nostru povestitor. ~nv\]\torii [i profesorii sunt preoccupa
a]i de a resta
abili
tra
aseul treccerii prin via
a]\ a [turluba
aticcului Nicc\ a lui {tefa
an a Petrei din Humule[]i,
c\ut`nd
d s\ s\d
dea
ascc\ `n sufletul copiilor pre]uire fa]\ de acest pui de om, din care
a rezulta
at povestitorul care ne reprezint\ cu cinste chia
ar [i peste gra
ani]ele patriei.
~n prezenta
a rubricc\ au cuv`ntul dascc\li pipirigeni, oameni ai [colii care luminea
az\
prin `nv\]\tur\ ml\d
di]e tinere ale arborelui genea
alogicc al lui Crea
ang\.

Urma[i
ai lui
Creang\

ricine aude vorbindu-se despre Ozana

se g`nde[te la Ion
Creang\ [i la neuitatele zile de scald\
ale lui Nic\ din
Humule[ti.
Ozana cea frumos curg\toare [i
limpede ca cristalul
are `ns\ leg\turi mult
mai puternice cu
marele povestitor dec`t [tiu cei
mai mul]i dintre cititori, pentru c\
locul de unde izvor\[te Ozana
este [i locul de ob`r[ie al lui
Creang\.
A[a cum spuneam, Ozana
izvor\[te de la poalele muntelui
H\l\uca [i str\bate de-a lungul
satele Boboie[ti, Popeni, Pipirig,
iar prin anul 1775, de dincolo de
mun]i, din Sadova-C`mpulungului
Moldovenesc au venit [i [i-au
`ntemeiat gospod\rii aici doi oieri:
Ion B\boi [i Vasile B\boi. {i tot `n
acea vreme, `n Pipirig, printre cei
38 de gospodari, dup\ cum se
arat\ `n catagrafia popula]iei
Moldovei din 1772-1773 , tr\ia [i
Ion Ciubuc, omul lui Vod\ cum
`i spuneau concet\]enii.
Mai t`rziu, din c\s\toria fetei
lui Ciubuc cu Ion B\boi (de unde
vine [i numele satului Boboie[ti)
s-a n\scut Nastasia Baboi,
mama Smarandei Creang\, bunica marelui povestitor, despre care
el vorbe[te cu mare drag. Deci,
pe bun\ dreptate aminte[te

Creang\ c\ bunicul s\u, David

Creang\, atunci c`nd vorbea
despre Ciubuc `i spunea bunicul
m`ne-ta .
Iar dac\ ast\zi, urma[ii
Sm\r\ndi]ei [i-ai lui Nic\
povestesc cu m`ndrie despre
`nainta[ii lor [i locuitorii satului
Boboie[ti p\streaz\ `n suflete
graiul, obiceiurile [i portul
mo[tenite de la str\bunicii lui
Creang\.
Trec`nd peste mun]i spre
Bro[teni, `mpreun\ cu bunicul
s\u , marele povestitor `[i
aminte[te cu pl\cere de locurile
str\b\tute: Cujba, Cotn\relul [i
Plaiul B\tr`n, denumiri p\strate [i
`n zilele noastre pentru aceste
locuri.Orice om care popose[te
`n satul Boboie[ti r\m`ne o vreme
uimit de minun\]ia [i farmecul
locului. Aici se pot observa casele cu specific ]\r\nesc: cu cerdac
, tind\ [i odaie lucrate `n majoritate din lemn. ~n serile r\coroase
de var\, dup\ o zi grea de lucru,
oamenii se odihnesc sau stau la
sfat `n cerdac iar unii dintre ei mai
citesc c`te un r\va[ primit din
dep\rt\ri.
Al]ii
p\streaz\ vechiul
obicei [i anume cel
al transhuman]ei,
urcarea oilor pe
munte fiind o
adev\rat\
s\rb\toare.
Intr`nd `n casele oamenilor `]i po]i
da seama de
h\rnicia [i m\iestria lucrului f\cut
de orice femeie
care
`ncearc\
parc\ s\ se
`ntreac\ pe sine.
}esutul este o
ocupa]ie de baz\ a

gospodinelor din acest ]inut. Din

m`inile ce a[eaz\ cu grij\ fiecare
fir, apar covoarele din l`n\ natural\, cergile de l`n\ precum [i
acele sumane l\i sau de noaten
despre care vorbea [i Creang\,
deoarece la Boboie[ti torc [i
fetele [i femeile, urm`nd a vinde o
parte din produse prin t`rguri.
Prosoapele de artizanat sunt
alese [i ]esute cu grij\ [i migal\,
ocup`nd mereu un loc de frunte `n
arta popular\ rom`neasc\. O
serie din aceste lucr\ri au fost
premiate la diferite concursuri
na]ionale desf\[urate la Sibiu.
Alteori, seara, fetele [i fl\c\ii
satului se `nt`lneau la [ez\tori
unde fiecare lucra, c`nta sau
spunea glume ce st`rneau hazul
celor aduna]i.
{i ast\zi se mai p\streaz\
acea hor\ a satului la care vin
b\ie]ii [i fetele , nelipsind minunatele costume na]ionale; fetele
fiind apreciate dup\ m\iestria cu
care brodau iile, dup\ frumuse]ea
podoabelor de pe acestea. At`t
[ez\torile c`t [i horele erau
locurile unde pentru cei tineri

soarta f\cea ca unii s\-[i

g\seasc\ perechea vie]ii lor, iar
cei v`rstnici s\ stea deoparte
medit`nd parc\ la copil\ria [i
tinere]ea lor.
Dar cele mai frumoase obiceiuri sunt obiceiurile s\rb\torilor
de iarn\. Satul, de cele mai multe
ori acoperit cu o manta groas\ de
nea, acum r\sun\ de glasurile
cristaline ale copiilor ce colind\,
umbl\ cu capra, cu plugu[orul, cu
Jianul sau Bujorul.
Dac\ `n trecut, preotul era
[tiutorul de carte, iar la cerere,
M\n\stirea Neam] trimite ca
dasc\l pe c\lug\rul Dormidon
pentru a `nfiin]a prima [coal\ prin
anii 1912-1914, ast\zi, urma[ii lui
Creang\ `nva]\ `ntr-o [coal\
nou\ sub `ndrumarea a 13 cadre
didactice, care se dovedesc a fi
buni p\str\tori ai tradi]iilor [i obiceiurilor locale.
{i ca [i `n anii copil\riei marelui scriitor , copiii `nso]esc preotul
c`nd umbl\ cu ajunul strig`nd
Chiraleisa de r\sun\ satul iar
gospodinele `i `mbie cu mere,
nuci [i colaci, un alt obicei
mo[tenit din str\buni.
Deci, pe drept cuv`nt, putem
afirma cu m`ndrie c\ ace[ti minuna]i copii ai satului Boboie[ti
sunt ml\di]e tinere ale arborelui genealogic al lui Creang\.

~nv. Elena BU}URA{,

~nv. Iuliana IACOB
{coala Nr. 1 Boboie[ti,
com. Pipirig, jud. Neam]

S.O.S. PATRIMONIU !

`nd auzim numele lui Ion Creang\, to]i ne m`ndrim cu

acesta [i, noi, pipirigenii, ]inem s\ amintim c\ bunicii
lui au locuit `n Dolhe[tii Pipirigului, iar mama marelui
povestitor este Smaranda Creang\, fiica lui David
Creang\, acela care l-a luat pe Nic\ [i l-a dus la
[coal\ `n Bro[teni ca s\-i lumineze mintea.
De la Ion Creang\ ne-au r\mas ca mo[tenire
dou\ case: una la Humule[ti, transformat\ `n muzeu
memorial [i una `n }ic\ul Ia[ilor, ca parte integrant\ a
Muzeului Literaturii Romne din Ia[i. Dac\ situa]ia
celor dou\ case-muzeu este acceptabil\, nu putem
spune acela[i lucru despre ce ne-a r\mas nou\, pipirigenilor, de la `nainta[ii lui Creang\ [i anume construc]ia cunoscut\
sub numele de Br`nz\ria lui David Creang\.
~n ghidul Monumente din centrul Moldovei, ap\rut `n anul
1971, este specificat: construc]ie din b`rne de lemn, acoperi[ din
drani]\, anul construc]iei - prima jum\tate a secolului al XIX-lea.
Prin consemnarea din ghid, construc]ia este pus\ pe lista monumentelor de arhitectur\ popular\, exponat cu care Muzeul Satului
din Bucure[ti s-ar m`ndri dac\ l-ar avea `n posesie.
~n prezent, Br`nz\ria lui David Creang\ a devenit ad\post
pentru lemne de foc puse la uscat [i pe vreme de ploaie ori vifor,
este vizitat\ de or\t\niile domestice ce mi[un\ prin curtea gospodarului, degrad`ndu-se continuu, ferestrele lipsesc, iar drani]a de
pe acoperi[ este smuls\ de v`nt [i dus\ aiurea.
~n urma cu cinci ani, c`nd `n Pipirig a poposit o echip\ a TVR
Ia[i, cu emisiunea Ceas de[tept\tor, un parlamentar local se
angaja ca `n maximum dou\ luni soarta acestei cl\diri se va schimba. Anii au trecut, degradarea a continuat, iar schimbarea nu s-a
produs. Str\inii, la care cultura este cinstit\ al\turi de memoria
`nainta[ilor, ar fi transformat demult cl\direa `n muzeu, ar fi plasat-o
`ntr-un loc vizibil, i-ar fi f\cut publicitate [i, `n acest fel, ar fi scos `n
eviden]\ existen]a acestei valori spirituale venit\ din vechime.
M\ g`ndesc c\ s-ar putea face ceva pentru salvarea acestui
monument de patrimoniu, acum c`nd Ion Creang\ a revenit pe
meleagurile bunicilor. La 7 iunie s-a dezvelit bustul marelui povestitor, `n fa]a {colii Nr.1 Pipirig, iar `n localul vechi al prim\riei s-a
deschis un interesant punct muzeistic.
Se impune mutarea construc]iei al\turi de muzeul recent
`nfiin]at, repararea [i punerea `n eviden]\ a caracteristicilor arhitectonice. Construc]ia ar putea ad\posti unelte [i ustensile pentru
p\storit.
R\m`ne s\ vedem ce vor face cei ale[i s\ r\spund\ de cultura
[i promovarea acesteia.
Prezentul articol este un punct de vedere personal, dar poate
fi interpretat [i ca un semnal de alarm\ adresat comunit\]ii locale
[i nu numai, privind p\strarea patrimoniului cultural romnesc.

~nv. Ovidiu TRIFAN,

{coala Boboie[ti-P
Pipirig, jud. Neam]

rubric\ coordonat\ de
Dan AGRIGOROAE

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

NARA}IUNE {I ORALITATE ~N AMINTIRI DIN COPIL|RIE

ncercarea de a opera analize [i de a formula concluzii

asupra crea]iei lui Ion
Creang\ reprezint\ o `ntreprindere dificil\. Aceast\
dificultate se na[te pe de o
parte din faptul c\ nu dispunem de o metod\ canonic\, aplicabil\ `n mod
automat la text, care s\ ne
conduc\ imediat, cum
spune Roland Barthes, la o explicare
a textului, iar pe de alt\ parte pentru
c\, `n timp, asupra operei lui Creang\,
obiect de studiu [i triumf pentru critica
literar\, lectur\ delectabil\ pentru cititorul matur, fascina]ie pentru copil, s-au
emis opinii ce au devenit deosebit de
stabile prin larga lor utilizare.
Ion Creang\ apar]ine acelei cate-

Pag. 4

gorii de scriitori care pretind o cercetare articulat\ `n func]ie de varia]iile

de gen `n care [i-a exercitat voca]ia,
(autobiografie, povestire, poveste), dar
[i o cercetare care s\ releve calit\]ile
ce confer\ acestei opere nu numai un
profil distinct, ci de-a dreptul unic `n literatura romn\. Opera lui Creang\,
pentru unii apt\ pentru aprecieri definitive, ridic\ `nc\ multe aspecte de
analizat, c\ci continu\m s\ percepem
mereu altceva din universul la prima
vedere transparent al crea]iei sale.
Creang\ este destinat descoperirilor,
deoarece textul operei sale impune
solu]ionarea unor probleme contradictorii, paradoxale care dezic postulatele teoriei literare curente. Am folosit
termenul de text `n accep]ia lui Roland
Barthes, care vede `n aceast\ no]iune

teatrul unei produceri, unde se

`nt`lnesc produc\torul textului [i cititorul s\u, c\ci textul lucreaz\ `n
fiecare moment [i oricum l-ai lua. (R.
Barthes, De l oeuvre au texte), `n
Revue d sthetique, nr.3/1971. F\r\ a
intra `n am\nunte legate de teoria textului, consider\m c\ opera lui Creang\
continu\ [i ast\zi s\ `ntre]in\ un proces de producere sau, cum spune
Benedetto Croce c\ valoarea nu zace
`n oper\ asemenea unui z\c\m`nt, ci
ea se na[te la contactul cu receptorul.
Av`nd `n vedere clasificarea textelor narative `n func]ie de persoana
care vorbe[te, (clasificare veche de
secole), dac\ e s\ ne referim la cele
dou\ moduri narative pe care le opune
Platon `n Cartea III a Republicii,
respectiv poetul vorbe[te `n numele

s\u f\r\ a c\uta s\ ne fac\ s\ credem

c\ altcineva vorbe[te, sau el se
str\duie[te s\ dea iluzia c\ nu este el
cel care vorbe[te), s-au stabilit trei
modalit\]i de organizare a discursului
narativ: la persoana I, persoana a III-a
[i persoana a II-a `ncep`nd cu cunoscutul vous al lui Michel Butor din La
Modification. G`ndindu-ne la afirma]ia
lui Camil Petrescu: s\ nu descriu dec`t
ceea ce v\d, ceea ce aud, ceea ce
`nregistreaz\ sim]urile mele, ceea ce
g`ndesc eu... din mine `nsumi nu pot
ie[i/.../,eu nu pot vorbi onest dec`t la
persoana `nt`i, `n]elegem c\ `n
momentul `n care scriitorul opteaz\
pentru o anumit\ persoan\, el `[i
asum\ un anume mod de implicare `n
text, de participare sau nu la evenimentele narate, de tr\ire intens\ sau

APOSTOLUL

de observare deta[at\, omniscient\

prin care ofer\ dozat cititorului datele
nara]iunii, dar `[i asum\ [i o anumit\
responsabilitate fa]\ de cititor.
Referindu-se la tipurile de
nara]iune `n care apar indici ai persoanei I, (prezen]a unor verbe cu
desinen]\ pentru aceast\ persoan\),
Ioan Holban, `n cartea sa -Ion
Creang\- spa]iul memoriei distinge
dou\ situa]ii clare:
1. naratorul nu este prezent `n
evenimentele narate, dar el se desemneaz\ cu ajutorul unei formule de
deschidere a textului, Homer `n Iliada,
Virgiliu `n Eneida;

Profesor
Lumini]a-G
Georgeta V~RLAN
C.C.D. Neam]
(continuare `n pag. 5)

octombrie 2003

CITITORII APOSTOLULUI ~NTREAB|?

REDACTORII PROVOAC| {I PENTRU ~NCEPUT, PROPUN!

Pentru `nceput v\
pr opun o Defini]ie:
EDUCA}IA INTEGRAT|
Valorificarea educa]iei [i form\rii necesit\ elaborarea unor
abord\ri globale [i integrate permi]`nd astfel celor interesa]i s\ evalueze [i s\ valorifice o diversitate de resurse `n ceea ce prive[te calific\rile [i competen]ele. Aceast\ nou\ abordare este necesar\ pentru crearea de leg\turi [i pentru a facilita accesul la diverse forme
individuale de formare [i educa]ie. ( Alte propuneri pentru definirea
Educa]iei Integrate...)

Pasul al 2- lea :
Priorit\]i `n proiectele
europene
~nainte de a elabora o propunere de proiect, promotorii trebuie
s\ citeasca cu aten]ie Apelul Comunitar la Propuneri de Proiecte.
Orice propunere de proiect trebuie s\ fie un r\spuns la acest Apel.
Apelul Comunitar la Propuneri de Proiecte (vezi Documente)
este procedura prin care Comisia European\ (finan]atorul
Programului de Formare Profesional\ Leonardo da Vinci) define[te
contextul (vezi Obiective), priorit\]ile (vezi Priorit\]i), m\surile (vezi
M\suri) [i ]\rile participante la Program [i furnizeaz\ principalele
informa]ii, inclusiv calendarul, specifice perioadei la care se refer\.
~n prezent este `n vigoare Apelul la Propuneri 2003-2004, priorit\]ile definite `n acest Apel fiind men]ionate mai jos. ~ntruc`t Centrul
Na]ional monitorizeaz\ proiecte care au fost finan]ate `n cadrul
Apelului precedent 2000 ;2001; 2002, se prezint\, `n continuare [i
priorit\]ile aferente Apelului anterior.
Astfel, dac\ dori]i s\ depune]i o propunere de proiect, aceasta
trebuie s\ fie un r\spuns la Apelul la propuneri 2003-2004.

APEL LA PROPUNERI DE
PROIECTE 2003-2004
Prioritatea 1. Valorificarea
educa]iei [i form\rii
Adoptarea unei noi abord\ri europene globale pentru
recunoa[terea valorii formarii este perceput\ ca un preambul indispensabil pentru crearea unui spa]iu de educa]ie [i formare pe tot
parcursul vie]ii fondat pe dreptul la libera circula]ie `n cadrul UE.
Aspectele vizate sunt identificarea, evaluarea [i recunoa[terea
`nv\]\rii non-formale [i informale, c`t [i a transferului [i recunoa[terii
mutuale a certificatelor [i diplomelor oficiale. Toate formele de
`nv\]are, din mediul educa]ional sau profesional, `n cadrul timpului

a reac]ie la nest\vilita Dumneavoastr\ sete de

cunoa[tere, stima]i colegi, m\ reg\sesc `n postura
de a imita stilul unei cunoscute reviste [i de a m\
pune la dispozi]ia dumneavoastr\, valorific`nd
achizi]iile-mi de p`n\ acum `n domeniul proiectelor
europene. Numero[ilor colegi, tineri [i/sau cu suflet
t`n\r, le deschid acest serial de miniformare pe
problematica proiectelor [i sper ca acest
secven]ial demers s\ se bucure de o abordare
interactiv\ [i a[tept s\ continuu, nu cu Tema nr.2
ci cu r\spunsuri la provoc\rile dumneavoastr\ sub
genericul Cititorii Apostolului `ntreab\.
A aborda o astfel de tematic\ `nseamn\ [i a provoca o
nou\ deschidere `n definirea unui concept relativ nou :
Educa]ia Integrat\. V\ voi sufla c\ ceea ce `ncepem prin
acest articol nu este altceva dec`t un nou joc al min]ii [i al inimii
deopotriv\, care va na[te o alt\ crea]ie moldav\, cu genialitatea-i specific\ - definirea mul]umitoare a Educa]iei Integrate,
ce nu-[i poate g\si rotundul `ntreg, f\r\ dimensiunea european\, pe care, din nefericire, dasc\lii [colilor noastre nu o pot
accesa dec`t prin prisma proiectelor europene.

liber sau a activit\]ilor familiale, ar trebui identificate, evaluate [i

recunoscute cu scopul de a permite cet\]enilor s\ dezvolte [i s\
combine aceste diferite forme de `nv\]are.
Valorificarea educa]iei [i form\rii necesit\ elaborarea unor
abord\ri globale [i integrate permi]`nd astfel celor interesa]i s\ evalueze [i s\ valorifice o diversitate de resurse `n ceea ce prive[te calific\rile [i competen]ele. Aceast\ noua abordare este necesar\ pentru crearea de leg\turi [i pentru a facilita accesul la diverse forme
individuale de formare [i educa]ie.
Transparen]a [i coeren]a prevederilor na]ionale sunt esen]iale
nu numai pentru progresul `n acest domeniu, c`t [i pentru ameliorarea dialogului, a str`nsei cooper\ri [i a schimbului de bune
practici.
Proiectele prezentate sub aceast\ prioritate trebuie s\ pun\
accentul pe:
- dezvoltarea de noi abord\ri durabile [i transferabile pentru valorificarea `nv\]\rii (formale, non-formale [i informale) mai ales in
cadrul `ntreprinderilor [i a sectoarelor industriale;
- dezvoltarea certific\rii cu scopul de a promova transparen]a
diplomelor, a calific\rilor [i a competen]elor;
- schimbul de experien]\ [i de bune practici `n domeniul identific\rii, evalu\rii [i recunoa[terii `nv\]\m`ntului informal [i non-formal.
Specific pentru proiectele de competen]e lingvistice:
- dezvoltarea de instrumente [i metodologii pentru evaluarea [i
recunoa[terea competen]elor lingvistice necesare sau dob`ndite la
locul de munc\ (mai ales a competen]elor par]iale). Este recomandabil s\ se ]in\ seama de realiz\rile Consiliului Europei `n acest
domeniu, [i anume de European Language Portfolio [i de cadrul
european comun de referin]\.
Specific pentru proiectele de materiale de referin]\:
- definirea standardelor de calitate pentru diplomele [i certificatele pentru ramurile [i sectoarele industriale;
- dezvoltarea de ini]iative europene integrate viz`nd valorificarea
rezultatelor `nv\]\rii formale, non-formale [i informale prin identificarea de numitori comuni `n ceea ce prive[te metodologiile, stan-

dardele si prevederile na]ionale;

- evaluarea de modele ale schemelor individuale de `nv\]are.

Prioritatea 2. Noi forme de

`nv\]are [i predare [i
competen]e de baz\ `n VET
Implementarea strategiilor de `nv\]are pe tot parcursul vie]ii subliniaz\ importan]a cunoa[terii mai profunde a nevoilor poten]ialilor
beneficiari de formare [i crearea unei culturi a `nv\]\rii.
Noile metode de `nv\]are `n VET trebuie s\ se concentreze `n
primul r`nd pe dezvoltarea de abord\ri centrate pe cel ce `nva]\,
lu`nd `n considerare at`t nevoile de formare specifice acestuia, [i `n
special ale persoanelor care s-au `nstr\inat de procesul educa]ional,
c`t [i contextele formale sau non-formale, `n care procesul de
educa]ie se poate desf\[ura.
Formarea profesorilor, a formatorilor [i a altor actori din domeniul
formarii profesionale, c`t [i schimbul de experien]\ `ntre organismele
de formare, universit\]i, `ntreprinderi [i organiza]ii non-guvernamentale va permite acestora s\ fac\ fa]\ noilor provoc\ri.
Accesul persoanelor la oportunit\]ile de formare depinde nu
doar de motiva]ia [i capacitatea acestora de a `nva]\, ci [i de
crearea de condi]ii adecvate pentru a `nva]\ `n diverse contexte, mai
ales la locul de munca.
Politicile din domeniul educa]iei [i form\rii pe tot parcursul vie]ii
trebuie s\ vizeze ameliorarea competen]elor `n VET, pentru a facilita auto-realizarea, cet\]enia activ\ [i inser]ia social\ [i profesional\.
Aceste competen]e de baz\ includ aptitudinile fundamentale ca
scrisul, cititul, etc., c`t [i a `nva]\ s\ `nve]i precum [i noile competen]e
de baz\ stabilite la Consiliul de la Lisabona ; deprinderile `n domeniul tehnologiei informatice, limbile str\ine, cultura tehnologic\, spiritul antreprenorial [i competen]ele sociale.
Proiectele prezentate sub aceasta prioritate trebuie sa pun\
accentul pe:
- calitatea [i relevan]a materialului pedagogic, a serviciilor [i proceselor educa]ionale utilizate `n contextele formale, non-formale [i
informale (mai ales `n `ntreprinderi) pentru a cre[te motivarea, pentru a crea medii adecvate pentru a facilita formarea continu\ [i pentru a permite utilizarea eficient\ a resurselor;
- problematica form\rii profesorilor, a formatorilor [i a altor actori
din domeniul form\rii profesionale. Acest grup ]int\ are un rol important `n adoptarea [i implementarea unei pedagogii inovante: mecanisme, materiale, instrumente, medii ce trebuie implementate pentru
a le furniza sprijinul [i motiva]ia necesar\;
- conceperea de noi abord\ri pentru dezvoltarea competen]elor
de baz\ `n VET, incluz`nd [i utilizarea TIC `n cadrul procesului
educa]ional. Este important de subliniat c\ proiectele nu trebuie s\
dezvolte noi instrumente `n domeniul TIC, ci s\ se concentreze pe
utilitatea celor existente [i deja testate pentru medii particulare de
formare.

Profesor formator, coordonator

al activit\]ii de integrare european\ la CCD Neam] ,
Niculina NI}|
(continuare `n num\rul viitor)

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

NARA}IUNE {I ORALITATE ~N AMINTIRI DIN COPIL|RIE

(urmare din pag. 4)

identitatea de persoan\
`ntre narator [i unul din personajele textului, Dostoievski `n Demonii, Proust `n
A la recherche du temps
perdu, Ion Creang\ `n
Amintiri din copil\rie;
Tot Ioan Holban stabile[te
`n func]ie de diferitele grade
ale prezen]ei naratorului `n
text urm\toarele aspecte:
2a. naratorul este eroul povestirii
sale, tip numit de Gerard Genette
autodiegetic, Ion Creang\, Amintiri din
copil\rie;
2b. naratorul are rol secundar de
observator si de martor, Dostoievski
`n Demonii.

2.

octombrie 2003

Folosind aceste date, precum [i interpretarea lui Gerard Genette referitoare la

textul lui Platon din Cartea III a Republicii,
care trimite la distinc]ia pe care o va
opera poetica `ntre mimesis si diegesis,
mimesis -cantitate maxim\ de informa]ie,
prezen]\ minim\, chiar absen]\ a naratorului din text; diegesis - cantitate
minim\ de informa]ie, prezen]\ maxim\
a naratorului `n text, Ioan Holban va constata `n leg\tur\ cu Amintiri din copil\rie
un paradox interesant [i anume c\
aceast\ carte se constituie din secven]e
cu un maximum de informa]ie, deci
mimetice, dar prezen]a autorului ca
organizator al discursului r\m`ne constant\. Diegeza `ncepe la Creang\ cu
primul cuv`nt. Mimesis [i diegesis coexist\ `n textul lui Creang\, stabilind o caracteristic\ a nara]iunii sale.

Propun`ndu-ne s\ studiem opera

Amintiri din copil\rie sub raportul factorilor care pot constitui o fic]iune, personaj, spa]iu, timp, enun], [i care contribuie
la cristalizarea nara]iunii, se cuvine s\
accentu\m ideea c\ opt`nd pentru
nara]iune la persoana `nt`i, Creang\
`ncearc\ s\-[i reg\seasc\ propriul eu.
~n aceast\ lupt\ pentru autoreg\sire,
autorul devine interlocutor pentru cititorul s\u, emi]\tor al unor date pe care
cititorul trebuie s\ le recep]ioneze, s\ le
organizeze [i eventual s\ le r\spund\.
Cartea lui Creang\ s-a n\scut din
pl\cerea superioar\ de a reg`ndi trecutul, de a imagina pove[ti `n care se
introduce pe sine `n cele mai
numeroase [i insolite variante. Cu toate
acestea, Amintiri din copil\rie nu este
propriu-zis o autobiografie. Adrian

Marino define[te astfel autobiografia:

C`nd eul interior sau creator devine
obiectul propriei sale contempla]ii, je se
autoreflect\ `n moi, biografia se transform\ `n autobiografie, forma ultim\ [i
cea mai pur\ a procesului biografic, pe
care-l `nchide, `ntorc`ndu-l `n el `nsu[i.
Biografia nu mai este scoas\ din oper\,
ci se confund\ cu `ns\[i opera. (Adrian
Marino, Dic]ionar de idei literare, Editura
Eminescu, Bucure[ti, 1973). Prelucr`nd
aceast\ afirma]ie, precum [i o idee a lui
Philippe Lejeune - cercet\tor al literaturii
autobiografice - conform c\reia nonidentitatea numelui de pe coperta c\r]ii
cu cel al personajului principal face
posibil\ apari]ia unui pact rom`nesc,
deci a unui roman auto biografic, putem
afirma c\ `n cazul Amintirilor apare
aceast\ non identitate, autorul fiind Ion

APOSTOLUL

Creang\, iar personajul principal, Nic\ a

lui {tefan a Petrei. Totu[i, cel pu]in la
nivelul primei secven]e din cele patru
p\r]i ale c\r]ii aceast\ non-identitate
dispare:
-Stau c`teodat\ [i-mi aduc aminte ce
vremi [i ce oameni mai erau `n p\r]ile
noastre pe c`nd `ncepusem [i eu,
dr\guli]\ - Doamne, a m\ ridica b\ie]a[
la casa p\rin]ilor mei, `n satul
Humule[ti, din t`rg drept peste apa
Neam]ului.
-Nu [tiu al]ii cum sunt, dar eu c`nd m\
g`ndesc la locul na[terii mele, la casa
p\rinteasc\ din Humule[ti, la st`lpul hornului unde lega mama o sfoar\ cu
motocei la cap\t, ...parc\-mi salt\ [i
acum inima de bucurie.

(continuare `n num\rul viitor)

Pag. 5

Educa]ie sau emancipare?

O lec]ie de TITLUL DE PROFESOR {I Emanciparea
copiilor
DEMNITATE AXIOLOGIA SOCIET|}II
(urmare din pag. 1)

u rostit cuvinte emo]ionante, prin care au mul]umit

fo[tilor profesori pentru d\ruirea lor la fiecare or\ de
curs fo[tii absolven]i Gheorghe Amaicei, Elena
Baciu, Gheorghe Grigorescu. Au fost evocate cu
mult\ considera]ie figuri prestigioase ale
`nv\]\m`ntului pedagogic nem]ean, subliniindu-se c\
orele lor erau adev\rate bijuterii, opere de art\.
Au fost rememorate [i romanticele `nt`lniri ale normali[tilor de la liziera care trasa o grani]\ mai mult
simbolic\ `ntre cele dou\ {coli.
Oana Lamatic, elev\ `n clasa a X-a la Liceul
Pedagogic Gh. Asachi din Piatra-Neam], `n cuv`ntul
adresat absolven]ilor sublinia: Noi v\ consider\m reprezentan]i
de marc\ ai `nv\]\m`ntului nem]ean [i constitui]i pentru noi veritabile modele de dasc\li. Cu siguran]\ [i pentru dumneavoastr\
anii pe care i-a]i petrecut `n cadrul {colii Normale v-au marcat
preg\tirea profesional\ [i intelectual\, dar mai ales dimensiunea
moral\ a personalit\]ii dumneavoastr\. Suntem siguri c\ profesorii dumneavoastr\ v-au fost `ndrum\tori spirituali de excep]ie.
Absolven]ii de acum o jum\tate de secol, care au tr\it o
perioad\ plin\ de priva]iuni (povesteau cum o clas\ `ntreag\ a
`nv\]at s\ c`nte la vioar\ folosind singura vioar\ existent\ [i care
apar]inea unui coleg) [i sub povara ideologiei comuniste (au tr\it
anii obsedantului deceniu), au oferit o adev\rat\ lec]ie de demnitate prin respectul ar\tat [colii [i profesorilor care i-au format,
prin solidaritatea de care au dat dovad\ de-a lungul timpului [i
prin faptul c\ au f\cut din profesiunea de dasc\l o profesiune de
credin]\. Au fost apostoli ai neamului din voca]ie!
Nu `n ultimul r`nd impresioneaz\ optimismul de care dau
dovad\ dac\ ne g`ndim c\ [i-au propus o nou\ revedere `n anul
2008. ~n sf`r[it, pot fi considera]i repere morale de care are at`ta
nevoie `nv\]\m`ntul romnesc aflat sub semnul unei nesf`r[ite
reforme ce st`rne[te multe nelini[ti.

(urmare din pag. 1)

reau s\ m\ retrag [i
s\ dau din nou
admiterea la o universitate de stat. Aici
unde sunt, de[i `n
`ncadrare sunt profesori doctori, au [i
func]ii administrative
sau politice [i nu vin
la cursuri cu lunile.
Am uitat [i ce mai
[tiam din liceu. De promovat, promovezi!!!
~n treapta numit\ `nv\]\m`nt
preuniversitar (de ce s-o fi numind
a[a nu [tiu, c\ doar numai o parte
din absolven]ii acestei trepte se
duc la universitate), exist\ actualmente trei categorii de [coli:
unele `n care nu se face aproape
nimic `n plan instructiv- educativ,
altele `n care se lucreaz\ pompieristic, c`nd se aude ceva
despre control (care nici acesta
nu este prea riguros), iar cea de a
treia categorie o formeaz\ [colile
(de obicei, din ora[e), `n care
fiecare dasc\l `[i impune disciplina ca [i cum aceasta ar fi singura din via]a bie]ilor elevi. De aici
rezult\ o cumplit\ supra`nc\rcare

-V

a lor [i, deci, superficialitate sau

surmenaj.
Acela[i profesor B`rs\nescu
spunea viitorilor absolven]i: S\
nu v\ `ncadra]i imediat ce termina]i, s\ c\l\tori]i [i, un an de zile,
s\ cunoa[te]i lumea ca s\ ave]i
ce spune elevilor dvs. `n cadrul
educa]iei pentru societate, pentru
via]\. S\ nu uita]i c\ ave]i mult de
trudit p`n\ ce ve]i `nsemna ceva
`n societatea `n care ve]i tr\i. Cel
pe care lumea `l socote[te c\ face
umbr\ p\m`ntului degeaba, cum
spunea Eminescu despre cei
mediocri [i `ng`mfa]i, nu merit\ s\
calce pragul [colii.
Cred c\ merit\ re]inut faptul
c\, `n pofida marilor greut\]i ale
tranzi]iei, [coala trebuie s\ determine dezvoltarea armonioas\ a
copilului ({coala face omul om
cum altoiul pomul pom- spune un
proverb) [i s\ acorde aten]ia
necesar\ st\rii lui de s\n\tate
fizic\, psihic\ [i mintal\. Sunt
convins c\ majoritatea dasc\lilor
de azi sunt capabili s\ vibreze la
exemplele `n\l]\toare ale `nainta[ilor [i la sfaturile de con[tiin]\
ale marilor profesori. Din bun
sim]. C\ci, dac\ bun sim] nu e,
nimic nu e!

Pa[i spre educa]ia p\rin]ilor

opilul se formeaz\
`n cei [apte ani de
acas\, el este
pasager `n sistemul
educa]ional [colar.
Educatorul trebuie
s\ sprijine familia [i
s\
continuie
educa]ia `nceput\ `n
familie . P\rin]ii trebuie s\ `n]eleag\ c\
o bun\ educa]ie este o valoare
`n sine, dac\ fondul genetic nu
le va permite s\ fac\ performan]e [colare remarcabile .

Deseori p\rin]ii - din

ne[tiin]\ - minimalizeaz\ preocup\rile intelectuale sau
abilit\]ile pe care le au copiii lor,
ne[tiind c\ aceste calit\]i se pot
dezvolta de la vrste mici . ~n
aceast\ direc]ie trebuie s\
intervin\ educatoarea care
poate [i are posibilitatea s\
schimbe aceste atitudini ale
p\rin]ilor `n beneficiul copilului
`n primul rnd [i `n cel al privirii
din unghiul care trebuie al rolului gr\dini]ei .

~n sprijinul acestei idei am

ini]iat un program pe care l-am
numit cinci zile `n gr\dini]\,
care const\ `n programarea
p\rin]ilor pe zile -dup\ catalogs\ participe la programul unei
zile `n care pot vedea cum se
comunic\ cu copiii [i cum se
pot depista interesele lor.
~n timpul acestui program
am constatat c\ sunt p\rin]i (`n
general mame) care se simt
jena]i [i sunt nemul]umi]i de
performan]a copilului lor `ntr-un
domeniu .

Le-am explicat c\ deocamdat\ copilul lor nu este preg\tit

pentru aceste cuno[tin]e . El le
va asimila cnd va fi preg\tit s\
o fac\ . Dac\ va fi for]at va avea
team\ sau chiar repulsie vis-avis de acel tip de activitate - de
aceea trebuie l\sat s\-[i
urmeze propriul s\u ritm de
dezvoltare, deci s\ se maturizeze [i pentru aceasta are
nevoie de timp .

Ed. met. Elena DIACONU

Gr\dini]a BRUSTURI

opiii aud multe `n strad\ , v\d destule la televizor , mai

ales c\ p\rin]ii lipsesc cu anii de acas\ , ca s\ c`[tige
banii at`t de necesari . Dac\-i ascul]i pe pu[tani vorbind
`n scara blocului, `nlemne[ti. R\m`i ca la nenea dentistul, cu gura c\scat\.
Copiii no[tri , care `nva]\ engleza [i informatica
`nc\ din gr\dini]\ , intr\ `n societate mult mai devreme
dec`t am f\cut-o noi. ~n perioada elisabetan\ sau pe
vremea b\di]ei Creang\. Pricep mult mai devreme
diferen]ele sexuale . {i totu[i , numai cine nu are copii
`[i imagineaz\ c\ e de glumit cu educa]ia `n aceast\
etap\, considerat\ de toat\ lumea curata [i frumoasa

copil\rie.
{i uite a[a a `nceput emanciparea [colarilor . Mai pe [leau ,
copiii din clasele primare vor putea primi printre alte `nv\]\turi patriotice dar [i comunitare [i o brum\ de educa]ie sexual\. Dac\ p`n\
acum loazele [i feti]ele sim]eau c\ exist\ diferen]e `ntre sexe, vizibile `n primul r`nd dup\ haine [i obiceiuri , `ncep`nd din acest an
[colar vor fi lumina]i[i mai mult. Vor afla pe ocolite de la educatori
c\ oamenii se deosebesc [i organic . C\ unii din ei nasc pui vii care
se hr\nesc cu lapte. Ne referim la bebelu[ii adu[i c`ndva de berze,
nu la bebelu[ele C`rcota[ilor Primei TV.
Educa]ia sexual\ introdus\ ast\zi cu d\rnicie `n [coli nu este
chiar o problem\ nou\. Se afl\ `n programa [colar\ `nc\ de pe vremea lui nea Nicu. Dumnezeu s\-l ierte . Cei mai documenta]i `n
problem\ erau liceenii. Ca [i ast\zi. Tovar\[a dirigint\ din epoca de
aur , t`n\r\ [i frumoas\ pe atunci , ro[ea p`n\ peste urechi c`nd le
vorbea handral\ilor despre adunare, sc\dere [i....`nmul]irea la
oameni. Subiecte urm\rite cu mare interes , trimestrial. A[a cum se
ordona de sus.
Dup\ Revolu]ia din Decembrie 89 , educa]ia sexual\ din [coli
a luat amploare. Ai mici afl\ de la desene animate despre s\rutul
fran]uzesc iar elevii mari v\d `n filmele sexy cu striptizoaice [i
dame de consuma]ie tot ce le dore[te inimioara. Instructiv , nu ?
Urmarea ? S`ngele liceenilor se `nfierb`nt\ [i nu mai `n]eleg nimic la
celelalte materii. Mai ales la matematic\, chimie [i fizic\. C\ destui
p\rin]i se scandalizeaz\, [tim. Dar indica]iile venite din afar\ trebuie respectate . {i se aplic\ , de[i nici actualul ministru al Educa]iei
nu vede cu ochi buni noul program educa]ional pentru emanciparea
elevilor. Un lucru e clar : vremea pove[tilor amuzante [i idio]ele
despre actul crea]iei biologice umane a trecut. Nimeni nu mai crede
`n barz\ [i nici `n bulina pe care a `nghi]it-o m\mica de a f\cut
bebelu[i. Problemele absconse intime , au devenit arhicunoscute
`n [coli. Evident , prin intermediul lec]iilor , dar [i prin mass-media .
{i uite a[a , Gigel din a patra a devenit expert `n sexologie de[i `nc\
nu [tie s\ scrie corect [i socote[te cu calculatorul. {i `nc\ ceva:
foarte mul]i copii sunt capabili s\ dea lec]ii `n materie de educa]ie
sexual\. O bunicu]\, de pild\, a aflat de la nepo]i toate pozi]iile
folosite `n rela]iile amoroase.
{i ca s\ dovedesc cele spuse mai sus , `nchei cu un banc potrivit. Ciuli]i urechile . {i pe mine [i pe tine te-a adus barza, `i spune
o feti]\ lui Bul\. Asta slab\ [i ur`t\? O, nu ! Tata nu s-ar culca cu
a[a ceva !, o puse la punct Bul\ , mai preg\tit din punct de vedere
sexual. Concluzia ? La sexologie, elevii sint mai preg\ti]i dec`t
dasc\lii lor. P\rerea mea.

Dumitru RUSU

(continuare `n num\rul viitor)

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

Revista presei literare

CORESPONDEN}|
AUREL
DUMITRA{CU GHEORGHE AZAP

evista literar\ de la
Cluj
Napoca,
Tribuna, public\ `n
num\rul s\u din
octombrie (16-31)
primele patru scrisori
din cele zece scrise
de poetul Aurel
Dumitra[cu `ntre anii
1985-1989 c\tre confratele lui `ntru poezie,
Gheorghe Azap, un
ilustru reprezentant al poeziei
[aptezeciste care a tr\it ([i mai
tr\ie[te `nc\) `ntr-o comun\
b\n\]ean\, Tigvaniul Mic.
Emo]ionante [i sincere, scrisorile

Pag. 6

lui Aurel c\tre poetul b\n\]ean

s`nt str\b\tute de sentimentele
sale de admira]ie pentru poezia lui
Gheorghe Azap. Ele fac parte din
vasta coresponden]\ literar\
lasat\ `n urm\ de t`n\rul poet de la
Borca `n scurta sa via]\, cele
c`teva mii de scrisori.

PLAGIATUL DIN
MANUALUL DE
LIMBA ROMN| DIN NOU ~N
ATEN}IE

Revista Observatorul cultural

re`ncepe ancheta de anul trecut
prin care a dovedit c\ autorii manualului de Limba [i literatura
romn\ de clasa a XII-a, Editura
Corint au plagiat. Sub semn\tura
redactorului [ef Carmen Mu[at,
prin articolul Minciuni sfid\toare

din nr. 191, se dovede[te c\ unul

din autorii c\r]ii, profesoara Florina
Rogalski a copiat aproape cuv`nt
cu cuv`nt capitolele Scrisul romnesc [i istoria alfabetului [i Limba
romn\ `n secolele al XVI-lea - al
XVIII-lea din lucrarea Limba
romn\. Origini [i dezvoltare, de
Maria Cvasn`i C\t\nescu, la
Editura Humanitas, f\r\ a preciza
undeva de unde citeaz\ aceste
zeci de pagini. Lucrarea este
ap\rut\ sub girul lui Eugen Simion,
pre[edintele Academiei Romne.

SIBERIA
SPIRITULUI {I
MUSCA DE PE
C|CIUL|

Un articol voit polemic public\ Cezar Andreescu `n ultimul

num\r al revistei Cuv`ntul (nr.

8-9). }inta polemicii sale nu este
altul dec`t academicianul [i
criticul literar Eugen Simion.
Citez doar din preambul: Multe
lucruri simpatice s-au n\scut din
musca de pe c\ciula domnului
Eugen Simion, ajuns `ntre timp
pre[edinte
al
Academiei
Romne. Cineva, persoan\
important\ - s\ nu spunem cine
- a propus ca perioada 19471989 din istoria noastr\ cultural\
s\ poarte acest titlu de capitol: O
Siberie a spiritului. Vai! Cum se
poate s\ spun\ cineva a[a
ceva? - a strigat musca de pe
c\ciula
cea
academica,
tem\toare c\ spiritul din capul
pe care s-a a[ezat ar fi p\storit o
Sahar\ de non-valori ori ni[te

APOSTOLUL

vulcani mocirlo[i de semivalori

provinciale.

PAULO COELHO
DESPRE SEX:
NE ~N{EL|M
MULT, S~NTEM
IPOCRI}I
Ultimul roman al lui Paulo
Coelho tradus la noi, 11 minute
conduce cititorul `n lumea cvasicunoascut\ a sexului [i prostitu]iei. Revista Adev\rul literar [i
artistic nr. 688 preia din ziarul
spaniol El Pais un interviu cu
celebrul scriitor brazilian. Fiind
`ntrebat de reporter de ce a scris
c\ `n civiliza]ie ceva mergea
foarte r\u din cauz\ c\ protago-

nista romanului f\cea sex,

acesta r\spunde: S`ntem foarte
ipocri]i `n chestiunea sexului. Ne
petrecem via]a `ncerc`nd s\
demonstr\m celuilalt c\ s`ntem
capabili de a da [i a sim]i
pl\cere, dar sexul este mai
degrab\ o f`nt`n\ de frustr\ri
dec`t o f`nt`n\ a `n]elegerii, a
bucuriei, a comuniunii. {i, dac\
nu min]im `ntr-o problem\ at`t de
important\ ca aceea a sexualit\]ii, apar consecin]e. Este ca
un cancer care se extinde `n alte
p\r]i ale trupului. Sexul piere
transform`ndu-se `ntr-un agent
provocator de agresivitate, perversiune, dezertare de la
condi]ia uman\.

OCHELARIST

octombrie 2003

PUTEREA {I SINDICATELE - FA}| ~N FA}|

(urmare din pag. 1)
Legalitatea [i calitatea
documentelor de planificare [i organizare a activit\]ii
Inspectorului
{colar, efectele
ac]iunilor conducerii inspectoratului
[colar, ale inspectorilor [i compartimentelor de specialitate,
asupra bunei func]ion\ri a
unit\]ilor subordonate [i a
rezultatelor ob]inute de elevi
`n procesul instructiv- educativ.
De asemenea , `n aten]ia
institu]iei jude]ene s-au situat
[i urm\toarele aspecte concretizate, pentru toate ciclurile
de `nv\]\m`nt [i pentru toate
disciplinele , av`nd ca obiective modernizarea [i optimizarea calit\]ii `nv\]\m`ntului prin:
cre[terea motiva]iei
pentru
activitatea
de
`nv\]are ;
realizarea unei bune
`ncadr\ri ;
perfec]ionarea profesional\ a cadrelor didactice [i
schimbarea mentalit\]ii fa]\
de actul didactic;
ameliorarea rela]iei
[coal\- familie- comunitate
local\;
asigurarea condi]iilor
materiale necesare.
~ntreaga activitate a institu]iei noastre s-a subordonat
obiectivului esen]ial al
`nv\]\m`ntului
romnesc,
derivat din Programul de
Guvernare, acela de a preg\ti
genera]iile de absolven]i `n
perspectiva adapt\rii rapide
la cerin]ele unei societ\]i
democratice (cu o preg\tire
general\ superioar\, capabile
de autoperfec]ionare, cu comportamente adecvate unei
economii concuren]iale :competitivitate, spirit de ini]iativ\,
buni organizatori, creativitate).
~n realizarea actului managerial , `n aten]ia
Inspectoratului {colar au stat
obiective prioritare a c\ror
realizare a fost urm\rit\ cu
maxim\ aten]ie de conducerea institu]iei, de Consiliul de
administra]ie [i de colectivul
de inspectori. ~n anul [colar
2002- 2003, `nv\]\m`ntul
nem]ean s-a situat sub semnul cre[terii eficien]ei actului
didactic pentru fiecare elev,
clas\, [coal\ [i localitate.
Dinamica reformatoare a
`nv\]\m`ntului preuniversitar
a impus accentuarea unor
deziderate pe care le presupune [i dezvoltarea , `n
ansamblu , a societ\]ii.
Politicile educa]ionale
exprim\
cu
claritate
orient\rile strategice cu privire
la contribu]ia educa]iei la procesul de transformare a societ\]ii romne[ti `ntr-o societate prosper\. Continuarea
actului
reformator
al
`nv\]\m`ntului preuniversitar
s-a confruntat, [i `n anul

6.

[colar trecut , cu o serie de

iner]ii [i disfunc]ii de natur\
informa]ional\, rela]ional\ [i
individual\.
Preciz\m, `n continuare,
principalele obiective urm\rite
de institu]ia jude]ean\, obiective pe care le putem sintetiza
astfel :
1. stabilizarea [i dezvoltarea unei structuri organiza]ionale favorabile reformei
[i schimb\rii, la nivelul tuturor
institu]iilor [colare din jude];
2. diversificarea ofertelor
educa]ionale la nivelul

PRIORIT|}I ALE
~NV|}|M~NTULUI
NEM}EAN
unit\]ilor [colare de toate
tipurile;
3. promovarea unei oferte
educa]ionale care s\ conduc\
spre nevoile comunitare ,
spre identificarea
[i
solu]ionarea acestora;
4. acordarea sistemului
de formare continu\ la
cerin]ele societ\]ii nem]ene;
`nceperea procesului de
reformare a form\rii ini]iale;
5. rela]ionarea, din perspectiva unei eficien]e
sporite, a [colii cu comunitatea local\;
6. cuprinderea `ntregii
popula]ii [colare `ntr-o form\
de `nv\]\m`nt ;
7.
dezvoltarea
institu]ional\, prin acceptarea
[i stimularea dialogului, a
parteneriatului [i a lucrului `n
echip\;
8. raportarea, `n permanen]\,
la
standardele
na]ionale de educa]ie, la
cerin]ele societ\]ii [i la
prevederile legale care reglementeaz\ procesul instructiveducativ din [coal\.
Pentru fiecare domeniu
func]ional al `nv\]\m`ntului
preuniversitar, prin planul
managerial pentru `ntregul an
[colar 2003- 2004, au fost
elaborate [i s- au urm\rit
obiective specifice care deriv\
din obiectivele generale
men]ionate. ~n realizarea
actului managerial, conducerea Inspectoratului {colar a
avut permanent `n vedere:
cunoa[terea complex\
a compartimentelor vie]ii
[colare;
cunoa[terea intercondi]ion\rilor dintre acestea;
func]ionalitatea procesului instructiv- educativ;
identificarea distorsiunilor [i a ne`mplinirilor care
s- au manifestat;
reglarea disfunc]iilor pe
parcursul `ntregului an [colar.
Pentru
eficientizarea
activit\]ii de inspec]ie [colar\
[i
de
management

octombrie 2003

educa]ional, se impun
urm\toarele m\suri, concretizabile at`t `n planul managerial al institu]iei jude]ene c`t
[i `n programele [i planurile
de ac]iune ale unit\]ilor
[colare [i/ sau ale conducerilor de [coli:
Realizarea unei proceduri clare de eviden]iere a ritmicit\]ii inspec]iei [colare
prin reprezent\ri grafice
adecvate (pe tipuri de
inspec]ie, tabele comparative);
Acordarea de calificative tuturor [colilor verificate
[i evaluate prin inspec]ii de
tip RODIS;
Realizarea unui plan
de perspectiv\ al inspec]iilor
frontale,
`n
vederea
cuprinderii `n graficele de
control pentru urm\torii 3 ani
a tuturor unit\]ilor [colare
evaluate `nainte de anul
2000, astfel `nc`t, fiecare unitate s\ fie evaluat\ la un nivel
maxim de patru ani;
Realizarea unei analize comparative pentru ultimii
2- 3 ani a rezultatelor ob]inute
de c\tre fiecare unitate
[colar\ `n parte, la examenele
na]ionale
sau
concursurile [colare, astfel
`nc`t s\ fie vizibil\ dinamica
acestor rezultate, prin identificarea progreselor, stagn\rilor
sau regreselor [i elaborarea
m\surilor corective impuse.
Pentru perfec]ionarea
continu\ a activit\]ii de
`nv\]\m`nt pentru cre[terea
eficien]ei
continue
a
inspec]iei [colare, `n anul
[colar 2003- 2004, `n aten]ia
I.S.J. Neam] se vor situa, prioritar, urm\toarele obiective:
1. concentrarea activit\]ii
pe domeniile prioritare rezultate din Programul de
Guvernare;
2. valorificarea cu eficien]\ sporit\ a tuturor
resurselor materiale [i umane
existente, evitarea risipei, a
formalismului [i superficialit\]ii;
3. eficientizarea continu\
a lec]iei ca principal\ p`rghie
`n procesul de formare a genera]iilor de elevi;
4. ~nt\rirea colabor\rii cu
consiliile locale, cu ceilal]i
factori
cu
atribu]ii
educa]ionale de la nivelul
jude]ului sau de la nivel local;
5. monitorizarea continu\
a lucr\rilor de repara]ii, de
`ntre]inere, de igienizare,
sprijinirea [colilor, `n acest
sens;
6. eficientizarea continu\
a form\rii cadrelor didactice
[i a tuturor categoriilor profesionale din `nv\]\m`nt ;
7. stimularea lucrului `n
echip\, a dialogului [i cooper\rii interne [i interna]ionale
(participarea efectiv\ la programele Uniunii Europene);
8. elaborarea unor strategii pe termen scurt, mediu [i
lung, privind [colarizarea,
baza
material\
[i
informa]ional\,
cre[terea
rolului `nv\]\m`ntului preuniversitar etc.

(urmare din pag. 1)

tructural, concep]ia
acestui (Proiect?!)
respect\
reformarea concep]iei
despre `nv\]\m`nt,
prin
Reforma
declan[at\ dup\
89 (!).
Cele
[ase
obiective propuse
vizeaz\,
f\r\
discu]ie, componentele fundamentale ale
`nv\]\m`ntului (ale procesului de
`nv\]\m`nt- `n limbajul de lemn).
Deci, Reform\, Nereform\ ~nv\]\m`ntul nu s-a schimbat
nici structural, nici ca fond [i, e
firesc. ~n esen]a sa, `nv\]\m`ntul
este [i va fi (trebuie s\ fie) una
din cele mai stabile institu]ii ale
statului, chiar [i `mpotriva
deselor schimb\ri politice [i
guvernamentale.
Au spus [i au confirmat
acest lucru pedagogi [i oameni
de seam\ [i din Vest [i din Est,
`n toate timpurile.
Sub aceste obiective fundamentale situa]i aspectele concretizate pentru modernizarea
[i
optimizarea
calit\]ii
`nv\]\m`ntului prin:
- Cre[terea motiva]iei pentru activitatea de `nv\]are (teorie
chioar\, vorbe goale!) prin ce?
cum? pe ce baz\? cui sunt
adresate? Doar r\spunsurile la
aceste `ntreb\ri pot oferi ni[te
elemente concrete;
- Realizarea unei bune
`ncadr\ri (cu sacrificii din partea
cui?) }inta e realizabil\ [i `n
bun\ parte realizat\, nu prin
Inspectorat, ci printr-o superioar\ `n]elegere [i concesie
f\cute de dasc\lii adev\ra]i pe
altarul crezului sf`nt- [coala- prin
umilin]\, priva]iuni dincolo de
s\r\cie [i sacrificarea laturii spirituale a existen]ei noastre individuale din lipsa banilor.
- Din p\cate, cea de a treia
]int\, perfec]ionarea... at`t de
necesar\ [i chiar `ndr\git\ de
cei mai mul]i, r\m`ne `n plan formal, pe banii individului (de[i cei
care sunt beneficiarii, nu sunt
numai dasc\lii ci mai ales elevii,
[coala), iar latura de cercetare [i
dezbatere
[tiin]ific\
prin
Societ\]ile [tiin]ifice... a fost
abandonat\ (!?).
Ultimele dou\ imperative
sunt absolut relative, ]in mai ales
de gradul de percepere a institu]iei [colare de c\tre factorii
implica]i (familie, comunitate
local\) [i uneori chiar de st\ri [i
atitudini afective [i subiective din
partea unora, total d\un\toare
[colii.
~n continuare, activit\]i
privind concentrarea tuturor
energiilor `n vederea realiz\rii
obiectivului
esen]ial
al
`nv\]\m`ntului romnesc derivat
din Programul de Guvernareacela de a preg\ti genera]iile de
absolven]i `n perspectiva
adapt\rii rapide la cerin]ele unei
societ\]i democratice (cu o
preg\tire general\ superioar\,
capabile de perfec]ionare, cu
comportamente adecvate unei
economii concuren]iale competitive, spirit de ini]iativ\, buni
organizatori, creativitate). Dup\
umilele mele cuno[tin]e de
economie politic\, dvs. [i probabil Programul de Guvernare au

APOSTOLUL

`n vedere o societate democratic\ foarte abstract\ care nu mai

are nici m\car cele dou\ componente fundamentale: baza
economic\- economia [i suprastructura- institu]iile. E adev\rat,
unii dintre noi au r\mas [i vor
r\m`ne pragmatici, nu vrem s\
devenim din nou activi[ti de
partid buni [i speciali[ti `n toate,
capabili de autoperfec]ionare, cu
spirit de ini]iativ\ [i de creativitate, dar, ca profesioni[ti, umili.
Noi `nc\ mai credem c\
`nv\]\torii trebuie s\ fie
`nv\]\tori [i nu tractori[ti, profesorii s\ fie profesori [i nu ingineri

CEL MAI
BUN
PROIECT
MANAGERIAL !!!
agronomi, medicii, medici, iar
activi[tii de partid- activi[ti de
partid [i dac\ cumva sunt `ntr-o
societate democratic\, s\
respecte democra]ia [i s\-i lase
pe meseria[i s\-[i fac\ onest
meseria.
Cum crede]i c\ politicele
educa]ionale exprim\ cu claritate orient\rile strategice cu
privire la contribu]ia educa]iei, la
procesul de transformare a societ\]ii romne[ti `ntr-o societate
prosper\ c`nd spuma intelectualit\]ii noastre tinere supus\
`nfomet\rii [i umilin]ei a plecat
din ]ar\ f\r\ g`nd de
`ntoarcere?!?
Care speciali[ti vor proiecta
[i ridica infrastructura economiei
romne[ti (care cu voia sau f\r\
voia noastr\ se va ridica). Al]ii,
nu ai no[tri (!), pe bani grei [i pe
suferin]ele noastre!
~n sf`r[it s\ trecem la partea
de consisten]\ a Proiectului:
obiectivele institu]iei jude]ene.
Structurile organiza]ionale
(de care vorbi]i)- n-am prea
`n]eles- vizeaz\ [coala, oamenii
[colii cu sau f\r\ implica]ii
politice, sau alte organiza]ii.
O diversificare a ofertelor
educa]ionale este absolut obligatorie (dar aten]ie!) cu ofert\ de
munc\ [i nu de dragul diversific\rii.
C`t prive[te procesul acesta de reformare- `nceput de ani
buni, ca un proces, mai ales de
deformare- trebuie obligatoriu
legat de necesit\]i concrete [i
oferta de pe pia]a muncii.
Dup\ cum `n]eleg, `n cel de-al
[aselea obiectiv recunoa[tem
tacit, sau pe fa]\, c\ re`ncepem
lupta cu analfabetismul [i
respectarea
obligativit\]ii
`nv\]\m`ntului prin Constitu]ie
(curat progres, coane Iancule!).
Dac\
`ntr-adev\r
Inspectoratul {colar este [i `[i
respect\ statutul de partener `n
Comisia de Dialog, atunci cum
se explic\ c\ `n ultima perioad\,
de peste aproape 5 luni de zile
`n care au fost at`tea probleme [i
evenimente [colare, nu [i-a
g\sit timp s-o programeze, iar `n
aceast\ lun\ a dat un ultimatum

sindicatului: Dac\ nu o ]inem

mar]i 21.10.2003 nu o mai
putem ]ine!?
C`t despre standardele
na]ionale de educa]ie care
numai na]ionale nu mai sunt, ci
europene sau interna]ionale
ar trebui s\ fim mult mai circumspec]i [i chibzui]i, conform dictonului latin: Festina lente.
Nu mai amend\m neap\rat
`n termenii cei mai hot\r`]i fundamentarea acestui Proiect
managerial pe baza studierii [i
cunoa[terii realit\]ii jude]ului,
c\ci de fapt acestea au fost
aleatorii, obiectivele [i ]intele
viz`nd mai ales respectarea programului de guvernare [i a
condi]iilor impuse de UE.
M\surile concrete pe care le
preconiza]i, `n final, pentru eficientizarea activit\]ii de inspec]ie
[colar\ nu ]in de calitate [i
esen]\, c`t mai ales de ritmicitate
[i eviden]\ (elemente formale,
birocratice).
~n sf`r[it, imperativele stabilite `n final prin domeniile prioritare rezultate din Programul de
Guvernare sunt un argument `n
plus,
conving\tor,
c\
`nv\]\m`ntul `n momentul de
fa]\, de[i ar trebui tratat ca prioritate na]ional\ este considerat [i proiectat ca un fragment
rupt,
al\turat
diverselor
guvern\ri politice pe o durat\ de
cel mult timpul dintre dou\ campanii electorale (halal prognoz\
managerial\!!!).
~n concluzie: [i institu]ia dvsInspectoratul {colar [i a noastr\
S.L.L.I.C.S. cunoa[tem [i [tim
`ntreb\rile [i priorit\]ile pentru
anul care vine [i ar fi normal [i
onest pentru fiecare din noi s\
d\m r\spuns urm\toarelor
`ntreb\ri:
- Din punct de vedere a
dot\rii materiale didactice- complexe, [colile din jude] (urban [i
rural) pot face fa]\ [i sunt la
nivelul cerin]elor exprimate prin
obiective [i ]inte?
- Structurarea planurilor de
`nv\]\m`nt, re]eaua [colar\, au
acoperire, sau cel pu]in r\spund
unor nevoi reale, concrete, a
ofertei de pe pia]a muncii?
- Condi]iile de via]\, de
salarizare [i de munc\ sunt
corespunz\toare
cerin]elor,
obiectivelor [i ]intelor vizate? (~n
ziarul Gardianul 423/23 oct.
2003 se afirm\ `n titlul de pe
prima pagin\ Profesorii romni
au salarii de 20 de ori mai mici
dec`t cei din U.E. (!?)
- {colile din jude] au asigurate prin angaja]i paza [i serviciile de cur\]enie [i `ngrijire?
- Clasele de elevi respect\
num\rul minim [i maxim stabilit
prin Legea ~nv\]\m`ntului [i
Statutul Personalului Didactic?
R\spunsul la asemenea
simple `ntreb\ri [i `nc\ la multe
altele poate constitui suportul
real de fundamentare al oric\rui
plan managerial, [i al
Inspectoratului {colar, [i al
fiec\rei [coli `n parte.
Am `ncercat o asemenea
abordare direct\ [i punctual\
pentru a v\ st`rni pe fiecare dintre dvs., director sau lider de
sindicat, inspector sau reprezentant guvernamental, mai activ [i
ceva mai afectiv, `n problema
poate cea mai important\ a
acestei
tranzi]ii:
~ncotro,
~nv\]\m`ntul Romnesc?!

Pag. 7

Zig - Zag
C~T DE {UBRED|
ESTE PUNTEA
DINTRE OCCIDENT {I
O R I E N T- R O M N I A ?

Reflec]ii pe marginea

discursurilor academice
la 25 de ani de pontificat al Sanctit\]ii Sale
Papa Ioan Paul al II-lea

ste un veritabil erou al

vremurilor noastre tulburi, acest Demnitar
ecleziastic
din
Scaunul Apostolic de
la Vatican care a
prezis romnilor un
viitor prosper. Nu
cunosc alt\ compara]ie mai sugestiv\
a Romniei dec`t cu
Gr\dina
Maicii
Domnului, f\cut\ de
un Pap\ inspirat [i sublim, model
de credin]\ [i cumsec\denie. El [i-a
purtat crucea b\tr`ne]ii [i a bolii `n
tandem cu Iubirea responsabil\
fa]\ de Om- Demiurg al propriei
sale istorii. Cea mai succint\ caracteristic\ `i apar]ie Arhiepiscopului
romano- catolic, Ioan Robu: ... a
f\cut istorie [i a schimbat istoria!
De[i nu-i cunosc opera teologic\, gestul vizitei sale, `n exclusivitate, la noi, popor preponderent
ortodox, m-a determinat s\ v\d `n
Pap\ un neobosit c\ut\tor al
Unit\]ii [i Adev\rului. Sanctitatea
sa intuie[te `n Romnia de m`ine o
punte crucial\: `ntre Ortodoxie [i
catolicism, pe de o parte, apoi `ntre
Occident [i Orient. Iat\ dimensiunea cea mai `nalt\ a Sacrului [i
poate unica [ans\ de supravie]uire
a omenirii.
~n acest context este fireasc\
`ntrebarea dac\ suntem pe deplin
responsabili de misiunea ce ni se
acord\? Dac\ putem dep\[i
bre[ele din orgoliul nostru mistic
pentru a consolida aceast\ punte
care sc`r]`ie din toate `ncheieturile,
care duce lips\ de piloni capitali
precum
Basarabia,
Nordul
Bucovinei, }inuturile Her]a, Ismail...
Con[tient de aspira]iile de v`rf
spre NATO [i UE, e greu de `n]eles
pozi]ia oarb\ a somit\]ilor academice vizavi de teritoriile romne[ti
ocupate. Or, f\r\ ele, puntea
cre[tinismului ar fi [chioap\ [i jalnic\. Iar noi, ca popor, dac\ nu

avem capacitatea de a sim]i `n noi

confra]ii din afar\, suntem ca [i
condamna]i. Orice izolare de fra]i
este criminal\ [i dramatic\. {i atunci, m\ `ntreb [i-i `ntreb pe academicieni c`t au `nv\]at din lec]ia
Papei. C\ci a-l alege membru al
Academiei nu-i mare scofal\. Capii
[tiin]ei noastre sunt datori s\
raporteze conceptul papal de
Unitate la realit\]ile romne[ti, s\
fie [i cuget\tori [i patrio]i.
La ceremonia omagial\ `ns\
s-a vorbit doar la generale de
Unitate, de Iubire fratern\. Nimeni
n-a pomenit de Romnia Mare,
devenit\ un teritoriu al iresponsabilit\]ii morale, al separatismului
doctrinar. Nici chiar moldoveanul
Alexandru Zub n-a pomenit de
cons`ngenii de peste Prut [i Siret.
Iar Dl. Pre[edinte Simion vorbea,
cu alt\ ocazie, de o Bucovin\ de
Nord, de parc\ ar exista dou\ pe
lume [i nu doar cea eminescian\,
indivizibil\.
~n cadrul ceremoniei de
omagiere s-au rostit fraze bombastice despre colaborare [i solidaritate interna]ional\ care sunau fals
`n lipsa total\ de colaborare [i solidaritate na]ional\. Adic\ `ntindem
pun]i spre Occident [i uit\m de
podul (nu de flori, neap\rat) de
suflet [i dialog peste r`ule]ele din
interiorul romnismului. {i atunci
cine va re`nnoi mintea [i ne va
schimba inima? Americanii? UEul? Cine mai pledeaz\ `n ]ara
aceasta pentru restabilirea demnit\]ii spirituale a romnilor de pretutindeni, `mp\r]i]i `n bisericu]e sau
clanuri ateiste?
Dac\ Papa de la Roma a
proclamat Dreptul la Unitate pe
plan mondial, savan]ilor no[tri le
revine menirea de a g\si c\ile de
regenerare, de re`nsufle]ire a
r\d\cinilor, de reconciliere cu
semenii, de transformare a imposibilului `n firesc. ~n caz contrar, vorba
prozatorului Buzura, `n loc de
na]iune prosper\, vom r\m`ne o
turm\ de indivizi, obseda]i de grija
spasmodic\ de parvenire [i
opulen]\ infatuat\, pe fundalul unei
confuzii intelectuale generale. Cine
va mai risca s\ ne treac\ puntea `n
deriv\ [i cu pioni lips\?

Prof. Vlad VLAS

Zig - Zag

Zig - Zag

De la Torna, torna fratre!, la

Mersi foarte mult !
~

n anul 587 d. Hr., la locul numit

Doi stejari, din Bulgaria de
ast\zi, a avut loc o b\t\lie `ntre
avari, popula]ie turcic\ migratoare, [i o[ti bizantine.
La un moment dat, n\v\litorii
s-au `mpr\[tiat dup\ prad\, chaganul (conduc\torul) lor r\m`n`nd
cu pu]ini lupt\tori `n juru-i. Atunci,
o c\petenie a armatei imperiale a
dat ordin de atac. ~n iure[ul
b\t\liei, un o[tean din primele r`nduri [i-a
pierdut t\rhatul (bagajele) de pe cal. Un altul
i-a strigat: -Torna, torna, fratre!, adic\: ~ntoarn\-te, `ntoarn\-te, frate!
Verbul a (se) `nturna este, `nc\, folosit [i
ast\zi, pe alocuri, pentru sonoritatea sa arhaic\ nu lipsit\ de farmec. Cei doi viteji lupt\tori

romni din o[tile bizantine ne-au l\sat,

a[adar, cel dint`i semn al vechimii limbii
noastre [i al spa]iului ei de r\sp`ndire.
Totodat\, i-a fost dat acestui popor ca, `ntre
primele cuvinte romne[ti `nregistrate de
istorie s\ fie [i frate, fapt istoric, social,
lingvistic [i psihologic cu care ne m`ndrim.
Cuv`nt `nc\rcat de semnifica]ii, c\ruia, apoi,
i-au fost ad\ugate derivate multiple (fr\]ior,
fr\]ie, fr\]ietate, `nfr\]ire) [i sintagme frumoase (frate de cruce, frate de s`nge, frate
de tat\ sau de mam\).
Romnii [i-au p\strat p\m`ntul [i limba,
ap\r`ndu-le cu str\[nicie, cu sacrificii chiar. O
limb\ romn\, slinoas\, `nc`lcit\, impregnat\ fie de trivialit\]i agresive, fie de neologisme stridente ne `ndep\rteaz\ de modul
nostru de a g`ndi [i de a sim]i.

De aceea, este greu de `n]eles cum [i-au

f\cut loc `n vorbirea curent\ exprim\ri de
tipul: -Tu e[ti sexat\, cealalt\ e na[pa,
-Am o gagic\ mi[to (super, supermi[to), Ne vorbe[te un invitat special (tr\im o zi special\, urmeaz\ un moment special), -~mi
place (m\ bucur, m\ g`ndesc, admir, m\ feresc, v\ rog) foarte tare, Mersi foarte mult!
[.a.m.d.
P\strarea [i cultivarea (adic\ `ngrijirea)
limbii rom`ne ne cere tuturor celor c\rora ne-a
fost d\ruit\ s-o ferim de stric\ciuni, s-o vorbim
[i s-o scriem `n chip natural, nesilit, f\r\ a uita
cuvintele testamentare, at`t de limpezi, ale lui
Ien\chi]\ V\c\rescu: Urma[ilor mei (...), /
Las vou\ mo[tenire/ Cre[terea limbei
romne[ti/ {-a patriei cinstire!

Prof. Gheorghe }IG|U

~nv\]\m`ntul nem]ean

RETROSPECTIVA LUNII OCTOMBRIE

L

iceul
de
Informatic\ din
Piatra Neam] a
fost inclus `ntr-un
proiect de dezvoltare [colar\
din
programul
Comenius, care
se va desf\[ura
pe parcursul a 36
de
luni,
`n
parteneriat cu licee din Italia
[i Polonia. Proiectul implic\
doar instruirea profesorilor,
dar pot participa, la lec]iile
deschise, [i elevii.
Num\rul elevilor
nem]eni care nu au reu[it
s\ promoveze clasa `n
2003 este mai mare dec`t
cel `nregistrat la finele anului [colar precedent. Dintre
cei 3035 de elevi afla]i `n
aceast\ situa]ie, cei mai
mul]i, 1946, au r\mas repeten]i, majoritatea provenind
din ciclul primar [i gim-

nazial. Ceilal]i, fie au abandonat [coala, fie au r\mas

cu situa]ia ne`ncheiat\.

Unit\]ile
din
`nv\]\m`ntul preuniversitar
care s`nt implicate `n activit\]i sau proiecte cu
parteneriat european `[i pot
depune candidatura pentru
certificatul de {coal\ european\. Odat\ ob]inut,
acesta le va permite s\
acceseze mai u[or finan]\ri
externe nerambursabile.
La concursul pentru
ocuparea posturilor de
director [i director adjunct
ale unit\]ilor conduse pe
baz\ de delega]ie, s-au
`nscris 68 de profesori, pentru 126 de locuri disponibile.
Cele mai atractive s-au
dovedit liceele mari, cum ar
fi Colegiul Na]ional Petru
Rare[ sau Informatica,

unde au concurat dou\ sau

trei cadre didactice pe un
post.
O delega]ie a sindicali[tilor din `nv\]\m`ntul
nem]ean a participat, miercuri, 15 octombrie, la mitingul organizat, `n capital\,
de cele trei mari confedera]ii na]ionale sindicale.
FSLI
(Federa]ia
Sindicatelor
Libere
din
~nv\]\m`nt) amenin]\ [i cu
alte forme de protest, `n
cazul `n care negocierile cu
Guvernul
vor
e[ua,
merg`nd
p`n\
la
declan[area grevei generale. Principalele cereri
ale
lucr\torilor
din
`nv\]\m`nt s`nt alocarea a
6 p`n\ la 8 la sut\ din PIB
pentru `nv\]\m`nt, elaborarea unei noi legi de
salarizare,
men]inerea
normelor didactice [i a
efectivelor de elevi `n clase.

Duminic\,
26
octombrie, au debutat `ntrecerile
Campionatului
na]ional al liceelor la
baschet [i fotbal. ~n Neam],
la etapa jude]ean\, vor
concura 58 de echipe,
reprezent`nd toate liceele
din jude], cu excep]ia Artei,
care nu s-a `nscris la competi]ie.
~nceperea noului an
universitar [i deschiderea
stagiunii artistice 20032004 au fost marcate de
c\tre Colegiul Universitar
de Muzic\ din Piatra Neam]
printr-un concert cameral
extraordinar, sus]inut de
forma]ia
cameral\
Collegium
Musicum
Academicum a Academiei
de Muzic\ Gheorghe
Dima, din Cluj Napoca.

REMEMOR|RI PEDAGOGICE NEM}ENE - OCTOMBRIE 2003

~

n numerele anterioare ale revistei Apostolul au fost semnalate

urm\toarele anivers\ri `n
octombrie: D.M. C\dere, 4/1876;
Simion Purice, 4/1922; N.
Avadanei, 5/1945; Petre Misir,
8/1856; Ion A. Neagoe, 11/1869;
Evghenie Humulescu, 14/1870;
Virgil Iancovici, 13/1900; D.
Alma[, 19/1908; D.A. Cornelson,
25/1901; D. Ro[ca, 28/1930;
{tefan V`rgolici, 30/1843 (acum
160 de ani); Acad. Horia Scutaru, 30/1943 (La
mul]i ani peste cele [ase decenii).

{i comemor\rile: Agr\pina Stupcanu,

1/2000; Alexandru {tef\nescu, 22/1933
(acum 70 de ani, avea 17 ani, nepotul lui A.
Vlahu]\).
~ntre 1.X.1896 [i 15.X.1899 a ap\rut la
P. Neam] Revista Societ\]ii Corpului
Didactic din jude]ul Neam].
1/2003, unii `nv\]\tori [i dirigin]i din
unele [coli nem]ene au marcat Ziua
Interna]ional\ a Persoanelor `n V`rst\
(Omagiu bunicilor [i str\bunicilor).
Seminariile teologice din jud. Neam] au
marcat scurgerea unui deceniu de la plecarea
`n ve[nicie (14.X.1993) a pr. prof. Dumitru

St\niloae, ca preludiu al s\rb\toririi teologului

filosof la centenarul na[terii (13. nov. 1903).
5/2003, Ziua Interna]ional\ a Educa]iei
a prilejuit unele manifest\ri educative [i `n
[colile jude]ului Neam].
1/1937, n. la Borle[ti- valorosul profesor de limba francez\ Gheorghe Blaga, fost
inspector [colar, legat `n principal de
`nv\]\m`ntul pedagogic nem]ean, energic animator cultural, redactor al revistei La Tazl\u,
prezentat\ elogios la radio [i `n multe publica]ii locale [i na]ionale.
16/1853 (acum 150 de ani), m. la Sf.
M\n\stire Neam], arhimandritul Neonil Buzil\

(n. 1789), cu remarcabile rezultate `n dezvoltarea `nv\]\m`ntului nem]ean.

25/1932, ora 20,20, la emisiunea
Universitatea Radio, poetul- profesor
Constantin Matas\ din P. Neam] a transmis
conferin]a Ceahl\ul, muntele sf`nt.
29/1945, s-au deschis, cu `nt`rziere,
cursurile la {coala Normal\ Gh. Asachi din
Piatra Neam].
La sf`r[itul lunii octombrie 2003, `ntru
cinstirea radiofoniei romne[ti de ziua ei- 1
noiembrie- la a 75-a aniversare (primele emisiuni la 01.11.1928), Grupul {colar Gh.
Cartianu din P. Neam] organizeaz\ manifest\ri adecvate pentru a releva contribu]ia

A P O S T O L U L - revist\ a cadrelor didactice din jude]ul Neam], serie nou\, apare prin colaborarea
Sindicatului ~nv\]\m`nt Neam] [i Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] (martie 1999).

F O N D A T O R I : C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Av\danei (noiembrie, 1934)

nerral, Iosif COVASAN - dirrectorr econ
nomic,
C O N S I L I U L D E A D M I N I S T R A } I E : Florin FLORESCU - dirrectorr gen
Constantin TOM{A - dirrectorr executiv, Gheorghe AMAICEI, {tefan CORNEANU.
C O N S I L I U L D E R E D A C } I E : Mircea ZAHARIA - redactor [ef, {tefan CORNEANU - redactor [ef adjunct, Dumitri]a R|DUCU,
Dan AGRIGOROAE, Niculina NI}|, Valerian PERC| (Subredac]ia Roman, tel. 732.738),
Carmen DASC|LU (secretar).

Pag. 8

APOSTOLUL

ing. Gh. Cartianu (n\scut la Borca) [i a altor

nem]eni (Dan Verona, Emilian Simion, Ioan
Amironoae [.a.) la dezvoltarea radiofoniei
romne[ti, instrument de cultur\ [i educa]ie
na]ional\.

Prof. Traian CICOARE

APOSTOLUL
REVIST| EDITAT| DE

SINDICATUL
~NV|}|M~NT
NEAM}

ISSN - 1582-3
3121
Redac]ia [i administra]ia: str.
Petru Rare[ nr. 24, tel/fax:
22.53.32, Piatra Neam]

Pre]ul: 5.000 lei

octombrie 2003