APOSTOLUL

REVISTA CADRELOR DIDACTICE

SERIE NOU, ANUL V, NR. 55

Decembrie 2003

Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

N\d\jduim ca S\rb\toarea Na[terii
Domnului [i Noul An s\ v\ aduc\
tuturor mult\ s\n\tate, ani mul]i [i
lumino[i, bun\stare [i noroc pentru
realizarea aspira]iilor [i dorin]elor
dumneavoastr\.
Noi
dorim
tuturor
s\n\tate,
s\rb\tori fericite [i

LA MUL}I ANI!

Biroul operativ al
Sindicatului Liber din ~nv\]\m`nt [i
Cercetare {tiin]ific\ al jude]ului Neam]

RECUNOA{TERE F|R| RECUNO{TIN}|

n accente critice la un nou Cod etic al pedagogilor

socia]ia pedagogilor
din Romnia ne propune un proiect al
Codului decretologic
al educatorilor, fundament`ndu-l pe articolul
26
din
Declara]ia Universal\
a Drepturilor Copilului
[i nu `n ultimul r`nd,
pe
tradi]ia
[i
legisla]ia na]ional\.
Autorii amintitului proiect nu
uit\ s\ precizeze c\ este vorba
despre un Cod etic cuprinz`nd
cinci titluri (Defini]ie [i sfer\ de
cuprindere, Educatorii, Educatorii
[i ceilal]i profesioni[ti ai educa]iei,
Educatorii [i opinia public\,
Jur\m`ntul profesional).
~n perspectiva Conferin]ei
Asocia]iei Pedagogilor din
Romnia, se organizeaz\ `nt`lniri
cu cadrele didactice din jude]e
c\rora li se face cunoscut\ ini]iati-

va Institutului de [tiin]e ale

educa]iei `ncerc`nd s\ stimuleze
dezbaterile cu privire la textul [i
spiritul Codului. Totodat\, domnul
profesor univ. dr. Gheorghe
Bunescu solicit\ o larg\ difuzare
a proiectului `n r`ndul cadrelor
didactice pentru `mbun\t\]irea
con]inutului ideatic al acestui document. De aceea credem c\
orice punct (critic) de vedere nu
face dec`t s\ r\spund\ acestui
`ndemn generos.
O prim\ nedumerire, legat\
de caracterul sumar al proiectului,
despre care trebuie s\ `n]elegem
c\ nu este complet, c\ci `i
lipse[te a[a -numitul Titlu final
(Jur\m`ntul profesional) ne
atrage aten]ia c\ textul
Jur\m`ntului face parte integrant\
din prezentul Cod deontologic al
educatorilor, dar acest text va fi
publicat ulterior, probabil, dup\
ce va fi mai `nt`i `ntocmit. P`n\

atunci suntem `ndemna]i s\

facem c`t mai multe propuneri.
Dac\ privim lucrurile la modul
`ng\duitor, putem spune c\ e o
mic\ sc\pare... pedagogic\ s\
dezba]i un text care nu exist\
deocamdat\. Dac\ nu, ne putem
cel pu]in minuna de o neglijen]\
pe care unii ar putea-o califica
drept lips\ de profesionalism
dac\ tot vorbim de educa]ie ca
despre o [tiin]\ (v. Institutul...)
Ne-a re]inut `n mod deosebit
aten]ia alineatul nr. 7 din Titlul al IIlea [i de aceea `l red\m ca atare:
Consider`nd c\ sentimentul de
recuno[tin]\ este un sentiment
firesc (sic!) educatorii nu admit ca
devotamentul lor s\ fie cump\rat
ori echivalat `n valori materiale.
S\ trecem de prima impresie
legat\ de formularea nefericit\ [i
st`ngace, pentru a eviden]ia penibilul ideii cum c\ recuno[tin]a
este un sentiment firesc, c\ci

optimismul pedagogic, at`t de

necesar muncii noastre nu trebuie s\ ne rup\ de realitate;
recuno[tin]a este floare rar\,
`n]elepciunea popular\ sf\tuindu-ne s\ facem binele dar s\ nu
a[tept\m recunoa[terea lui.
~n
acela[i
context,
nedumerirea se ad`nce[te c`nd
`ncerc\m s\ descifr\m ideea
devotamentului cump\rat ori
echivalat `n valori materiale.
Probabil c\ formularea vrea s\ fie
eufemistic\ [i s\ vizeze obliga]ia
educatorului de a nu pretinde
foloase necuvenite pentru munca
lui. Dac\ este a[a, suntem
l\muri]i [i de acord cu cele
enun]ate, dar la ce mai este
necesar s\ nu admit\ ceea ce
legile `n vigoare interzic `n mod
expres?
Prof. dr. D.D. URSACHE
Liceul Economic P. Neam]

(continuare `n pag. 2)

LA MUL}I ANI
a mai scurs un an
din clepsidra timpului. E, he, he...
Cum este imposibil
s\ oprim trecerea
timpului,
vorba
genialului Goethe,
nu ne r\m`ne dec`t
s\ tr\im, s\
`nflorim, ca merii,
ca perii, `n mijlocul
verii...
Cum a fost 2003? Nici
prea-prea, nici foarte-foarte. A
fost un an aproape normal. N-a
plouat nici cu euroi, nici cu
dolari. Adic\, o seam\ de
nem]eni politici s-au transbordat la o serie de partide noi. O
seam\ de cet\]eni ai urbei sau
jude]ului au mai prins cheag
la buzunare, al]ii numai s-au
c\p\tuit pu]in. Sunt [i unii-prea
mul]i-care au s\r\cit de tot, sau
al]ii care au r\mas exact cum
erau mai an. Laconic spus,
peste unii din concet\]eni a dat
fericirea, pe al]ii i-a g\sit
necazul. Cum s-a ajuns aici?
Ne spun ur\torii: Aho, aho, voi
cu reforma/ Ne-a]i dus 14 ani
cu vorba/ Ieri ne-a]i zis, ast\zi
ne-a]i spus/ P`n\ v-a]i c\]\rat
sus/ A]i promis, a]i [i uitat/
Chiar de unde a]i plecat/ A]i
pus m`na pe putere/ Cu ochii
dup\ avere...Hopa, a]i re]inut?
Au zis-o tare!
Ce s-a mai `nt`mplat `n
anul de care ne-am desp\r]it?
S-au n\scut copii, au murit
b\tr`ni, s-au sinucis tineri. Din
aproape `n aproape, vorbind
despre toate astea, ve]i constata c\ la Piatra-Neam] s-au

S-

`nt`mplat lucruri care se

`nt`mpl\ [i `n alte locuri, c\ suntem noi, la fel ca aceia din alte
ora[e, din toat\ ]ara, de pe
`ntreaga planet\. Ni[te f\pturi
supuse timpului, cu un bo] de
suflet acolo, `n co[ul pieptului.
Cu ceva minte [i un car de
speran]e, pentru care ne tot
rug\m `n fiecare nou `nceput
de an, s\ se `mplineasc\. Am
intrat `n NATO dar aten]ie, cu
asta nu am rezolvat toate problemele ]\rii. Asculta]i ce spun
ur\torii: NATO nu ne face
turte/ Nu ne ar\ NATO `n curte/
Nu ne ar\ `n gr\din\/ Nici
o-ncredere str\in\/ Nici o vlag\
din afar\/ Nu ne pune gr`u `n
]ar\/ Nu ne sap\ o f`nt`n\/ Ca
s\ bea Limba Romn\! E bine
s\ re]ine]i.
Ce fel de an va fi 2004? Un
an hot\r`tor. Cum vine asta?
V\ explic imediat cu o glum\
bun\. Cic\ un pietrean oarecare, bine cherchelit, se
`ntorcea acas\ de la Revelion.
Doi poli]i[ti v\z`ndu-l at`t de
pr\fuit, au vrut s\-l testeze
dac\ mai este con[tient. L-au
`ntrebat: ~n ce an am intrat,
nene? ~ntr-un an hot\r`tor!, a
r\spuns cet\]eanul turmentat.
{i a completat: Cel pu]in a[a
ne spune Guvernul de 13 ani,
la fiecare Revelion. Am gre[it
cumva? Nu, tov-ule, a]i fost
beton. La subiect. Anul
hot\r`tor `nseamn\ c\ lucrurile
se vor `ndrepta. La sf`r[itul lui
2004 nu vor mai ura ca acum:
Pentru oleac\ de c\ldur\/ ~]i
Dumitru RUSU

(continuare `n pag. 2)

BIBLIOTECA LUI DUMNEZEU

n toamna acestui an- 2003- la Piatra

Neam] au avut loc dou\ evenimente
deosebite, din punctul meu de vedere,
dar `n str`ns\ leg\tur\ unul cu cel\lalt:
1. - `n cadrul Festivalului de Teatru
(edi]ia a XVIII-a) s-a prezentat, `n interpretarea unui colectiv al Teatrului
Odeon din Bucure[ti, un spectacol
de excep]ie (de altfel, a [i fost distins
cu Marele Premiu al Festivalului). Este
vorba despre dramatizarea lui Radu
Afrim, dup\ traducerea `n limba romn\ a scriitoarei Nora Iuga, a romanului De ce fierbe copilul

`n m\m\lig\ de Aglaja Veteranyi [i 2. - apari]ia `n

libr\riile din ora[ a celei de a treia c\r]i (unii o
numesc roman sau roman liric, al]ii, c\rora m\
al\tur [i eu, s`nt de p\rere c\ ar fi un poem `n
proz\, sau, pur [i simplu- poem), spun a treia
carte pentru c\ prima carte a acestei autoare
n\scut\ la Bucure[ti (1962), a fost un volum de
versuri intitulat Daruri- un dans al mor]ii (1969),
urmat `n acela[i an de romanul amintit mai sus.
A[adar, a treia carte a scriitoarei Aglaja
Veteranyi este Raftul cu ultimele sufl\ri, predat
Constantin TOM{A

(continuare `n pag. 2)

Cel mai frumos album al monumentelor

din jude]ul Neam] (pag 5-6)

Tr\im cu to]ii, cu emo]ii [i speran]\, clipele trecerii dintr-un an `n altul. Anul care se
`ncheie, 2003, a fost rodnic `n proiecte [i activit\]i, pe care le-am desf\[urat `mpreun\ [i
`n folosul form\rii continue a slujitorilor [colii nem]ene.
Institu]ia noastr\ v\ a[teapt\ [i `n anul 2004 s\ participa]i cu `ncredere la activit\]ile
pe care vi le propunem prin Oferta de programe [i prin serviciile de asisten]\ metodologic\ permanent\.
V\ dorim s\n\tate deplin\ [i putere de munc\, pentru `mplinirea nobilei misiuni a
[colii romne[ti - de luminare [i de educare european\ a tinerei genera]ii.

La mul]i ani!

Casa Corpului Didactic Neam]

Cu ocazia s\rb\torilor de
iarn\ [i a Anului Nou,
Asocia]ia ~nv\]\torilor din
jud. Neam] ureaz\ tuturor
slujitorilor [colii, s\rb\tori
fericite, s\n\tate [i numai
bucurii.

Consiliul Asocia]iei

PARTE DE CARTE?
RECUNOA{TERE F|R| RECUNO{TIN}|

(urmare din pag.1 )

logic\ `nc\rcat\ de
bizarerii
creaz\
impresia c\ legalitatea se discut\, se
admite sau nu se
admite, iar educatorii ar fi ei `n[i[i
ni[te bizari care nu
[tiu pe ce lume
tr\iesc, ce au [i ce
nu au voie s\ fac\.
R\m`ne totu[i deschis\
problema evalu\rii devotamentului. Friz`nd limitele unui altruism ridicol, textul uzeaz\ de un
cli[eu al nemuritoarei etici [i
echit\]i socialiste, din vremea
c`nd d\sc\limea trist\, s\rac\ [i
umilit\ de [tabii de la Comitetul

de partid era obligat\ la tot felul

de presta]ii `n numele devotamentului fa]\ de comunism.
Lumea `n care tr\im nu
func]ioneaz\ pe baz\ de
devotament ci pe principiul cointeres\rii materiale, cu at`t mai
mult cu c`t societatea s-a segregat deja `n profunzime. De altfel,
proiectul Codului dezvolt\ contradic]ii flagrante, nu numai `n
spiritul s\u ci [i `n text. Iat\ o
prob\: Ei (educatorii, n.n.), tind
s\ fac\ profesia de educator at`t
de atractiv\ [i interesant\, `nc`t
s\ dezvolte motiva]ii sociale
pozitive [i op]iuni pentru
alegerea profesiunii de educator. (Titlul IV, al. 13).
Nu este necesar s\ glos\m
pe text pentru a eviden]ia defi-

cien]ele de rigoare contextual\,

de acurate]\ [i coeren]\, de[i
suntem `n drept chiar s\ pretindem a[a ceva din partea celor
ce g`ndesc `n numele nostru.
~n alt registru de idei, dar `n
acela[i spirit, unul dintre alineate
postuleaz\: Educatorul va
adopta `n [coal\ o atitudine
neutr\ din punct de vedere
politic [i religios... Credem c\
enun]ul de mai sus se refer\ la
interzicerea propagandei religioase sau de partid precum [i
a oric\rei forme de discriminare
pe astfel de criterii. Dar, pentru
c\ formularea nu este suficient
de clar\, produce o confuzie
suplimentar\, c\ci un cadru
didactic, oric`t de echidistant
nu poate fi cre[tin (spre exem-

plu) numai `n afara [colii.

Apartenen]a religioas\ sau
politic\ a pedagogului nu este
interzis\
prin
legisla]ia
na]ional\, a[a cum este cazul
militarilor de carier\, dar
aceast\ apartenen]\ nu presupune [i prozelitismul. Ca
pedagog `n]eleg s\ transmit
elevilor convingeri, s\ formez
caractere, s\ cultiv valori (inclusiv din sfera celor etico- religioase) f\r\ ca prin acestea s\
pot fi acuzat de prozelitism. Mai
mult, preotul care pred\ disciplina Religie este neutru din
punct de vedere religios? Dar
profesorul care pred\ [tiin]e
politice? Poate el face
apreciere valorizatoare cu
privire la via]a politic\ sau nu?

Dac\ face observa]ii critice

despre cutare fenomen, act sau
persoan\ politic\ `nseamn\ c\
face prozelitism politic? Nu [tiu
c`t de neutru ar putea fi cel care
ap\r\ valorile democra]iei, ale
libert\]ii [i demnit\]ii individuale, repudiind violen]a, terorismul, intoleran]a.
Poate c\ cele de mai sus
vor avea efectul unei necesare
corect\ri sau mai degrab\ a
unui semnal adresat nu unor
persoane ci unei institu]ii (asocia]ii profesionale) preocupat\
deocamdat\ s\ legitimeze un
statut pe care societatea noastr\ `l legitimeaz\ deja chiar dac\
nu-i
acord\
fireasca
recuno[tin]\.

PREZEN}A {COLII
coala a fost, este [i
de aceea va r\m`ne
locul de `nt`lnire a
doi drume]i, educatul [i educatorul,
care pleac\ `mpreun\
la
drum
`ndep\rtat, se vor
desp\r]i fizic dar nu
[i ca structuri
umane. Nici fabric\,
uzin\, ogor, [coala este locul
de confruntare dintre
zestrea nativ\ a unuia [i
m\iestria pedagogic\ a altuia.
Fac parte din genera]ia
care a s\rb\torit centenarul
Liceului Petru Rare[. De
atunci `n fiecare an `i `nchin un
g`nd. Con[tien]i de rolul nostru, ne-am str\duit, `n condi]iile
de atunci, s\ ridic\m mereu
prestigiul liceului. Cu mijloace
modeste
s-a
organizat
predarea disciplinelor pe cabinete, clase pe profil, matematic\- fizic\, chimie- biologie,
filologie. S-au folosit teste
dacimologice [i de personalitate, pentru a descoperi aptitu-

dinile elevilor `n scopul orient\rii [colare [i profesionale.

~ncerc\ri timide, deoarece nu
dispuneam de baterii de teste
[i nici de tehnici de aplicare [i
evaluare [i totu[i cu rezultate.
S\rb\torirea zilei liceului
era cu adev\rat un prilej de
delectare intelectual\ pentru
cadrele didactice [i elevi. ~n
sala de festivit\]i tr\iam emo]ii
[i sentimente superioare

actori, copii sau tineri integra]i

`n via]a socioprofesional\.
Ne desp\r]im de s\lile de
clas\, laboratoare, cataloage,
colegi, profesori, dar [coala
r\m`ne o prezen]\. {coala
formeaz\ personalit\]i care
`ntotdeauna s`nt unice [i originale.
Elevii se despart de
`nv\]\tori, profesori, dar
p\streaz\ cu sfin]enie ceea ce
ei au d\ruit.
~mi amintesc, la o or\
de Psihologie, cls. a XII-a
Liceul Petru Rare[, elevii
au cerut explica]ii la o problem\ care `i preocupa, `n
acele vremuri [i anume
dac\ `n comunism, a[a cum
`nv\]\m la {tiin]e Sociale, va
dispare diferen]a `ntre sat [i
ora[, `ntre munca fizic\ [i intelectual\, vor mai fi personalit\]i?
R\spunsul meu, cenzurat,
nu [tiu dac\ a satisf\cut pe
deplin capacitatea lor de
g`ndire.
Prof. Sofia
BURCULE}

VOR MAI FI
PERSONALIT|}I?
urm\rind corul liceului, echipa
de teatru, dansuri populare,
elevi talenta]i care recitau,
soli[ti de muzic\ popular\ [i
u[oar\, echipe de gimnastic\
ritmic\.
La 134 de ani ai Colegiului
Na]ional Petru Rare[ s-au
`nt`lnit profesorii [i elevii de ieri
[i de azi. Urm\rind programele
`ntr-o manier\ actual\ m\
`ntrebam dac\ s`nt elevi sau

LA
MUL}I
ANI
(urmare din pag.1 )
ai pensia pe-o
lun\/ Pentr-un
bec [i \la chior/
Vinzi izmenele-n
obor/ T`rgu-i plin
de bi[ni]ari/ {u]i,
be]ivi [i g\inari/
Fabrica-i
`n
agonie/ Tr\ie[te
doar
pe
h`rtie...S\
sper\m `ntr-un
an mai bun. Bucurie [i speran]\ `n casa fiec\rui romn.
Pentru speran]\ am
`nchinat la miezul nop]ii.
Pentru speran]a aceasta de
mai bine, de s\n\tate, fericire [i noroc, pe care o
nutre[te `ntreaga planet\.
Boga]i [i s\raci, ferici]i [i
neferici]i, albi [i negri... S\
nu mai auzim ur\turi de
genul: Copiii nu vin la
[coal\/ Merg pe str\zi [i cer
poman\/ Mor de frig, rabd\
de foame/ Stau prin g\ri [i
prin canale/ Haine n-au [i
nici haleal\/ La ce le-ar trebui [coal\?
S-a mai consumat un an
care a fost delicios din punct
de vedere al unor scandaluri
politice. Ne referim la
p\ruielile politice care se
nasc, periodic, `ntre diferite
grupuri, `ntre Opozi]ie [i
Putere. Am avut de-a face
cu un an `n care ni s-a
promis luna de pe cer, dar
din care n-au fost omise nici
stelele. P`n\ la urm\, a
rezultat c\ am beneficiat [i
de o eclips\ total\, dar, nu-i
nimic, de la 1 ianuarie
`ncepe un nou an, nu-i a[a?
Stele s\ fie...La mul]i ani [i
s\n\tate. Via]\ lung\ `mpreun\ cu gazda noastr\ de
suflet Apostolul.

ARTE & MESERII p ARTE & MESERII p ARTE & MESERII p ARTE & MESERII

BIBLIOTECA LUI DUMNEZEU

(urmare din pag.1 )

pre publicare Editurii DVA

(Deutsche Verlags- Anstalt
GmbH Stuttgart- Munchen)
cu pu]in timp `nainte de a se
sinucide (februarie 2002) `n
apele lacului aflat `n
apropierea spitalului din
Zurich, `n care se afla internat\, dar nu `nainte de a
ad\uga un fragment
(Fiecare mort `i aduce lui
Dumnezeu ultima suflare, spune
Costel. ~n aceast\ suflare Dumnezeu
poate s\ citeasc\ via]a acelui om ca
`ntr-o carte. Biblioteca lui Dumnezeu e
un raft plin cu sufl\ri, p. 122), fragment
din care autoarea va `ncercui sintagma

Pag. 2

ce va fi atribuit\ de editori ca titlul acestei c\r]i, tradus\ imediat [i `n

romne[te tot de Nora Iuga [i editat\ `n
colec]ia Proz\ XXI a Editurii Polirom.
Ca [i `n prima carte de
proz\/roman, [i acum autoarea `[i construie[te demersul liric- epico- dramatic
pornind de la fapte reale, extrase din
propria-i biografie, `n centrul acestei
confesiuni, construit\ la persoana I,
afl`ndu-se, doar ca un pretext, moartea
m\tu[ii Reta, fiin]a pe care Aglaja
Veteranyi a iubit-o mai mult ca pe propria mam\.
Pierderea acestei fiin]e at`t de dragi
autoarei, se pare, dup\ unele m\rturisiri ale celor apropia]i ei, dar se poate
constata [i din paginile acestei c\r]i, [ia pus o puternic\ amprent\ pe via]a ei,

de aceea cititorul, pe m\sur\ ce `nainteaz\ cu lectura spre ultimele pagini,

are impresia c\ este martorul unui
recviem, al unui c`ntec de leb\d\,
foarte bine orchestrat.
Ultima carte a Aglajei Veteranyi, ca
[i precedenta, este un strig\t rostit cu o
sensibilitate aparte, cu o candoare
`ntret\iat\ de multe ori de umor negru,
de macabru, `nc`t, a[a cum observa [i
Rodica Binder, `n postfa]a intitulat\ Un
testament literar, se `nregistreaz\ o
permanent\ pendulare `ntre comic [i
tragic, `ntre tandre]e [i cinism. Cartea
este un avertisment adresat `ntregii
umanit\]i, un avertisment n\scut din
experien]a pe care a tr\it-o autoarea
`mpreun\ cu familia sa (p\rin]ii erau
arti[ti de circ) cutreier`nd nenum\rate

]\ri, p`n\ c`nd s-au stabilit `n Elve]ia.

Drama
eului
narativ/Aglaja
Veteranyi este una existen]ial\: copil\
nedorit\ pe care mama sa a vrut s-o
avorteze, dar opera]ia nu a reu[it,
n\scut\ la Bucure[ti dup\ ce fusese
conceput\ `n Cracovia, crescut\ de o
doic\ german\, operat\ de apendicit\
`n Cehoslovacia, `ntr-un spital militar,
iar amigdalele i-au r\mas `n Madrid;
s`nt ad\ugate alte [i alte `nt`mpl\ri triste
pe parcursul peregrin\rilor familiei,
dup\ exilul din Romnia, unde nu se
mai poate `ntoarce deoarece calitatea
de emigrant [i `ntoarcerea- chiar [i
numai trec\toare- `n ]ara din care a
fugit se afl\ `ntr-o contradic]ie absolut\,
intern\ [i nezdruncinat. Una trebuie s-o
exclud\ pe cealalt\. Dar nici `n Elve]ia,

APOSTOLUL

`n calitatea lor de Auslanderi nu tr\iau

nemaipomenit av`nd `n vedere c\ trebuie s\ pl\te[ti [i pentru clipit,
nemaipun`nd la socoteal\ acea stare
de
inadaptabilitate
care
se
accentueaz\ [i mai mult dup\ evenimentele din 1989 (relatate sumar dar
sugestiv: Iarna lui 89 am petrecut-o `n
fa]a televizorului. Toate ]\rile transmiteau acela[i lucru. O camer\. O
mas\. Un b\rbat, o femeie. Geniul
Carpa]ilor [i Mama tuturor copiilor. Un
b\rbat cu o pu[c\. Femeia ]ip\. }ip\
din piele. Filmul se `ntrerupe. ~n
momentul `mpu[c\rii, operatorului i s-a
rupt filmul. Scena urm\toare. L`ng\ un
zid zac, mor]i, b\rbatul [i femeia, p.
81), dup\ 1989, c`nd familia sa are un

(continuare `n pag. 3)

decembrie 2003

~nv\]\m`ntul primar

EDUCA}IA MUZICAL| {I FORMAREA PERSONALIT|}II ELEVILOR

umai
`ntr-un
sistem
func]ion\resc deficitar, ca cel
existent `n unele dintre ministerele Romniei, se poate
`nt`mpla ceva at`t de [ocant:
un calcul eronat s\ lase zeci
de mii de oameni f\r\ salariile pe o lun\ `ntreag\. ~n
aceast\ situa]ie s-ar p\rea
c\ se afl\ cadrele didactice
din jude]ul Neam] [i din alte
c`teva jude]e ale ]\rii, pentru
c\ ni[te func]ionari ai
Compartimentului Normare Salarizare
din Ministerul Educa]iei Cercet\rii [i
Tineretului au comunicat Ministerului
Finan]elor, la execu]ia bugetar\ a lunii
septembrie pentru jude]ul Neam], date
eronate. Mai precis a fost luat `n calcul
numai avansul acordat profesorilor, f\r\
partea de cheltuieli aferent\ lichid\rii, iar
urmarea acestui fapt a fost diminuarea
sumelor pentru cheltuielile de personal
pe lunile urm\toare: octombrie, noiembrie [i decembrie.
Eroarea nu a fost sesizat\ de nimeni
p`n\ la rectificarea bugetar\ din luna
noiembrie. La apari]ia Legii 500 , a bugetului de stat, publicat\ `n Monitorul
Oficial din 27 noiembrie 2003, jude]ului
Neam] i s-au redus cotele defalcate din
TVA alocate `nv\]\m`ntului preuniversitar cu suma de 101,4 miliarde de lei.
A[adar, `n acest moment, nu se [tie
dac\ exist\ fondurile necesare acord\rii
salariilor cadrelor didactice din
`nv\]\m`ntul nem]ean aferente lunii
decembrie, lun\ `n care [i pentru profesori vin s\rb\torile de iarn\. Emil
Creang\, inspectorul general [colar la
jude]ului, afirm\ c\ aceste fonduri exist\
la nivelul jude]ului [i c\ se fac demersuri
pentru solu]ionarea situa]iei.

n Liderii FSL~ se
preg\tesc de
grev\ general\
Profesorul Florin Florescu, pre[edintele Filialei Neam] a Federa]iei
Sindicatului Liber ~nv\]\m`nt (FSL~),
declar\ c\, `n aceste condi]ii, greva general\ preconizat\ `n `nv\]\m`nt va avea
loc, cu siguran]\, cel t`rziu `n luna martie
a anului viitor.
"~n urma analizei efectuate `n cadrul
Consiliului Na]ional al Federa]iei

Sindicatului Liber ~nv\]\m`nt, ce a avut

loc miercuri, 26 noiembrie, am sesizat
Ministerul Educa]iei Cercet\rii [i
Tineretului [i guvernul c\ ne `ndrept\m
c\tre greva general\, `n primul r`nd pentru c\ fondurile alocate `nv\]\m`ntului pe
anul 2003-2004 s`nt insuficiente. ~n
cadrul Consiliului Na]ional au fost analizate at`t proiectul de modificare a Legii
`nv\]\m`ntului nr. 84 din 1995 republicat\, cu modific\rile [i complet\rile ulterioare, c`t [i stadiul negocierii contractului colectiv de munc\ unic la nivel de
ramur\ `nv\]\m`nt pe anul 2003-2004. A
fost analizat\ [i execu]ia bugetar\ a
Legii bugetului de stat pentru anul 2003
[i s-a constatat c\ `n jude]e nu s`nt banii
necesari pentru plata salariilor pe luna
decembrie a acestui an. Acest lucru este
urmarea unei dezinform\ri la nivel ministerial, de[i, num\rul salaria]ilor din
administra]ia public\ a crescut de la
50.000 `n 1989 la 150.000 anul acesta.
Dezinformarea s-a petrecut `n sensul c\,
`ntre datele preluate de c\tre Ministerul
Administra]iei [i Internelor (MAI),
Ministerul Finan]elor Publice (MFP) [i
Ministerul Educa]iei Cercet\rii [i
Tineretului (MECT) s`nt neconcordan]e
grave, care au condus la aceast\
situa]ie. Interesant este faptul c\, la ultima rectificare a bugetului din luna
noiembrie, au fost alocate 5 miliarde de
lei jude]ului Neam] pentru programul cornul cu lapte, iar acum ne trezim f\r\ bani
de salarii. Nu acuz compartimentele contabilitate ale Inspectoratului {colar
Jude]ean Neam] [i Consiliului Jude]ean
`ntruc`t aceste date nu le-au fost solicitate, deci nu au absolut nici o vin\. Mai
mult, domnul pre[edinte Raul Constantin
Bobeanu a luat act de aceast\ stare de
fapt [i a luat imediat atitudine adres`nd
celor trei ministere implicate scrisoarea
nr. 7794 din 29 noiembrie 2003", ne-a
declarat profesorul Florin Florescu.
~n cadrul mitingului din 13 noiembrie, desf\[urat `n Pia]a Revolu]iei din
capital\, liderii de sindicat din `nv\]\m`nt
au amenin]at guvernul cu greva general\, `n cazul `n care revendic\rile lor,
printre care [i alocarea unui procent din
PIB la nivelul celui din alte ]\ri europene,
nu vor fi luate `n seam\. A[a `nc`t,
aceast\ lips\ de profesionalism [i de
respect de care au dat dovad\
func]ionari cu rang `nalt `n stat va fi
taxat\ printr-o prim\var\ fierbinte, cea a
grevei generale a `nv\]\m`ntului.

A FI DIRECTOR
LA PETRU RARE{

n Scrisoare
adresat\ celor
trei ministere
Pre[edintele Consiliului Jude]ean
Neam], Raul Constantin Bobeanu, a
demonstrat `nc\ o dat\ c\ problemele
`nv\]\m`ntului nem]ean constituie o prioritate. Domnia sa a luat act de nedreptatea f\cut\ dasc\lilor nem]eni prin
retragerea sumelor defalcate din TVA, la
rectificarea bugetar\ din luna noiembrie
a.c. [i a expediat s\pt\m`na trecut\
mini[trilor Ioan Rus (MAI), Mihai Nicolae
T\n\sescu (MFP) [i Alexandru
Athanasiu (MECT) o scrisoare prin care
cere rezolvarea acestei probleme prin
alocarea a cel pu]in 40 de miliarde de lei.
Ace[ti bani s-ar ad\uga la cele 93 de
miliarde de lei disponibile `n bugetul
jude]ului `n acest moment, iar suma de
130 de miliarde de lei ar ajunge pentru
salariile profesorilor pe luna noiembrie [i
pentru avansul pe luna decembrie,
deoarece `n unele unit\]i [colare leafa
profesorilor se d\ o dat\ pe lun\.

Interviu cu prof.
Mihai Obreja,
director al
Colegiului Na]ional
"Petru Rare["
din Piatra Neam]

n Generalul
Creang\ are o
alt\ variant\

bare?
Mihai Obreja: ~n urma concursului sus]inut `n luna octombrie am fost
numit director al Colegiului Na]ional
"Petru Rare[" `ncep`nd cu data de 3
noiembrie 2003, devenind, dup\ cum
bine a]i spus, al 34-lea director al
uneia dintre institu]iile de renume al
`nv\]\m`ntului
nem]ean.
Ce
`nseamn\ aceast\ schimbare?
Continuitate, dac\ ]inem cont de faptul c\ patru ani am fost director
adjunct, dar [i o mare responsabilitate `n niule condi]ii, [tiind c\ elevii,
p\rin]ii [i colegii profesori a[teapt\
din partea administra]iei [colii o implicare real\ [i direct\ `n rezolvarea
problemelor ce ]in de calitatea actului
educa]ional [i, mai ales, de realizarea
performan]ei [colare [i profesionale.
~n acela[i timp, a fi director la "Petru
Rare[" `nseamn\ o mare cinste [i
onoare! M-am preg\tit nespus de
mult pentru acest "pas" [i sper s\ nu
dezam\gesc.
Rep.: ce program de perspectiv\
apropiat\ [i pe o perioad\ mai
`ndelungat\ v\ propune]i?
M.O.: Pe termn scurt, doresc s\
m\ implic `n organizarea concursurilor pe discipline de `nv\]\m`nt,
dar [i a celorlalte competi]ii `n care
s`nt `nscri[i elevii no[tri. ~n acela[i

Emil Creang\, [eful ISJ Neam], are

o alt\ opinie `n leg\tur\ cu gafa ce ar fi
putut conduce la nealocarea fondurilor
salariale necesare lefurilor pe luna
decembrie: "Aceast\ confuzie s-a creat
deoarece unele Consilii Locale au solicitat fonduri mult mai mari pentru salarii pe
ultimile luni ale anului dec`t era necesar,
`n mod nejustificat, unii au trecut chiar [i
sumele necesare acord\rii celui de-al
treisprezecelea salariu care se achit\ `n
ianuarie", a conchis Emil Creang\. ~n
opinia dumnealui fondurile exist\ `n jude]
[i , `n urma analiz\rii execu]iei bugetare
pe ultimile luni (septembrie-noiembrie),
fondurile cerute peste necesar de unele
consilii locale se vor `ntoarce `n bugetul
jude]ului de unde vor fi redistribuite `n
localit\]ile ce au r\mas descoperite pe
luna decembrie. {eful ISJ Neam] va convoca directorii unit\]ilor [colare din jude]
[i reprezentan]i ai prim\riilor pentru a
stabili exact unde s`nt bani mai mul]i
dec`t este necesarul pe luna decembrie
[i cum se va proceda `n continuare pentru rezolvarea situa]iei.
Angela TR|ISTARIU

ep.: Domnule director

Mihai Obreja, dup\ ce
timp de patru ani a]i
`ndeplinit func]ia de
director adjunct, din
aceast\ toamn\, vi s-a
`ncredin]at func]ia de
director, din c`te [tiu eu,
al 34-lea de la `nfiin]area
acestei
prestigioase
institu]ii de `nv\]\m`nt.
Ce `nseamn\ pentru
dvs. aceast\ schim-

timp, `mpreun\ cu profesorii din catedra de matematic\ [i fizic\ doresc s\

punem bazele unor concursuri
zonale, care pentru unitatea noastr\,
pentru imaginea extern\- la nivel
jude]ean [i na]ional- ar `nsemna
enorm de mult. Se impune, de
asemenea, c`t mai repede posibil,
elaborarea unui proiect de dezvoltare
institu]ional\ prin care s\ definitiv\m
strategia pe urm\torii ani [i `n acest
fel s\ ne definim clar identitatea `n
raport cu celelalte institu]ii [colare. Ar
fi de mare folos elaborarea an de an
a "Anuarului Colegiului" [i a unei
reviste [colare cu apari]ie periodic\.
Avem `n vedere [i baza didacticomaterial\. Sper s\ finaliz\m localul la
sala de sport, inclusiv construirea
unei tribune acoperite, p`n\ `n luna
mai 2004 [i modernizarea celor dou\
cabinete metodice pentru elevi [i profesori.
Rep.: Domnule director, `n anul
c`nd Colegiul Na]ional "Petru Rare["
va s\rb\tori `mplinirea a 150 de ani
de existen]\, `n 2019, dvs. ve]i fi la
sf`r[itul carierei de cadru didactic. Ce
planuri ave]i pentru acea dat\?
Desigur, planuri pentru acea "zi a
[colii"?
M.O: ~n 2019, Colegiul Na]ional
"Petru Rare[" va aniversa 150 de ani
de existen]\, iar eu, profesorul Mihai
Obreja, 39 de ani de activitate didactic\, preg\tindu-m\ pentru ultimii doi
ani de profesorat, dac\ actuala lege a
pensiilor nu va suferi modific\ri. ~n
acea zi a[ dori s\ fiu al\turi de elevii
liceului, din acel moment, de fo[tii
elevi, de fo[tii profesori pe care i-am
`nt`lnit la a 134-a aniversare [i `mpreun\ s\ primim [i s\ ne bucur\m de
MONOGRAFIA
LICEULUI
NA}IONAL "PETRU RARE{" adus\
la zi pentru acel an aniversar 2019.
Rep.: S\ v\ ajute Dumnezeu s\
realiza]i, `mpreun\ cu colectivul pe
care `l conduce]i [i cu to]i cei care vor
urma, tot ceea ce v\ propune]i pentru
a continua [irul de realiz\ri semnate
de `nainta[ii dvs. V\ mul]umim.

A consemnat
Constantin TOM{A

ARTE & MESERII p ARTE & MESERII p ARTE & MESERII p ARTE & MESERII

BIBLIOTECA LUI DUMNEZEU

D
DO
OR
R D
DE
E P
PO
OE
EZ
ZIIE
E

(urmare din pag. 2)

omportament aparte fa]\ de cei veni]i din Romnia: Romnii
s\raci erau evita]i de mama [i de m\tu[a c`nd se aflau `n
str\in\tate. }igani, spuneau.. {i boga]ii erau evita]i. Au venit cu
de[tun fund [i acum se dau mari! (p. 91).
Un aspect care `l surprinde mai ales pe cititorul romn este
acela al tr\irilor afective ale eroinei, tr\iri legate de originea sa
romneasc\, transmise ereditar, dar [i de c\tre m\tu[a care se
`ntoarce `n Romnia, `n Moldova, la neamuri, c`nd are loc o
revedere dup\ 25 de ani- (A cump\rat locuri de veci, a botezat
copii, a cump\rat un apartament/... / ~n biserica ortodox\ se aliniau mesele pentru dania m\tu[ii. Colaci `mpleti]i cu lum`n\ri,
saco[e de plastic, puse una peste alta, con]in`nd 3 struguri, 1
bucat\ de br`nz\, 1/2 ro[ie, p. 84), precum [i de `nt`lnirile cu
rudele venite `n Elve]ia dup\ decembrie 89: `mi aduceau c\r]i
po[tale, cu monumentele ora[ului, [i aceea[i carte: Mihai Eminescu, Poezii/...
/ Aveam un geamantan plin cu scrisori, fotografii, felicit\ri [i re]ete medicale. Un
geamantan mare c`t o ]ar\ (91).
Raftul cu ultimele sufl\ri este cartea din care se degaj\ un aer de autenticitate ca [i din romanul De ce fierbe copilul `n m\m\lig\, ambele c\r]i, `mpreun\ cu volumul de poezii [i cu altele risipite `n diferite reviste literare, alc\tuind
opera literar\ scris\ `n mai pu]in de un deceniu, tradus\ `n mai multe limbi,
primit\ bine de critic\ [i apreciat\, dac\ avem `n vedere c\ primul roman a fost
`ncununat cu trei premii (Premiul pentru cea mai bun\ carte a anului- Zurich,
1999; Premiul pentru literatur\- Berlin, 2000 [i Premiul Chamisso- Munchen,
2000), oper\ care, dup\ cum citim `n postfa]a semnat\ de Rodica Binder de la
Deutsche Welle, Bonn, [i-a aflat locul, `n acela[i timp sigur [i singular, `n rafturile unei biblioteci perene.

decembrie 2003

n ziua de 17.XI.2003, `n cadrul

Liceului nr. 3 a avut loc o manifestare de suflet: lansarea
volumului "Dor de poezie"
apar]in`nd elevilor din cadrul
acestui prestigios liceu.
Placheta "Dor de poezie"
editat\ anual de prof.
Alexandru Cramer [i prof.
Lucia Bumbu la Liceul 3
Roman este la a patra edi]ie.
Ap\rut\
cu
ocazia
anivers\rii a 120 de ani a liceului [i pentru a ar\ta c\ "nasc [i la noi poe]i", placheta reune[te `n primele trei apari]ii
crea]ii ale elevilor liceului, tenta]i "de clipa
eternit\]ii prin zborul cu aripi de m\tase
alb\". La a treia apari]ie, `n anul 2002,
placheta a ini]iat [i un concurs de poezie
interlicee, la care au participat elevi din
toate liceele roma[cane. Ast\zi, la a

patra edi]ie ea are o form\ nou\

deschiz`ndu-se cu poeziile c`[tig\toare la
concursul din 2002. Fo[ti elevi, deveni]i
studen]i, onoreaz\ placheta cu crea]iile
lor. Prezentul num\r a fost lansat pe 27
noiembrie, `n cadrul concursului mai susamintit, la care, anul acesta particip\ un
num\r mare de elevi din 11 licee
roma[cane. Num\rul crescut al crea]iilor
sosite la liceul nostru, pentru a face apoi
cale-ntoars\, conform regulamentului
acceptat de participan]i `n vederea
juriz\rii,
demonstreaz\
interesul
"spiritelor sensibile reunite sub semnul
"dorului de poezie" `ntr-o lume `n care
valorile nu-[i g\sesc locul.
Cele trei numere, din anii 2000,
2001, 2002 au primit locul I la concursul
"revistelor [colare", at`t la nivel jude]ean,
c`t [i la nivel na]ional.

APOSTOLUL

Ca format, placheta se deschide cu o

"Prezicere" a profesorilor coordonatori [i
reune[te un num\r de aproximativ 30 de
poezii..
Prima poezie ce deschide num\rul
apar]in`nd lui Bogdan Dumitrache, d\
numele prezentei publica]ii "Lacrimi
sfinte, m`ng`ie fa]a unui `nger/ Plou\ cu
lumin\ [i cu ap\ vie/ Scump cuv`nt se
na[te pe coama unui fulger/ Slov\ sf`nt\,
`nc\rcat\ de c`nt, melancolie".
~n fiecare an, un nou "dor de poezie"
ne `ntinde aripile sale albe. Poezia
elevilor na[te poezia liceului care vrea s\
transforme tradi]ia valorii `n valoarea
tradi]iei, st`bilind o clip\ `n care suntem
cu to]ii eterni...
Prof. Lucia BUMBU
Liceul nr. 3 Roman

Pag. 3

~nv\]\m`ntul primar

EDUCA}IA MUZICAL| {I FORMAREA PERSONALIT|}II ELEVILOR

Educa]ia
muzical\,
ca parte
integrat\ a
educa]iei
moderne

n calitate mea de formator de suflete

ginga[e, `ntr-o lume
`n continu\ schimbare, am `n]eles c\
este o necesitate
c \ u t a r e a ,
descoperirea [i aplicarea `n permanen]\,
de noi solu]ii care s\
conduc\ la o bun\
educa]ie a copiilor cu
care lucrez. ~ntotdeauna, c`nd
`ncep s\ lucrez cu o nou\ genera]ie de copii, manifest o vie curiozitate, pentru cunoa[terea
poten]ialului fiec\ruia dintre
ace[tia, pentru a le scoate la
lumin\ anumite `nclina]ii sau aptitudini de care dispun, `n diferite
domenii, `n scopul dezvolt\rii lor,
pentru a nu se pierde `n neant.
Prin educa]ia muzical\, care
este parte integrat\ a educa]iei
moderne, urm\resc cultivarea
sensibilit\]ii artistice a copiilor mei,
fiind con[tient\ c\, `n acest fel, se
evit\ dezvoltarea lor unilateral\.
At`t prin intermediul lec]iilor specifice, c`t [i prin lec]ii de predare integrat\, caut s\ le dezvolt dragostea
pentru muzic\, pentru c\ aceast\
sublim\ art\ le treze[te emo]ii
pl\cute, potrivite cu firea lor.
Pentru realizarea educa]iei
muzicale a elevilor, folosesc cu
succes diferite feluri de activit\]i
pl\cute. Am observat c\ elevii
sunt atra[i de audi]iile muzicale
frumoase [i accesibile `n]elegerii
lor. Adesea ei [i-au manifestat
dorin]a de a le `nv\]a, pentru a le
putea c`nta, fiind dornici de afirmare. Jocurile muzicale `nso]ite de
mi[care `i anim\ [i `i
deconecteaz\. Am fost `mpreun\
cu elevii mei la unele spectacole [i
concerte accesibile lor, cum sunt

,,C`nta]i cu bunicu ..., prezentat

de c`nt\re]ul Alexandru Jula, Ora
de muzic\, a compozitorului
Dumitru Lupu, manifest\ri la care
au participat activ, fiind solicita]i
s\ poarte diferite dialoguri muzicale cu actorii, c`nt\re]ii, instrumenti[tii de pe scen\.
Desigur, nu to]i elevii `n]eleg [i
interpreteaz\ muzica la fel. Pe elevii care au anumite dificult\]i `n
interpretarea c`ntecelor `i ajut,
exers`nd mai mult cu ei,
`ncuraj`ndu-i [i demonstr`ndu-le c\
numai prin munc\ perseverent\,
respect`nd indica]iile primite de la
`nv\]\tor, se poate ajunge la o
anumit\ performan]\.
Cu un grup de 18 copii, dintre
care 13 sunt b\ie]i [i 5 fete, am
reu[it s\ realizez forma]ia artistic\
Tricolorii, care are un repertoriu
bogat de c`ntece, cu o mare diversitate tematic\: c`ntece despre
anotimpuri, despre [coal\, despre
patrie, c`ntece populare, colinde.
Interpretarea corect\ [i c`t mai
sugestiv\ a acestora este mereu
motivat\ de faptul c\ `n permanen]\ se preg\tesc pentru
serb\rile [colare, prezentate
p\rin]ilor sau `n afara [colii. Astfel,
cu ocazia excursiei efectuate la
Ia[i, elevii au c`ntat la teiul lui
Eminescu
Somnoroase
p\s\rele, Revedere, iar la Casa
Memorial\ Otilia Cazimir au
c`ntat De pe-o bun\ diminea]\,
uimindu-i pe vizitatori.
De asemenea, cu mare `nsufle]ire [i deosebit\ d\ruire, elevii
mei s-au preg\tit [i au prezentat
montajul literar-muzical coregrafic
Rapsodii de toamn\ [i o dramatizare cu joc si c`ntec, la Gr\dini]a
cu Orar Prelungit Veronica Filip,
primind aplauze din partea
pre[colarilor [i a doamnelor educatoare, m`ndre de fo[tii lor
`nv\]\cei.
~n ziua de 24 Ianuarie au
prezentat, la Muzeul de Istorie,
montajul literar-muzical coregrafic
Cuza-Vod\ [i Unirea, `n fa]a participan]ilor la Simpozionul Unirea
Na]iunea a f\cut-o, `nc`nt`nd [i
emo]ion`nd totodat\.
Cu prilejul Zilei Copilului am
fost g\zdui]i de ferma Z\ne[ti,
unde au prezentat un program
complex, la locul de munc\ al

p\rin]ilor unora dintre elevii mei.

Desigur, fiecare prezentare `n
fa]a unui auditoriu trebuie preg\tit\
din timp [i c`t mai bine. Pentru a
realiza activit\]i de calitate, i-am
`ndrumat pe elevii s\ exerseze cu
sim] de r\spundere, `ncuraj`ndu-i
[i insufl`ndu-le `ncredere `n for]ele
proprii.
Muzica este art\, iar arta face
parte din cultura unui popor. ~n
discu]iile pe care le port cu elevii
mei, le amintesc c`t de important
este s\ cunoasc\ tradi]iile, obiceiurile, valorile culturii rom`ne[ti,
dar [i universale, care se reflect\
[i `n c`ntecele pe care le `nva]\.
Beneficiind de avantajele
lucrului `n Programul Step by Step,
sala de clas\ `n care `nva]\ elevii
mei are mobilier specific [i se
poate transforma `ntr-o adev\rat\
sal\ de muzic\, cu scaune
a[ezate `n semicerc, cre`ndu-se
condi]ii pentru efectuarea jocurilor
muzicale, a exerci]iilor ritmice, a
mim\rilor, dramatiz\rilor [i a multor alte jocuri muzicale. ~n clas\
avem un pikup, discuri, televizor,
casetofon, radio. ~ntr-un astfel de
mediu `mbietor, copiii `[i g\sesc un

C`ntarea
vocal\,
mijloc
important
de
`mbog\]ire
a culturii
muzicale

rin munca mea de

dasc\l, iubitor de
muzic\ [i de frumos,
m\ str\duiesc s\ transmit elevilor mei tot ceea
ce-i ajut\ s\ devin\
oameni cu o personalitate integr\ [i armonioas\, cu respect pentru valorile spiritualit\]ii
romne[ti.
Cea mai natural\
form\ de practicare a
muzicii este c`ntarea vocal\, vocea

Locul educa]iei muzicale `n [coal\ trebuie s\

fie la fel de important ca al celorlalte discipline de
`nv\]\m`nt, av`nd `n vedere multiplele ei valen]e
formative pentru instruc]ia [i educa]ia [colarilor.
C\ci al\turi de bucuria de a c`nta, tr\it\ intens de
copii, se cultiv\ alese sentimente, atitudini elevate
[i sim]iri alese pentru ceea ce are valoare `n via]\,
`n natur\ [i societate. Iar c`ntecele care se
potrivesc cu preocup\rile cotidiene ale micilor
[colari, cu via]a lor intim\ [i social\, se constituie
`n valoroase mijloace de formare [i de preg\tire
temeinic\ pentru via]\.
adev\rat leag\n al bucuriilor muzicale, `nv\]`nd aceast\ disciplin\
[colar\ prin c`ntec, joc [i voie
bun\.
Educa]ia muzical\ le dezvolt\
gustul estetic, le dezvolt\ cultura
general\, umanist\ asigur`ndu-le o
educa]ie s\n\toas\, `n spiritul
dragostei pentru frumosul din
natur\ [i societate.

~nv. Ana NICA, {coala

Nr. 10, Piatra-Neam]

fiind cel mai real mijloc de a produce muzica. C. Orff sus]ine c\ :

Fiecare om este oarecum sensibil,
receptiv [i capabil de progres, apt
pentru educa]ie muzical\, din care
`n]elegem c\ fiecare individ este
`nzestrat cu aptitudini muzicale [i
orice copil normal este apt pentru
activitatea de c`ntare.
Muzica `nso]it\ de c`ntec, joc
muzical, audi]ie muzical\, m-a ajutat
s\ descop\r pe unii copii distoni, dar
insist`nd cu mult\ r\bdare,
`ncuraj`ndu-i [i solicit`ndu-i f\r\
reac]iile negative ale celorlal]i din

jur, i-am determinat s\ `n]eleag\ c\

prin c`ntec devin participan]i activi [i
creatori ai frumosului.
Din colectivul [colar pe care-l
conduc face parte [i eleva S.E. care,
din cauza unei boli incurabile (tetraparez\ spastic\), `[i mi[c\ m`inile [i
picioarele cu mult\ greutate. Printr-o
munc\ perseverent\ [i o colaborare
str`ns\ cu familia, am reu[it ca pe
aceast\ elev\ s-o integrez `n activitatea clasei, ad\ug`nd corului de
voci `nc\ o alt\ voce clar\ [i pl\cut\.
Aceasta a contribuit la `ndr\girea
elevei S.E. de c\tre ceilal]i, ajut`nd-o,
totodat\, s\ treac\ mai u[or peste
aceast\ deficien]\ incurabil\, a[a
cum o nume[te ea.
Am insistat pentru exerci]ii sistematice [i am reu[it s\ modelez
vocile copiilor mei printr-o respira]ie
corect\ artistic\, prin forma gurii,
ritm, nuan]e, degajare, `nc`ntare,
dob`ndind treptat atributele unei voci
frumoase, catifelate.
Dac\ la `nv\]area [i reproducerea celor `nv\]ate la orice alt
obiect de `nv\]\m`nt elevul respir\
normal, g`nde[te `n ritmul structurii
lui temperamentale, poate avea o
pozi]ie lejer\ a corpului, poate folosi
orice intona]ie [i intensitate sonor\,
poate schimba ordinea elementelor
de enun], `n cor, [colarul membru al
corului, respir\ c`nd `i permite partitura (la corul cu voci sau `n canon),
implic`nd [i armonia cu instrument
muzical sau cu orchestr\.
Este solicitat\ fine]ea memoriei
muzicale [i sunt mobilizate `n c`ntul
oral toate procesele cognitive, afectivitate, acte de voin]\ etc.
Muzica, prin con]inutul ei de
[tiin]\ [i art\ are un rol cov`r[itor,
instructiv-educativ [i formativ .
Muzica face din om tot ce vrea. Tolstoi.
M\ str\duiesc ca rela]ia
`nv\]\tor-elev s\ fie c`t mai apropiat\, s\ asigur condi]ii optime, s\
creez un climat pl\cut pentru dezvoltarea [i manifestarea complex\ a
fiec\ruia `n raport cu disponibilit\]ile
fiec\ruia. Folosesc toate formele de
educa]ie muzical\, lec]ia de muzic\
`n care pe l`ng\ solfegii se mai `nva]\
[i se mai interpreteaz\ [i alte
melodii, ansamblul coral, audi]ii
muzicale, particip\ri organizate la
concerte, concursuri de interpretare,
pentru dezvoltarea auzului muzical
[i a vocii, pentru cultivarea interesului pentru muzic\ [i formarea
gustului
estetic,
pentru
`mbog\]irea repertoriului cu piese
accesibile cu valoare artistic\.

Pentru c\ aparatul vocal al

copilului nu este `nc\ maturizat, fragil, am f\cut numeroase exerci]ii de
vocalize, jocuri ritmice, privirea `n
oglind\ `n timpul c`nt\rii, astfel ca
majoritatea lec]iilor `n care se
`nsu[esc c`ntece sau se audiaz\
muzic\ primeaz\ preocuparea mea
pentru interpretarea expresiv\,
emo]ional\ a muzicii, c\ci, a[a cum
subliniaz\ V. Giuleanu : Muzica
`nseamn\, prin defini]ie, tr\ire
emo]ional\, complex\, expresivitate,
comunicativitate `n oricare dintre
cele trei ipostaze ale actului artistic :
crea]ie, interpretare [i receptare a
operei de art\ .
Deoarece elevii mei s-au integrat foarte bine `n forma]ia muzical\
dorit\ de mine, i-am organizat `n cor,
la care particip\ cu deosebit\
pl\cere, [i am reu[it s\ le omogenizez vocile, prin dese repeti]ii dup\
orele de curs. Am creat un repertoriu
de c`ntece potrivit v`rstei copiilor,
select`nd c`ntecele pe care le-au
`nv\]at cu pl\cere, c`ntece din folclorul romnesc, c`ntece religioase,
partituri celebre, c`ntece cu caracter
patriotic. De bun augur a fost spectacolul prezentat la Casa Memorial\
Ion Creang\, din Humule[ti, unde
au fost aplauda]i de grupuri de turi[ti
din Alba [i Bra[ov.
Varietatea colindelor [i a c`ntecelor religioase `nchinate Na[terii
Domnului Iisus a sensibilizat spectatorii din [coal\ [i din studiourile
1TV [i Tele7 Neam]. Grupuri de
melodii cu caracter istoric `nchinat
Unirii, c`ntecele din folclorul
rom`nesc, `nso]ite de acompaniament la org\, au st`rnit vibra]ii `n
r`ndul auditoriului. Printre alte
reu[ite, am ob]inut locul I la
Concursul de interpretare organizat de Inspectoratul {colar Neam] [i
locul I la concursul jude]ean PREUNIVERSITARIA 2003.
De[i efortul preg\tirii corului de
elevi pe care-l conduc este mare,
`mpreun\ cu elevii mei tr\iesc intens
fiecare melodie interpretat\ [i ne
str\duim ca mesajul nostru s\ fie tot
mai bogat [i plin de semnifica]ii pentru cei c\rora ne adres\m.
Din aceast\ munc\ sper [i cred
c\ ace[ti copii vor c`nta sim]ind
rom`ne[te [i vor sim]i romne[te
c`nt`nd.

~nv. Elena Cojoc, {coala

Nr. 6, Piatra-Neam]

Rubric\ coordonat\ de
Dan AGRIGOROAE

ARTE & MESERII p ARTE & MESERII p ARTE & MESERII p ARTE & MESERII
evenit\ obiect de
studiu, literatura se
ofer\ spiritului de
investiga]ie `n ceea ce
are ea specific ca art\
[i, cum bine este de
[tiut, din natura specific\ a obiectului decurge modalitatea
didactic\ general\ de
abordare a lui `n procesul de `nv\]\m`nt.
Preocupa]i de a face din contactul cu opera literar\ un mijloc
formativ, noi `nv\]\torii, trebuie s\
avem `n vedere gradul `n care procesul recept\rii contribuie prin
intermediul for]ei sugestive a limbajului poetic la sensibilizarea
elevilor [i, `n ultima instan]\, la
`n]elegerea literaturii ca art\.
Studiul literaturii l-am fundamentat chiar `n clasa I pe
conversa]ia
problematizat\
care stimuleaz\ ra]ionamentul
inductiv- educativ.

Pag. 4

N E V O I A D E L E C T U R | PA R T I C U L A R |
Pe l`ng\ lec]iile de abecedar
am recomandat elevilor alte opere
potrivite particularit\]ilor de v`rst\
[i individuale, utiliz`nd at`t `n
predare c`t [i `n verificare forme de
activitate ca:
- discutarea celor citite pe
baz\ de `ntreb\ri formulate de
mine, dar [i de elevi;
- povestirea `n `ntregime sau
pe fragmente;
- recunoa[terea ilustra]iilor
care reprezint\ scene din pove[tile
citite;
- ilustrarea scenelor preferate
sau completarea cu am\nunte a
unor ilustra]ii `n care inten]ionat
omiteam ceva ce putea fi ad\ugat
de elevi.
Dramatiz\rile, imitarea personajelor de c\tre elevii care

st\p`nesc mai bine con]inutul,

citesc [i povestesc expresiv au
fost `ndemn la formarea deprinderilor de citire corect\, con[tient\,
expresiv\, un `ndemn de a `nv\]a
poezia, de a citi povestirea [i de a
memora rolul unui personaj.
Un fenomen `ngrijor\tor actual
este diminuarea importan]ei acordate lecturii. Interesul pentru literatura de bun\ calitate, accesibil\
v`rstei [i particularit\]ilor individuale ocup\ ultimul loc `n categoria
preferin]elor manifestate `n timpul
liber. Lectura este un proces complex care `ncepe `n clasa I cu formarea deprinderii de a citi corect,
con[tient, apoi cursiv [i expresiv,
continu`nd cu deprinderea de
interpretare a textului.
Elevul din ciclul primar trebuie

`ndrumat, orientat spre diversele

specii literare: de la povestire,
basm, schi]\, legend\, nuvel\,
fabul\ p`n\ la poeme [i de ce nu
romane. ~n acest sens cred c\
`nv\]\torul are datoria de a
prezenta lecturile corespunz\toar,
de a-i ajuta s\ le descifreze, pentru
c\ p\rin]ii nu reu[esc, nu au timpul
[i r\bdarea pentru a propune,
selecta [i cump\ra c\r]ile potrivite.
Lectura particular\ `i face pe
elevi descoperitori ai unui adev\rat
tezaur de informa]ii, de experien]e
umane, de emo]ii [i sentimente, de
modele
morale.
Prietenul
nedesp\r]it al elevului trebuie s\
fie cartea. {colarul trebuie obi[nuit
s\ perceap\ textul literar sub
aspectul formei lui artistice,
deoarece `l va ajuta s\ `n]eleag\

APOSTOLUL

arta literar\, s-o guste, s-o caute,

s-o creeze.
Formele de sprijin, de `ndrumare folosite de mine, ca
`nv\]\toare a clasei, pentru lectur\, pentru receptarea con[tient\
a frumuse]ii operelor literare, pentru asimilarea afectiv\ [i ra]ional\
sunt cele mai cunoscute de to]i
`nv\]\torii: povestirea, recenzia,
lec]iile de popularizare a c\r]ilor, a
scriitorilor, realizate `n str`ns\
leg\tur\ cu biblioteca [colii.
C\r]ile sunt la mare concuren]\ cu calculatorul, unde elevul se joac\ f\r\ a fi deranjat, `[i
alege singur jocul chiar dac\ calculatorul are o valoare educativ\
`ndoielnic\, p\rin]ii sunt mul]umi]i
c\ nu sunt deranja]i de copii, c\
[tiu s\ m`nuiasc\ calculatorul,

ceea ce este foarte bine, dar totul

`n defavoarea lecturii.
R\spunz`nd nevoii de lectur\,
de informare cu ajutorul c\r]ii din
diferite domenii, vom contribui la
`mbog\]irea vocabularului, la ridicarea nivelului [tiin]ific [i cultutral
al elevilor, la o comunicare mai eficient\, precum [i la o corect\
`n]elegere a fenomenelor istorice,
geografice [i sociale petrecute `n
]ar\ [i `n lume. Lectura `l face pe
om mai bun, mai `n]elept, poate
atinge valori spirituale care
s\l\[uiesc `n fiecare individ.
Noi `nv\]\torii, printr-o `ndrumare bine organizat\ a lecturii
elevilor le putem forma deprinderi
de folosire independent\ a c\r]ii,
gustul literar, obi[nuin]a de a-[i
`ntrebuin]a chibzuit timpul liber, de
a folosi cele citite `n lec]ii, `n conversa]ii.

~nv. Ani[oara MAC

{coala General\ nr.
8, Roman

decembrie 2003

Anul 1
nr. 4
decembrie
2003

Pentru
mine

LA ~NCEPUT N-A FOST CUV~NTUL

ici unde se `ngeam\n\

munte cu munte, brad cu
brad, unde p`r`ul taie `n
st`nc\ drum `n cascade,
peste trepte degrezie, aici
unde cerul se z\re[te ca o
panglic\ [i a c\rui lumin\ [i
culoare se r\sfr`nge `n bulboanele `n care se joac\
p\str\vii, aici `n Mun]ii
Tarc\ului, am v\zut pentru
prima dat\ lumina zilei.
~n ritmurile scoar]ei pe
vertical\, `n care spe]a uman\ s-a format odat\ cu legendele ei, tot ceea ce
tr\ie[te aici `n creierul mun]ilor e axat pe

echilibrul dintre `nalt [i abisal, dintre

lumin\ [i umbr\, bun [i r\u.
Acest spirit de contrast, `ntr-o continu\ lupt\ pentru `n\l]imi mi-a fost
transmis prin str\bunii mei, care mi-au
l\sat mo[tenire visul, puterea de
munc\, sim]ul m\surii, al formelor [i al
culorii.
Peste amintirile, `n drume]ie, c`t pe
jos, pe c\r\ruie, c`t cu vagone]ii, spre
Brate[, Schit [i Ardelu]a, se suprapun
c\l\toriile de ast\zi, cu ma[ina, pe
[oseaua de exploatare forestier\, ce
taie drum lat prin p\dure.
Cine deschide ast\zi calea
Tarc\ului `n lunile de var\, peste moara
veche [i casele `nnegurate ale Vitoriei

Lipan, are surpriza unei sta]iuni `n

devenire, `n care locuin]ele cu etaj
str\lucesc de cur\]enie [i culoare, `n
mijlocul gr\dinilor pline de flori, peste
care inund\ toate nuan]ele de orange
ale crinilor de m\rimi monumentale.
Iarba mare `[i are locul ei nativ, `n
p\r]ile umbroase [i umede, prin
v\g\uni.
Dar Tarc\ul nu are numai natur\,
case [i flori, are mai ales oameni, care
au creat tot ce `l `nfrumusea]eaz\ [i mai
ales fabrica ce domin\ satul chiar la
intrare [i care d\ adev\rate bog\]ii
forestiere.
Tat\l meu, structural legat de ace[ti

oameni minuna]i, cu tr\irile lor de legend\ a scris Monografia Tarc\ului,

care a fost mult timp `n aten]ia {colii
Sociologice de la Bucure[ti, condus\ de
profesorul Gustti [i onorat\ cu
men]iunea P\storel a Academiei
Romne- p\cat c\ nu mai tr\ie[te [i
ast\zi, s\ poat\ face complet\rile de vis

Iulia H|L|UCESCU

(continuare `n pag. 6)
N.R.: Text integral rostit de d-na
Iulia H\l\ucescu, duminic\ 16 noiembrie 2003, la deschiderea muzeului
care-i poart\ numele, la Tarc\u. Titlul
textului apar]ine redac]iei.

CEL MAI FRUMOS ALBUM AL

MONUMENTELOR DIN JUDE}UL NEAM}
n preajma s\rb\torilor, la trecerea
dintre ani, iubitorilor de frumos [i de
drume]ie le este dat s\ se bucure de
o carte excep]ional\ semnat\ de
Marcel Dr\gotescu, `mpreun\ cu
Adrian Comaneciu, o carte care vine
s\ `ncununeze activitatea publicistic\
[i editorial\ a celui care a fost [i
r\m`ne un minu]ios, un atent [i un
iscusit cercet\tor al monumentelor de
toate felurile din jude]ul Neam], cel
care de-a lungul a peste trei decenii
le-a pus `n valoare prin diferite c\r]i
publicate `n nume propriu (Palatul Cnezilor [i
M\n\stirea Dur\u, Editura Meridiane, 1970;
Muzee din jude]ul Neam], Editura Meridiane,

1974, Piatra Neam], Editura Sport- Turism, 1980

[.a.) sau `n colaborare (cu Dumitru B`rl\deanuMonumente istorice de pe Valea Bistri]ei, Editura
Meridiane, 1970; cu Dumitru B`rl\deanu [i
Gheorghe Bunghez- Monumente istorice din
jude]ul Neam], Editura Meridiane, 1971 [.a.)
Acum, c`nd s-a `mplinit un an de la trecerea
sa `n lumea umbrelor, Marcel Dr\gotescu ne
ofer\ cea mai frumoas\ carte publicat\ sub
semn\tura sa- MONUMENTE ISTORICE {I DE
ARHITECTUR| DIN JUDE}UL NEAM}- Editura
Nona, Piatra Neam], 2003- de fapt un album, un
veritabil album ce con]ine 53 de pagini color (78
imagini) din totalul de 186 de pagini, imagini ale
celor mai reprezentative monumente, `nso]ite de
un comentariu ce con]ine date de cert\ valoare

DOR DE POEZIE
Dincolo de...
{i sufletul tot mai mult mi se scurge
Prin gene,
Prin trupul c\runt.
Prin lumina]i `n c\limara cerului
P`n\ la fund,
P`n\ la marea-nc`lcit\
~n nisipul ud...
{i aripi `mi cad tot mai mult,
Smulse din piele b\tr`n\
Pene `mi cresc sub unghii
{i-n g`nd,
{i visele-mi dorm
At`rnate-n ]\r`n\.

[tiin]ific\ destinate at`t cercet\torului c`t [i simplului cititor sau cititorului turist, urmate de o bibliografie impresionant\ cu trimiteri at`t la lucr\rile
anterioare proprii, c`t [i la izvoare de la cele mai
vechi (v. Geographica lui Claudiu Ptolemeu,
veacul al II-lea `.H.) p`n\ la cele mai recente,
scrise [i publicate `n ultimii ani ai secolului al XXlea. {i toate acestea, precedate de un argument
al autorilor, `n cinci limbi (romn\, englez\,
francez\, german\ [i italian\) [i realizate
excep]ional at`t din punct de vedere foto (Valentin
Popa), c`t [i tipografic (Grup Mu[atinii- tipografieproduc]ie publicitar\- Editura Suceava).

Constantin TOM{A

(continuare `n pag. 6)

VIZIT| DE LUCRU LA WIESBADEN

n
perioada
6 . X I . 2 0 0 3 12.XI.2003, doamnele
profesoare
Liliana
Chelariudirectoarea {colii nr.
8- Roman, Mihaela
Popescu- ini]iatoarea
proiectului Comenius
[i Melania {erbuconsilier educa]ional,
au vizitat {coala Special\ din
Wiesbaden, din Germania,

[coal\ coordonatoare `n proiectul aflat `n desf\[urare.

Vizita constituie prima mobilitate prev\zut\ de calendarul
proiectului. Programul a fost
`nc\rcat: vizitarea [colii speciale,
participarea la ore, vizite f\cute
la alte [coli din Wiesbaden,
lucrul la proiect privind revizuirea
obiectivelor
[i
stabilirea
activit\]ilor ce se vor desf\[ura
`n perioada urm\toare, precum
[i vizitarea ora[elor Wiesbaden,

{i `nc\ a[tept r\s\ritul

S\-mi moaie umbra `n zid,
S\ p\trund printre pietre,
P`n\ la inimile chircite sub v`nt.
Nimicul le rupe din mine,
Nev\zut...
Alexandra DUMBR|VEANU,
Liceul nr. 3 Roman

decembrie 2003

APOSTOLUL

Frankfurt [i Stuttgart.
Directorul {colii Speciale,
domnul Gerhard Lebherz precum [i colegii germani [i italieni,
membri ai proiectului, au fost
deosebit de amabili, deschi[i [i
cooperan]i. Ei sunt con[tien]i de
diferen]ele dintre [colile noastre
[i [colile lor, privind dotarea,
finan]area [i metodele folosite la
ore. Am fost impresiona]i de calmul [i d\ruirea profesorilor ce
lucreaz\ cu elevi cu handicap
sever, de insisten]a domnului
Lebherz de a cunoa[te felul `n
care elevii no[tri cu dizabilit\]i
sunt aborda]i [i integra]i. A
r\mas surprins c`nd a aflat c\ nu
avem condi]ii speciale pentru
elevii cu probleme [i anume:
rampe pentru c\rucioare, toalete
speciale, psiholog sau asistent
pentru fiecare elev aflat `n dificultate.
~n [coala special\, fiecare
profesor lucreaz\ cu 7- 8 elevi [i
are c`te doi asisten]i ce `l ajut\ `n
activitatea zilnic\. Materialul

didactic este din abunden]\,

orele sunt lejere iar c`nd un elev
nu mai poate s\ se concentreze
este l\sat `n pace. Acela[i lucru
se `nt`mpl\ [i la celelalte [coli `n
care elevii cu nevoi educa]ionale
speciale sunt integra]i `n colective de elevi normali.
Sistemul lor de `nv\]\m`nt
cuprinde [coala primar\ (elevi
cu v`rste `ntre 6 [i 10 ani) [i liceul
(de la clasa a V-a la clasa a XIIa). Dup\ liceu, elevii opteaz\
pentru institu]ii de `nv\]\m`nt
superior. Dac\ b\ie]ii nu reu[esc
la examene, au posibilitatea s\
aleag\ `ntre armat\ [i voluntariat. Fetele sunt obligate s\
presteze activit\]i cu caracter
social: s\ ajute b\tr`nii f\r\
familii, s\ ajute profesorii din
[colile speciale `n desf\[urarea
`n bune condi]ii a unor activit\]i.
Tinerii fac acest lucru cu pl\cere
[i d\ruire.

Prof. Mihaela POPESCU

(continuare `n pag. 6)

Pag. 5

ARTE & MESERII

CEL MAI FRUMOS ALBUM AL MONUMENTELOR DIN JUDE}UL NEAM}

(urmare din pag. 5)

nc\ din introducere, cititorului dornic

s\ se documenteze despre monumentele din jude]ul Neam], i se
atrage aten]ia c\ autorii au renun]at la
prezentarea cronologic\ a monumentelor (aceasta fiind cuprins\ `n
tabelul final) deoarece pentru orice
vizitator care dore[te s\ le cunoasc\
de visu, principalul criteriu de reperare
r\m`ne cel geografic, de identificare a
obiectivului pe un anumit traseu, apoi
autorii `[i compartimenteaz\ carteaalbum `n [ase entit\]i istorico- geografice (I.
Municipiul Piatra Neam] [i `mprejurimile imediate;
II. Valea Bistri]ei, inclusiv Valea Tarc\ului [i Masivul
Ceahl\u; III. Traseul Piatra Neam]- R\zboieni; IV.
Zona T`rgu Neam]; V. Zona Romanului; VI. Zona
Piatra Neam]- Tazl\u- Costi[a), fiecare capitol
cuprinz`nd un comentariu succint, la obiect, `ntr-o

]inut\ [tiin]ific\ [i lingvistic\ impecabile, `nso]it de

imagini reprezentative [i de un set de note.
Nu cred c\ este lipsit de interes s\ preciz\m c\
la realizarea acestui album- carte de excep]ie au
contribuit mai mul]i factori, de la cei care au realizat
adev\rate opere de art\ fotografic\ (i-am numit
deja pe fotograf [i pe tipografi) la cei care au
tehnoredactat lucrarea (Gilbert Colobanea, Emilia
Pclea [i Ciprian Mucelea) [i, nu `n ultimul r`nd, cei
care au sus]inut-o material, f\r\ de sprijinul c\rora
nu am fi avut posibilitatea s\ ne bucur\m ochii [i
inimile acum, de s\rb\tori.
MONUMENTE ISTORICE {I DE ARHITECTUR| DIN JUDE}, cartea lui Marcel Dr\gotescu,
este cea mai frumoas\ carte pe care a publicat-o
Editura Nona (director Constantin Alupului- Rus)
de la `nfiin]area acesteia [i p`n\ `n prezent [i cel
mai realizat, din punct de vedere artistic, album al
monumentelor din jude]ul Neam], din c`te s-au editat de-a lungul anilor.

LA ~NCEPUT N-A O
FOST CUV~NTUL A
(urmare din pag. 5)

mplinit, a unor oameni ciopli]i din gresie [i lumin\, granit [i

poezie.
De aceea, am socotit de datoria mea c\ `n amintirea
p\rin]ilor [i pentru seme]ia [i frumuse]ea locuitorilor dintotdeauna ai Tarc\ului, s\ d\ruiesc localit\]ii mele natale parte
din bunurile care mi-au `mbog\]it sufletul [i crea]ia- valori de
art\ cult\ [i de art\ popular\, ceramic\ reprezentativ\
romneasc\ din diferite zone ale ]\rii, icoane vechi
romne[ti, elemente de mobilier [i chiar propriul meu atelier.
Sunt fericit\ c\ toate acestea vor fi ad\postite `mpreun\ cu peste o sut\ de lucr\ri `n acuarel\, ulei [i pastel, `ntr-o
cas\ care a fost reamenajat\ cu sus]inute eforturi [i grij\
deosebit\, pentru a oferi optime condi]ii unui a[ez\m`nt ce este menit s\
contribuie la `mbog\]irea vie]ii spirituale a genera]iilor de azi [i de m`ine.
Dup\ cum a]i observat, este un muzeu `n premier\ al acuarelei
romne[ti, izvor`t din dragostea ce o am pentru aceast\ tehnic\, foarte
dificil\, dar care vibreaz\ cel mai intens temperamentului, sensibilit\]ii
mele, tehnic\ pe care am speculat-o la maximum, de la tu[a cea mai
energic\, aproape dur\, p`n\ la cele mai subtile nuan]\ri- fluide.
Am `ncercat s\ ajung cu ea de la patosul epic p`n\ la transparen]a
liric\, de la monumental la cele mai intime tr\iri spirituale. Acuarela, pentru mine, este aidoma valului m\rii care te `nv\luie ca o m`ng`iere, este
ploaia dup\ ar[i]a unei zile toride, este unduirea `ntr-un spa]iu f\r\ margini.
Pentru mine, la `nceput n-a fost cuv`ntul...
Elogii celor care au inventat pigmentul de ap\, cristalin ca adev\rul,
pur ca sufletul ne`ntinat, uduios ca dansul [i muzica, inspirat ca poezia.
{i acum, mul]umesc tuturor acelora care m-au ajutat, la deschiderea
spre art\, a unei institu]ii care s-a f\cut ca prin miracol, un sublim de la
suflet la suflet, m`n\ la m`n\, a tuturor prietenilor [i sponsorilor iubitori de
frumos.
Cu perseveren]\, energie [i dragoste, totul e posibil.

REVISTE {COLARE
ANOTIMPURI 33/2003
evista elevilor [i
cadrelor didactice de
la Grupul [colar
Gheorghe Cartianu
`nt`mpin\ s\rb\torile
de iarn\ cu texte pe
potriv\: Iat\, vine
Mo[ Cr\ciun!...,
Cr\ciunul la diferite
p o p o a r e ,
~mpodobirea pomului de Cr\ciun. Al\turi de textele
dasc\lilor de aici, descoperim
c`teva condeie promi]\toare:
Irina Furdescu (despre Nichita
Stanescu), proze de Andreea
Ni]\, Andreea Djurec, Elvina
Moroianu, Manuela Spanu,
Cristina Carnu, Radu Verman.
Ultimii doi, al\turi de Radu
Chelaru, Maria Diaconu,

Pag. 6

Andreea Bianca Macovei [i

Diana Tudor sus]in paginile de
poezie
ale
revistei.
Anotimpurile pitice g\zduiesc
colegi mai mici de la [colile generale 3 (Adelina Georgiana
Andrica, Cristian Mih\il\, Alina
Manolache) [i 5 Piatra Neam]
(Cristina Laura Panoschi,
Alexandra Diana Scurtu,
M\d\lina Ilie). Revista apare
sub coordonarea neobositului
profesor Constantin Tom[a. O
revist\ de ]inut\, care `n acest
an a [i fost `ncununat\ cu un
premiu na]ional pentru calitatea
ei deosebit\.

REVISTA PI 4/2003
Revista [tiin]ific\ de la
Colegiul Na]ional Petru
Rare[, pe l`ng\ problemele

(urmare din pag. 5)

Creationis. Acest cuv`nt ne

este propriu nou\, romnilor,
tot a[a cum francezii `l au pe
Noel, englezii Christmas, italienii- Natale.
Cr\ciunul simbolizeaz\
v`rsta copil\riei lui Hristos,
`nsufle]e[te `ntreaga fire,

aduc`nd `n jurul ei cerul [i

p\m`ntul.
Colindele
religioase
exprim\ dragostea pentru
Dumnezeu, vestea minunii
Na[terii M`ntuitorului [i
Steaua care i-a c\l\uzit pe cei
trei magi.
Cuv`ntul colind\ este de
origine latin\- calendae.

REVISTE {COLARE

de matematic\, fizic\ [i
chimie,
propuse
spre
rezolvare, cuprinde curiozit\]i
din lumea plantelor [i animalelor, lanseaz\ concursuri
pentru elevii iste]i, public\ lista
complet\ a premiilor ob]inute
de elevii acestui colegiu la
olimpiadele jude]ene [i
na]ionale precum [i la diferite
concursuri
interjude]ene.
Colegiul se m`ndre[te cu
peste 40 de premii la matematic\ (dou\ I la olimpiada
jude]ean\, Cristian Ungureanu
[i Bogdan Berea), 9 la fizic\
(un loc I la olimpiada na]ional\
- {tefan Apostol), unul la
chimie [i 9 la biologie (un loc I
la olimpiada jude]ean\ C\t\lina Sferma[). Are cu cine
[i cu ce se m`ndri! Revista
apare sub coordonarea profesoarei Camelia Elena Ne]a.

nul dintre obiectivele proiectului

vizeaz\ schimbul
intercultural.
~n
acest sens, profesorii romni au
prezentat un C.D.
cu imagini din
Romnia,
un
album foto [i un
C.D. cu aspecte
ale activit\]ilor extra[colare
desf\[urate de elevii {colii nr.
8- Roman, un panou cu pliante, fotografii, precum [i
mesaje ale elevilor [colii din
Roman, pentru elevii germani,
un C.D. cu muzic\ popular\
autentic\, lucr\ri practice
f\cute de elevii no[tri la orele
de `ndem`nare.
Experien]a pe care am
dob`ndit-o prin participarea la
ore ne va folosi `n munca cu
elevii afla]i `n dificultate.
Pentru perioada imediat
urm\toare au fost planificate
activit\]i ce ]in `n principal de
s\rb\torile de iarn\: `nregistrarea pe o caset\ video a
unor colinde romne[ti interpretate de elevii [colii, schimb
de mesaje prin e-mail [i de
felicit\ri de Cr\ciun, tradu cerea unor re]ete ale unor
m`nc\ruri specifice poporului
romn, `ntocmirea unei casete
pe care se vor `nregistra fragmentele
din
serbarea
preg\tit\ de {coala nr. 8 pentru elevii [colii speciale din
Germania.
~n concluzie, consider c\
activitatea desf\[urat\ `n
Wiesbaden a fost de bun
augur pentru derularea
proiectului nostru.

RAZ| DE LUMIN|...

mintirea Na[terii
lui Hristos- fiul lui
Dumnezeu- prin
`ntruparea
din
Fecioara Maria, `n
Bethleemul Iudeii,
`n timpul `mp\ratului August din falnica Rom\, a trezit
atunci, ca [i `n
zilele noastre, `n
fiecare cre[tin, con[tiin]a originii noastre divine. Vestea
Na[terii M`ntuitorului- prezis
pentru a ridica pe om din
p\catul str\mo[esc- s-a
r\sp`ndit de la un cap\t la
altul al lumii. P\storii de pe
C`mpia Bethleemului s-au
luminat la vederea luminii
str\lucitoare ce pogor`se `n
prejma lor [i glas de `ngeri,
cobor`t din cer, a pream\rit pe
Dumnezeu, vestind na[terea
Fiului S\u.
Dintre toate s\rb\torile
cre[tine[ti, nici una nu s-a
`nve[m`ntat la noi, `ntr-o mai
bogat\ rev\rsare de poezie [i
c`nt, de `nfr\]ire [i crea]ie religioas\ ca S\rb\toarea Sfintei
Na[teri.
Cuv`ntul Cr\ciun este de
origine latin\- Creatione,

VIZIT| DE
LUCRU LA
WIESBADEN

LUMEA
UMANI{TILOR 3/2003
Acela[i colegiu (Petru
Rare[) editeaz\, prin str\dania
profesoarei Cristina Grigori, [i o

revist\ a celor care iubesc mai

mult disciplinele [colare umaniste. Invitat special al revistei
este Grupul [colar Gheorghe

APOSTOLUL

N\scute
din
vremuri
str\vechi, poate chiar la pu]in
timp dup\ ce steaua
Bethleemului vestea p\storii
de pe plaiurile Traciei de minunea Na[terii M`ntuitorului,
colindele s-au perpetuat din
genera]ie `n genera]ie, pentru
a ajunge la noi nealterate, cu
parfumul lor arhaic [i `nmiresmat.
Ca `n fiecare an, `n ajunul
Cr\ciunului, romnii sunt invita]i s\ primeasc\ colind\toriicu colindele lor- aceste nestemate
ale
spiritualit\]ii
romne[ti, amestec divin de
folclor str\mo[esc cu crea]ii
liturgice, s\ deschid\ por]ile,
s\ tr\iasc\ `mpreun\ cu ei
magia clipei, s\ aib\, din nou,
revela]ia aceea unic\ a
Na[terii M`ntuitorului Iisus
Hristos.
Bucuria colindului este,
pentru noi, b\taia clopotului
ceresc,
care
treze[te
con[tiin]a [i ne spune c\ existen]a noastr\ trebuie s\ fie
axat\ pe iubire [i pe principiile
Creatorului.
Prof.
Oana Adriana ROBU
Liceul S\b\oani

REVISTE {COLARE
Cartianu, care `[i onoreaz\ invita]ia cu texte de calitate. Spre
exemplificare, doar dou\ din
strofele poeziei ~napoi, sub
semn\tura George Vame[ul:
Presimt un drum cer[indu-mi
evadarea / un drum aprins
de-alcoolurile lumii - / S\-ncepem
deci, c-o margine de pleoap\ / `n
zori de zi s\ ne-mb\t\m p\unii
(...) Presimt c\ s-ar fi ar\tat un
semn / ca un ecou ce-avea s\ te
str\bat\ / c`nd ninge `n poeme
din cuvinte / tu mistui taina mor]ii
`nc-odat\. Am re]inut versurile
semnate de Irina Melinte, Anca
Elena Cojocaru, George Ili]oi,
Ionu] Nica, prozele Georgianei
Seidecaru, lui Tudor Hele[teanu,
Adelinei Andrica, Catrinel Dunca.

GENERA}IA 9 4/2003

Revista elevilor de la

{coala general\ 2 Piatra Neam]

(coordonator, prof. Cristea
Monica) ne ofer\ [i de aceast\
dat\ surprize pl\cute, semn c\
textele trec printr-o riguroas\
selec]ie valoric\ `nainte de a
ajunge `n pagin\. Frumoase
versuri semneaz\ elevii {tefan
Ipate, Andrei Florescu, Delia
Nechita, Diana Dodi]\, Iustina
Monu, Emanuel {tefan Mihai,
Andrada Laz\r, Clarisa Ro[u,
Mihai Alexandru M\uc\, Ionu]
Iacob, Roxana Pascu, Cristina
Gicoveanu, Oana M\tase,
Vasile Diana. Al]i pitici cu condei semneaz\ proz\: Ilinca
Silviana Cosma, Bogdan Late[,
Paul Stolniceanu. Invitatul de
onoare al revistei este, `n acest
num\r, artistul plastic Iulia
H\l\ucescu, marea doamn\ a
acuarelei romne[ti.

decembrie 2003

ARTE & MESERII

LUMINA DE CR|CIUN

nc\ de la `nceputul lumii sim]ite

[i nev\zute Preabunul [i
Prea`nduratul Dumnezeu i-a
m`ng`iat pe str\mo[ii no[tri cu
n\dejdea izb\virii [i m`ntuirii,
f\g\duindu-le
un
R\scump\r\tor.
Fiul lui Dumnezeu a venit
pe p\m`nt s\ ne izb\veasc\ de
`ntunericul necredin]ei [i de
leg\tura p\catelor. Sunt peste
2000 de ani de c`nd M`ntuitorul s-a n\scut
`n iesle, de c`nd magii l-au cinstit cu daruriaur, smirn\ [i t\m`ie, de c`nd i-au dat
`ngerii primul colind. ~n apropierea

Cr\ciunului, inimile noastre salt\ de frumuse]ea c`nt\rilor: Hristos se na[te,

sl\vi]i-l/ Hristos din cer, `nt`mpina]i-l/
C`nta]i Domnului tot p\m`ntul.
L\sa]i-ne pe noi, copiii s\ v\ vestim
na[terea Domnului `n casele dumneavoastr\. Pa[ii tuturor s\ se `ndrepte `n
aceste zile de s\rb\toare spre altarele
sfinte cu g`nduri `mp\cate, `nfrupt`ndu-ne
din Trupul [i S`ngele Domnului.
Clopotele vestesc na[terea Domnului
pe p\m`nt, propov\duit\ de Sf`ntul Apostol
Andrei [i anun]at\ de Sf`ntul Nicolae la
`nceputul iernii romne[ti. Hristos se na[te
permanent `n sufletele noastre, prin

O LUME HOINAR|
O lume hoinar\
O lume `n grab\
O lume `n care- via]a-i amar\
E lumea `n care tr\iesc
E lumea `n jurul c\reia cresc
~n care pl`ng, r`d- [i-nfloresc
O lume `n care tr\im cu un rost
Un rost ce nimeni nu `l [tie,
Dar c\ut\m cu to]i o cale- `n ve[nicie.
Un haos `n care hoin\rim mereu
Cu ochi tri[ti, cu ochi veseli,
Cu bucurie [i triste]e.
E lumea hoinar\
Ce vreau s\ o cunosc.

RUG|CIUNE

{tefan CLA{EVICI
Liceul nr. 4 Roman

NOSTALGIE

R e v i s t a
Seminarului
Teologic Cuvioasa
Parascheva de la
Agapia, ce se
prezint\ `ntr-o grafic\ [i un design
deosebit de reu[ite,
av`nd
redactor
coordonator
pe
prof.
Elena
Apetroaie, este deosebit de
consistent\ cu texte pe profilul
institu]iei [colare. Revista
public\ jurnale de c\l\torie,
interviuri, pagini de proz\ [i
versuri. Am re]inut c`teva
nume dintre colaboratorii
revistei: Manuela Ichim,

Nicoleta Marin, Adina Timofte,

Mihaela Blaga, Theodora

Cristea, Adina Lupu, Mihaela

Damian, Anamaria Zaz\,
Ecaterina Ple[ca, Maica
Olimpiada, Iuliana Cebotari,
Nicoleta Marin. Seminaristele
de la Agapia au condei [i
inspira]ie. Divin\.

CR|I}E - 4/2003

Buhnil\, Daniela Agheorghiesei, Andreea Zoi]anu,

Camelia Coman, Ana Maria
Adavidoaie, Delia Ciubotaru,
Gabriela Ilie, Mihaela Radu,
Izabela Zaboril\, Angelica

decembrie 2003

CEASORNICELE
Chiciur\-n pomi
Plato[e vane la soare
***
Fine]e de g`nd
Ascu]i[ de sabie ninja.
***
Maci `ntre spice de gr`u
Dorin]e `n p`rg

EXCERPTA

Alexandra ATODIRESEI
cls. a VIII-a F,
{coala nr. 8 Roman

REVISTE {COLARE

Revista {colii Al. I. Cuza

din Vorona Nou\, jude]
Boto[ani (coordonator, profesorul
nem]ean
Mihai
Gicoveanu) are toate atuurile
s\ dep\[easc\ grani]ele
comunei unde se editeaz\:
grafic\ aleas\, texte bine documentate, inspira]ie [i talent.
Fo[ti elevi ai [colii (comandorul Mihai Axante, elevele
Andreea Cost`n\ [i Loredana
Vaimer) evoc\ amintiri din

Burni]\-n c`mp
Ar[i]\ rece.
***
Capete plecate
Dileme pentru s\bii

Defini]ii `n libertate ludic\

(sm`nt`nite ca aperitiv)
Albea]\ - Vedere cusut\
cu a]\ alb\.
Balamuc - Teatru al
absurdului cu spectacole
live [i cu casa `nchis\.
Cub - Cap p\trat de
geometru.
Educa]ie - {tiin]\ contrazis\ de practic\.
Genunchi - Articula]ii
pentru umilin]\
Leu[tean- O plant\ de
culoarea dolarului [i de valoarea leului. [.a.

DEFINI}II
JINDUIND LA

Oana Maria DIAC

Liceul V. Alecsandri S\b\oani

Era o toamn\ trist\ c`nd am pornit spre tine,

{i m-am trezit deodat\ cuprins\ de fior

SUFLET {I
LUMIN| 3-4/2003

El, Eminescu
E pentru noi
Cer [i speran]\,
V`nturi [i ploi,
Stropi de iubire,
Vis `mplinit,
Suflet ce zboar\
spre infinit.
El, Eminescu,
E pentru mine
Cartea deschis\
Spre-aceast\ lume.

Te rog `nchide rana, p\dure f\r\ seam\n,

{i las\-m\ cu tine s\ mor [i s\ tr\iesc,
Nu-mi pas\ c`nd securea s-av`nt\ c\tre mine
Nu-mi pas\ dac\ v`ntul m\ rupe `n buc\]i!
Eu am s\-ndur cu tine [i voi sorbi din rou\,
Voi renun]a la mine, la tot ce e lumesc.
Te rog, ascult\-mi ruga, prime[te-m\ p\dure!
Doar [tii c\ te ador! Doar [tii c\ te iubesc!

C`nd m-am trezit, lumina p\stra sclipiri din ceruri

{i lini[tea profund\ s-a a[ternut duios.
Era ca `ntr-un templu, cu zei p\trun[i de patimi,
Acoperi]i de ceruri, `nv\lui]i cu stele,
`n ritm melodios.

e cur`nd, Editura Timpul din Ia[i a editat cartea

FRAGULIA- miniaturi stilistice semnat\ Mihai
St`ncaru. De pe coperta a patra, afl\m c\ sub acest
pseudonim se ascunde universitarul Mihai Botez,
doctor `n literatur\ francez\ [i c\ el revine la albia
crea]iei dup\ aproape dou\ decenii de t\cere editorial\, liberat de poncifele oric\ror up to date- isme.
Cartea, dup\ cum citim [i pe foaia de titlu, are
cinci p\r]i (1. hai-ku; 2. defini]ii ludice; 3. calambururi;
4. distihuri cu poant\; 5. pasteluri liliput) din care am
selectat [i red\m mai jos c`teva mostre din fiecare
parte, pentru a sus]ine afirma]ia de pe copert\ potrivit c\reia
`nsu[irea de fond a textelor din acest volum este condensarea
lor pe spa]ii micronice, av`nd drept c`[tig esen]ializarea expresiei [i c\ autorul lor d\ dovad\ de un bine st\p`nit me[te[ug
de alchimie poetic\. (C.T.)

CU CERNELURI
DE HAI-KU

~n suflul nemuririi, `n tremurul de v`nturi,

Am a[teptat un secol, s\ m\ strecor `n noapte.
Am a[teptat s\ mor.

Era o toamn\ trist\ c`nd am pornit spre tine

{i ramurile tale se dezgoleau `n v`nt,
Am vrut cu disperare s\-]i `n]eleg destinul
S\ sorb acea triste]e, acea pustietate,
Acel deznod\m`nt.

REVISTE {COLARE

Raluca R|DULESCU
Cls. a V-a, {coala nr. 8 Roman

EL, EMINESCU

Nu ave]i ni[te cear\?

Ni s-au r\cit sufletele,
A uitat molitva de asear\Se scurg orele, mutele.
S-au scumpit lum`n\rile,
S-au m\rit pr\v\liile,
Inima-[i uit\ c`nt\rile,
Ochii-[i uit\ privirile.
Fratele `[i uit\ fratele,
Soarele `[i pierde lumina,
Cimitirele `nghesuie satele,
M\tr\guna cuprinde gr\dina...
Suntem pierdu]i printre umbreNe seac\ [i v\zul...
Vocile r\sun\ sumbre...
Doamne salveaz\-ne crezul!

Andreea GOLOGOZ
Liceul nr. 3 Roman

Biseric\, prin rug\ciune, prin Sf`nta

Liturghie [i prin Sfintele Taine. C\ci
pe[tera din Betleem s-a transformat `n
nenum\rate biserici cre[tine, ieslea
s\r\c\cioas\ este ast\zi `nlocuit\ de
Sfinte Altare, Steaua de la r\s\rit este
`nv\]\tura Sfintei Evanghelii iar magii
`ntruchipeaz\ toate neamurile p\m`ntului.
F\r\ p\stori suflete[ti, f\r\ Biseric\,
f\r\ Sfinte Liturghii, f\r\ Sfintele Taine, f\r\
credin]a dreapt\, Hristos nu vine la noi, nu
se na[te `n inimile [i casele noastre.

Medalion
MIHAI ST~NCARU

Ne-a parvenit la redac]ie

[i revista Liceului de informatic\ Spiru Haret de la
Suceava, foarte bogat\ `n
materiale, bine selectate,

APOSTOLUL

Cism\ - Te-ai decis, m\,

s\ te-ncal]i?
Clopot - Clop pot s\-i zic,
dar sun\?
Farfuria - Luce[te far
furia-n a lui fa]\.
Tolomac - Lene[ tol\nit `n
mac.
Papugiu - Nu-i nici pap\
nici hagiu. [.a

CALAMBURGCITY

(`ntr-o ]ar\ unde limba

face cu ochiul)
Aram\
C`nd ara, m\, pe v`lcea
G\si sfan]i `ntr-o ulcea.
***
Calendar
Zi de zi, lun\ de lun\
Cale-n dar via]a adun\.
***
Cinefil
Cine filme nu ador\
Nu are `n arte-o sor\.
***
Parlament
Nou\ a[a chiar ni se par:
Lamentabili, f\rhabar.
***
U.E.
Tot romnul b\nuie
C\ va fi cum trebuie.

REVISTE {COLARE
ARIPI DE G~ND
- 4/2003

[coala primar\, iar Niculina

Andronache, Dumitru Hu[man
[i Mihai Gicoveanu, fac portretul comunei Vorona, localitate
cu rezonan]e culturale (de aici
provenind mama poetului nostru na]ional) privit\ din diferite
unghiuri de vedere: al
tradi]iilor, agroturismului [i
respectiv din punct de vedere
istoric. El este `ntregit cu
tablourile `n tu[ semnate de
prof. Tiberiu Hetriuc.

ADOLESCEN}I 9-10/2003

PUNERI ~N
ABYS

revist\ cu un grafic [i design

deosebit de pl\cute (coordonator, prof. Elena Axinte). ~n
cele 64 de pagini ale revistei
s`nt publicate versuri [i proz\,
probleme de matematic\ [i
informatic\, curiozit\]i, [tiri,
anecdote din [coal\, ilustra]ii
grafice realizate de elevi.

Apar [i la Roman reviste

[colare. Cea cu numele de
mai sus este editat\ de elevii
{colii
generale
Vasile
Alecsandri, sub coordonarea
profesoarei Laura Ciobanu.
Din bogatul sumar al revistei
am re]inut interviul acordat
elevei Ionela Samoil\ de
c\tre pictori]a [i profesoara
Elena Antochi, versurile semnate de Olivia Sorlescu,
Roxana Grigora[, prozele
semnate de elevii Roxana
Cozma [i R\zvan Tudor.
Revista mai cuprinde curiozit\]i, nout\]i editoriale, jocuri,
cuvinte `ncruci[ate, glume.
N.S.

Pag. 7

EVENIMENT CULTURAL

Anul Irimescu - ESTETICA

semeni oric\rui mare creator de art\, Irimescu

porne[te de la o Estetic\
sacrosant\, caracteristic\
d\ltuirii prin m`n\ [i d\ruirii
de suflet, la care `[i
al\tur\, implicit, o alta proprie, un alt nou testament,
spontan [i sincer, sensibil
la oricare f\r`m\ de
materie [i [optitor pentru
cea mai mic\ tr\ire artistic\ a autorului. O dualitate pe care o `nt`lnim atunci c`nd genialitatea se `nt`lne[te cu
o puternic\ not\ de personalitate,
c`nd o mare art\, al\turi de un mare
artist `[i au de spus ceva deosebit.
Irimescu a fost `ntotdeauna, `n
atelier, con[tient de principalele
dimensiuni ce `nso]esc sculptura, de
mesaul adresat tuturor, dar [i de
spovedania f\cut\ sie[i, dou\ imperative de care autorul trebuie s\ ]in\
seama, clip\ de clip\, adic\ via]\ de
via]\, Demiurgul fiind, prin destin,
bivalent. Me[te[ugarul de excep]ie
crede, nespus de mult, `n marea art\
a pietrelor, dar [i `n [oapta ascuns\ a
dest\inuirii, am`ndou\ constituind un
tot unitar [i etern. Dalta [i g`ndul merg
at`t de intim `mpreun\, `nc`t e foarte
greu- [i tocmai `n aceasta const\
genialitatea sa- s\ acorzi prioritate
uneia din ele. Un adev\r se impune,
`ns\, de la `nceput [i anume c\
gnoseologicul [i cu expresivul
formeaz\ un tot inseparabil. Nu se
uit\ o clip\ c\ `nf\ptuirile t\cute de pe
soclu se adreseaz\ unui secol [i unui

mileniu, bogate am`ndou\ `n

nemul]umire [i g`nd, `n grab\ [i

esen]ializare, c\ func]ia lor nu va mai

fi aceea de a str\jui unei ve[nicii, ci
aceea de a spune ve[niciei, ceea ce
are ea `ntr-o clipit\. Oare un Irimescu
posed\ de minune un astfel de
esperanto sculptural. Marile idei ale
omenirii, cu dimensiunile lor de
obelisc, s\l\[uiesc [i vor vie]ui, a[a,
prin cumin]enia d\ltuirilor, `ntr-o
ambian]\ de design [i `ntr-o nervozitate de video- clip.
Se pare c\ viitorul va insista [i
mai mult la ceea ce deosebe[te `n
art\ sinteza de sintez\, cea de a doua
domin`nd, `n arta sculpturii, cu un adhoc din ce `n ce mai puternic. {i
crea]ia sculptorului `n cauz\ acum,
atinge, din acest punct de
vedere, des\v`r[irea. O sintez\
asem\n\toare ca [i `n alte
domenii, aici raportul fiind `ntre
spontan [i deliberativ. Primul e
princeps, e caracteristic, e
cuceritor chiar, dar el ascunde
`n intimitatea sa de atelier
str\daniile ra]ionale pornite de
la un Euclid [i ajunse la
Einstein.
Frontierele dintre tradi]ie,
inova]ie [i experiment sunt
total excluse. Sinteza [i sincreza de care aminteam mai
sus sunt total inobservabile. O
aceea[i art\ acoper\ de mi-

nune un spa]iu larg, care porne[te de

la confrunt\rile sociale ale acelui
`nceput de secol [i care, apoi, prin
Compozi]ie sau Orga II vorbesc
unor veacuri `nc\ departe de azi. Se
porne[te firesc de la pop [i se ajuge la
op, sau de la monumental-art la
ready-made, f\r\ ca acest diapazon
larg s\ reprezinte muta]ii de crez
artistic sau revolu]ie picassian\.
P\r\sind Muzeul din F\lticeni, nu
r\m`i cu sentimentul unei suite cu
caden]e, ci acela al unei teme cu
varia]iuni, nu cu imaginea unui spectacol Lully la care disjunc]iile de Curte
alterau cu cochet\riile
galante, ci cu omogentitatea complex\ a
Oedipului enescian, `n
care tragedia unei
familii se auroleaz\ cu
zeificarea unui Olimp.
Evantaiul de cultur\
complex\ [i contemporan\ r\m`ne [i el o coordonat\ forte a crea]iei
lui Irimescu. Arta, `n
general [i sculptura,
prin perenitatea ei monumental\, `n special, a
constituit, `ntotdeauna,
un admirabil Codex. De
la patriarhalitatea mioritic\ a pastoralului autohton [i p`n\ la originalitatea, de o subtil\ anticipare, din Pieta II
autorul str\bate mai
mult de dou\ milenii
planetare, inform`nd,
`nfior`nd [i metamorfoz`nd fiin]a uman\.
Departe de a poseda `n
ea delimit\ri didactice,
arta sa le `nsumeaz\ de
minune `ntr-un tot care,
mai mult de a se constitui ca o triad\
metodologic\, ele se
erijeaz\ `n a fi [i un
Viitor Testament al
omenirii.
Ca un imperativ al
artelor dintotdeauna,
c\ruia trebuie s\ i se
supun\ deopotriv\ toate-

pana [i penelul, dalta [i dansul, forma [i

g`ndul- `l constituie m\sura, echilibrul,
suficientul, acel nici prea mult, nici prea
pu]in. {i `n atelierul Maestrului, echilibrul
`n toate, `ntre substan]\ [i form\, `ntre
plinuri [i goluri, `ntre tr\irile suflete[ti
interioare [i vibra]iile de expresivitate
ale exteriorului au constituit, `ntotdeauna, legea de aur a m\surii lui a fi.
Citadinismul artei Maestrului e
plenar, e de o pluralitate social\
cov`r[itoare. Chiar [i unele din
Medita]iile sale poart\ `n ele plenitudine de Agora [i nu intimism de Petit
Trianon.

Un imn al Pluralului, conceput, la

`nceput ca o lucrare berliozian\ pentru mai multe orchestre [i redus, apoi,
la un Preludiu monoinstrumental,
scris pe o partitur\ demn\ de claviatura unei dalte [i ritmica unui g`nd.
Un Preludiu firesc, f\r\ Te Deum
sau In Memoriam, f\r\ In Gloriam sau
cu Requiem, ci o crea]ie omeneasc\,
z\mislit\ de un om [i d\ruit\ omenirii,
crea]ie c\reia, pe parcurs, i s-a g\sit
un Pantheon [i a primit, astfel,
numele de Muzeu.
Gheorghe A.M. CIOBANU

JOC DIDACTIC

Realizat de :
Prof. IONESCU CONSTANTIN-DAN,
coala Nr. 3 Piatra-Neam

ARTE & MESERII p ARTE & MESERII p ARTE & MESERII p ARTE & MESERII

Marin Sorescu - {APTE ANI DE NEMURIRE

estinul a scurtat,
nedrept, via]a lui
Marin Sorescu (19361996), la o v`rst\ la
care, de regul\, se
culeg roadele anilor
de eforturi anterioare.
Via]a scriitorului nu a
fost deloc lin\, `n pofida
aparen]elor.
Acestea au creat
masca unui om relativ
t\cut, dar observator ascu]it, h`tru
uneori, plesnind c`te o poant\ ce
p\rea ascu]it\. Cine l-a cunoscut
mai `ndeaproape nu a putut `ns\
trece cu vederea of-urile, sc\pate

din c`nd `n c`nd, ca ni[te r\bufniri

`ndelung t\inuite.
Gheorghe Boris Lungu l-a

cunoscut `n anii petrecu]i la Liceul

Militar Dimitrie Cantemir, din
Predeal (actualul Colegiu Militar),
unde Sorescu se `nscrisese
respect`nd una din op]iunile specifice clasei sociale din care provenea. Avea de ales `ntre a fi militar,
`nv\]\tor sau preot. F\r\ mare
tragere de inim\, Marin Sorescu a
ales cea dint`i meserie, pentru a
u[ura povara material\ care ap\sa
greu pe umerii mamei, r\mas\ timpuriu v\duv\. Gheorghe Boris
Lungu i-a p\strat fostului coleg,
ajuns, `ntre timp, un mare scriitor,
membru al Academiei Romne, o
prietenie afectuoas\, `n pofida distan]elor de tot felul care i-au

APOSTOLUL
LITERAR [i ARTISTIC

Pag. 8

desp\r]it. I-a urm\rit `ndeaproape

drumul, trudind mult\ vreme, `n
condi]ii defavorabile, la str`ngerea
unui mare num\r de informa]ii care
priveau via]a [i opera scriitorului.
A[a a ap\rut, `n 1998, lucrarea
Receptarea `n epoc\ a poeziei lui
Marin Sorescu, la Editura Funda]iei
Marin Sorescu, din Bucure[ti.
Volumul acesta are o structur\
binar\, fiind alc\tuit dintr-un amplu
studiu introductiv, urmat de o bibliografie a lucr\rilor de [i despre
Marin Sorescu, ap\rute `n perioada
1964- 2002. Autorul [i-a structurat
prima carte pe principiile unei bibliografii comentate, urm\rind [i sistematiz`nd, cronologic [i pe volume,

cele mai importante reac]ii critice.

Marin Sorescu- Bibliografie (Ed.
Scrisul Romnesc, Craiova, 2003)
l\rge[te limitele [i scopurile. Autorul
aprofundeaz\, totodat\, direc]ia
investiga]iilor sale. Laborioase,
metodice [i profesioniste, acestea
l\muresc, mai `nt`i, c`teva episoade
din via]a scriitorului. (...) De altfel,
paginile Preambulului pot fi considerate, `n ansamblul lor, o introducere
pentru o viitoare biografie corect\.
Deosebit de important\ pentru
istoria literar\ a ultimilor cinci decenii
este bibliografia, l\rgit\ [i detaliat\,
a scrierilor lui Marin Sorescu [i a
acelora despre via]a [i crea]ia lui,
adus\ la zi, adic\ p`n\ `n 2002.

Gheorghe Boris Lungu a respectat

cerin]ele fundamentale [i specifice
domeniului, modul de sistematizare
a informa]iilor, acestea fiind extrem
de bogate. Pot fi aduse, desigur,
unele complet\ri, fire[ti pentru
uria[ul volum de munc\. Fire[ti [i
pentru faptul c\ acest volum de
munc\ a fost f\cut de un singur om,
de[i, de regul\, atare lucruri sunt
f\cute de colective `ntregi specializate.
Sunt convins c\, dup\ apari]ia
lucr\rii lui Gheorghe Boris Lungu, la
Editura Scrisul Romnesc, studiile
despre Marin Sorescu vor cunoa[te
un a[teptat reviriment.

Dan M|NUC|

COLEGIUL DE REDAC}IE: Mircea ZAHARIA; Constantin TOM{A;

APOSTOLUL

{tefan CORNEANU

decembrie 2003

CASA CORPULUI DIDACTIC

PROIECTUL ECO-{COAL| ~mpreun\ [i la ceasul

rin implicarea {colii
cu clasele I-VIII
Bode[ti `n proiectul
Eco-{coal\ se are
`n vedere ob]inerea
de beneficii directe
const`nd `n ameliorarea ambientului
[colar(s\li de clas\,
laboratoare, cabinete, holurile [colii),
reamenajarea
cur]ilor
localurilor de [coli `n vederea
transform\rii lor `n spa]ii de
recreere sau/[i `n spa]ii ce
ofer\ o alternativ\ la ambientul
[colar din s\lile de curs, precum [i `mbun\t\]irea calit\]ii
mediului `n [coal\ [i `n `mprejurimile ei.
Beneficiile indirecte, pe
care le urm\rim prin imple-

mentarea acestui proiect,

vizeaz\ dezvoltarea spiritului
civic al elevilor, con[tientizarea
impactului problemelor de
mediu asupra vie]ii fiec\rui individ tr\itor pe acest p\m`nt,
posibilitatea afirm\rii [colii
noastre ca institu]ie ce ofer\
comunit\]ii locale modelul unui
mod de via]\ neagresiv, `n
deplin\ armonie cu mediul natural, material [i uman, cu care
venim `n contact, modelul unui
mod de via]\ ce presupune
respect fa]\ de sine [i fa]\ de
cei al\turi de care convie]uim
`n aceast\ lume.
Eco-{coala, `n dimensiunile pe care le va avea ca
urmare a implement\rii acestui
proiect `n {coala cu clasele IVIII Bode[ti, se dore[te a fi un

r\spuns al [colii tradi]ionale la

provoc\rile lumii contemporane. Nu vrem [i nu putem s\
uit\m c\ tr\im pe p\m`nt al\turi
de oameni, plante, p\s\ri ,animale. Nu putem s\ uit\m c\
acest p\m`nt va fi locuit de al]i
[i al]i oameni care vor dori s\
se bucure de plante,p\s\ri,animale.
Ce putem face noi pentru
ca lumea s\ fie mai bun\, mai
frumoas\?
R\spunsul nostru la
aceast\ `ntrebare va fi,probabil,la
`nceput,mai
timid.
Important este c\, prin el, se va
construi, `n timp, un mod de
via]\, o atitudine responsabil\.
Important este s\-i preg\tim pe
elevii no[tri ca cet\]eni ai
Europei unite.

ANALIZA PROBLEMELOR
DE MEDIU
mplicarea {colii cu clasele I-VIII
Bode[ti `n proiectul Eco-{coal\ este
consecin]a unei serii de ac]iuni care
vizau identificarea problemelor pe care
le are [coala noastr\ `n privin]a ecologiz\rii spa]iului [colar,precum [i necesitatea dezvolt\rii atitudinii pozitive a
elevilor fa]\ de mediul social,natural [i
material `n care tr\iesc [i muncesc.
Elevii din clasele primare [i gimnaziale au fost provoca]i la discu]ii pe
parcursul c\rora [i-au exprimat op]iunile `n
leg\tur\ cu felul `n care ar putea fi amenajat\
curtea [colii `n a[a fel `nc`t s\ constituie un spa]iu
pl\cut `n care se poate recrea un elev `n timpul
pauzelor,s-a solicitat amplasarea de b\nci `n a[a
fel `nc`t unele ore de clas\,atunci c`nd timpul [i
programa [colar\ o permit,s\ se poat\ desf\[ura
`n aer liber.
~n cadrul [edin]elor cu p\rin]ii,`n timpul
discu]iilor particulare sau de grup, de consiliere, s-a
conturat ideea necesit\]ii men]inerii cur\]eniei `n
s\lile de curs [i pe culoare, precum [i ideea amenaj\rii s\lilor de clas\ `ntr-un mod c`t mai
pl\cut,s\ se creeze o ambian]\ natural\ [i s\ se
renun]e,pe c`t posibil,la lucruri [i situa]ii artificiale.
A mai fost apoi ini]iativa comisiei metodice a
dirigin]ilor de a colecta,cu elevii claselor gim-

naziale,de[euri de h`rtie, ini]iativ\ care s-a bucurat

de contribu]ia entuziast\ a elevilor, de sprijinul
p\rin]ilor [i de aprecierea autorit\]ilor locale.
Aceste aspecte,cosemnate,ini]ial,separat,
s-au constituit `ntr-o baz\ de date de la care s-a
pornit `n definirea obiectivelor [i finalit\]ilor pe
care ni le-am propus prin planul managerial pentru anul [colar 2003/2004.Unul dintre obiective
viza ameliorarea ambientului [colar,cu men]iunea
special\-reamenajarea cur]ilor localurilor de
[coli.Direc]iile de ac]iune pentru punerea `n practic\ a acestui demers au fost prezentate `ntr-o
[edin]\ a consiliului local care a aprobat acest
proiect [i a promis,prin comisia pentru
`nv\]\m`nt,sprijin [i consultan]\.
Prin implementarea proiectului Eco-{coal\ `n
{coala cu clasele I-VIII Bode[ti,ac]iunile noastre
de `mbun\t\]ire a ambientului [colar vor c\p\ta
contur [i dimensiuni noi, adecvate [colii moderne
prin renun]area la activit\]i cu scop decorativ [i
transferarea lor `n plan formativ.
Prin `ntoarcerea la natur\,`n]eleg`nd-o [i
respect`nd-o,vom educa [i forma copii [i oameni
maturi c\rora o s\ le plac\ s\ tr\iasc\ `ntr-o
lume curat\,o lume frumoas\-lumea pe care am
creat-o noi ast\zi.
Prof. Elena IB|NESCU

bilan]ului!

M P R E U N |
reprezint\ pentru
noi, cei de la Casa
Corpului Didactic
Neam] (CCD) colegii
tuturor
cadrelor didactice
din jude], nu un slogan, ci un adev\r
plin de con]inut !
Nu putem vorbi
despre reu[it\ `n orice domeniu,
despre reform\ [i despre progres, f\r\ a recunoa[te
adev\rul c\ motorul acestor
realiz\ri `l constituie Resursa
cald\ = Resursa uman\. CCD
Neam] `[i afi[eaz\ cu `ncredere
[i m`ndrie c\ este o institu]ie
care, prin excelen]\, are drept
principal scop, formarea acestei
nobile resurse, ce nu accept\
rebuturi!
Am considerat c\ nu exist\
o mai bun\ unitate de m\sur\
a activit\]ii noastre [i un mai
veridic feed-back, dec`t opiniile
[i recomand\rile solicitate de la
cei cu care am p\strat o str`ns\
leg\tur\, directorii unor unit\]i
[colare, care, la `ntrebarea
noastr\, Ce reprezint\ pentru
dvs. CCD? au afirmat c\ CCD
este:
n Punct de informare (prin
speciali[tii CCD) [i de documentare;
- oportunitate pentru formarea profesorilor, metodi[tilor
[i directorilor;
- sus]in\tor al activit\]ii
educative organizate de [coal\
(sesiuni de comunic\ri, concursuri [colare etc.);
- sprijin `n editarea unor
materiale de uz didactic prin
Editura ALFA - Directorul
Colegiului Na]ional Petru
Rare[ P. Neam], prof. Mihai
Obreja;
n Cea mai concret\
dovad\ a acestei colabor\ri ( cu
CCD n.r.) o reprezint\ definitivarea CDI-ului din [coal\,
spa]iu realizat ca atare, cu spri-

jinul Consiliului Local Tg. Neam]

[i al Consiliului General Marne,
av`nd CCD Neam] ca principal
centru de orientare Directoarea Colegiului Tehnic I.
Creang\ Tg. Neam], prof.
Elena Doina Toma;
n Consider\m c\ este
vorba de o colaborare benefic\
pe linia integr\rii `nv\]\m`ntului
romnesc [i al celui nem]ean `n
vastul program na]ional de inte-

grare european\, bine`n]eles

dac\ scopurile sale corespund
dezideratului general de progres, pe model european al
[colii romne[ti- Directorul
Colegiului Tehnic P. Neam],
prof. Mihai Cozma;
n CCD ne ajut\ `n perfec]ionarea pentru activitatea
didactic\ prin: module de formare,
programe
de
perfec]ionare pentru cadrele
didactice, material didactic...,
publica]ii specifice domeniului
educativ, `n care avem [i noi
posibilitatea s\ particip\m la
schimbul de idei [i ac]iuniDirectoarea {colii V. Conta Tg.
Neam], prof. Emilia Cojocaru;
n ...un sprijin real `n activitatea de perfec]ionare a
cadrelor didactice ...pentru cei
califica]i, c`t [i pentru cei necalifica]i, cursuri de ini]iere `n afaceri, sprijin `n alc\tuirea fondului
documentar pentru viitorul CDI
Borca- Directorul Grupului

{colar M. Sadoveanu Borca,

prof. Ioan P`cu;
n ...a sprijinit activitatea de
formare continu\ a personalului
didactic din unitatea noastr\ [i a
sprijinit afirmarea creativit\]ii
didactice acestuia..- Directorul
{colii Brusturi Dr\g\ne[ti, prof.
Costache Stafie.
Ca recomand\ri, necesare
[i `nsu[ite de noi, `n contextul
`nceputului
~MPREUN|,
colegii no[tri ne-au cerut :
q implicare profesorilor formatori din [coli, la activit\]ile
CCD-ului ( M. Obreja, Doina
Toma);
q mai multe materiale
audio-video, eventual multiplicate din fondul existent la CCD
( I. P`cu, M. Cozma [i Emilia
Cojocaru);
q realizarea unui fond de
documente legislative privind
`nscrierea la examenele pentru
ob]inerea gradelor didactice
(I.P`cu, C. Stafie);
q realizarea, prin Editura
ALFA a CCD, a unor materiale
metodice de c\tre cadrele
didactice din [coli: ghiduri
metodice, caiete de evaluare,
mici dic]ionare de termeni
specifici etc. ( Doina Toma, I.
P`cu, M. Obreja);
q s\ continue activitatea
de informare [i formare pe
problema proiectelor europene (
M. Cozma).
Recomand\rile f\cute sunt
foarte interesante [i necesare,
drept pentru care a[tept\m [i
oferta [colilor `n acest sens,
angaj`ndu-ne s\ investim toate
resursele (umane, materiale,
informa]ionale, logistice [i de
timp) de care dispunem.
Prof. Cristina
B|L|NESCU, director al CCD Neam]
Prof. Niculina NI}|,
formator regional,
metodist

ARTE & MESERII p ARTE & MESERII p ARTE & MESERII p ARTE & MESERII

Parteneriat [colar prin Tribuna ideilor didactice

Cum `n fire-s
numai margini, e `n
om nem\rginirea.
fost r`nduit s\ se
`nt`mple de Ziua
Na]ional\ a patriei
noastre
1
Decembrie 2003.
Privind `n urm\,
putem afirma c\ a
fost s\ fie foarte bine.
Este vorba despre o
activitate de parteneriat `ntre unitatea
noastr\ [colar\, {coala de Arte
[i meserii V`n\tori-Neam], [i
{coala T. Cristoforeanu din
R`mnicu-S\rat, prin Programul
Na]ional Tribuna ideilor didactice.

Prima parte a activit\]ii s-a

derulat la V`n\tori-Neam], `n
zilele de 30 noiembrie [i 1
decembrie. Musafirii no[tri
(`nv\]\tori [i profesori) au fost
`nso]i]i de doi
inspectori
de
specialitate, iar
pe noi ne-a onorat cu prezen]a dl
prof. metodist
Dan Agrigoroae
(C.C.D. Neam])
[i d-l insp. Vasile
Dr\g\nescu
(I.S.J. Neam]).
Din program
amintim:
l pelerinaj

decembrie 2003

la m\n\stirile din comun\

(Neam], Secu, Sih\stria, Sihla);
l vizitarea muzeului s\tesc
unde s-a realizat un moment

artistic dedicat Zilei Na]ionale;

l vizitarea [colii [i a cabinetului metodic;
l activit\]i demonstrative cu

APOSTOLUL

elevii;
l prezentarea unei expozi]ii
cu lucr\ri ale elevilor, portofolii pe
arii curriculare;
l moment artistic sus]inut
de forma]iile [colii - recit\ri, cor,
scenet\, interpre]i vocali, dans
de societate, dans etno, ansamblul {ez\toarea.
Cele mai multe activit\]i au
fost g`ndite [i realizate de colectivul de `nv\]\tori care au f\cut
dovada muncii `n echip\.
Abordarea metodelor moderne - jocul didactic, studiul de
caz, lucrul cu computerul, portofoliul -, a implicat `n mod constructiv elevii [i dasc\lii lor, conduc`nd la reu[ita activit\]ilor
metodice demonstrative. Toate

acestea [i materialele teoretice

suport vor fi consemnate `ntr-un
jurnal, care urmeaz\ s\ apar\
`ntr-o map\ func]ional\ T.I.D.
A doua parte a programului
se va derula la [colile colegilor [i
prietenilor no[tri din R`mnicuS\rat.
Concluzia vine de la sine:
activit\]ile de parteneriat `ntre
[colile din diferite jude]e ale
patriei noastre sunt de mare
folos `n planul (auto)perfec]ion\rii
profesionale a dasc\lilor [i a
sporirii contribu]iei acestora la
promovarea competen]elor [i
valorilor europene.
~nv. Margareta URZIC|,
{coala de Arte [i Meserii
V`n\tori-Neam]

Pag. 9

Sumarul anului 2003

APOSTOLUL ianuarie
n
Agrigoroae,
Dan~nv\]\m`ntul primar
- Anghel, Melania Activitate
diferen]iat\ `n `nv\]area limbii
romne `n clasa I
- Mircea, Niculina ~nv\]area
prin cooperare
n Alexandrescu, Lauren]aProbe de evaluare a activit\]ii
copilului pre[colar
n B\l\nescu, Cristina- Casa
Corpului Didactic- Un bilan] ce
promite
n Cicoare, Traian- Calendarul
tradi]iilor pedagogice nem]ene pe
anul 2003, Rememor\ri pedagogice nem]ene
n Ciuchi, Rodica- Cultur\
tehnic\
n Corneanu, {tefan- Un
`nceput de an sub semne mai
bune
n Findrihan, Paul- Industria
Holocaustului
n Geangu, Maria- Domnului
Eminescu, cu dragoste
n Gherghelescu, MihaelaCultura organiza]ional\ a [colii- `n
criz\?
n Lostun, Mihai- Iuliu Maniu
Sfinxul din B\d\cin
n Mihoc, Clara- Gesturi de
omenie
n Naghi, Pantelimon- S\-]i
iube[ti aproapele ca pe tine `nsu]i
n Olariu, Eugen- Construc]iile
`ntre mit [i realitate
n Perc\, Valerian- O nou\
imagine a [colii rurale, Destine ce
se confund\ cu [coala, Portret de
dasc\l- Gh. A. M. Ciobanu
n
Pintilie,
DorinaPlanific\rile- subiect de discu]ie
permanent\
n Rusu, Dumitru- O zi mare `n
istoria Romniei, Barurile cu
mesaj
n Sandovici, Valeriu- ~ntre
educa]ie [i dresaj
n Sava, Nicolae- Revista presei literare
n
Tom[a,
Constantin~mp\r\]ia subteran\ a vinurilor
n
Tr\istariu,
AngelaMatematica [i managementul
viitorului
n Zaharia, Mircea- Premiile
Goncourt- 100 de ani
n Sumarul anului 2002

APOSTOLULfebruarie
n
Agrigoroae,
Dan~nv\]\m`ntul primar
- Vasile, Maria- Clasic [i mo dern `n lec]iile de limba [i literatura romn\
n Apachi]ei, Liliana- Strategii
de lucru cu elevii cu cerin]e speciale
n Apetrei, Elena- Valorificarea
tradi]iilor [i obiceiurilor romne[ti
`n [coli
n Cicoare, Traian- Centenar
Constantin Turcu, Rememor\ri
pedagogice nem]ene
n Cocan, Rodica- Amar de
februarie

Pag. 10

n Cornea, Aurel- Comunicat

n Cr\ciun, L\cr\mioaraFormarea personalit\]ii copilului
pre[colar din mediul rural
n
Ficlenescu,
MarianaDialoguri matematice nem]ene
n Pavel, Lic\- Eu, manager
educa]ional
n Perc\, Valerian- Biblioteca
[i [coala, Sportul de performan]\
la Liceul cu Program Sportiv
Roman
n R\ducu, Lumini]a- }ara lui
Ciocu Mic
n Rotaru, Niculina- Am dat
m`na cu domnul pre[edinte!
n Rusu, Dumitru- Un m\r]i[or
pentru pui[or, Teatrul absurd, {i
Petru Rare[ a m`ncat semin]e
n Sava, Nicolae- Oferta
Ministerului Ap\r\rii Na]ionale
n Stan, Viorel- Colegiul
Na]ional Roman Vod\- `ntre va loarea tradi]iei [i tradi]ia valorii (I)
n Strochi, Lucian- Un pictor la
ora bilan]ului: Gheorghe Vadana
n Tiugea, Eugenia- Copiiimesageri ai culturii romne[ti
n Tom[a, Constantin- Vasile
Postolic\: Bazele trigonometriei
n }ig\u, Valentin- Medita]iile,
doar o fabric\ de bani?
n Ursache, D.D.- Psihologia
ca de[eu
n Zaharia, Mircea- Apaluzeleun premiu superb (interviu cu scriitorul {tefan Caraman)

APOSTOLULmartie
n
Agrigoroae,
Dan~nv\]\m`ntul primar
- Apetrei, Elena- Educa]ia
estetic\ la clasele I-IV
- Onofrei, Laura- Educa]ia relativ\ la mediu
- Vr`nceanu, Domnica- Criticaprieten sau du[man?
n Amaicei, Gheorghe- Un
dasc\l exemplar: Emil Nicolau,
Testamentul unui erou
n Ana, Rodica- {coala- obiect
al educa]iei [i comunic\rii
n Anechitei, Magdalena,
Andreiu, Valeria- Colegiul Na]ional
Roman Vod\- `ntre valoarea
tradi]iei [i tradi]ia valorii (II)
n
Apetroaiei,
ElenaEvaluarea [i autoevaluarea limbii
romne
n Axinia, Loredana- ~nv\]area
`n cooperare `n lec]iile de limba [i
literatura romn\
n Corneanu, {tefan- Dac\
este martie, ne este dor de Nichita
n Gheorghi]\, D. A.- ~nv\]\tori
ai poporului [i eroi ai patriei
n
Lostun,
MihaiIon
Antonescu [i Holocaustul evreilor
din Romnia (V)
n Marin, George- Efectul
abramburelii asupra reformei
n Perc\, Valerian- Domnului
director, cu dragoste
n Rusu, Dumitru- Directorii de
[coli manageri sau p`ndari?
n Rusu, Irina, Ungureanu,
Liviu- Confedera]iile sindicale contra Guvern- miting de protest `n
capital\
n Sava, Nicolae- Revista presei literare
n
{naider,
Cezarina-

Parteneriatul gr\dini]\- familie

n
{urubaru,
MihaiP\m`nturile [colilor normale din
Piatra Neam]
n Tom[a, Constantin- Un scriitor `n Agora
n Tr\istariu, Angela- De ce
ne-a c\lcat ministrul Educa]iei?
n Zaharia, Mircea- T.T. `n
a[teptarea Regelui Lear (interviu
cu actorul Cornel Nicoar\, directorul T.T.)
n Zai], Viorica- Valorificarea
revistelor [colare prin orele de li teratur\
APOSTOLUL LITERAR {I
ARTISTIC (nr. 1)
Semneaz\: Alui Gheorghe
Adrian, Bre]canu M\d\lina, C`rnu
Cristina, Iftimie Magda, Nica Ioan,
Panoschi Cristina, Potop {tefan,
Sava Nicolae, St`ncaru Mihai,
Tom[a Constantin [i V`rlan Ana.

APOSTOLULaprilie
n
Agrigoroae,
Dan~nv\]\m`ntul primar
- Bud\u, Tereza- Valorificarea
instructiv- educativ\ a elementelor
de istorie local\ `n lec]ii [i acti vit\]i extracurriculare
- Cosma, Melania- Excursia,
mijloc de cunoa[tere a valorilor
spirituale [i materiale ale neamului romnesc
n
Corneanu,
{tefanPrestigioas\
reprezentare
[tiin]ific\ nem]ean\ a Romniei
n Apostol, Maria- Oina- un
sport na]ional
n Blaga, Gheorghe- Reform\
[i ... b`lb`ieli

n Cicoare, Traian- Mesajul

etic al filosofiei, Rememor\ri pe dagogice nem]ene
n Ciu[tea, Roxana- Spre o
dimensiune european\
n Constantinescu, Constan]aAspecte ale optimiz\rii rela]iei dintre [coal\ [i familie `n gimnaziu
n Gherghelescu, MihaelaOlimpismul ca stare de spirit,
Genera]ia integr\rii europene la
liceul
pedagogic
Gheorghe
Asachi
n Jora, Cornelia- Colegiul

Na]ional Roman Vod\`ntre va loarea tradi]iei

[i tradi]ia valorii (III)
n
Misievici,
Cristian- La mul]i ani,
Voces!
n Nicolae, EmilCentenar
Victor
Brauner- studiile primare de la Piatra
Neam]
n Onofrei, TraianPrima
bibliotec\
[colar\ la T`rgu Neam],
acum 150 de ani
n Perc\, ValerianCercul pedagogic- `ntre
tradi]ie [i inova]ie
n Rusu, DumitruA r m i n d e n u l s\rb\toarea muncii [i a
libert\]ii
n Sava, NicolaeRevista presei literare
n Timofte, Mihaela, Apetroaiei
Elena- Aplica]ii ale metodei brainstorming `n lec]iile de limb\ [i li teratur\ romn\
n Tom[a, Constantin- Note de
lector- Carnete maro, de Aurel
Dumitra[cu
n Zaharia, Mircea- Un proiect
RICOP prin C.C.D. Neam],
Acreditarea Colegiului Universitar
de Muzic\

APOSTOLULmai
n
Agrigoroae,
Dan~nv\]\m`ntul primar
- Cru[itu, Antoneta- Folclorul
copiilor, o important\ surs\
educa]ional\ (I)
n Cernat, Anca- Colegiul
Na]ional Roman Vod\`ntre valoarea tradi]iei
[i tradi]ia valorii (IV)
n Cicoare, TraianRememor\ri pedago gice nem]ene
n
Corneanu,
{tefanStrategia
privind
activitatea
Sindicatului Liber din
~nv\]\m`nt Neam]
n Perc\, ValerianSperan]e
de
la
Federa]ia Sindicatelor,
Adunarea general\ a
liderilor sindicali- zona
Roman, Limba romn\
[i examenul de capacitate
n Plosc\, Gabriel~nv\]\m`ntul profesio nal [i tehnic- `ncotro?
n
Prepeli]\,
Daniela- Spre o dimensiune
european\Grupul {colar Vasile Sav
n R\ducu, Dida- Filosofia
refuz\ `nregimentarea
n Rusu, Dumitru- Ave]i grij\
de copii!
n Sava, Nicolae- Revista presei literare
n
Tom[a,
ConstantinVacan]ele muzicale 2003- edi]ie
interna]ional\
n Planul de [colarizare (licee,
[coli de arte [i meserii- profesionale [i de ucenici) pentru anul
[colar 2003- 2004

APOSTOLUL

APOSTOLULiunie
Agrigoroae,
Dann
~nv\]\m`ntul primar
- Cru[itu, Antoneta- Folclorul
copiilor, o important\ surs\
educa]ional\ (II)
- Vasile, Maria- Cum vine pofta
de citit
n Blaga, Gheorghe- I.I.
Mironescu [i idealurile vremii sale (I)
n Cernat, Anca- Colegiul
Na]ional Roman Vod\ (V)
n
Cicoare,
TraianCunoa[tere [i Transcenden]\realism critic- Dumitru Isac, o
carte folositoare educatorilor,
Rememor\ri pedagogice nem]ene
n Corneanu, {tefan- Ziua
~nv\]\torului
n Gogu, Tereza- Prof. Sidonia
Hoga[
n
Mih\ilescu, Veronica~ntoarcerea
acas\omagiu
promo]iei de `nv\]\tori 1943
n Mircea, Niculina- Educa]ie
pentru s\n\tate (I)
n Munteanu, Carmen- Arta de
a fi manager
n Perc\, Valerian- Ultima
capacitate ...
n Radu, Gheorghe- {tefan cel
Mare [i Sf`nt `n documentele
nem]ene, Tradi]ie de credin]\,
c\rtur\rie [i art\
n Rusu, Dumitru- Pe onoarea
mea de profesor!
n Sava, Nicolae- Revista presei literare
n
Tom[a,
ConstantinDictatura- personaj principal
n }ig\u, Gheorghe- {coala
Grigore Ghica- Vod\ din T`rgu
Neam]- 150 de ani de existen]\
luminoas\
n
Zai],
VioricaPreuniversitaria 2003, la final
APOSTOLUL LITERAR {I
ARTISTIC (nr. 2)
Semneaz\: Ariton Emil, Be[ic\
Mihaela, Cosma Silviana, Cristea
Monica, Manolache Alina, Pipelea
Ioana, R\ducu Dida,Sava Nicolae,
St`ncaru Mihai, Tom[a Constantin,
}ucu Cezar, Ursache Dumitru [i
Vasilca Diana.

decembrie 2003

Sumarul anului 2003

APOSTOLUL
iulie- august
n Baroi, Constantin- Noul
an [colar, `ntre o reform\
b`lb`it\ [i perspective luminoase
n Blaga, Gheorghe- I.I.
Mironescu
[i
idealurile
vremii sale (II)
n C\lin, Stelu]a- }ara de
dincolo de curcubeu
n
Cicoare,
TraianSavantul
pedagog
Ion
Simionescu [i `nv\]\m`ntul
nem]ean, Rememor\ri pedagogice nem]ene, 23 august
1944
n Cru[itu, AntonetaFolclorul copiilor, o important\ surs\ educa]ional\ (III)
n
Diaconu,
MariaAmintiri
n Gaid\u, Mihai SorinIon Irimescu- un aristocrat al
artei moderne romne[ti (I)
n
Marius,
AnaProfesiunea de cadru didactic
n
Mircea,
NiculinaEduca]ia pentru s\n\tate
n Munteanu, CarmenArta de a fi manager
n
Patruochi,
IonApostolul de la Piatra
Neam]
n Perc\, Valerian- Cel
mai dur examen: titu-

larizarea `n `nv\]\m`nt,
Doamnei profesoare, cu
dragoste
n
Rusu,
Dumitru~nv\]\m`ntul- ramp\ de
lansare pentru profesorii
tineri?
n Sava, Nicolae- Revista
presei literare
n
{urubaru,
MihaiConstruirea localurilor [co lilor normale din Piatra
Neam] (I)
n Tom[a, Constantin- O
`nt`lnire cu poezia
n
}ig\u,
GheorgheDic]ionarul moldovenescromnesc

decembrie 2003

n
Zaharia,
MirceaTeatrul Tineretului `ntre sta giuni

APOSTOLULseptembrie
n
Agrigoroae,
Dan~nv\]\m`ntul primar
Obreja,
CristinaDescoperirea
unor pasiuni,
interese, aptitudini la elevii
din clasa I
V`tc\,
GeorgetaA s p e c t e
p r i v i n d
e d u c a ] i a
moral\
a
[colarului mic
n
Baroi,
ConstantinStarea actual\
a `nv\]\m`ntului romnesc
n
Blaga,
GheorgheProhodul
`nv\]\m`ntului
romnesc?
n Cicoare,
Traian- C\t\lin
Stupcanu- profesorul
[i
ziaristul vertical, Alexandru Vlahu]\ [i
`nv\]\m`ntul
romnesc,
Rememor\ri
pedagogice
nem]ene
n
Dr\goi,
MihaelaRetrospectiva lunii septembrie, Palatul Copiilor `[i
redeschide por]ile
n Findrihan, Paul- Cea]a
edililor persist\
n Gaid\u, Mihail SorinIon Irimescu- un aristocrat
al artei moderne romne[ti
(II)
n
Ghini]\,
MariaUniunea
European\
finan]eaz\ prin programul
PHARE
sistemul

educa]ional
n Grasu, ConstantinDoctorul Petru Groza `n fa]a
istoriei
n
Ni]\,
NiculinaUn
alt fel de ma nager
n
Perc\,
Valerian- Spre
o dimensiune
european\,
Nelini[ti
[i
spe ran]e
n Popescu,
M i h a e l a P r o i e c t e
transna]ionaleparteneriate
durabile
n
Radu,
Gheorghe- Din
i s t o r i c u l
domeniilor
coroanei
din
jude]ul Neam]
n
Rusu,
D u m i t r u R e f o r m a
`mp\iat\
n
Strochi,
LucianLogica dinamic\ a triunghiului artistic
n
Zaharia,
MirceaPrestigioas\ recunoa[tere
interna]ional\, Premier\ la
T.T.:
Interesul
general
(interviu
cu
regizoarea
Felicia Dalu)
APOSTOLUL LITERAR
{I ARTISTIC (nr. 3)
Semneaz\:
Alui
Gheorghe
Adrian,
B`rjoveanu Dan, B`rjoveanu
Romel,
Nautu
Ralu,
Popescu Ion, Rusu Dumitru,
Sava Nicolae, Scripcaru
Gheorghe, Strochi Lucian,
{oimaru Roxana, Tom[a
Constantin, }ig\u Gheorghe
[i Zapodeanu Alina.

APOSTOLULoctombrie
n
Blaga, GheorgheTitlul de profesor [i axiolo-

gia societ\]ii
n
Chelariu,
LilianaOp]ionalele `ntre obligativitate [i pl\cere
n
Cicoare,
TraianDimitrie Cantemir- pedagogul, Rememor\ri pedagogice nem]ene
n Corneanu, {tefan- Cel
mai bun proiect managerial
!!!
n
Creang\,
EmilPriorit\]i ale `nv\]\m`ntului
nem]ean
n Cristea S. MonicaPremierea
de
toamn\,
Mesagerii
n Diaconu, Elena- Pa[i
spre educa]ia p\rin]ilor (I)
n
Dr\goi,
MihaelaRetrospectiva
lunii
octombrie
n
Gherghelescu,
MihaelaO
lec]ie de demnitate
n
Lostun,
Mihai- Dimitrie
CantemirPrea `nv\]atul
principe,
domn
al
Moldovei
n
Ni]\,
N i c u l i n a Redactorii
provoac\
[i
pentru `nceput,
propun ! (I)
n
Perc\,
Va l e r i a n Itinerar spiritual
n
Rusu,
D u m i t r u Emanciparea
copiilor
n Rusu, Elena- {colarii
de 6 ani
n Sava, Nicolae- Revista
presei literare
n }ig\u, Gheorghe- De
la Torna, torna fratre!, la
Mersi foarte mult!
n
V`rlan,
Georgeta
Lumini]a- Nara]iune [i oralitate
`n
Amintiri
din
copil\rie (I)
n
Vlas,
Vlad- C`t de
[ubred\ este
puntea dintre
occident [i orient- Romnia?

APOSTOLUL

APOSTOLULnoiembrie
n
Agrigo roae,
Dan~nv\]\m`ntul
primar
Anghel,
Melania- Primii
pa[i
`n
descifrarea
miracolului

naturii
- Cojocaru, Ani[oaraNoi [i lumea din jurul nostru
n
Cicoare,
TraianDumitru St\niloae- pedagogul, Rememor\ri pedagogice nem]ene
n Ciom`rtan, VeronicaStrada [i [coala, Limba
noastr\-i ... o comoar\
n Corneanu, {tefanMitingul de protest FSLI- o
b\t\lie c`[tigat\?
n Diaconu, Elena- Pa[i
spre educa]ia p\rin]ilor (II)
n
Fuioag\,
MihaiUnire-n cuget [i sim]iri
n
Gheorghiu, Doina
Georgeta,
Ni]\,
IoanCertific\ri pentru Europa
n
Gherasim,
Ioan-

P\rintele
Dumitru
St\niloae- un veac de
vie]uire
n
Ib\nescu,
ElenaApostoli `n civil
n Ionescu, Constantin
Dan- Geografia Romniei
(gimnaziu)- sinteze [i teste
pentru concursurile [colare
n
Ni]\,
NiculinaRedactorii provoac\ [i pentru `nceput, propun! (II)
n
Pintilie,
DorinaDespre arta de a `ncepe
devreme
n Rusu, Dumitru- 1
decembrie- `ntre bucuria
obligatorie [i recuperarea
sentimentului na]ional
n Tom[a, ConstantinEdi]ie complet\ Calistrat
Hoga[, Tranzi]ia [i florile
`nghe]ate din martie
n
}\ranu,
SimionTenisul de mas\ [i pingpong-ul `n Romnia
n
V`rlan,
Georgeta
Lumini]a
Por]i
spre
Europa, Nara]iune [i oralitate
`n
Amintiri
din
copil\rie (II)
n
Zaharia,
MirceaColegiul Na]ional Petru
Rare[- file de istorie

Pag. 11

Zig - Zag
Sunt... un
trec\tor
~n fiecare zi
mi-e crucea tot mai grea,
~n fiecare zi
a[ vrea,de s-ar putea,
s\ nu mai [tiu de Golgota.
~n fiecare zi
m\ prinde-n zidul ei cetatea,
~n fiecare zi
a[ vrea,de s-ar putea ,
s\-mi pot salva m\car umbra.
~n fiecare zi
mi-e dor s\ simt lumina,
~n fiecare zi
a[ vrea, de s-ar putea,
s\ simt c\ pot zbura
[i c\ nu-mi mai e crucea grea.

Prof. Elena IB|NESCU

Zig - Zag

REMEMOR|RI PEDAGOGICE NEM}ENE

DECEMBRIE 2003
n numerele anterioare din decembrie, Apostolul a semnalat anivers\rile: V. }ifui, 5/1934; Patriarhul Nicodim
Munteanu, 6/1865; Cristea {tefan Buicliu, 6/1857; Ion
Luca, 7/1894; Victor Andrei, 12/1904 (la anul viitor `l vom
s\rb\tori la centenarul na[terii); Gr. Ioachim, 14/1906;
Gavriil Galinescu, 15/1889; Cristian Livescu, 24/1945;
Constantin Filimon, 25/1916.
{i comemor\rile: Ion Ionescu dela Brad, 17/1891; Al.
N. Vitzu, 20/1902; Teofan Macovei, 23/1987; Gh.
Ungureanu, 29/1975, Ion Creang\, 31/1889; Eugen
Herovanu, 31/1976.
n 1/2003, {colile nem]ene au s\rb\torit Ziua Na]ional\ a
Romniei [i 85 de ani de la `nf\ptuirea, `n 1918, a Marii, Dreptei [i
Sfintei Uniri a Romnilor, des\v`r[it\ la 1 Decembrie 1918.
n 5/2002, un grup de normali[ti pietreni a organizat la
Biblioteca Jude]ean\ G.T. Chirileanu simpozionul cu tema C. Noica
[i sentimentul romnesc al Fiin]ei pentru a marca cei 15 ani de la
moartea filosofului (4.XII.1987).
n 11/1924, s-a n\scut la Pite[ti pictori]a Elena Ungureanu
Her]a, afirmat\ `n spa]iul european, str\lucit\ absolvent\ a

Revista presei literare

ONVORBIRI LITERARE nr. 11(95)

public\ un fragment din `nregistrarea
f\cut\ de poetul Adrian Alui Gheorghe
la `nt`lnirea care a avut loc `n toamna
anului 1993 `ntre scriitorii Monica
Lovinescu, Virgil Ierunca [i Gabriel
Liiceanu cu publicul pietrean, la Teatrul
Tineretului.
Biblioteca
revistei
g\zduie[te poezii de Dinu Fl\m`nd.

n Revista LUCEAF|RUL nr. 43

cuprinde, printre altele, un interesant interviu cu
R\zvan Theodorescu, ministrul Culturii [i un fragment din proza lui Julio Cortazar, Manuscris g\sit
`ntr-un buzunar.
n Un incitant interviu cu poetul {erban Foar]\
public\ Lucian Dan Teodorovici `n revista ie[ean\
TIMPUL, nr. 11. Despre Imaginea [ifonat\ a revistelor culturale scrie Gabriela Gavril, iar Despre
disiden]\ `n Romnia comunist\, o ampl\ analiz\
face Mircea St\nescu.
n Recenzia lui Daniel Cristea Enache la
cartea de memorii a Ninei Cassian, Dragostea [i
Revolu]ia din ADEV|RUL LITERAR {I ARTISTIC
nr. 694 este o invita]ie de a c\uta neap\rat volumul
prin libr\rii. Ne a[teapt\ o lectur\ interesant\. ~n
acela[i num\r, `n acela[i r\sp\r obi[nuit,
Alexandru George cu rubrica sa s\pt\m`nal\.
n Cu celebra poezie Tr\iasc\ poezia [i marii
vis\tori! a lui Ioanid Romanescu se deschide
num\rul din noiembrie al revistei CRONICA. ~n
aceea[i revist\, un interviu cu Pascal Papini,
primul regizor francez al pieselor lui Matei Vi[niec.
n Nominaliz\rile la Cartea anului, premiu
acordat de revista ROMNIA LITERAR|, s`nt publicate `n num\rul 48. ~ntre ele, poe]ii Emil Brumaru,
Mircea Iv\nescu [i Mircea C\rt\rescu. Mai apar:
Matei C\linescu, Andrei Ple[u, Gabriel Liiceanu,
Monica Lovinescu. ~n acela[i num\r, Gheorghe
Grigurcu scrie despre poezia unui mare poet contemporan, Petre Stoica.
n OBSERVATORUL CULTURAL nr. 197 public\ un interviu cu regizorul Victor Ioan Frunz\ [i

Zig - Zag

un studiu, semnat de William Totok, despre

Germanii din Romnia `ntre nazism [i stalinism.
La Biblioteca erotic\ s`nt publicate c`teva fragmente din c\r]i pe aceast\ tem\ lansate la ultima
edi]ie a T`rgului de carte Gaudeamus Bucure[ti.
n Din CUV~NTUL nr. 11 (317) am aflat c\
vreme de 13 ani, `n juriul de la Premiile literare ale
Uniunii Latine, reprezentantul Romniei a fost Dan
H\ulic\, un ambasador al literaturii romne care
n-a scris `n via]a lui nici o c\rticic\ de proz\ sau de
versuri. Cei din conducerea Uniunii ar fi cerut
guvernului `n mai multe r`nduri s\ trimit\ [i pe
altcineva `n acest juriu, eventual un scriitor, dar din
ra]iuni financiare a fost preferat tot D.H. pentru tot
era prin preajm\, pe la UNESCO.
n Dosarele revistei APOSTROF din acest
num\r, 10 (161) cuprind doi poe]i importan]i: Sesto
Pals, unul din reprezentan]ii neo-expresionismului
romnesc, [i Leonid Dimov. Revista clujean\ mai
public\ amintirile lui Oliviu Gherman despre
`nt`lnirea sa cu Lucian Blaga [i `nc\ un fragment
din Jurnalul suedez al Gabrielei Melinescu.
n Un articol deosebit de critic, dar argumentat, public\ universitarul Dan P\curariu `n JURNALUL LITERAR nr. 17-20, pe marginea Istoriei
critice a literaturii romne a lui Nicolae Manolescu.
D.P. `i g\se[te lui Manolescu multe [i jenante
gre[eli, fie de documentare, fie de scriere. La un
a[a nivel, universitar, parc\ s`nt cam multe neglijen]e.
n Revista timi[orean\ ORIZONT nr. 11 (1454)
dedic\ acest num\r internetului: Interferen]e culturale `n mediul internet. Din acela[i num\r afl\m
c\ ne-a p\r\sit prozatorul Paul Eugen Banciu. A
plecat odat\ cu dramaturgul Iosif Naghiu.
n Num\rul din octombrie al revistei ATENEU
public\ dactilograma unuia dintre interviurile luate
de postul de radio Europa Liber\, filiala New York
la data de 16 ianuarie 1969 lui Petru Comarnescu,
filosof, om de cultur\ [i art\ romn, aflat `n SUA cu
prilejul unei expozi]ii de pictur\ }uculescu.

OCHELARIST

{colii Normale de ~nv\]\toare din P. Neam].

n 12/1919, s-a n\scut la Poiana Teiului, reputatul [i respectatul
profesor de filosofie [i de muzic\ Neculai Buium, cel care i-a f\cut
pe elevii s\i s\ simt\ muzica filosofiei [i filosofia muzicii.
n 30/1932, la Universitatea Radio, prof. universitar de {tiin]e
Juridice, Eugen Herovanu (n\scut la P. Neam] `n 1874) a prezentat
conferin]a, cu r\sunet la auditori, Despre b\tr`ne]e.
n 15/1994, m. la P. Neam] Sorin Donca, productiv profesor de
matematic\ la Liceul Petru Rare[ (azi Colegiu Na]ional), unde a fost,
o perioad\, [i director, fost inspector [colar (n. 19 mai 1938).
n 23/1987, m. activul `nv\]\tor Teofan Macovei, unul dintre `ntemeietorii revistei Apostolul, membru `n Comitetul de redac]ie [i
colaborator.
n ~n num\rul din decembrie 2001, a ap\rut `n Apostolul studiul
Bazele onto- epistemice ale educ\rii sensibilit\]ii, al ilustrului
absolvent al {colii Normale Gh. Asachi din P. Neam], Gh. Scripcaru,
devenit ilustru medic [i jurist, profesor de medicin\ legal\ la
Universitatea din Ia[i. Pledeaz\ pentru educarea sensibilit\]ii oamenilor ca mijloc de supravie]uire, `ntr-o societate dezvoltat\ anarhic.

Prof. Traian CICOARE

~nv\]\m`ntul nem]ean

RETROSPECTIVA LUNII DECEMBRIE

a Piatra Neam] va
func]iona, `n premier\, `ncep`nd din
septembrie 2004,
{coala European\
de Arte [i Meserii,
printr-un parteneriat
`ntre
autorit\]ile
pietrene [i cele din
ora[ul
francez
Roanne. Cursurile
dureaz\ trei ani, iar
absolven]ii vor ob]ine diplome
recunoscute `n toate ]\rile
Uniunii Europene, `n meseriile
de buc\tar sau patiser. Prima
serie va cuprinde elevi din
Romnia, Fran]a, Polonia [i
Elve]ia [i va fi preg\tit\ de profesori [i mai[tri din aceste ]\ri, una

din condi]iile admiterii fiind

cunoa[terea unei limbi de circula]ie interna]ional\. Candida]ii
romni trebuie s\ fie absolven]i
ai `nv\]\m`ntului obligatoriu de
10 ani.
q Inspectorul general al
Inspectoratului {colar Neam],
Emil Creang\, a dat asigur\ri
cadrelor dicactice c\ `[i vor primi
salariile, dup\ ce liderul de sindicat nem]ean, Florin Florescu, a
declarat c\ nu s`nt suficien]i bani
pentru ultima plat\ din acest an.
De asemenea, p`n\ pe 22
decembrie, centrele bugetare
vor primi fondurile necesare
acord\rii salariilor de merit, iar
p`n\ `n ianuarie 2004 vor fi achitate [i grada]iile de merit.

A VENIT VACAN}A!
venit vacan]a! Faptul
este de net\g\duit.
Azi c`nd aceste
r`nduri mai p\streaz\
mirosul de cerneal\
tipografic\ suntem deja
`n vacan]\. Vacan]a
despre care vorbim este
destul de scurt\ dar tot
vacan]\ se cheam\ c\
e. ~ncap `n ea Cr\ciunul,
Anul Nou [i Sf`ntul
Vasile.
S\rb\torile, cam `nghesuite, e
drept, sunt `nso]ite de la 1 ianuarie de
o indexare cu 6% a salariilor profesorilor [i cu dublarea pensiilor... agricultorilor. Ve[tile bune nu mai contenesc.
{i anul 2003 a fost un an destul
de bun. Problema e c\ bunul s-a
`nregistrat la scar\ macroscopic\ [i
noi cei mul]i tr\im `n continuare la
scar\... microscopic\. Dar sper\m!

Sper\m c\ `n scurt timp lucrurile vor

intra `n normal.
Acum e vremea bilan]urilor [i
bilan]uri trebuie s\ facem. Adev\rul
trebuie spus cu voce tare. Trebuie
scos la suprafa]\. Trebuie s\
`nv\]\m din gre[eli, mai ales dac\ e
vorba de gre[elile altora. Mai trebuie
s\ fim buni cre[tini [i s\ nu uit\m c\
`n preajma sfintelor s\rb\tori trebuie
s\ iert\m. Vom avea un an destul de
lung pentru vrajba noastr\. Acum trebuie s\ fie veselie [i `mp\care.
Dorim s\ fim `mpreun\ cu to]i cei
care [i-au legat o p\rticic\ din via]\
de [coal\.
Am f\cut acest lucru [i
dorim s\ `l facem `n continuare pentru c\ `l consider\m
important. Am fost al\turi de
elevi [i de p\rin]i [i le-am promovat interesele. Am fost
al\turi de educatoare,
`nv\]\tori [i profesori [i le-am

A P O S T O L U L - revist\ a cadrelor didactice din jude]ul Neam], serie nou\, apare prin colaborarea
Sindicatului ~nv\]\m`nt Neam] [i Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] (martie 1999).
F O N D A T O R I : C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Av\danei (noiembrie, 1934)
C O N S I L I U L D E A D M I N I S T R A } I E : Florin FLORESCU - director general, Iosif COVASAN - director economic,
Constantin TOM{A - director executiv, Gheorghe AMAICEI, {tefan CORNEANU.
C O N S I L I U L D E R E D A C } I E : Mircea ZAHARIA - redactor [ef, {tefan CORNEANU - redactor [ef adjunct, Dumitri]a R|DUCU,
Dan AGRIGOROAE, Niculina NI}|, Valerian PERC| (Subredac]ia Roman, tel. 732.738),
Carmen DASC|LU (secretar).

Pag. 12

q Inspectoratul {colar
Neam] a cerut Ministerului
Educa]iei Na]ionale 1 milion de
dolari pentru reabilitarea a 27 de
[coli. Patru s`nt din ora[e iar
restul din mediul rural.
q Din decembrie, `n 13
jude]e ale ]\rii, se experimenteaz\ un nou sistem unitar
de evaluare [i notare a elevilor
din clasa a VIII, care ar putea fi
aplicat `ncep`nd cu anul [colar
2003-2004. Elevii ar putea fi
clasifica]i, la toate disciplinele,
pe trei niveluri: minim, mediu [i
de excelen]\. Primul corespunde notelor 5 [i 6, al doilea
notelor 7 [i 8, iar cel de-al treilea
notelor de 9 [i 10.

APOSTOLUL

purtat ideile pe unde am fost. Ne-am

preocupat de soarta personalului
didactic, a celui didactic auxiliar [i am
dus mesajele lor c\tre forurile noastre superioare [i `n mare parte le-am
rezolvat. Acum, la pragul dintre ani,
v\ dorim s\n\tate, bel[ug [i bucurii!
S\ ave]i curajul de a spune
lucrurilor pe nume. S\ ave]i puterea
de a fi voi `n[iv\! S\ ave]i r\bdarea
necesar\ pentru a ajunge acolo unde
ave]i dreptul s\ fi]i.

La mul]i ani!
Subredac]ia- Roman
Prof. Valerian PERC|

APOSTOLUL
REVIST| EDITAT| DE

SINDICATUL
~NV|}|M~NT
NEAM}

ISSN - 1582-3121
Redac]ia [i administra]ia: str.
Petru Rare[ nr. 24, tel/fax:
22.53.32, Piatra Neam]

Pre]ul: 5.000 lei

decembrie 2003