APOSTOLUL

REVISTA CADRELOR DIDACTICE

SERIE NOU, ANUL VI, NR. 64

octombrie 2004

Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

Pentru probleme noi,

SOLU}II NOI!
u o s\pt\m`n\ `naintea
prezent\rii Raportului de ]ar\ `n
vederea continu\rii negocierilor
de aderare la U.E. `n 2007, de
Ziua Mondial\ a Educa]iei, pe
data de 5 octombrie, lini[tea capitalei [i a ]\rii a fost tulburat\ de
mitingul de protest al cadrelor
didactice organizat de cea mai
mare Federa]ie sindical\ din
`nv\]\m`ntul
preuniversitar
(peste 170.000 membri). Pia]a
Victoriei din Bucure[ti s-a dovedit
a fi ne`nc\p\toare, peste 11.000 de cadre
didactice din `ntreaga ]ar\ [i din capital\ au
invadat pia]a [i au protestat pe tonuri mai
vehemente sau mai temperate `mpotriva
politicii actualei guvern\ri privind soarta
`nv\]\m`ntului romnesc.
Problemele capitale ale protestului, de
fapt problemele grave ale `nv\]\m`ntului
actual din ]ar\, demascate de reprezentan]ii
jude]elor constau `n:
- arogan]\ [i dispre] fa]\ de Constitu]ia
]\rii, prin condamnarea la ignoran]\ [i

analfabetism `n numai 14 ani a 20% din popula]ia ]\rii de v`rst\ [colar\;

- subfinan]area `nv\]\m`ntului an de an
`n toate compartimentele: dot\ri [i baz\
material\,
salarizare,
perfec]ionare,
modernizare, cercetare, asisten]\ [i
protec]ie social\;
- anularea cercet\rii fundamentale [i
ignorarea principiilor psihopedagogice [i
didactice ale organiz\rii [i func]ion\rii
`nv\]\m`ntului.
Toate aceste probleme grave au minat
din interior esen]a [i valoarea `nv\]\m`ntului
romnesc, compromiterea lui pe plan intern
[i extern, aducerea lui `ntr-o stare total\ de
mizerie [i s\r\cie.
S-a diminuat, dac\ nu cumva s-a anihilat
total valoarea educativ- optimist\ a [colii,
`ncrederea dasc\lilor `n propria lor profesie,
valoare [i misiune social\, `n a[a fel `nc`t
esen]a [colii nu mai este cea de factur\ spiritual\ (instructiv\ [i educativ\), ci mai ales,
mercantilist\ [i arivist\.
Elevii vin acum la [coal\ pentru a `nv\]a
s\ fac\ bani c`t mai u[or [i s\ se descurce

c`t mai bine. Pe ce baz\ [i cu ce mijloace, nu

mai intereseaz\ pe nimeni?! Limba [i literatura romn\ se fac pentru a promova [i a te
putea descurca la fa]a locului, celelalte discipline de `nv\]\m`nt numai at`t c`t s\ po]i
pluti, un statut ceva mai avantajos `l au limbile str\ine (engleza, germana, franceza,
italiana etc.) deoarece sunt de utilitate
imediat\ (pentru a putea pleca mai repede
pe alte meridiane [i paralele).
Iat\ numai c`teva aspecte de esen]\ ale
`nv\]\m`ntului ce ar trebui s\ constituie teme
de studiu [i solu]ionare la nivelul M.E.C. [i
nu fel de fel de regulamente [i instruc]iuni de
aplicare a unor ordonan]e [i reglement\ri
absolut lipsite de o logic\ simpl\ [i de o fundamentare real\ (amenzi preventive contra
fumatului, interzicerea intr\rii `n baruri,
localuri publice, cump\rarea de ]ig\ri [i
b\uturi etc.)
Realitatea e mai dureroas\ [i crud\. ~n
fa]a unui miting organizat `n cele mai bune
condi]iuni, `n fa]a unui protest real, fondat pe
argumente [i atitudini ferme [i sindicatele [i
puterea au g`ndit la fel [i au `n]eles acela[i
lucru: unirea `ntr-un singur glas a celor din
`nv\]\m`nt reprezint\ o for]\ [i trebuie
tratat\ ca atare. A[a s-a ajuns la strategii
subversive- semnarea protocolului de cele
trei federa]ii (Spiru Haret, F.E.N. [i Alma

{tefan CORNEANU,
Secretar executiv S.L.L.I.
Neam]
(Continuare `n pag. 3)

~N SLUJBA IDEII
DE DREPTATE
n una dintre scrisorile sale adresate oricui, poetul
Cezar }ucu scria: {i s\ ne-apuc\m de treab\/ Ct
`n stare mai suntem/ Fiindc\ pentru noi, se pare,/ Nu
e bun nici un sistem!!!
Social, spune poetul, c\ci abia am ie[it din cel
socialist [i care mai de care [i-a dat arama pe fa]\ cu
vigoare nedezmin]it\ ca `ntr-un fel de `ntrecere, `nct
mul]i dintre noi nu mai cred `n nimeni [i `n nimic.
~n vremile trecute, `ndeob[te, se credea c\ dreptate poate s\ fac\ numai partidul, fiindc\ toat\ lumea
[tia c\ apanajul drept\]ii [i echit\]ii individuale [i
sociale era al partidului, abuzurile dovedite fiind
sanc]ionate uneori cu promptitudine. Oamenii simpli
`[i f\cuser\ un mod de existen]\ din a reclama la partid tot ce
credeau c\-i dezavantajeaz\ `n vreun fel sau pot face r\u altuia,
cu sau f\r\ motiv. Dac\ cineva important pentru acea vreme
ajungea la judec\torie, de la partid se d\dea acolo un telefon [i
rezolvarea era cea dictat\. M\ miram cnd citeam sau auzeam
c\ `n cutare ]ar\ din aria capitalist\ presa a determinat
deschiderea unei anchete `n leg\tur\ cu un abuz al unei personalit\]i a statului, sau chiar c\ un cet\]ean a dat statul `n judecat\
[i a c[tigat sub ochiul extrem de vigilent al presei. P\rea ceva
de domeniul fantasticului. Se legau, `n mod logic, aceste infor-

Gheorghe BLAGA
(Continuare `n pag. 3)

GHEORGHE
VADANA
sau
ECHILIBRUL
NTRE
ANTITEZE

DASC|LII...
{ I - A U S T R I G AT
R E V O LTA
5

octombrie 2004- Ziua Mondial\ a Educa]iei. Era un

timp c`nd aceast\ zi se s\rb\torea `n [coli. Anul
acesta Ziua Mondial\ a Educa]iei s-a transformat
`ntr-o revolt\ a cadrelor didactice [i nu numai.
"Grev\ general\", "Mincino[ii", "Ho]ii", "Nu v\
vot\m" s`nt c`teva dintre cuvintele strigate de peste
10.000 de cadre didactice care fac parte din
Federa]ia Sindicatelor Libere din `nv\]\m`nt.
Cei veni]i, din mai multe zone ale ]\rii, `narma]i
cu fluiere, cu pancarte, cu stegule]e [i baloane, strigau [i fluierau c`t `i ]ineau puterile. Un grup de profesori din Maramure[ a venit cu clopurile pe cap [i cu instrumente de f\cut g\l\gie: clopote de la g`tul vacilor [i tobe. Un profesor a ]inut nemi[cat o cruce mare, iar un altul se plimba cu o
m\tur\ `n spate ]ip`nd: "S`nt solidar [i cu femeile de serviciu". Un
alt profesor purta un stilou imens- din sticle de plastic, iar `n
peni]a acestuia a ag\]at doi covrigi. Un t`n\r profesor doljean, pe
tot parcursul mar[ului, a strigat cu disperare: "D\ Doamne la
guvernan]i/ Salarii de profesori debutan]i".
Ca niciodat\- parc\- liderii no[tri jude]eni [i na]ionali de-abia
`[i puteau ]ine discursurile, "Nu v\ ascund c\ mi s-au f\cut
diverse oferte politice, dar m\ angajez `n fa]a dumneavoastr\ s\
fiu devotat [i s\ nu tr\dez mi[carea sindical\", a spus cu t\rie
AUREL CORNEA- pre[edintele F.S.L.I.
Mar[ul profesorilor s-a `ntins pe c`]iva kilometri, `nfuriind, pe
bun\ dreptate, [oferii bucure[teni, iar cei de pe trotuare, unii ne
priveau binevoitori, al]ii cu un z`mbet ironic.
~n fa]a cl\dirii Guvernului huiduielile [i strig\tele au devenit
mai puternice. Ca de fiecare dat\ s-a depus un memoriu adresat
premierului. {i ca s\ nu se uite c\ e totu[i Ziua Mondial\ a
Educa]iei, mitingul din Pia]a Revolu]iei s-a `ncheiat cu c`ntecul
"La mul]i ani". Trist dar adev\rat.

rofesorul seam\n\ cu un tmplar care ia un lemn murdar din noroi, `l spal\ [i `l face mobil\
de lux. Profesorul este fabricat de oameni"( Petre }u]ea).
Meseria de profesor erodeaz\. Asta o poate `n]elege numai omul de la catedr\. Cine
a lucrat cu zeci sau sute de elevi, fiecare cu personalitate [i educa]ia lui. Aten]ie, cel pu]in
trei, patru decenii. De ce fac aceast\ precizare? Nu putem confunda dasc\lii " rasa]i", cu
cadrele didactice de ocazie( v. nepoatele [i nepo]ii inspectorilor [colari, nereu[i]i la facultate).
Mul]i dintre profesorii care [i-au m\surat timpul `ntre dou\ sunete ale clopo]elului [tiu
ct de greu este s\ supor]i sunetele stridente, s\ ascul]i muzica dat\ la maxim sau bancurile
porcoase ale gregarilor din g\[ti. Cte dintre doamnele profesoare nu au sim]it `ntr-un
moment sau altul, `n clas\, c\ `[i pierd controlul [i sunt gata s\ riposteze violent la vreo
obr\znicie, la vreo tem\ nef\cut\ sau la vreo remarc\ injurioas\! Cte au f\cut-o? Pu]ine.
Majoritatea au fost deasupra situa]iei. {i-au p\strat cump\tul.
Tranzi]ia `n [coal\ `nc\ nu s-a `ncheiat. Se modific\ programe, planuri de `nv\]\mnt, s-a schimbat viziunea didactic\ `ntr-una curricular\. Educa]ia trebuie s\ fie mai flexibil\. Profesorul nu mai este
Dumnezeul de care trebuie s\ ascul]i, este cel care propune o viziune. Pe care o accep]i sau o refuzi.
Este cel care te ajut\ s\ te dezvol]i. Este `n centrul marilor transform\ri ale momentului. De aceea, vocabula " dasc\l" ar trebui `nso]it\ de cuvintele: profesionism, pricepere, empatie, competi]ie, spirit de observa]ie, sim]ul umorului, d\ruire, preg\tire. {i a[ mai ad\uga: dorin]a de permanent\ cunoa[tere [i autocunoa[tere, responsabilitate, comunicare, corectitudine, respect fa]\ de profesie ata[ament fa]\ de elev,
confiden]ialitate... Cam mult, nu?

A consemnat, participant la miting,

Valerian PERC|

Dumitru RUSU
(Continuare `n pag. 2)

ecenta expoziie a pictorului

Gheorghe
Vadana deschis la
Galeria Top Art din
Piatra Neam mi-a pus,
struitor, o ntrebare:
este
Gheorghe
Vadana un heraclitic
sau un eleatic?
Fr ndoial, pictorul nemean este un
spirit heraclitic, nici o
expoziie
a
sa
nesemnnd cu o alta, mai mult,
viitoarea sa expoziie fiind imposibil
de anticipat, ceea ce este, s
recunoatem, un lucru prea rar,
fiecare pictor ncercnd, firesc, s (i) impun un stil personal, care s-l
fac recognoscibil cu uurin, ntr-o
vreme n care mimetismul i influenele par a fi dominante, pictorii
mprumutndu-i reciproc temele,
motivele, tehnicile i chiar viziunile
artistice.
Dar Gheorghe Vadana este, n
egal msur, i un spirit eleatic,
pictorul rezolvndu-i plastic i doctrinar cteva obsesii ce par perene,
n cazul de fa cascadele, naturile
statice, Ceahlul.
Metoda pictorului pare a fi una
simpl, asemntoare cu cea a
unui spadasin. n fond e vorba de a
ataca subiectul cu doar cteva figuri,
lovituri, fandri, volte agresiunea sa
permanent asupra obiectului
nelsndu-i acestuia nici o ans de
a scpa. Obligat s bat n

G h e o r g h e Va d a n a

ARTA DE A FI DASC|L!
P

Lucian STROCHI
(Continuare `n pag. 2)

ULTIMA OR| LA ROMAN

{I
R|BDAREA
ARE
O LIMIT|...

e 5 octombrie 2004peste zece mii de

cadre didactice din
cadrul F.S.L.I. au
ie[it `n strad\ s\
protesteze fa]\ de
tratamentul acordat
de Guvern [colii. Un
mod inedit de a celebra Ziua Mondial\ a

Educa]iei.
Atmosfera
din
Pia]a
Revolu]iei a fost infernal\.
Flancat\ de jandarmi, marea de
oameni a[teapt\ `ntre gardurile
metalice. Liderii sindicali tun\ [i
fulger\ `n fa]a cadrelor didactice, acuza]ii la adresa
Guvernului.
Lozinci, strig\te de furie,
tr`mbi]e, portavoci, grupuri de
dasc\li maramure[eni, nem]eni,
vasluieni,
boto[\neni
protesteaz\ `n ritmul tobelor [i
al fluierelor. Iadul unei zile de
toamn\, `n Capital\.
Ce se revendic\? Un procent de minim 6% din PIB
`ncep`nd cu 2005 [i de minim
7% din 2007. F.S.L.I. cere o
cre[tere salarial\ de 100%
acordat\ e[alonat de la 1 ianuarie 2005 p`n\ la sf`r[itul lui
2006.
Aceast\ mi[care revendicativ\- care a zguduit din nou societatea- a fost calificat\ de
autoritatea romneasc\ ca un
act de imoralitate. Faptul c\
F.S.L.I. a fost singura federa]ie
care nu a semnat acordul cu
Guvernul, consider`nd c\ majorarea guvernamental\ este, `n
realitate, mult mai mic\, cre`nd
doar iluzia unei major\ri.
Suma `ntre 600.000 [i
1.300.000- acordat\ prin O.U.G.
nu ne scoate, pe noi, profesori [i
`nv\]\tori, din condi]ia social\
precar\ `n care ne men]inem.

DOAMNA
VIOLETA L|C|TU{U
arul rostirii elegante, rela]ia profund\ cu inefabilul literaturii dar [i
subtila ironie prin care cenzureaz\
lipsa de m\sur\ [i non-valoarea,
s`nt tr\s\turi de personalitate pe
care elevii le-au apreciat `ntotdeauna la aceast\ distins\
doamn\ profesoar\, prin care
`nv\]\m`ntul umanist roma[can a
cunoscut o benefic\ `nnoire calitativ\.
De[i s-a retras de
c`]iva ani din via]a agitat\ a
[colii, pentru "a g`ndi `n
[apte culori" pe [evaletul
drag, `n timp ce ascult\
"c`ntecul
Monadelor",
Violeta L\c\tu[u r\m`ne un
model spre care aspir\ to]i cei ce o cunosc
[i o respect\.
Calitatea interpret\rii demersului literar,
participarea afectiv\, echilibrat\ de inteligen]a
ascu]it\, i-au fost admirate de discipoli.
Rigoarea [i lirismul subtil se `mpleteau `n
atitudinea profesoarei Violeta L\c\tu[u cu
preocuparea constant\ de a pune `n lumin\
for]a magic\ a simbolurilor, dincolo de care ar
putea fi (dup\ cum afirm\ un personaj din
romanul Simurul) "o nou\ gnoz\".
Prin filtrul g`ndirii ei, elevii `n]elegeau bine
zbuciumul l\untric al Sa[ei Com\ne[teanu,
demnitatea Vitoriei Lipan sau dorin]a de
`mplinire a Doamnei T, aspira]ia spre sublim a
Laponei Enigel, ori complexa enigm\ a Otiliei.
Orele de limba [i literatura romn\, `n
care doamna profesoar\ oficia, vestal\ `n
templul lui Hermes Mercurius Trismegistus,
aveau frumuse]ea, solemnitatea [i sobri-

etatea ritualului sacru.

Al\turi de ea te aflai `n "corola de minuni
a lumii", din poezia lui Lucian Blaga, tr\iai
"`nl\untrul des\v`r[it/ Care `ncepe cu sine/ [i
se sf`r[e[te cu sine/ nevestit de nici o aur\/
neurmat de nici o coad\/ de comet\" (Nichita
St\nescu- Elegia `nt`ia).
Ca moderator al cenaclului "Garabet
Ibr\ileanu", Violeta L\c\tu[u a stimulat cu
m\iestrie interesul elevilor fa]\ de actul
crea]iei, fie ea literar\, muzical\ sau plastic\, transform`nd [edin]ele de cerc literar
`n
adev\rate
"banchete" ale spiritului.
La fel de talentat\ ca
artist plastic [i ca literat\
(este autoare a volumelor
"Simurgul" ed. "Junimea", Ia[i [i "Ini]iere
astral\", "Crigorux"), doamna profesoar\ ne
poart\ sensibilitatea `ntr-o lume `nalt\ a
esen]elor, pe care cunosc`nd-o, p`n\ la urm\
`i apar]ii.
~n casa pitoreasc\ din Roman, sub
umbrarul din vi]\ de vie, `n preajma florilor ce
schimb\ culori [i parfumuri `n ritmul anotimpurilor, Violeta L\c\tu[u te prime[te oric`nd
cu un z`mbet generos [i ospitalitate.
Lumina intens\ a ochilor ei "ad`nci",
tonusul pe care-l sim]i puls`nd `n vocea
doamnei, te `ndeamn\ s\ crezi c\ exist\ un
secret al `mplinirii spirituale ce se poate tr\i `n
[i prin art\, dincolo de zbaterea steril\ a
cotidianului stereotip.

PROFIL
DE
DASC|L

Magdalena- Dinela ANECHITEI

Colegiul Na]ional
"Roman Vod\"

Minodora LEMNARU
Liceul "Vasile Sav- Roman,
participant\ la miting

LUNGA TOAMN|
FIERBINTE
ulte [i complicate
s`nt problemele cu
care se confrunt\
societatea
romneasc\. Nu
lipsit de probleme
este `nv\]\m`ntul
romnesc. S-au
rezolvat [i s-au
schimbat multe...
mai r\m`n `ns\
foarte multe.
Ca la `nceput
de fiecare an
[colar, laudele nu mai contenesc.
Ba c\ s-au dotat licee sau [coli
cu re]ele de calculatoare performante, ba c\ s-a extins programul cornul [i laptele, ba c\ au
fost asigurate rechizite gratuite
pentru un num\r mai mare de
elevi, manuale gratuite pentru
clasele a IX-a [i a X-a, iar acum
se deruleaz\ programul "Bani
pentru liceu".
Certitudini ce nu pot fi contestate.
Ad\ug\m aici sutele de s\li
de sport: {coala Nr. 1- Roman,
Liceul S\b\oani, reabilitarea unor
[coli [i dotarea lor cu mobilier
nou- vezi {coala Nr. 3 Roman.
P`n\ aici toate bune [i frumoase- dar `n privin]a condi]iei
sociale a cadrului didactic nu
prea s-au `nt`mplat multe lucruri.
Dup\ multe proteste, dup\ o
grev\ de o lun\, pe vremea
guvernului Ciorbea s-au mi[cat
lucrurile la capitolul salarizare.
S-au mai acordat index\ri, s-au
mai redus taxele de impozitare,
s-a mai schimbat legisla]ia, cu

toate acestea- SALARIUL `n

`nv\]\m`nt este departe de standardele cerute.
~ntr-un moment de luciditate,
pe 14 octombrie 2004, la o or\
t`rzie, guvernul a acordat profesorilor din preuniversitar o m\rire
de 27%- zic ei- iar `n mod corect
matematic doar 10%. C\ s-au
dublat salariile universitarilor este
foarte bine dar c\ personalul din
preuniversitar a fost uitat este
foarte r\u. Faptul c\ liderii celorlalte federa]ii sindicale au semnat
protocolul cu guvernul, cu
excep]ia F.S.L.I., a creat o derut\
general\. ~n aceast\ lung\,
toamn\ fierbinte am `n]eles un
lucru: revendic\rile noastre, ale
cadrelor didactice, au [anse de
izb`nd\ numai dac\ s`nt f\cute `n
momente "favorabile".
Din p\cate, deficien]e majore
s`nt prezente [i `n r`ndul colegilor
no[tri, membri de sindicat. Pu]ine
cadre didactice [tiu exact obiectivul mitingului din 5 octombrie
2004, organizat de F.S.L.I.
{i comunicarea `n interiorul
organiza]iilor a fost deficitar\. Am
senza]ia c\ intru la clas\ ca un
`nvins. Ce educa]ie pot face `ntr-un
context `n care s`nt umilit [i nu e
vorba de o umilin]\ personal\,
pentru c\ doar de felul cum este
finan]at\ [i gestionat\, [coala, `[i
poate `ndeplini idealul de formare
a unui om dinamic pentru un
comportament social performant
[i civilizat.

Prof. Valerian
PERC|

ARTE & MESERII p ARTE & MESERII p ARTE & MESERII p ARTE & MESERII

GHEORGHE VADANA sau ECHILIBRUL NTRE ANTITEZE

(Urmare din pag. 1)
etragere, atacat din
toate unghiurile posibile, obiectul trebuie n
cele din urm s
cedeze,
s-i
dezvluie frumuseea,
inefabilul, misterul.
Aparent realist,
aceast metod cultiv
figurile de stil, ntre
care sinecdoca, hiperbola, metafora, sau,
traduse n limbaj plastic, detaliul, monumentalitatea, viziunea integratoare.
Prin urmare, n cazul cascadei,
vom avea o frumoas rezolvare
plastic a luminii nvinse, luminozitatea apei provenind din culori
mate, aparent stinse, iar o cascad
a unui pru, ce abia se zrete
printre arbori capt dimensiuni
epopeice, de niagar. n fine,

Pag. 2

metafora cascadei, una dintre cele

mai generoase n semnificaii, se
destinde ntre panta rei i voluptatea cderii, plcere refuzat de
aproape toi oamenii, nu doar
opus zborului, ci avnd i dimensiuni biblice.
Subiectul cascad e tratat cnd
realist, cnd mitic (o cascad ce
trece printr-o pdure), cnd ca decor
pentru o naraiune fantastic sau
pentru un basm, pictorul asigurnd
un fragil echilibru ntre antiteze.
Florile lui Gheorghe Vadana
snt baroce, dar nu n sens blagian,
nu intereseaz involtul, ca la un
Alin Gheorghiu de exemplu, ci compoziia, stabilitatea, structura sever, de triunghi, dar i devenirea
cromatic, trecerile fiind spectaculoase, de la galben crom la sienn,
de la alb la rou permanent, aa
cum apar la "mutanii" olandezi care
au cucerit pieele Europei.
Exist i destul decorativism n
aceste tablouri, pictorul cedeaz, ca

un actor vechi, experimentat, hrit

cerinelor publicului, interpreteaz
la cerere o arie de succes, piaa de
art i are legile ei, nu neaprat
estetice, dar exist i un ce inefabil
care i salveaz pictura de acest
decorativism.
O surpriz total o reprezint
tema muntelui, tratat de Gheorghe
Vadana n cel puin dou ipostaze:
cea de nvingtor, pictorul cucerind
natura, supunnd-o aternnd-o la
picioarele sale, privirea devenind
panoramatic, extazul fiind comparabil cu cel al unui alpinist care a
cucerit un vrf pn la el inaccesibil
i cea a nvinsului, a neleptului
care nelege c trufaul om nu este
dect o parte a naturii, muntele, ca
sinecdoc a ntregii naturi devenind
copleitor, imposibil de cuprins
chiar cu privirea.
n fine, ca o uvertur a unei
posibile evoluii, un tablou cu brci
ntr-un stil nou, cu tratri neobinuite, anticipnd un alt Gheorghe

Vadana, cel imposibil de surprinscuprins ntr-o formul artistic, orict

de generoas ar fi aceasta.
Devenit pe neobservate
decanul de vrst al pictorilor
nemeni, Gheorghe Vadana se clasicizeaz frumos, tinereea sa artistic impresionnd tot att de mult ca
i aezarea sa printre valorile sigure, perene ale acestui inut ncrcat nu doar de legende, ci i de
impresionante valori plastice,
descoperite sau nu.
Sigur pe uneltele sale, artistul
se ntoarce n cetate. l vor
recunoate oamenii ca pe unul de
al lor, ca pe o valoare cert?
N-a vea s cred c artistul
nemean nu e profet n ara sa.
Eleatic i heraclitic, pictorul
nemean a gsit n final formula
unui echilibru dinamic: cel al
antitezelor...

APOSTOLUL

ARTA DE A FI
DASC|L
(Urmare din pag. 1)
rofesorul este un actor. Poate juca bine sau
prost. A[a cum munca actorului depinde de public, scenarist, regizor [i partenerul de scen\, cea
a profesorului nu poate exista f\r\ o corela]ie
strns\ cu elevii [i p\rin]ii acestora, chiar [i cu
colegii de breasl\. Succesul se `mparte la to]i, `n
timp ce insuccesul... Lec]ia nu este altceva
dect un spectacol teatral interactiv, `n care profesorii [i elevii
ar trebui s\ `ndeplineasc\ pe rnd rolul actorului [i spectatorului. A[a piesa ar deveni mai interesant\ [i mai atractiv\,
mesajul de la catedr\ ar ajunge mai repede la elevi. Doar pe
fondul unei atmosfere de deplin\ comuniune `ntre dasc\li [i
elevi, de revela]ie total\, se poate realiza o lec]ie de calitate,
cu mesaj bine gndit. Avem dreptate?

octombrie 2004

ACTUALITATEA SINDICAL|
RETROSPECTIVA
~NV|}|M~NTULUI NEM}EAN
Sindicali[tii din `nv\]\m`nt se preg\tesc de grev\ ge- cordarea gratuit\]ilor pentru copiii personalului didactic, perneral\. FSLI, cea mai important\ federa]ie, care ceperea taxei la sus]inerea examenelor de grad [i de lipsa unui
num\r\ dou\ treimi din personalul didactic preuniver- nomenclator al bolilor profesionale pe care le pot dob`ndi dasc\lii
sitar, singura care nu a semnat protocolul cu Guvernul, `n exercitarea profesiei.
l Peste 7000 de liceeni nem]eni au depus cerere pentru
inten]ioneaz\ ca, de s\pt\m`na viitoare, s\ `nceap\ bursa de 1,8 milioane de lei, care se acord\, din acest an, celor
ac]iunea de str`ngere de semn\turi. Ultima ini]iativ\ de proveni]i din familiile s\race. ~n cazul `n care fondurile nu vor
acest gen a fost sus]inut\, `n Neam], de aproximativ acoperi solicit\rile, vor avea prioritate elevii din mediul rural, cei
80 la sut\ dintre dasc\li. Membrii FSLI nu s`nt
bolnavi [i orfanii.
l 842 de elevi nem]eni vor primi c`te 200 de
mul]umi]i de cre[terea salarial\ acordat\
euro,
ajutor de la Guvern, pentru achizi]ionarea
`ncep`nd cu 1 octombrie, sus]in`nd
unui
calculator.
Num\rul solicit\rilor, `n Neam], a
OCTOMBRIE
dublarea salariilor p`n\ la sf`r[itul anului viitor. Ei
fost de patru ori mai mare, cazurile nerezolvate
mai solicit\ acordarea a 6 la sut\ din PIB pentru
urm`nd s\ treac\ printr-o nou\ etap\ de selec]ie.
bugetul `nv\]\m`ntului, `n 2005.
Cei mai mul]i beneficiari ai ajutorului, 187, s`nt din
l Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii a anun]at un nou sistem comuna Borca. De la 1,5 milioane lei, venitul pe membru de famide notare pentru elevii clasei a cincea. ~ncep`nd cu anul [colar lie, `n cele 842 de dosare solu]ionate favorabil, a cobor`t p`n\ la
viitor, ei vor fi evalua]i ca [i colegii lor din ultimul an de gimnaziu, 105000 lei. Cei 200 de euro nu pot fi utiliza]i dec`t `n scopul
dup\ criterii speciale, impuse de ministerul de resort. Profesorii achizi]ion\rii unui calculator, diferen]a fiind suportat\ de benefivor `ntocmi, pentru fiecare elev, o fi[\ de evaluare, `n care vor fi ciarii ajutorului.
trecute punctele acordate la ore, transformate, dup\ un timp, `n
l Conducerea Prim\riei Piatra Neam] a `nceput negocierile
note.
cu reprezentan]ii mo[tenitorilor boierului Lalu pentru cump\rarea
l Mihai Dasc\lu este singurul olimpic nem]ean care va fi premiat, cu 20 de milioane de lei, de c\tre Ministerul Educa]iei [i imobilului care ad\poste[te Palatul Copiilor. Suma vehiculat\
Cercet\rii. Aceea[i sum\ o vor primi profesoara care l-a preg\tit, este de 20 miliarde de lei, dar autorit\]ile locale discut\ sc\derea
Florica Ionic\, [i [coala de la care provine, Colegiul Na]ional pre]ului [i posibilitatea de a pl\ti `n rate. Mo[tenitorii familiei Lalu
"Petru Rare[". Mihai Dasc\lu a ob]inut premiul III la Olimpiada au redob`ndit `n instan]\ proprietatea asupra actualului sediu al
Pluridisciplinar\ de la Yacu]ia, Rusia. Olimpicul pietrean a f\cut Palatului Copiilor [i pot cere evacuarea `n orice moment.
l O sut\ de sindicali[ti nem]eni au participat, pe 5 octombrie,
parte din lotul Romniei pentru olimpiada interna]ional\ de
chimie.
la mitingul organizat de FSLI, `n capital\. Dasc\lii din Neam] [i
l Federa]ia Sindicatelor din ~nv\]\m`nt a dat `n judecat\ colegii lor din ]ar\ au protestat `nc\ o dat\ fa]\ de ne`ndeplinirea
Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii, acuzat de nerespectarea con- de c\tre Guvern a promisiunilor din 2000, privind cre[terea bugetractului colectiv de munc\. Sindicali[tii s`nt nemul]umi]i de nea- tului alocat `nv\]\m`ntului.

Pentru probleme noi, SOLU}II NOI!

(Urmare din pag. 1)
ater),
de[i
numerice[te
ele
`ntocmesc
pu]in
peste jum\tate din
ceea ce reprezint\ la
ora actual\ F.S.L.I.
~n consecin]\,
negocierile considerate
`ncheiate,
protestul nostru ulterior apare nefondat
[i
nelegal
iar
amenin]area cu greva general\
`ntr-o etap\ imediat\, `ncadrat\
ca imposibil\ pe cale legal\.

C`[tigul nostru mare e

cel\lalt ob]inut pe calea celor
peste 190.000 de semn\turi
pentru
modificarea
Legii
~nv\]\m`ntului prin Parlamentul
Romniei, privind acordarea,
`ncep`nd cu anul 2005 a 6% din
P.I.B., lucru ce ar schimba radical pozi]ia `nv\]\m`ntului `n bine
pentru urm\torii ani.
R\m`n `ns\ pe plan local
multe probleme ce vor trebui s\-[i
g\seasc\ loc `n dezbaterile
comisiei paritare [i solu]ion\ri
corespunz\toare privind:
1. ~nc\rcarea sarcinilor de
natur\ birocratic\ a cadrelor
didactice (planuri [i pl\nule]e,

programe [i rapoarte etc.) `n

detrimentul problemelor de fond
ale lec]iilor [i calit\]ii acestora;
2. Reglementarea unitar\ a
metodologiilor de natur\ financiar\ [i organizatoric\ din partea
M.E.C. privind c`[tigurile b\ne[ti
stipulate prin Contractul colectiv
de munc\ (acordarea primei de
instalare, plata unui salariu pentru cei care se pensioneaz\ la
v`rst\, aplicarea sporului de rural
conform condi]iilor reale, reglementarea controlului medical
anual etc.)
3. Preciz\ri [i criterii unitare
[i clare privind acordarea punctajelor pentru salarii [i grada]ii

de merit, pentru mi[carea

cadrelor didactice (titulariz\ri,
pretransfer\ri,
transfer\ri,
deta[\ri [i supliniri etc.)
Acestea sunt cele sintetizate
[i precizate de noi, multe probleme [i situa]ii le cunoa[te]i
dumneavoastr\ `n [coli mai bine
ca noi [i v\ invit\m s\ le ridica]i
cu franche]e [i t\rie `n paginile
revistei noastre.
Apel\m `n final la necesitatea unit\]ii de ac]iune pe linie
sindical\ [i la fermitatea pozi]iei
[i atitudinii noastre `n orice
situa]ie, dar mai ales `n
`ncerc\rile grele, ele fiind o
garan]ie a izb`nzii.

~N SLUJBA
IDEII DE
DREPTATE
(Urmare din pag. 1)
a]ii cu afirma]ia
care venea tot din
acele spa]ii cum c\
presa este a patra
putere `n stat. {i
pentru c\ la noi era
doar una, partidul,
iar de la o vreme,
un singur ins era
factotum, venea
firesc `ntrebarea:
celelalte dou\ de ce
nu-[i fac treaba
pentru care sunt create? Sigur
c\ r\spunsul era la `ndemna
oricui, dar faptul c\ omul avea
cui reclama o nemul]umire [i
c\, `n genere, era ascultat [i
uneori chiar se luau m\suri de
`ndreptare a lucrurilor f\cea
pentru mult\ lume aparent
neesen]ial\ desfiin]area, de
facto, a celorlaltor puteri.
Se pare c\ tranzi]ia, prin
defini]ie, impune la noi, regimuri
abuzive [i corupte, [i, de aici,
necesitatea imperioas\ a unui
arbitru de autoritate, puternic [i
consecvent, care s\ tempereze
avntul f\r\ limite spre abuz a
oric\rui individ ce dobnde[te
putere administrativ\ sau
politic\, indiferent la ce nivel. De
unde nevoia absolut imperativ\
de a sfr[i ct mai repede cu
tranzi]ia.
Pe unul din posturile de
televiziune romne[ti ruleaz\
un serial intitulat Un taxi numit
dreptate, `n care un taximetrist,
fost poli]ist, intervine, de dragul
ideii de dreptate, s\ pun\ `n
lumin\ adev\rul `n situa]ii care
n-au nici o leg\tur\ cu el [i din
care el nu are, concret, nimic de
c[tigat. La noi n-am auzit
nic\ieri de a[a ceva, de[i, `n frumoasa noastr\ ]ar\ (care, cum
spunea un str\in cunosc\tor al
realit\]ii romne[ti, p\cat c\ e
locuit\!),
fiecare
dintre
de]in\torii puterii `ntr-un segment social sau de orice alt profil face cam tot ce vrea mu[chii
lui, f\r\ procese de con[tiin]\ `n
leg\tur\ cu dreptatea. ~n popor

se spune frecvent Ce-i drept nu-i

p\cat, dar se pare c\ nimeni nu
se mai gnde[te la p\cat. Chiar
acolo unde, prin tradi]ie, ar trebui s\ se `mpart\ dreptatea,
mass media descoper\ mereu
nedrept\]i scandaloase.
~n anii `n care se poate
vorbi de libertatea presei,
mijloacele mass media au
repurtat anumite victorii `n
b\t\lia -crcen\ [i plin\ de
riscuri - pentru ideea de dreptate [i corectitudine `n societate.
Semnalele date de pres\ nu pot
r\mne f\r\ ecou la nivelul
institu]iilor statului, c\ci pe
l\ng\ pres\ mai este [i privirea
p\trunz\toare [i intransigent\ a
Europei, de care ne rug\m s\
ne primeasc\ `n rndurile membrilor ei respectabili. ~n raportul
de ]ar\, dat recent publicit\]ii,
se atrage aten]ia guvernan]ilor
c\ `n Romnia libertatea presei
nu este la cota cerut\ de
democra]ia adev\rat\, c\ci s-au
produs atacuri asupra ei `n mai
multe feluri [i-n mod repetat,
practic\ neadmis\, fiindc\ `n
orice democra]ie activitatea
guvernan]ilor [i, `n principiu,
orice ac]iune `n plan social, este
monitorizat\ de pres\.
Totu[i, chiar [i la noi, `n anii
ace[tia zbuciuma]i [i foarte
propice marilor ho]ii, cei ce
comit abateri de la normele legii
se cam cutremur\ cnd aud pe
cineva spunnd: Te dau pe
mna presei. Sun\ ca o
amenin]are de sentin]\ a unui
tribunal infailibil. A[a [i este
presa care-[i respect\ statutul,
acea pres\ care-[i men]ine
coloana vertebral\ necurbat\ `n
fa]a numeroaselor tenta]ii sau
presiuni. Intrat `n gura presei [i
dovedit tic\los, orice ins trebuie
`mpins la periferia societ\]ii, izolat [i boicotat ca orice paria. Iar
presa merit\ sus]inut\ f\r\ rezerve `n demersurile sale, fiind,
`n aceste vremuri, singura
garan]ie
autentic\
a
redobndirii sim]ului drept\]ii
aflat `ntr-o mare [i puternic\
suferin]\ `n anii tranzi]iei.

ARTE & MESERII p ARTE & MESERII p ARTE & MESERII p ARTE & MESERII

REVISTA PRESEI LITERARE

ROMNIA LITERAR| nr. 41
public\ pe dou\ pagini
c`teva date biografice ale
recent premiatei cu Nobel
pentru literatur\, scriitoarea
austriac\ Elfriede Jelinek,
autoarea
romanelor
"Exclu[ii", "Pofta", "Copiii
mor]ilor", "Pianista", ap\rut
[i `n romne[te `n traducerea Norei Iuga [i
ecranizat `n anul 2000, precum [i a numeroase scenarii radiofonice [i de film. Scriitoarea a
primit 1,1 milioane euro. Cam c`t e potul
la 6/49 acum.

l ~n revista CUV~NTUL nr. 10, ministrul de externe Mircea Geoan\

r\spunde `ntreb\rilor lui Ioan Buduca.
Tema discu]iei: "Promovarea culturii
prin valori tradi]ionale [i contemporane". Intervievatul se laud\ cu faptul c\

octombrie 2004

a transformat 6 centre culturale

romne[ti de peste hotare `n institute
culturale, dar nu are nici un exemplu de
ini]iativ\ pentru a traduce literatura
romneasc\ peste hotarele ]\rii, acest
lucru fiind l\sat, ca [i p`n\ acum, pe
seama autorilor romni, care fac acest
lucru pe cont propriu sau "la paritate" cu
colegii lor din alte ]\ri.
l Pagini inedite din jurnalul lui
Petru Comarnescu public\ ADEV|RUL
LITERAR {I ARTISTIC `n nr. din 19
octombrie, 739. ~nsemn\rile cunoscutului scriitor [i critic de art\ s`nt din vara
anului 1962. Se `ntreba atunci Petru
Comarnescu "cine mai cite[te `n
Occident pe Panait Istrati, Knut Hamsun
sau Romain Rolland?" Sub aceea[i
`ntrebare s`nt pu[i T.E. Lawrence,
O'Neill sau Tennessee Williams, dar
iat\ c\ dup\ aproape jum\tate de veac
ace[tia s`nt `nc\ `n aten]ia cititorilor de

pretutindeni, chiar [i din Romnia,

teama acestuia fiind infirmat\ de timp.
l TRIBUNA de la Cluj, nr. 51, prin
semn\tura criticului [i istoricului literar
Ovidiu Pecican, dedic\ o not\ fostei
grup\ri studen]e[ti "Ars amatoria", grupare care a f\cut v`lv\ `n perioada
ceau[ist\ prin revistele studen]e[ti sau
pe scenele caselor de cultur\ ale studen]ilor. S`nt evoca]i aici c`]iva dintre
membrii ei de baz\, Ioan Gro[an,
George }`ra, Lucian Per]a, Radu C.
}eposu, care publicau (pe unde puteau)
textele lor satirice la adresa
guvernan]ilor din acea vreme [i care au
devenit `ntre timp scriitori "serio[i".
l ~n ZIUA LITERAR| nr. 126 se
public\ Apelul primului Congres
na]ional de poezie care a avut loc la
Boto[ani acum dou\ s\pt\m`ni, apel
semnat de to]i participan]ii la congres [i
un interviu cu ini]iatorul manifest\rii,

poetul Gellu Dorian. ~n acela[i num\r

este publicat\ poezia "Negresa" de
Marian Dr\ghici, iar `n num\rul urm\tor,
127, poemul "Semnul" de Nicolae Sava,
texte citite de c\tre cei doi autori `n
recitalul de la Teatrul "Mihai Eminescu"
din Boto[ani `n cadrul congresului.
l Num\rul
38 al revistei
LUCEAF|RUL public\ sub titlul
"Provincialism [i realit\]i europene" o
pertinent\ recenzie a c\r]ii cu acela[i
titlu a c\rturarului Adrian Marino, eseu
semnat de nem]eanul Adrian C. Romila.
"Mobilul discursului - noteaz\ autorul pare a fi dorin]a de a contura o personalitate c`t mai complex\ [i de a da cititorilor direc]ii hermeneutice c`t mai apropiate de figura real\ a acestei personalit\]i" europene, ad\ug\m noi.
l Cum ne-a obi[nuit, revista literar\ a scriitorilor din Banat, ORIZONT,

APOSTOLUL

omagiaz\ `n fiecare num\r c`te o personalitate cultural\. ~n nr. 10 este omagiat D. }epeneag, prozatorul romn
care a plecat prin anii '70 la Paris [i nu
s-a mai `ntors dec`t dup\ Revolu]ie.
Despre via]a literaturii de la noi [i din
Fran]a vorbe[te cunoscutul scriitor
onirist `ntr-un amplu interviu semnat de
Georgiana Lungu-Badea.
l OBSERVATORUL CULTURAL
nr. 243 g\zduie[te `n 6 din paginile sale
un amplu [i foarte interesant eseu, semnat de Caius Dobrescu, despre
"Holocaust [i Gulag". Cit\m doar o
scurt\ fraz\, esen]ial\, zicem noi, din
acest eseu: "Rigoarea [i profunzimea
cu care societ\]ile vest-europene au
asumat experien]a Holocaustului se
exprim\ `n `nsu[i modul `n care s-au
reconstruit pe ele `nsele dup\ cel de-al
doilea r\zboi mondial".
OCHELARIST

Pag. 3

~NV|}|M~NTUL PRIMAR

TRADI}IE {I MODERNITATE ~N ~NV|}|M~NTUL PRIMAR

Renovarea tehnologiei didactice `n [coala romneasc\, [i mai cu seam\ `n `nv\]\mntului
primar, se `nscrie printre problemele pedagogice fundamentale vizate de reforma [colar\.
Sensul principal al acestei orient\ri `l constituie adaptarea la noile realit\]i determinate de progresele [tiin]ei [i tehnicii, ct [i ob]inerea unei eficien]e mai ridicate a activit\]ii didactice. Faptul
este pe deplin justificat: `ntr-o etap\ dominat\ de ideea accentu\rii laturii calitative a ac]iunilor
umane, preocuparea pentru a conferi noi note calitative procesului de instruire [i educare devine
esen]ial\.
Direc]iile de ac]iune pentru realizarea acestui obiectiv se `nscriu pe multe planuri. Ele vizeaz\
amelior\ri de structur\ [i organizare a `nv\]\mntului primar, perfec]ionarea con]inutului [i a
metodologiei didactice, `mbun\t\]irea condi]iilor didactico-materiale, a sistemului de rela]ii
educa]ionale.
Eficien]a activit\]ii de instruire [i educa]ie depinde de calitatea muncii celor care conduc
acest proces, deci de modul `n care este conceput [i realizat actul pedagogic.

{coala
de ieri
[i [coala
de azi
coala de ieri era o
institu]ie
relativ
`nchis\, cu zidurile
suficient de `nalte
pentru a nu permite
adierea vntului din
afar\, `ntov\r\[it\
doar, `n anumite
limite, cu produc]ia
proprie
`ntreprinderii socialiste,
a format oameni pentru tipul de
munc\ `ncurajat de sistemul
social [i politic `n care exista.
Obligatorie `n mod real,
cuprindea to]i copiii [i tinerii
care, `n conformitate cu timpul
cronologic,
`ndeplineau
condi]iile parcurgerii ei.
Organizat\
centralizat,
impunea respect [i team\, iar
activitatea elevilor [i a profesorilor era strict reglementat\ [i
mereu
sub
presiunea
sanc]iunii politice sau administrative. {coala era principalul [i
cel mai complet izvor de informa]ii pentru elevi, nucleu al
perfec]ion\rii
profesorilor.
Promova [i sus]inea `n rela]ia
profesor - elev "autoritatea
deontic\ de sanc]ionare" (J. M.
Bochenski) iar, `ntr-o form\

mascat\, pe cea de "solidaritate". Sub raport moral

ac]iunile erau dirijate de codul
etic comunist, sursa unui com-

culoarea convenabil\.
Dornici s\ `nve]e, `[i predeterminau
viitorul
prin
diplomele ob]inute pe b\ncile

portament de cele mai multe

ori ipocrit `n limite care au f\cut
valabil\ aser]iunea: "una
vorbe[ti [i alta faci".
Elevii - `nregimenta]i `n
organiza]ii ({oimii Patriei,
Organiza]ia de pionieri, U.T.C.)
aveau astfel clar, f\r\ echivoc
evantaiul posibilit\]ilor de
manifestare. Uniformiza]i prin
`mbr\c\minte [i individualiza]i
prin num\rul matricol, elevii
erau mereu `n situa]ia de a se
supune profesorului, indiferent
de calitatea acestuia. Pu]in
informa]i extra[colar, erau gata
s\ acumuleze tot ceea ce li se
oferea `n [coal\, `n limitele
unei ideologii care, atunci cnd
nu `ngusta orizontul, `i d\dea

[colii. Ata[a]i unor norme

morale rigide, au crescut cu
fric\ de profesor, [i `n respect
pentru lumea din care f\ceau
parte. Lipsi]i de informa]ie specific occidental\, atent [i continuu supraveghea]i de profesori, nu au cunoscut sexualitatea de[\n]at\ [i consumul de
droguri, via]a `n baruri, libertinajul verbal [i vestimentar. Au
crescut
`n
cumin]enie,
urmnd trasee de via]\
[i
profesionale
aproape
standardizate. Ie[irea din rnd,
`n orice form\ s-ar fi manifestat, era sinonim\ p\catului biblic [i aspru sanc]ionat\.
{coala [i elevii aveau
nevoie de un profesor pe

m\sur\. Oarecum rigid [i

scor]os, `n stare mereu s\
manifeste din plin autoritatea
de sanc]ionare, de]in\tor al
informa]iei la care elevii nu
aveau acces singuri, profesorul avea ferma convingere
c\ `n fa]a sa elevul reprezint\
un obiect de instruit. ~nregimentat politic, de regul\ `ntr-o
organiza]ie unic\, el r\spundea comenzilor acesteia, tr\ind
totodat\ sentimentul solidarit\]ii
de breasl\. Preocupat de propria preg\tire, nu doar strict
profesional\, ci [i general\,
profesorul avea o anumit\ stabilitate [i `ncredere c\ "mine"
nu va veni cu surprize ostile lui.
De regul\ bine preg\tit, `[i consuma timpul `ntre [coal\ [i
cas\, f\r\ s\ mai caute alte
surse de venit. Era orientat
spre profesie, motivat `n special profesional [i mai pu]in
general-uman (bani, func]ii,
putere etc). Conduita sa
impunea respect elevilor [i era
exemplar\ pentru cei din afara
profesiei.
{coala de azi se afl\, f\r\
putin]\ de t\gad\, `ntr-un proces profund de transformare `n
care vechii s\i piloni de
sus]inere se clatin\ pe zi ce
trece (unii au fost deja
d\rma]i). Zidurile [colii s-au
fragilizat suficient pentru a permite p\trunderea luminii din
afara lor cu tot cortegiul de
aspecte negative. P\rin]ii [i
organiza]iile politice, sponsorii,
ho]ii de buzunare [i b\t\u[ii au
dat buzna `n [coal\, determinnd cursul evolu]iei. {coala
este pus\ `n situa]ia s\ ofere
ceva atractiv pentru a forma
clase, deoarece nu mai de]ine
monopolul informa]iei formatoare, intrnd `n concuren]\ cu
multe alte institu]ii. Astfel,
activitatea de management `n
cadrul [colii este determinant\
pentru afirmarea acesteia.
Elevii sunt principalii
"c[tig\tori" ai perioadei postrevolu]ionare de evolu]ie a

[colii. Au lep\dat uniforma [i

num\rul matricol, au `nvins
monopolul informa]ional al
[colii, au adus `n [coal\ via]a
"adev\rat\" din afara ei.
Acumulnd mai mult sub influen]a mediului social dect a
[colii, ei pot s\ o p\r\seasc\
atunci cnd doresc [i consider\ c\ nu le mai este necesar\. Accesul masiv la informa]ia vehiculat\ pe canale
extra[colare (T.V., massmedia, Internet), conduce la
sc\derea interesului elevilor
pentru [coal\ [i pentru autoritatea epistemic\ a profesorului. Rela]iile cu colegii [i cu profesorii cap\t\ dimensiunile
democra]iei, ap\rnd, se pare,
mugurii unui proces cu totul
inedit `n istoria [colii, posibil de
formulat astfel: "de la tirania
profesorului la tirania elevului",
sau "de la educatorul rege, la
regentarea de c\tre elevi".
F\r\ s\ cunoasc\ ]inta spre
care `l duce parcurgerea procesului de `nv\]\mnt, sau
con[tientiznd una pesimist\,
elevul simte tot mai mult inutilitatea actului la care particip\.
Acest tablou al [colii trebuie completat cu al celui care
este `n situa]ia s\ se schimbe
cel mai mult pentru a rec[tiga
rolul s\u normal `n angrenajul
[colii [i al societ\]ii: profesorul.

Profesorii nu mai de]in

monopolul informa]iei formatoare, fiind parte egal\ cu elevii
`n ac]iunea de cucerire a acesteia. Ipostazierea lor `n rolul
dictat de formula magister dixit
p\le[te tot mai mult `n fa]a
elevilor `ncepnd chiar din
primele clase. Profesorul este
mai mult `ndrum\tor al form\rii
individuale dect formator
exterior [i atotputernic, trezind
[i `nsufle]ind `n fiecare elev
pasiunea [i dorin]a de a se
forma.
Ei
trebuie
s\
st\pneasc\ tot mai bine
managementul [colar performant, f\r\ de care orice
inten]ie didactic\ pozitiv\ va fi
sf\rmat\ de lipsa resurselor
materiale necesare.
Preg\tirea psihologic\ [i
pedagogic\ anterioar\ se
dovede[te insuficient\ sau chiar
nefolositoare `n confruntarea cu
elevul nou, cu preten]iile [i ifosele lui. Profesorul nu poate
impune un model de elev, ci trebuie s\ lucreze cu elevi reali,
aceia creiona]i mai sus. El se
afl\ sub obliga]ia de a-[i modifica instrumentele pentru a putea
ajunge la rezultatul dorit.
~nv. Domnica HUM|,
{coala Nr. 4, Mihai
Eminescu", Roman

Rubric\ coordonat\
de Dan AGRIGOROAE

ARTE & MESERII p ARTE & MESERII p ARTE & MESERII p ARTE & MESERII
pari]ia unei c\r]i cu referin]\ la plut\ritul
pe Bistri]a ne-a st`rnit nu numai nostalgia
vremilor c`nd de la gura Tarc\ului
num\ram catargele plutelor sau asistam
la dezastrul vreunei "`nchisori" provocate
de pluta[i mai ne`ndem`natici, dar [i
interesul pentru un atare fenomen socialeconomic cu puternice implica]ii asupra
vie]ii materiale [i spirituale a locuitorilor
din lungul acestei v\i carpatice.
Spre
surprinderea
noastr\,
a[tept\rile ne-au fost total `n[elate, editura `ns\[i `ncerc`nd s\ se apere, [i-n
acela[i timp s\ ne lini[teasc\, afirm`nd c\ "plut\ritul
pe Bistri]a" nu este o lucrare de cercetare [tiin]ific\ [i
nici de istorie acestei vechi ocupa]ii, ci doar o simpl\
"reconstituire a atmosferei acelor timpuri pe care
autorul, copil fiind, le-a tr\it cu intensitate".
A[adar, ne asigur\ editorul, cartea este una de
amintiri; autorul `[i justific\ de altfel hot\r`rea `ntreprinderii `nc\ din capitolul "motiva]ie" `n care
recunoa[te c\ imboldul scrisului i-a fost "memoriul
meu" al lui Toader I. {tefan din Ghind\oani, cunoscutul autodidact `n ale abecedarului.
Cu accente de modestie, Ion H. Ciobanu, autorul
c\r]ii ne convinge c\ [i-a dorit s\ str`ng\ "`ntr-un tot
unitar o serie de `nt`mpl\ri [i impresii din vremea
plut\ritului". ~ntr-adev\r `n prima parte a c\r]ii se
prezint\ unele referin]e privind problema exploat\rilor

Pag. 4

forestiere [i a plut\ritului din valea Bistri]ei, dar `ntr-o

capitulare bizar\, haotic\ [i cu formul\ri c`t se poate
de `ndoielnice.
Cartea debuteaz\ cu istoricul plut\ritului epuizat
`ntr-o pagin\, urmat de descrierea celor trei Bistri]e
(moldov\, oltean\ [i ardelean\). Se continu\ cu capitolele, "oameni de seam\, c\l\tori cu pluta..." [i

[.a. ~n fa]a unor asemenea formul\ri [i amalgam\ri

tematice comentariile sunt de prisos.
Nici partea a doua a c\r]ii nu este mai unitar\ a[a
cum fuseser\m asigura]i. ~n ea, sub genericul
"amintiri, amintiri...", autorul `[i deruleaz\ filmul
copil\riei [i adolescen]ei, dar `n stilul s\u prolix
`nt`lnindu-se din nou derapaje, cu capitole str\ine
subiectului
precum,
"piesele

Plut\ritul pe Bistri]a

SAU CUM SE POATE COMPROMITE O IDEE

"drume]ind pe valea Bistri]ei", acesta din urm\ consemn`nd c`teva considera]ii geografice sumare
asupra bazinului Bistri]ei, cu care trebuia, de fapt,
`nceput. Urmeaz\ o serie de capitole care descump\nesc de-a dreptul, f\c`nd nu numai discordan]\
cu subiectul, dar v\dind `n acela[i timp un autor
dep\[it cu mult de cerin]ele unui atare demers.
Printre astfel de titluri re]inem: "exploatarea lemnulu
pentru transport `n vederea plut\ritului..."!?, "despre
comercializarea fabricilor..."!?; "reguli de igien\ ale
p\durii [i folosirea subproduselor rezultate"!?;
"despre calitatea produselor"!?; "crezul silvicultorului"

componente ale c\ru]ei clasice", "istoria unui releu...",

sau "de-ale economiei noastre post- decembriste"!!
Pe l`ng\ naivit\]i [i truisme exist\ `n carte [i
frecvente erori- cum ar fi confuzia `ntre viteza unui r`u
[i panta acestuia sau `ntre canalul de fug\ al hidrocentralei de la Stejaru, care, dup\ el, str\punge
muntele Boto[anu, c`nd de fapt este vorba de tunelul
de aduc]iune.
Nu lipsesc nici paginile de humor c`nd autorul `[i
arog\ primatul `n rectificarea unor afirma]ii ale lui
Mihail Sadoveanu din "Baltagul", sau ale lui Dimitrie
Cantemir din "Descriptio Moldavae". Revendic`ndu-[i

APOSTOLUL

calitatea de militant ecologist, r\m`ne indignat de edificarea sistemului hidroenergetic bistri]ean care a
`ntrerupt brutal plut\ritul, lacurile de acumulare fiind
condamnate dup\ el la o colmatare permanent\ prematur\; pe loc `ns\ `[i schimb\ registrul, exult`nd
gra]ios c`nd are ocazia s\ participe la s\rb\torirea a
120 de ani de la na[terea lui D. Leonida, p\rintele
proiectului, dar care nu fusese `n]eles de vechii guvernan]i!!!
Dup\ cum este convins editorul, autorul "are o
sumedenie de cuno[tin]e `n domeniu [i nu ezit\ s\ ni
le comunice". Dac\ aceast\ sumedenie de cuno[tin]e
r\m`ne doar o `n[iruire de fapte [i date, slujite cu un
stil destul de sincopat [i cu cli[ee de mult uzate `n
zona memoriilor [i amintirilor, e musai s\ conchidem
c\ aceast\ carte nu folose[te nim\nui, iar plut\ritul pe
Bistri]a, subiect at`t de interesant [i incitant, r\m`ne
pe mai departe un deziderat.
~n final, se poate spune c\ stimulentul autodidactului din Ghind\oani invocat, nu pare s\ fi fost suficient. ~n ce prive[te efortul documentar c`t [i cel scriitoricesc al autorului, faptul nu face altceva dec`t s\ ne
aduc\ `n memorie o cugetare a humule[teanului: "a
plecat `n lume s\ caute `n]elepciune dar nu prea avea
unde-o pune".

Constantin GRASU

octombrie 2004

PARTE DE CARTE
`nd, la
1 septembrie
1959,m-am prezentat la
liceul seral de la
Stejaru,comuna P`ng\ra]i,
ca t`n\r profesor de
matematic\, preg\tirea
mea pedagogic\, mai cu
seam\ cea pedagogic\ de
specialitate, era minimal\.
Am urmat un semestru, 2
ore s\pt\m`nal, un curs de
Metodica pred\rii matematicii, urmat
de dou\ semestre de practic\ pedagogic\ a c`te 3-4 ore s\pt\m`nal. ~n
primele dou\ zile, ca profesor, am predat mai multe ore dec`t ca student
practicant.Trebuie s\ recunoa[tem c\
nici acum situa]ia nu este mai bun\,
de[i exist\ `n cadrul fiec\rei universit\]i un departament special pentru
preg\tirea viitorilor profesori. ~nc\ se
mai accept\ tacit ideea c\ "Frizeria se
`nva]\ pe capetele clien]ilor", deci...
Dup\ ce am func]ionat un
trimestru ca profesor de matematic\ [i
fizic\ la Stejaru, dup\ obiceiurile
acelor vremuri, am fost declarat periculos din punct de vedere politic pentru educarea tinerilor [i mai pu]in tinerilor elevi serali[ti [i am fost mutat "`n
interesul `nv\]\m`ntului" la Liceul
Mihail Sadoveanu din comuna Borca,
[coala unde am func]ionat aproape 4
ani. Fiind singurul profesor de
matematic\ la clasele liceului,
departe de alte licee, departe de al]i
colegi de specialitate, am `nceput s\
`ncerc diferite metode pentru a face

O C A RT E P E N T R U P R O F E S O R I I
D E M AT E M AT I C |
accesibil\ matematica pentru elevii
acestui liceu. La 1 septembrie 1963
am fost transferat la Liceul din Bicaz
unde am `nt`lnit un colectiv de tineri
profesori de matematic\ dintre care
amintesc pe: prof. Vasile }ifui, prof.
Florica Frunzeti, prof. Dumitru Gavril,
prof.Gheorghe Amaicii, prof.Vasile
Mih\ilescu. ~n cadrul acestui colectiv,
`n lipsa unor manuale bune [i a unor
metodici de specialitate, am dezb\tut
multe probleme ale pred\rii matematicii. Dup\ 4 ani de activitate la Liceul
din Bicaz am predat la fostul Institut
Pedagogic de 3 ani din Bac\u, timp de
mai mul]i ani, un curs de Metodica
pred\rii matematicii `n [coala general\. Cu acest prilej, `n cadrul cursurilor, seminariilor [i al practicii pedagogice, am `ncercat s\-i `nv\] pe studen]ii mei, viitori profesori de matematic\, ceea ce nimeni nu m-a `nv\]at
pe mine la universitate [i de care a[ fi
avut nevoie ca t`n\r profesor de
matematic\. Cu ocazia unor inspec]ii
speciale pentru ob]inerea gradului I `n
`nv\]\m`nt m-am `nt`lnit cu unii din
absolven]ii ce au urmat acel curs de
Metodica pred\rii matematicii.Unii din-

Note de lector

tre ei m-au `ntrebat de ce nu am publicat cursul pe care l-au urmat ei [i `n

special materialele pe care le discut\m `n cadrul seminariilor, preciz`nd
c\ [i acum, dup\ mul]i ani de la
absolvirea facult\]ii, ei folosesc
noti]ele luate `n acea perioad\.
Iat\ c`teva din motivele care m-au
determinat s\ scriu aceast\ carte intitulat\ "Carte pentru tinerii profesori de
matematic\ ([i nu numai...", carte
ap\rut\ `n Editura Egal din Bac\u, `n
luna august 2004. Ea se adreseaz\
studen]ilor care se preg\tesc s\
devin\ profesori de matematic\ [i mai
cu seam\ tinerilor profesori de
matematic\ `n primii 5-10 ani de activitate [i poate fi de folos chiar [i celor
mai `n v`rst\. Cartea poate fi folosit\ [i
de elevii din clasele XI-XII.
Aceast\ carte nu este un tratat sistematic de Metodica pred\rii matematicii, ea prezint\ unele din preocup\rile autorului `n aceast\ direc]ie.
Con]inutul c\r]ii const\ `n: -unele teme
publicate de autor `n "Gazeta
Matematic\ Seria A" [i `n alte reviste
sau volume editate de Societatea de
{tiinte Matematice; -unele materiale

care au fost prezentate la diferite

sesiuni de comunic\ri [tiin]ifice [i textele unor conferin]e ]inute pentru profesorii de matematic\ `n diferite ocazii;
-unele teme discutate la seminariile
cursului de Metodica pred\rii matematicii; -`nsemn\ri asupra unor lec]ii la
care am asistat `n cadrul unor comisii
metodice, cercuri pedagogice, practicii
pedagogice [i inspec]ii speciale.
Capitolele I-X cuprind unele idei [i
propuneri ale autorului privind
predarea unor teme din programele
[colare. Scrierea lor a fost determinat\ de nemul]umirea autorului fa]\ de
cum erau (sau sunt) prezentate aceste teme `n programele [colare [i
manualele din perioadele respective.
Predarea temelor respective sub
forma din aceast\ carte a `nceput la
Borca, a continuat la Bicaz unde multe
dintre ele au fost discutate ore `ntregi
`n cadrul colectivului de profesori de
matematic\ [i fizic\ [i apoi la {colile
generale nr. 5,7,15 [i Liceul Economic
din Bac\u.
Capitolele XI-XIV se refer\ la
unele probleme generale ale pred\rii
matematicii, iar capitolul XV intitulat

"Unele modele pentru predarea

matematicii" pune la dispozi]ia cititorului descrierea unor modele imaginate
[i construite de autor la Stejaru, Bicaz
[i Bac\u pentru a fi folosite la
predarea unor lec]ii de algebr\,
geometrie [i trigonometrie.
Majoritatea capitolelor sunt
urmate de bibliografia citat\ [i uneori
de prezentarea unei bibliografii suplimentare, cuprinz`nd lucr\ri referitoare
la tema respectiv\ (ca `n cazul capitolelor I,VI,XV).
Lucr\rile citate `n aceste bibliografii pot fi folosite at`t pentru
preg\tirea unor lec]ii, unor examene
de definitivat sau gradul II, c`t [i pentru
redactarea unor lucr\ri de gradul I,
pentru preg\tirea unor referate ce
urmeaz\ a fi sus]inute `n cadrul
comisiilor metodice sau cercurilor pedagogice.
Lucrarea are 275 de pagini [i este
difuzat\ `n jude]ul Neam] de firma
Bibliopolis (l`ng\ Casa de cultur\) din
ora[ul Piatra Neam].
Eventual, informa]ii privind procurarea c\r]ii pot fi ob]inute la adresa de
e-mail: vpopa@ub.ro sau la telefonul
0234/511622.
~mi exprim speran]a c\ aceast\
carte va fi de folos celor c\rora le este
adresat\.
Prof.univ.dr. Valeriu
POPA
Universitatea din Bac\u

TRECEREA PRIN PURGATORIU

el mai recent roman semnat de Laurian Ante (a 11-a sa carte

publicat\ `n cei 30 de ani ce au trecut de la editarea volumului
de proz\ scurt\- "Ho]ul de c`ini", Litera, 1974) este o carte prin
care autorul `[i propune, [i `n mare parte reu[e[te (`n ciuda
dimensiunilor reduse- 100 de pagini), s\ pun\ `n discu]ie, fie [i
numai enun]iativ, toate problemele (politice, economice, sociale
[i culturale) cu care se confrunt\ societatea romneasc\, `n
tranzi]ia care `n cur`nd va `mplini "v`rsta" men]ionat\ `n previziunile unui "oracol" contestat de toat\ lumea `n 1990.
Ca [i eroul c\r]ii sale- Dumitru, scriitor care `n timpul
regimului comunist a fost "turnat" la securitate pentru "vina" de
a fi scris un roman, "Cain [i Abel", `n care incrimina pe cei doi
dictatori [i regimul impus de c\tre ace[tia, roman pe care
inten]iona s\-l trimit\ `n Occident, Laurian Ante este convins c\
prin scrisul s\u `nf\]i[eaz\ "ur`]enia societ\]ii `n care tr\im" [i pe care o consider\ "o blestemat\ cetate babilonic\ unde oamenii g`ndesc ceva, spun
altceva [i se comport\ contradictoriu". De la spusele lui Dinescu, pe care `l
citeaz\, "tr\im ast\zi `n dou\ lumi paralele", detaliind: "cei `mbog\]i]i
h\l\duiesc pe bulevardele fericirii, iar /.../ cei n\p\stui]i, pl`ng`nd prin pie]e
cu saco[ele goale `n m`ini, sau la u[ile farmaciilor, ca `ntr-o tragedie antic\",
la "politicienii lumii/ care/ `[i `mpart dup\ bunul lor plac feliile de ca[caval, iar
de cealalt\ parte g`ndaci mici ca noi abia reu[esc s\ se strecoare printre
cr\p\turile zidurilor", nimic nu este uitat sau ocolit de Laurian Ante. Mai mult,

autorul surprinde unele tr\s\turi ale comportamentului romnului: "ne

mul]umim s\ ne ducem la vot din patru `n patru ani, l\s`nd apoi totul pe
seama politicienilor vero[i. ~n schimb, dup\ unele vreri, am d\r`mat statuile
lui Antonescu, preocupa]i mai mult de c`te neveste a avut {tefan cel Mare,
dec`t de num\rul m\n\stirilor ridicate, [i-l pl`ngem pe Ceau[escu dup\ ce i-am
luat capul `ntr-o zi de Cr\ciun. ~n rest, pe mai toate posturile de televiziune
ni se ofer\ manele cu f\tuci goale care `ncearc\ s\ ne conving\,
scutur`ndu-[i fundurile, c\-ntreaga ]ar\ nu este preocupat\ dec`t de satisfacerea poftelor sexuale", sau "Ignor\m capitalismul, dar ne c\lc\m `n
picioare s\ prindem un loc la cules c\p[uni `n Spania", ori "La noi, pe fiecare
[an], birt sau col] de strad\ se `nfiin]eaz\ ad-hoc c`te un "parlament" unde
se pune ]ara la cale. Fiecare `[i d\ cu p\rerea despre toate /.../, ne ur`m unii
pe al]ii `ntr-o babilonie plin\ de pasiuni /.../ Ne b\l\cim `n s\rb\tori [i t\ieri
de pamblici ori de c`te ori ni se ive[te c`te o ocazie...", uneori tonul nara]iunii
ating`nd vehemen]a pamfletului politic, mai ales c`nd este de p\rere c\
nenorocirea noastr\, a romnilor, este c\ ne credem mai de[tep]i dec`t al]ii
[i ne pricepem nemijlocit la toate problemele ivite pe suprafa]a p\m`ntului".
Probabil toate aceste aspecte tratate la modul direct, frust, f\r\ o contribu]ie deosebit\ a mijloacelor specifice operei de fic]iune, precum [i o lectur\ fugitiv\, c`nd e vorba de un scriitor de provincie care nu intr\ `n sfera
unde ac]ioneaz\ "regula" "tu scrii despre mine, eu scriu despre tine, tu m\
publici eu te public..." l-au determinat pe unul dintre criticii de "prim\ linie"
(nu folosesc englezismul) s\-l scuze pe Laurian Ante de "naivitate".

"Cain [i Abel" este romanul care aduce `n discu]ie [i are contribu]ia sa

la vindecarea unei "boli" de care sufer\ societ\]ile postcomuniste:
necunoa[terea de c\tre victime a tor]ionarilor din cauza c\rora au suferit ani
grei `n `nchisori. Una dintre aceste victime, scriitorul Dumitru, "din nevoia
fizic\ de a se apropia de oameni" ,`[i propune "un fel de autoexil menit s\-i
tempereze dorin]a de r\zbunare, devoratoare `n singur\tate" [i ajunge la
concluzia c\ vindecarea sa se va produce `ntr-un azil unde oamenii s`nt la
"v`rste c`nd bilan]urile vie]ii/ s`nt/ deja `ncheiate /.../ Azilul p\rea s\
`ntruneasc\ /.../ cerin]e pe care el le c\uta `n dorin]a sa de "resocializare"..."
Azilul, pentru Dumitru, devine un purgatoriu care `l face, `n finalul c\r]ii
(e drept melodramatic [i mai pu]in verosimil pentru cititor) s\ spere c\ a
p\[it al\turi de Vera pe drumul vindec\rii.
Discursul narativ al romanului este mult mai complex, dar nu mi-am
propus s\ povestesc subiectul, ci doar s\ incit la lectura unei c\r]i `n care
cei de v`rsta autorului vor retr\i acelea[i duioase amintiri ale bucuriilor adolescentine din anii '50- '60 ai secolului trecut de care a beneficiat autorul `n
ora[ul de la poalele muntelui Pietricica sau vor sim]i olfactiv parfumul
romantic al unor locuri pitore[ti din Bucure[tiul anilor de studen]ie; Laurian
Ante contrazic`ndu-se chiar de dou\ ori [i afirm`nd ca [i Marin Sorescu (v.
piesa de teatru "Iona"), c\ "Lumea nu e moral\, via]a-i o porc\rie frumoas\
[i nu `ntotdeauna dac\ ai ]inut drumul drept prime[ti [i premiul cel mare"
sau "`n care noi oamenii juc\m rolul unor mercenari ca s\ facem rele".

Constantin TOM{A

ARTE & MESERII p ARTE & MESERII p ARTE & MESERII p ARTE & MESERII

DOAMNE, DOAMNE, A PUTREZIT DE TOT DANEMARCA

R\m\sesem
la
turneul din Japonia...
C . G h . : Da, s\ v\
povestesc: am trecut
cu avionul peste
Cercul Polar, am
v\zut ghe]arii, to]i
colegii dormeau, dar
eu am vrut s\ m\ uit
pe geam. Eram peste
Siberia [i aici era
noapte [i tot aici era
zi... ceva fantastic! Spectacolul a
fost un mare succes. Ce a fost ciudat pentru mine c\ japonezii
st\teau nemi[ca]i, mai mult, nu a
aplaudat unul la pauz\, asta ca s\
nu deranjeze, am `n]eles eu mai
t`rziu, `n schimb, la final au aplaudat `n picioare 15 minute.
R: Ce v-a surprins mai mult `n
Tokio?
C . G h . : La Tokio, nu-mi
pl\cea s\ stau `n camer\, plecam

R:

la plimbare [i am v\zut c\ `n fa]a

hotelului erau ni[te stive lungi,
pline cu umbrele [i a luat unul o
umbrel\ [i a plecat mai departe.
Mi-a explicat portarul c\ e un circuit al umbrelelor prin ora[, adic\
atunci c`nd se termin\ ploaia, sau
traseul, omul pune umbrela `n alt
stativ, de la un alt hotel, unde
ajunge el. Nimeni nu pleca acas\
cu umbrela, erau umbrele de o
persoan\ [i de dou\ persoane.
M\ g`ndeam ce-ar fi la noi?!
Al doilea [oc a fost acela c\
m-am r\t\cit, pentru c\ `n tot
ora[ul se schimbau noaptea florile
[i luminile din fa]a tuturor cl\dirilor
[i nu am mai recunoscut hotelul `n
care eram caza]i, de[i plecasem
din el de dou\ ore. M-a salvat un
poli]ist care st\tea `ntr-o gheret\ la
col] de strad\, i-am spus c\ sunt
din
Romnia,
[tia
doar
"Ceau[escu- p`c, p`c!" [i c`nd a

octombrie 2004

auzit Hotel Washington mi l-a

ar\tat cu degetul- era chiar `n fa]a
mea, dar `i schimbaser\ `ntre timp
toat\ fa]a.

m, c\su]e f\cute din cartoane, ale

celor care nu aveau unde s\
locuiasc\, dar ce-i interesant este
c\ aveau gemule]e din plastic [i

De vorb\ cu actorul
Constantin Ghenescu (2)
Am m`ncat la un col] de
strad\, dintr-un cazan cu ap\
fierbinte, o bucat\ de [arpe cred [i
am mers cu metroul. Noaptea pe
str\zi e o lini[te perfect\, iar `n
metrou oamenii sunt foarte cura]i
[i foarte tri[ti. Eu cred c\ \ia
muncesc mai mult dec`t tr\iesc!
Dar contrastul este c\ nu au
numai bog\]ie, ci [i ur`]enie, de
exemplu la intrarea `n metrou,
erau de o parte [i de alta, cam 500

pre[uri la u[\, unde `[i l\sau

`nc\l]\rile. Altfel, m-am `ncurcat
tare cu fusul orar, nu [tiam c`nd s\
m\ culc, dec`t atunci c`nd `ncepeam s\ casc!
R: Vorbi]i-ne despre teatrele
`n care a]i lucrat `n Bucure[ti...
C . G h . : ~n Bucure[ti am
s\rb\torit 35 de ani de scen\ [i 60
de ani de via]\. La Bulandra am
jucat al\turi de ni[te actori care
mi-au fost idoli [i n-am putut s\

APOSTOLUL

cred niciodat\ c\ voi fi coleg cu ei:

Irina Petrescu, Ion Besoiu, Mircea
Albulescu, Rodica Tapalag\ [i
mul]i al]ii. Am descoperit c\ sunt
oameni ca [i mine, au acelea[i
spaime `n fa]a unei premiere.
Juc\m `mpreun\ `n "Nebunia
regelui George". ~n profesia noastr\ exist\ o comuniune deplin\, iar
eu cred c\ Bulandra este un loc cu
adev\rat deosebit, mai cu seam\
pentru faptul c\ nu am auzit acolo
nici o singur\ `njur\tur\, se
vorbe[te numai cu "dumneavoastr\", sunt cu adev\rat profesioni[ti,
este minunat!
C`t despre teatrul Mundi, este
unul care promoveaz\ piesa de
teatru romneasc\, at`t contemporan\ c`t [i clasic\. Se afl\ `n inima
Bucure[tilor, pe o strad\ paralel\
cu Doroban]i, `ntr-un fost cinematograf, dar se joac\ cu o pasiune [i o d\ruire cum am v\zut `n

str\in\tate la ceea ce ei numesc

teatru de cafenea, cu 100 de spectatori, `ntr-o intimitate maxim\ [i
c-o poft\ de joc asemenea cu cea
de la Piatra Neam] c`ndva.
Subliniez c`ndva, pentru c\ ce v\d
eu c\-i lipse[te TT-ului ast\zi, `i
lipsesc b\tr`nii. La Teatrul Mundi
joc `ntr-o pies\ romneasc\ a unei
debutante, Ioana Cr\ciun, care
este lector universitar la German\Englez\. Piesa e o parabol\ dup\
"Tinere]e f\r\ b\tr`ne]e" `n care
am un rol, care altul, dec`t unul `n
care sunt chemat s\ joc, acela al
unui academician nebun, care are
o replic\ de final, care `mi place
foarte mult: "Doamne, Doamne, a
putrezit de tot Danemarca!"

Dumitri]a VASILCA

Pag. 5

CASA CORPULUI DIDACTIC

BALADE {I VIITOARE
LEGENDE!!
n lumea plin\ de
lupte electorale,
de migr\ri [i
promisiuni, de
spaime legate de
a fi sau a nu mai
fi un nou an
[colar...",
o
toamn\ generoas\ `[i scoate
bobocii
surprinz\tori! Doar
au `nflorit [i merii de la
Cmpulung
`n
aceast\
toamn\! Sigur, m\car ei sunt
cu noi!
Prin covorul decolorat al
vremurilor pe care le tr\im [i-al
toamnei noastre, r\sar albele
[i parfumatele realiz\ri ale
[colii [i ale oamenilor ce trudesc cu drag (uitnd apostolic
r\ul ce li se face) pentru ca
recolta de mine s\ fie
bogat\ ", mai bogat\ cultural,
spiritual, uneori- cu sprijinul
european - [i material. Din
P\durea de argint" de la
V\ratec slujitorii {colii Nr. 1
Vn\tori
`[i
trimit
ambasadorii" prin Europa cu
exemple de bun\ practic\, cu
rezultatele cercet\rilor pe care

le fac elevii [i profesorii acestei

[coli, lucrnd [i prelund
datele prin satelit [i utiliznd o
aparatur\ performant\ procurat\ prin proiecte europene.
Domnul prof. Mihai Ia]e[en,
directorul acestei [coli vegheaz\, de acas\, la drumul
spre succes al profesorilor [i
elevilor care au fost trimi[i la
S\rb\torile [tiin]ei".
Tot din vremi, str\luce ([i
r\sare o [coal\ relativ nou\,
care, de un deceniu cultiv\
dragostea pentru frumos [i
pentru cunoa[tere, prin
dasc\lii [i elevii s\i de acum [i
de odinioar\ - acum oameni
realiza]i ce [tiu s\ respecte [i
s\ iubeasc\ [coala! Pe holurile
{colii Roman - Mu[at" se
aude cnt de s\rb\toare [i de
`mplinire cu [i despre oamenii
care au sfin]it locul [i continu\
s\ fac\ din [coala lor nu o
institu]ie cu ziduri reci.... ci o
cas\ a noastr\" dup\ cum ne
spun d-nele Profesoare Maria
Popa [i Dorina Tiron- directoarele acestei [coli.

Niculina Ni]\ CCD Neam]

VIITORUL LOR
DEPINDE DE NOI,
VIITORUL NOSTRU
DEPINDE DE EI!"
10 ANI - ISTORIE {I
BILAN}

e mult au fost uitate vremurile cnd elevii `nv\]au ~ntr-o

odaie scund\ `n care ne era cald vara [i frig iarna.
Acum, b\ie]ii `nva]\ `ntr-alt loc `ntr-o cl\dire nou\,
nalt\ [i frumoas\." Aceste cuvinte apar]in marelui
prozator moldovean, Mihail Sadoveanu, amintindu-[i
de `nv\]\torul s\u. Peste decenii, un alt domn'
Trandafir, prof. Ioan Ni]\, pe atunci (`n 1994), inspector [colar general, c\ruia `i mul]umim din suflet [i
acum, `n col]ul acesta de ]ar\" a ridicat un nou l\ca[
de cultur\, {coala Nr.9 din Roman, ast\zi, RomanMu[at", cea pe care o s\rb\torim. S\ ne amintim un fragment din

cuvntul domniei sale, cnd, `mpreun\ cu prefectul jude]ului, avocatul Alexandru Casapu [i cu al]i oaspe]i de seam\, a participat
la deschidere: O var\ fierbinte petrecut\ mai mult Ia Roman pentru a supraveghea `ndeaproape lucr\rile, o munc\ asidu\,
r\spl\tit\, `n final, cu bucurii [i satisfac]ii..."
Dat\ `n folosin]\ `n anul 1994, cl\direa se `nal]\ mndr\ [i
trainic\, parter [i trei etaje, cu s\li spa]ioase, cu coridoare ce
impresioneaz\ prin luminozitate, cur\]enie [i elegan]\. Dac\ Ia
`nceput [tiam doar c\ sunt s\li pentru laboratoare, `n scurt timp,
acestea au fost dotate cu mobilier [i material didactic (h\r]i, eprubete, instrumente, aparate de m\sur\, instala]ii electrice).
Atelierele au devenit func]ionale prin dotarea lor cu ma[ini de
cusut, bancuri, aparat de suduri, ma[ini de prelucrat lemn, ma[ini
de g\urit).
Era necesar\, de asemenea, o bibliotec\. Lng\ volumele

cump\rate prin grija Inspectoratului {colar Neam], s-au a[ezat

cele donate de elevi [i cadre didactice. Ast\zi num\rul este
aproape de 8.000.
Ne mndrim deopotriv\ cu amenajarea primului cabinet multimedia dintre toate [colile roma[cane, care de la `nceput, adic\
din 1996, a avut 8 calculatoare. Pe parcurs num\rul lor a sporit,
fie prin dona]ii, fie prin dotare proprie, ajungnd ast\zi la 15.
Prin mult\ munc\ [i devotament, la un an de la deschiderea
[colii, s-a dat `n folosin]\ sala de sport dotat\ cu tot ce este necesar pentru buna desf\[urare a orelor de educa]ie fizic\. Acesteia
i se adaug\ un teren de sport [i un altul existent `n curtea interioar\, unde elevii desf\[oar\ activit\]i sportive, conform
dorin]elor lor [i al calendarului competi]ional al [colii [i al municipiului. Lambrisarea s\lilor de clas\ [i a holurilor a fost o alt\
realizare remarcabil\ cu care ne mndrim, ac]iune ce s-a finalizat
`n anul 1996. Prin grija p\rin]ilor au fost `nlocuite u[ile s\lilor de
clas\.
Conectarea la INTERNET, att de necesar\ `n zilele noastre
a constituit un obiectiv prioritar. Realizat\, mai `nti, prin dial-up,
ast\zi, toate calculatoarele sunt `n re]ea, cu o conexiune nonstop.
fiind folosit\ de elevii [i cadrele didactice din [coal\ `n orele de
curs [i `n afara acestora.
Cu o tradi]ie de un deceniu, [coala noastr\ are por]ile
deschise pentru to]i cei care au nevoie de educa]ie, indiferent de
etnie sau religie.
R\splata muncii noastre se reg\se[te [i `n rezultatele elevilor.
La examenele de capacitate sau la test\rile na]ionale, `ntotdeauna promovabilitatea a fost 100%.
Glasurile elevilor no[tri, care au terminat clasa a VIII-a, se
aud acum pe holurile celor mai renumite licee sau colegii ale
Romanului.
La olimpiadele [colare, elevii no[tri au demonstrat o preg\tire
serioas\, dovad\ c\ noi, cadrele didactice, muncim.
O scnteie izvort\ din sacrificiu, d\ruire [i profesionalism a
luminat mintea multor genera]ii de elevi. Recuno[tin]a lor, acum
oameni maturi, studen]i sau liceeni, ne d\ acel minunat sentiment
de `mplinire [i de mndrie.
Nu o institu]ie cu ziduri reci [i impun\toare am ridicat de-a
lungul celor 10 ani, ci o cas\ a noastr\, cu temelie de stabilitate
si acoperi[ de speran]\.
Peste ani, trec\torul prin aceast\ cas\ va spune: "Aici e o
parte a sufletului meu." Aceasta este cartea de vizit\ a cadrelor
didactice, a fo[tilor [i actualilor no[tri elevi.
Colectivul nostru s-a format [i s-a sudat pe parcursul celor 10
ani dup\ principii s\n\toase care au avut ca fundament:
con[tiin]a profesional\, respectul [i spiritul colegialit\]ii, `mplinirea
afectiv\ [i marea disponibilitate pentru introducerea noului `n
realizarea performan]elor `n [coal\. Suntem o mare familie, `n
care fiecare `[i g\se[te locul [i `[i cunoa[te rostul.
Prof. Maria POPAdirectorul {colii Roman - Mu[at";
Prof. Dorina TIRON director adjunct al {colii Roman - Mu[at"

Pag. 6

APOSTOLUL

ACTIVITATE FRUCTUOAS| ~N DERULAREA PROIECTELOR

trecut mai bine de un an de cnd {coala Profesional\
a c[tigat [i deruleaz\ proiecte [colare de actualitate
`n cadrul Agen]iei SOCRATES prin proiectele
Comenius1, cu parteneri - [coli [i colegii din Fran]a,
Suedia, Italia, Grecia [i Romnia, cu titluri ce converg
spre educa]ia ecologic\ [i ocrotirea naturii:
P\durea istorie [i realitate"
Planeta albastr\ apa"
Promovarea valorilor naturale `n cadrul Clubului
ecologie Ecomil 2002.
Profesorii [i elevii participan]i la aceste proiecte au dovedit
multiple aptitudini [i spirit de lucru `n echip\, au participat la multe
ac]iuni precum [i comunic\ri [tiin]ifice. Cea mai recent\ ac]iune
este participarea unei delega]ii a {colii Profesionale Vn\tori
Neam] la Paris la sesiunea de comunic\ri [tiin]ifice organizat\ `n
Fran]a `ntre 9-17 octombrie.
~n s\pt\mna 9-17 octombrie, `n toata Europa s-a aniversat
S\rb\torile [tiin]ei" unde au fost invita]i [i partenerii proiectului
Comenius 1. Din Romnia, au reprezentat {coala Profesional\
Vn\tori Neam]: prof. ing. Petrariu Elena [i eleva Ursache
Georgiana cu parteneri din Brolo - Sicilia (Italia). Cu aceast\
ocazie delega]ia {colii Vn\tori a participat la foarte multe evenimente [tiin]ifice desf\[urate la : Muzeul na]ional al Istoriei naturii
`n Paris; Muzeul de la Samara (evolu]ia omului); Universitatea
Tehnic\ unde a participat [i pre[edintele societ\]ii [tiin]ifice
tehnice din Fran]a.
Au fost sus]inute [i prezentate: Activit\]i de transect `n p\dure
sub coordonarea unui reputat cercet\tor, Jaque Bouvoulaux;
Teledetec]ie la Colegiul Sonya Delaunay; Participarea la
Simpozionul [tiin]ific de la Gouvieux `n care s-au prezentat rezumate ale activit\]ilor sus]inute `n cele trei [coli, iar eleva
Ursache Georgiana a avut o interven]ie remarcabil\.
~n urma acestei ie[iri s-a convenit s\ fie continuate activit\]ile
la Clubul ecologic transect [i teledetec]ie cu elevii membri ai
clubului [i concomitent Clubul ecologic `[i va desf\[ura activit\]ile stabilite `n afara proiectului Comenius prin :
ecologizarea pe traseele turistice din cadrul comunei
Vn\tori;
- realizarea num\rului 6 al revistei clubului;
- lansarea paginii Web;
- convorbiri prin Internet cu teme ecologice cu elevi din
Fran]a, Italia, Suedia;
- dezbateri tematice [i difuzare de filme documentare pe tema
natura, de dou\ ori pe lun\;
- amplasarea de ad\posturi pentru lilieci;
- continuarea activit\]ilor de pictur\ pe sticla, lemn, piatr\,
sculptur\ [i `mpletituri de nuiele;
- realizarea de stampe prin refolosirea resturilor textile
- sus]inerea de spectacole pentru promovarea datinilor si
obiceiurilor locului;
- participarea la toate activit\]ile [i solicit\rile venite din
partea Parcului Natural Vn\tori Neam].
Prin activit\]ile [i parteneriatele dezvoltate [i realizate pn\ `n
acest moment {coala Vn\tori s-a apropiat foarte mult de [coala
modern\ practicat\ `n U.E. [i sper\m c\ vom fi printre [colile
jude]ului cu deschidere spre nou, spre un `nv\]\mnt modern.

Profesor - Mihai IU}E{EN

Directorul {colii Profesionale Vn\tori Neam]

Pagin\ realizat\ de Niculina Ni]\ - CCD Neam]

octombrie 2004

BURSA IDEILOR
n prima jum\tate a
secolului al XX-lea
s-au dezvoltat noi
pedagogii, `nregistrndu-se o serie de
experimente [i de
experien]e care au
`mbog\]it educa]ia
tradi]ional\.
Educa]ia nou\
g e n e r e a z \
fenomenul pluralismului educa]ional [i impune ca
realitate [colar\ alternativele
educa]ionale `n care copilul [i nu
dasc\lul se afl\ `n centrul
aten]iei.
Victor Hugo afirma c\ nimic
nu este mai puternic dect o
idee c\reia i-a venit vremea".
Decembrie 1989 a `nsemnat
pentru slujitorii `nv\]\mntului [i
vremea pluralismului educativ.
Celor care se str\duiesc s\-l
confirme pe Plutarh atunci cnd
sus]inea: Copilul nu este un vas

Revenirea la pluralism educativ

ce trebuie umplut, ci o tor]\ care
trebuie aprins\" li se cuvin gratitudine [i cuvinte de apreciere.
Ministerul Educa]iei [i
Cercet\rii sus]ine dezvoltarea
pluralismului educativ, iar
prezen]a
alternativelor
educa]ionale `n sistemul na]ional
de `nv\]\mnt reprezint\ o confirmare a virtu]ilor educa]iei centrate pe elev [i o validare a eficien]ei promov\rii educa]iei pentru libertate.
Motivele pentru care s-a
revenit la pluralism educa]ional
`n peisajul educativ nem]ean
sunt multiple, unele discutabile.
Pluralismul educativ genereaz\,
printre altele, a[tept\ri, dar [i
mituri sau prejudec\]i despre

`nv\]\mntul
alternativ.
Legitimitatea unei alternative se
dobnde[te prin eficien]a unor
c\ut\ri [i experien]e continui.
Alternativa
nu
trebuie
anchilozat\ `n tiparele primordiale, ci ea trebuie primenit\
continuu, cu men]inerea fundamentelor, care-i confer\ identitatea.
Un `nv\]\mnt `n care
accentul se pune pe achizi]ia [i
reproducerea unor capacit\]i [i
abilit\]i dinainte cunoscute, prin
metode prestabilite, care
creeaz\ ierarhii, trebuie `nlocuit
cu unul care s\ asigure competen]e [i care s\ formeze oameni
capabili s\ `nve]e toat\ via]a,
ap]i s\ r\spund\ adecvat la

schimb\rile sociale, politice, de

mediu, informa]ionale, culturale
[i tehnologice.
Alternativele educa]ionale
nu reprezint\ pentru `nv\]\mntul nem]ean cel pu]in deocamdat\, un obiectiv major. S-a acumulat ceva experien]\ `n domeniul alternativei Step by Step [i a
`nv\]\mntului particular.
Unele informa]ii relevante
dup\
prima
evaluare
institu]ional\ a subsistemului
alternativelor educa]ionale conceput\ de serviciul de specialitate din Direc]ia General\
Evaluare, Prognoz\, Dezvoltare
nu sunt stocate de c\tre alternativele educa]ionale din jude].
Pentru a preveni eventuale

distorsiuni `n receptarea mesajului, men]ion\m c\ prezen]a

tendin]elor specifice alternativelor educa]ionale nu are conota]ii negative, eviden]ierea unor
exager\ri sau identificarea unor
stereotipii nu trebuie interpretat\
ca reflec]ie critic\ la adresa subsistemului, ci trebuie acceptat\
ca o solu]ie pentru optimizarea
activit\]ii educative, `ntruct
prezen]a
pluralismului
educa]ional `n `nv\]\mntul
nem]ean este benefic\.
Trebuie `nt\rit\ `n continuare ideea c\ `ncurajarea pluralismului educativ de c\tre
Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii
nu e un simplu slogan, ci este o
politic\ pe termen lung, a c\rei

strategie `nseamn\ respectarea

standardelor, performan]\ [i
calitate `n preg\tirea elevilor.
Este de dorit existen]a a ct
mai multor unit\]i de `nv\]\mnt
alternativ `n jude] care trebuie
justificat\ numai prin caracterul
performant al activit\]ii, prin
rezultate deosebite `n educarea
copiilor [i prin valorificarea posibilit\]ilor [i oportunit\]ilor pe
care fiecare copil le are.
Conform art. 21 din
Regulamentul de organizare [i
func]ionare a `nv\]\mntului
alternativ de stat [i particular din
Romnia, specificul alternativei
se poate manifesta `n curriculumul la decizia [colii sau `n
activit\]i extracurriculare, care
pot fi urmate respectnd reglement\rile `n vigoare.

Inspector [colar,
`nv. Vasile
DR|G|NESCU

Lumea lui J. R. R. Tolkien (I)

bsolvent al universit\]ii
timi[orene,
sec]ia
filosofie,
Robert Lazu e de
mult timp preocupat
de un domeniu care
`[i face loc abia de
c]iva ani `n orizontul
de a[teptare al publicului ultimei modernit\]i: imaginarul digital [i al noilor
pove[ti". A publicat prin diferite
reviste literare [i pe Web
numeroase articole despre
jocurile electronice, internet [i
genul literar contemporan cunos-

cut sub numele de fantasy". Dar

preocuparea sa major\ e lumea
c\r]ilor lui Tolkien, pe care se
str\duie[te s\ o prezinte `n subtextul ei profund celor ce o
cunosc doar din ecranizarea
recent\ a trilogiei St\pnului
inelelor sau chiar din lectura
pasionant\ [i gre[it `n]eleas\ a
operelor lui. Micul studiu Lumea
lui Tolkien, ap\rut la editura
Hartmann" din Arad pare a fi
doar `nceputul unor proiecte
viitoare mai elaborate despre
pove[tile" profesorului de la
Oxford.
Cartea cuprinde mai multe

sec]iuni, `ncepnd de la un
Cuvnt c\tre cititori" [i
Reperele cronologice" ale creatorului hobbit-ului, pn\ la concluziile puse sub un titlu incitant,
Secretul lui Tolkien". Robert
Lazu `[i `ncepe demersul printr-o
critic\ atent\ a traducerilor
romne[ti din Tolkien. Din cele
cteva transpuneri - O poveste
cu un hobbit a Catinc\i Ralea [i
a lui Leon Levi]chi, din 1975,
reeditat\ `n 2002; Povestea unui
hobbit a Junonei Tutunea, din
1995 - doar prima ar fi mai
reu[it\, `ndeosebi `n ceea ce
prive[te fluen]a nara]iunii [i mai
pu]in `n licen]ele semantice. ~n
schimb, monumentalele The
Lord of the Rings [i Silmarillion,
ap\rute `ntre 1999-2003 [i
traduse de Irina Horea [i
Gabriela Nedelea, reprezint\ o
reu[it\, remarcabil\ nu doar
datorit\ cursivit\]ii [i fluen]ei versiunii romne[ti, ct mai ales
datorit\ justei translat\ri a personajelor Lumii de mijloc" `n
contextul literaturii autohtone" [i
ne prilejuie[te, `n sfr[it,
cunoa[terea `ntregului context
mitologic al crea]iilor lui Tolkien".
Absen]a reperelor exegetice
foarte relevante asupra substratului mito-istoric al pove[tilor"
tolkieniene sau prezen]a unora

bazate doar pe vizionarea

filmelor `l face pe R. Lazu s\ constate un vid hermeneutic uria[ [i
s\ `ncerce primele conjecturi.
Premisele lui pornesc nu numai
de la texte, ci [i de la consultarea coresponden]ei [i a
unor date din biografia autorului
St\pnului Inelelor. Catolic fervent, r\mas f\r\ p\rin]i de tn\r,
Tolkien a fost crescut [i educat
de un preot iezuit, care `i pl\te[te
taxele [colare de la Oxford
University", unde e [i primit ca
profesor de literatur\ [i limb\
englez\ veche `n 1925 [i de
unde se pensioneaz\ `n 1959.
C\s\torit `n 1916 tot cu o
catolic\, Tolkien e pus `n situa]ia
fericit\ de a transmite copiilor
focul credin]ei cre[tine, `nso]it de
valorile umanismului clasic" [i, `n
acest scop, se folose[te din plin
de cultura sa extins\ `n materie
de mitologie, lingvistic\, folclor [i
teologie
pentru
a
inventa...pove[ti". E momentul
invent\rii micului Bilbo Baggins,
eroul primei pove[ti", The
Hobbit or There or Back Again,
publicat\ `n 1936. Iau fiin]\, astfel, primul personaj [i primele
tr\s\turi ale lumii fascinante pe
care o va extinde ulterior prin noi
[i noi epopei fantastice. Dar,
observ\ R. Lazu, substratul mito-

istoric al nara]iunilor lui Tolkien a

fost gre[it interpretat. Apari]ia
obiectelor magice precum
inelele, a vr\jitorilor, a castelelor
[i `nfrunt\rilor cu iz medieval, a
unor p\mnturi" [i a unor f\pturi
imaginare i-au f\cut pe cei ce s-au
aplecat asupra universului
tolkienian (printre al]ii, Alexandru
Mironov, Bertrand Russel) s\-l
plaseze `n zona literaturii fantasy", ce amestec\ supranaturalul
cu miraculosul [i pe oameni cu
divinit\]ile, dezv\luind fie o lume
f\r\ o religiozitate precizat\ (sau
p\gn\, ceea ce e totuna), fie
una de-a dreptul atee. Nimic mai
fals", spune R. Lazu despre
asemenea interpret\ri. De la
prima pn\ la ultima propozi]ie
totul tr\deaz\, din nou, o
hermeneutic\ atee aplicat\ f\r\
discern\mnt operelor tolkieniene". Analiznd scrisori ale profesorului de la Oxford, scrisori ce
con]in texte programatice despre
literatura pe care `nsu[i o practic\, Lazu afirm\ c\ eroii lui
Tolkien ne transmit un adev\r al
moralei cre[tine pentru care
niciodat\ nu vom fi f\cut destul".
Cultul noble]ii, al milei, al superiorit\]ii binelui ce trebuie s\
`nving\ fac din Tolkien mai mult
dect un creator de mituri", un
moralist, un educator al nostru, al

tuturor". Lazu e convins c\ o

poetic\ bazat\ pe credin]a
cre[tin\ st\ la temelia tuturor
pove[tilor" tolkieniene, [i aduce
`n sprijin numeroase argumente,
citnd fragmente epistolare [i
chiar versuri ale celebrului autor.
Toate duc la ideea c\ J. R. R.
Tolkien nu este un scriitor cre[tin,
ci este un cre[tin care scrie
romane. {i `nc\ unul care profeseaz\ o concep]ie foarte subtil\
despre modul `n care valorile religioase trebuie incluse `n textura
pove[tii. Concep]ie care, s\
recunoa[tem, nu e lipsit\ de
ambiguit\]i [i primejdii". Una dintre m\rturisirile citate e relevant\
[i ar putea sta ca motto pentru
orice `ncercare exegetic\ asupra
operelor lui Tolkien: Bine`n]eles
c\ St\pnul Inelelor este o oper\
`n mod fundamental religioas\ [i
catolic\; mai `nti `n mod
incon[tient, dar la revizuire `n
mod con[tient. De aceea, `n
lumea imaginar\, nu am inclus
sau am `ndep\rtat toate
referin]ele la orice ]ine de religie,
de culte sau de practici.
(Continuare `n num\rul
viitor)

Adrian G. ROMILA
Robert Lazu, Lumea lui
Tolkien, Hartmann, Arad, 2004

ARTE & MESERII p ARTE & MESERII p ARTE & MESERII p ARTE & MESERII

C e n t e n a r I o n B i b e r i PEDAGOG AL LUMII DE M~INE

on Biberi face parte- f\r\ `ndoial\- din galeria creatorilor de
cultur\ romneasc\ patrimonial\. ~nv\]\mintele vie]ii lui [i
`nv\]\turile din operele sale ne sunt necesare `n "lumea de
azi" (titlul unei lucr\ri biberiene din 1980) [i, mai ales, `n
"lumea de m`ine" (titlul lucr\rii lui din 1945). Lumea de azi
este amenin]at\ cu autodistrugerea. Singura for]\ (energie)
salvatoare este educa]ia cu nucleul ei `nv\]\m`ntul.
Sprijinit pe o `ntins\ erudi]ie, Ion Biberi (1904- 1990) a
profesat ca medic psihiatru de elit\, `n Fran]a [i `n Romnia.
Faptul c\ n-a r\mas la Paris, unde [i-a completat studiile [i
a fost invitat s\ r\m`n\, e o luminoas\ pild\ pentru tineretul
romn. Ca ad`nc intelectual a abordat, cu egal\ competen]\,
variate ramuri ale culturii: psihologie, filosofie, estetic\, sociologie, etic\, antropologie, literatur\ (roman, nuvel\, teatru), critic\ [i
istorie literar\. ~n toate [i mai presus de toate s-a afirmat ca educator
(pedagog), practician [i teoretician.
Cei care au avut privilegiul s\-l aib\ ca profesor de anatomie `n clasa
a VII-a de liceu (printre care se afl\ [i cel ce scrie aici) au fost p\trun[i
de ceea ce el a numit "iradierea [i ascenden]a prezen]ei fizice a profesorului". Poate c\ a afirmat aceasta cu g`ndul la marele profesor, pe care
l-a avut `n ultima clas\ a liceului "Traian" din Turnu Severin (unde se

octombrie 2004

n\scuse), la nem]eanul Al. Rezmeri]\, n\scut la Cotu- Vame[, din jude]ul

nostru.
Cunoscutul universitar ie[ean, C. Ciopraga, apreciaz\, `n articolul
"Ion Biberi" (Cronica, 1 februarie 1980): "inten]iile pedagogice, educative
domin\ `n c\r]ile: "Arta de a tr\i" (1970), "Arta de a scrie [i de a vorbi `n
public" (1972), ca [i `n "Argonau]ii viitorului" (1971), care -ad\ug\m noiare ca subtitlu "Colocviile adolescen]ei".
Valoroase idei pedagogice a r\sp`ndit sus]inut `n revistele de specialitate: Gazeta `nv\]\m`ntului, Revista de pedagogie, Colocvii, Forum.
Amintim doar dou\ titluri str`ns legate de tema noastr\: "Pedagogia creativit\]ii" [i "~nv\]\m`ntul [i cibernetica", dialog cu Emanuel Nicolau
(Colocvii, nr. 8 [i 9 din 1980).
Desigur, ideile-i pedagogice s-au n\scut [i au rodit pe fondul concep]iei generale despre om, despre finalitatea existen]ei lui `n societate,
concep]ie indus\- la r`ndu-i- de viziunea romneasc\ a lumii sau, dup\
formularea lui Mircea Vulc\nescu, de "dimensiunea romneasc\ a existen]ei".
Supunem aten]iei onora]ilor lectori c`teva g`nduri pedagogice ale
ilustrului nostru profesor, poate nu cel mai fericit alese:
l "...individualitatea aflat\ la o confluen]\ de factori cosmici [i

APOSTOLUL

ap\r`nd ca un rezultat al evolu]iei `ntregii realit\]i, poate aspira c\tre

cuprinderea `ntregului `n care a fost con]inut\ originar. Totul e `n Tot".
(Individualitate [i destin, 1945, vol. II, p. 386).
l "... individualitatea uman\ nu trece prin via]\ f\r\ urm\,
pierz`ndu-se `n neant, f\r\ ecou; (...) prin activitatea lui individul contribuie la `mbun\t\]irea condi]iilor exterioare, destinate genera]iilor ce vor
veni" (Ibidem, p. 387).
l "Fiecare om are o valoare `n sine; fiecare om con]ine un adev\r
propriu, care, prin aceasta `ns\, devine [i un bun al `ntregii umanit\]i"
("Arta de a tr\i", p. 159).
l "Omul modern trebuie format `n sensul cultiv\rii spiritului creator...
personalitatea creatoare, preg\titoare a lumii de m`ine, deopotriv\ prin
unitatea structural\ a `ntregii vie]i individuale- imagina]ie, ra]iune, metod\
de cercetare, spirit critic- [i printr-o riguroas\ disciplin\ de lucru"
("Pedagogia creativit\]ii" `n revista mai sus citat\).
~n `ncheiere, amintim c\ N. Steinhardt, `n articolul "Ion Biberi- mic
portret psihologic" din "Steaua" nr. 7/1979, constat\ c\ Ion Biberi voia formarea unui "om str\in de poftele rele [i nes\]ioase ale balaurilor,
c\pc\unilor, scorpiilor sau sp`nilor".

Prof. Traian CICOARE

Pag. 7

Zig - Zag

Zig - Zag

Zig - Zag

CULOARE {I CUV~NT SUB

SEMNUL INOCEN}EI
~n aceste zile s-a
deschis la {coala Nr. 2
cu clasele I- VIII din
Piatra Neam] o
expozi]ie personal\ a
c\rei autoare este
eleva Ostahie Oana
din clasa a V-a A.
De[i se afl\ abia la
`nceputul gimnaziului,
ea are deja un palmares care o onoreaz\.
Prima "personal\" a fost
deschis\ anul trecut, `n martie dar
creatoarea a participat la alte dou\
expozi]ii colective `n 2001 [i 2002.
Al\turi de al]i trei colegi de penel a
ilustrat cartea actorului ie[ean
Dionisie Vitcu. Volumul de poezii
intitulat "Cartea Ancu]ei" a v\zut
lumina tiparului `n 2002 la Ia[i.

REMEMOR|RI PEDAGOGICE NEM}ENE

OCTOMBRIE 2004

~n numerele anterioare au fost semnalate anivers\rile

pedagogilor nem]eni: Gh. Blaga, 1/1937; D.M. C\dere,
4/1876;; Simion Purice, 4/1922; N. Avadanei, 5/1945;
Petre Missir, 8/1856; I.A. Neagoe, 11/1869; Evghenie
Humulescu, 14/1870; Virgil Iancovici, 13/1900; D.
Alma[, 19/1908; D.A. Cornelson, 25/1901; D. Ro[ca,
28/1930; {t. V`rgolici, 30/1843; Acad. Horia Scutaru,
30/1943.
l {i comemor\rile: 1/2000, Agr\pina Stupcanu;
16/1853, Arhimandrit Neonil Buzil\; 22/1933, Alex
{tef\nescu (nepot de fiic\ al lui Al. Vlahu]\).
l 14/1945, m. la Mizil, pe c`nd se `ntorcea din
refugiu, ilustrul `nv\]\tor, publicist [i om politic pietrean, Leon
Mrejeriu (n. Cot`rga[i, 10.02.1879).
l 15/1899, "Revista Societ\]ii Corpului Didactic din jud.
Neam]", care ap\rea de la 1.10.1896, `[i ia numele de
"Prop\[irea". Apare p`n\ `n 1903. A publicat `n ea [i George
Co[buc.
l 18/1944, n. Ruc\r, jud. Arge[, profesorul publicist pietrean
Gh. }ig\u, fost inspector [colar (La mul]i ani peste 60!).
l 21/1906, n. V`n\tori, com. Dumbrava Ro[ie, profesorul (la
Tg. Neam], Roman [i P. Neam]) Haralambie Mih\ilescu, poet,
publicist, organizator cenacluri literare (m. 09.03.1992, la P.
Neam]).
l 21/1939, n. la Roman, prof. univ. D. Irimia, eminent eminescolog (La mul]i ani peste 65!)
l 24/1934- acum 70 de ani- s-a transmis la radio conferin]a
lui Mircea Vulc\nescu, cu tema "Actualitatea lui Creang\", ilustrul
institutor nem]ean.
l 26/1936, n. la Poiana, jud. Bac\u, rafinatul intelectual, profesorul Gh. Bunghez, ilustru organizator al culturii nem]ene (inclusiv prin organizarea libr\riilor), coautor, `mpreun\ cu Doamna
prof. Coralia Bunghez, a unei temeinice monografii a Colegiului
"Petru Rare[" din Piatra- Neam].
l 30/1998, m. la P. Neam], valorosul (dar prea modestul) profesor pietrean, Vasile M\rculescu (n. la P. Neam], 15.03.1923).
Prof. Traian CICOARE

Talentul pictori]ei a fost

r\spl\tit [i cu premiul I la Tab\ra
Na]ional\ de pictur\ Muncel- Ia[i,
pe c`nd micu]a artist\ era la ciclul
primar.
Format\ la "[coala" plasticianului Gheorghe Cuciureanu, Oana
expune acum, `n prag de toamn\,
peste 20 de tablouri care dovedesc
dragoste pentru culoare, sensibilitate [i for]\ creatoare.
Parfumul culorilor este genericul acestei expozi]ii care invit\ la
medita]ie [i demonstreaz\- `nc\ o
dat\- c\ nu ducem lips\ de tineri
talenta]i.
Lumea
desenelor
reprezint\ universul interior al unui
copil care descoper\ `n culoare un
confident.
* Nu numai vibra]ia culorii `i
ajut\ pe tineri s\ se exprime, ci [i

cuv`ntul. Lucrul acesta este dovedit

de invita]ia primit\ de c`]iva dintre
membrii cenaclului "Eurocultin" de
la {coala Nr. 2 din Piatra Neam] de
a participa la o activitate deosebit\.
Este vorba de finalizarea
Concursului Na]ional de Cultur\ [i
Crea]ie Literar\ "Iulia Ha[deu" aflat
la cea de-a VI-a edi]ie.
Competi]ia se desf\[oar\ sub
patronajul Institutului Cultural
Romn din Bucure[ti, al Centrului
de Cultur\ [i Art\ "Ginta Latin\" [i
al Revistei de Cultur\ [i Crea]ie a
Tinerei Genera]ii "Clipa Sideral\"
din Chi[in\u. Dup\ realizarea
juriz\rii, trei dintre cenacli[tii
nem]eni, participan]i la aceast\
competi]ie, au fost desemna]i printre laurea]i [i invita]i s\ participe pe
14 octombrie 2004, la festivitatea
de premiere care s-a desf\[urat `n

Prof. Monica
CRISTEA

DE R~SUL CURCILOR
Categoria: Nu da [pag\.ro
u da [pag\ [i-ai s\ vezi!
~ncearc\ s\ fii curajos,
m\car o vreme, doar
experimental, iar dac\
reu[e[ti, spune-ne [i
nou\ cum ai f\cut s\
sco]i din ADN-ul acestui
popor simpatica [i
necesara [pag\.
Poate c\ tinere]ea
ta te ajut\ s\ vezi
nev\zutul: func]ionari
de ghi[eu care-]i
r\spund amabil, angajatori care promoveaz\ la concursuri pe cei mai
buni candida]i, oameni ai b\ncilor
care nu te mai privesc ca pe un
boschetar, atunci c`nd afl\ c\ e[ti
bugetar.
Noi `]i dorim mult succes. Ce te
rug\m este s\ nu ui]i c\ ei spre
deosebire de tine cunosc [i r\spunsul la site-ul Nu da [pag\.ro. {ti]i
care este? "nu prime[ti nimic. Punct."

et\]enii din Urla]i s`nt

m`ndri pentru c\ prin
Urla]i trece Paralela
45.
{ogorii
din
S\p`n]a s`nt oco[i
pentru c\ cimitir mai
fain ca \l din S\p`n]a
nu se mai afl\.
Nici pl\ie[ii din
Piatra Neam] nu s`nt
mai vitregi]i de soart\:
ei au iubit [i iubesc
de-a valma Teatrul Tineretului [i
Festivalul s\u (lor).
Sau, poate, nu?
S-a vorbit mult despre aflatul
`n treab\ la romni. Mult [i despre
miori]a vecinului. Despre fudulia
comunitar\ [i agresiv\, mai pu]in.
"Festivalul nostru nu mai e ce-a
fost. C`nd era interna]ional... E, he,
he..." Nemul]umita e o brunet\ cu
zulufi, bine a[ezat\ `n datele ei
tehnice- 90- 60- 90, dar nu-[i
aminte[te nici un spectacol care a

Categoria: S'avem pardon

Am v\zut un spot publicitar la
PROTV care sus]inea c\ noi `l avem
pe Garcea, iar francezii pe Louis de
Funes. P\i se compar\?
Dragi p\rin]i, feri]i-v\ copiii de
manipularea practicat\ de televiziunile comerciale. Este de datoria dumneavoastr\ s\ le explica]i de c`nd
sunt mici c\ exist\ emisiuni "Bravo",
"Profesioni[tii", "Garantat 100%", "Un
metru cub de cultur\", "Parte de
carte" [.a.m.d. [i emisiuni "Caca":
"Ciao Darwin", "Folclorul contraatac\", "~ndr\goste[te-m\ de tine",
"Grupul Vacan]a Mare" etc.
Desigur, suntem liberi s\ ne
uit\m la toate, dar dac\ mai [i
sus]inem c\ cea de-a doua categorie
o bate pe prima, risc\m ca elevii s\
[tie `ntotdeauna ce-i pulanul [i niciodat\ ce-i chiasma... S'avem pardon!
Categoria: De 3 X B\rbat
Dintre to]i candida]ii la prezi-

den]iale din aceast\ toamn\, este

unul care probabil a prins locul 13
[i-[i caut\ norocul prin canale. Este
vorba de medicul Adrian Tatu, din
Bucure[ti, un t`n\r glume], care
ne-a asigurat un spectacol jenibil la
propria lansare.
Am `n]eles c\ Romnia [i nu
SUA este ]ara tuturor posibilit\]ilor,
dar s\ nu-]i cuno[ti propriul program, s\-]i demi]i echipa pe strad\,
`n fa]a ziari[tilor [i s\ ai un discurs
zero, `nseamn\ dup\ capul chirurgului s\ fii De 3 X B\rbat, deci posibil pre[edinte al ]\rii.
Istoricii ar trebui s\ arhiveze filmul lans\rii candidatului Tatu [i s\-l
scoat\ peste vreo 3 decenii, s\
vad\ [i nepo]ii no[tri ce bunici rezisten]i au avut.
Categoria:
De[teptu'
promite, s\racu' trage n\dejde
{tia]i c\ 17 octombrie este Ziua

F E S T I VA L U L . . .
`nfiorat-o interna]ional...
Peste pu]in timp se va
desf\[ura cea de-a XIX-a edi]ie a
Festivalului de Teatru de la Piatra
Neam] (23- 31 octombrie).
Evenimentul a demarat din 1969,
c`nd domni[oara cu zulufi nu
p\r\sise, ca s\ zic a[a, s`nul cititoarei sus-men]ionate. {i se va
desf\[ura `nc\ mult\ vreme...
E de remarcat faptul c\ `n
preajma fiec\rei edi]ii se
declan[eaz\ c`te o panic\ bine
direc]ionat\, care pune sub semnul `ntreb\rii mai mult scaunul
directorial, dec`t calitatea repertoriului...
S\ mai spunem c\ Festivalul
nem]ean a fost primul din ]ar\ [i c\
a fost ini]iat de Ion Coman [i
Eduard Covali dup\ participarea,
`n 1968, a TT la Bienala de la

Vene]ia?
S\ mai spunem c\, fiind al TT,
Festivalul s-a numit "Festivalul
spectacolelor de teatru pentru
tineret [i copii" [i c\, abia din 1985din lips\ de fonduri- a devenit pentru o singur\ edi]ie, Gal\ a spectacolelor organizate de CC al UTC?
S\ mai spunem c\, dup\ '89,
`n lipsa unei trupe competitive (mai
mult de jum\tate din actori plec`nd
la Bucure[ti) Festivalul a devenit
punctul forte al activit\]ii TT?
S\ mai spunem c\, uneori
competi]ional\, alteori nu,
chiar
devenind
"interna]ional\",
manifestarea a excelat `n principal
prin
spectacole
romne[ti semnate de Liviu
Ciulei, Victor Ioan Frunz\,
Alexandru Dabija, C\t\lina

APOSTOLUL - revist\ a cadrelor didactice din jude]ul Neam], serie nou\, apare prin colaborarea Sindicatului
~nv\]\m`nt Neam] [i Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] (martie 1999).
F O N D A T O R I : C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Av\danei (noiembrie, 1934)
C O N S I L I U L D E A D M I N I S T R A } I E : Florin FLORESCU - director general, Iosif COVASAN - director economic, Constantin
TOM{A - director executiv, Gheorghe AMAICEI, {tefan CORNEANU.
CONSILIUL DE REDAC}IE: Mircea ZAHARIA - redactor [ef, {tefan CORNEANU - redactor [ef adjunct, Dumitri]a VASILCA, Dan AGRIGOROAE, Niculina
NI}|, Stelu]a ALEXANDRU, Valerian PERC| (Subredac]ia Roman, tel. 732.738), Constantin TIMOFTE (Subredac]ia T`rgu Neam]), Carmen DASC|LU (secretar).
FOTO: Reproduceri dup\ picturile lui Gheorghe VADANA.

Pag. 8

Sala Mare a Centrului de Cultur\ [i

Art\ "Ginta Latin\" din capitala
Republicii Moldova. Nominaliza]ii
sunt: Adnana Sava, Drago[ Ilca
clasa a IV-a [i Silviana Cosma,
clasa a VIII-a.
Elevii au participat cu crea]ii la
sec]iunea de proz\, pentru ciclul
primar, respectiv eseu, pentru ciclul
gimnazial. Lucr\rile au fost expediate `n luna august, iar jurizarea s-a
f\cut la `nceputul lui septembrie.
De altfel tinerii din PiatraNeam] s-au aflat pe podium la
toate cele [ase edi]ii ale acestui
concurs, iar eleva Silviana Cosma
este acum pentru a treia oar\ consecutiv printre premian]i.

APOSTOLUL

mondial\ a eradic\rii s\r\ciei?... de

la ei m\ g`ndesc, c\ de la noi, slab\
n\dejde, at`ta vreme c`t statisticile
dau ca cifr\ 5,4 milioane de romni
care sunt s\raci lipi]i, adic\ au sub
3 dolari pe zi.
Dar inten]ia e bun\, ca [i cea a
Guvernului, care a anun]at `n
aceea[i zi c\ b\tr`nii no[tri vor primi
pensii m\rite, f\r\ s\ le spun\ c\
din iulie 2005, c\ doar nu-s fraieri s\
se afle asta `nainte de votare.
Speciali[tii sus]in c\ de fapt nu
exist\ limit\ de jos a s\r\ciei. Bine
c\ din ultimul raport european
rezult\ c\ ]ara noastr\ are o
economie de pia]\ func]ional\, ce
mai conteaz\ c\ aurolacii `ntreab\
la geamurile de la parter: "Tanti, po]i
s\-mi dai [i mie o can\ de ap\, sau
ai apometre?"

Viespea DIDA
Buzoianu, Silviu Purc\rete- regizori care i-au b\tut pe um\r de la
distan]\ pe realizatorii spectacolelor importate?
S\ mai spunem c\ actorul
Cornel Nicoar\- care a participat la
toate edi]iile Festivalului de la
Piatra Neam]- se afl\, ca director,
la cea de a doua `ncercare de
apropiere a profilului actualului
Festival de cel ini]ial?
Habar n-am dac\ are rost s-o
facem.
M\ g`ndesc doar c\ cet\]enii
din Urla]i `[i v\d `n continuare de
treab\ [i nici m\car nu le pas\
dac\ Paralela 45 mai trece sau nu
prin Urla]i.

Mircea ZAHARIA

APOSTOLUL
REVIST| EDITAT| DE

SINDICATUL
~NV|}|M~NT
NEAM}

ISSN - 1582-3121
Redac]ia [i administra]ia: str.
Petru Rare[ nr. 24, tel/fax:
22.53.32, Piatra Neam]

Pre]ul: 10.000 lei

octombrie 2004