APOSTOLUL

REVISTA CADRELOR DIDACTICE

Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

{COALA
ARE NEVOIE
DE ELEVI
{I DE DASC|LI

omunicatul de
pres\ al ISJ
Neam] privind
noul an de
`nv\]\m`nt,
`ncepe astfel:
"Anul
[colar
2006-2007 va
`ncepe sub cele
mai bune auspicii,
dovad\
stau numeroasele fonduri
sosite deja de la Guvern
pentru modernizarea bazelor
sportive, laboratoarelor [i
infrastructurii
[colare.
Fondurile vor fi suplimentate
cu bani pentru transportul
elevilor, dotarea [colilor din
rural care nu au primit fonduri `n ultimii trei ani". Tonul
apoteotic folosit [i stilul bombastic dep\[esc chiar pe
cele ale programelor de dezvoltare ale PCR-ului.
{i oare cum po]i afirma
a[a ceva, c`nd at`t pe postul
local c`t [i pe cele centrale
de televiziune, despre
deschiderea noului an [colar
`n jude]ul Neam] se afirm\
lucruri mai mult dec`t `ngrijor\toare.
Din cele 421 de unit\]i
[colare ale jude]ului, 204 nu
au primit autoriza]ie sanitar\
de func]ionare din lipsa apei
potabile, a instala]iilor sanitare
sau
nerealiz\rii
lucr\rilor de igienizare [i
salubrizare.
~n
`nv\]\m`ntul
pre[colar, din cele 180 locuri
de gr\dini]\, 101 au fost
autorizate, iar 79 nu.
Acestea sunt "cele mai

bune auspicii"... de care

pomene[te Comunicatul ISJ
Neam] (?!).
Aproape 50 % din [coli [i
gr\dini]e sunt `n stare de
nefunc]ionare [i ISJ are
curajul s\ dea un asemenea
comunicat de pres\ (!!?), ca
s\ nu mai amintim de imaginea [colii l\sate `n urma
campaniei de denigrare a
examenelor [i cadrelor
didactice din aceast\ var\,
sub lozinca "examene liberale corecte, f\r\ corup]i !"Nu domnilor, nu ne mai
arunca]i praful `n ochi ! Sunt
evidente pentru oricine,
condi]ia umil\ a dasc\lilor [i
salarizarea sub limita
decen]ei. Ele trebuie, `ns\,
`ntr-un fel motivate [i atunci
se arunc\ s\m`n]a ne`ncrederii [i discordiei `ntre p\rin]i
pentru ca ace[ti `nv\]\tori [i
profesori s\-[i vad\ de
treab\ [i s\ se cumin]easc\.
V\
asuma]i,
`n
Comunicat, meritul celor 100
miliarde suplimentare pentru
jude]ul Neam]. Cum s-ar fi
ob]inut aceste fonduri f\r\
presiunile extreme ale sindicatelor, f\r\ grevele [i mitingurile acestora (?!).
{i apoi, judec`nd mai
profund, banii nu-i d\ nimeni
din buzunarul propriu, ni se
cuvin pe drept ace[ti bani, ni
se cuvin mai mul]i, dar nu-i
primim. Dumneavoastr\,
Biroul Executiv
S.L.L.I.C. Neam]
{tefan CORNEANU
(Continuaare `n pag. 3)

august 2006

S\ nu uit\m nicic`nd
S| IUBIM TURN|TORII

steria na]ional\ cauzat\ de verificarea dosarelor

fo[tilor colaboratori ai Securit\]ii pare s\ fi creat, cum
era [i de a[teptat, panic\ [i `n rndul dasc\lilor
nem]eni. Cine [i cum a f\cut poli]ie politic\? Cte persoane [i-au creat cariera didactic\ fiind sprijinite de
vechiul sistem? Cu toate c\ nu aveau mai nimic `n cap
([i nici nu trebuia) au mers cu "hau-hau-ul" [i cu notele
informative la adresa colegilor de breasl\ urcnd semnificativ pe linia ierarhic\. C]i dintre fo[tii turn\tori au
ast\zi func]ii de conducere prin Inspectoratul {colar
sau prin unit\]ile de `nv\]\mnt? M\ `ntreb [i eu ca tot
romnul: de ce s\ se verifice doar dosarele inspectorilor [colari
generali? Ce, ale inspectorilor de specialitate ([i chiar ale fo[tilor)
nu pot fi verificate? Ale directorilor de [coli [i adjunc]ilor acestora
nu trebuie f\cute publice `n fa]a colegilor? S\ afle [i ei cine i-a
condus [i cine `nc\ `i mai conduce pe calea "reformei" [i a...
democra]iei autentice. Se cunosc multe nume sonore `n jude]ul
Neam] ale celor care toat\ via]a au f\cut o anumit\ politic\
"educa]ional\" spre a-[i atinge diverse scopuri [i interese. Mi-e

fric\ s\ nu ajungem `n situa]ia ridicol\ `n care "ho]ul" s\ strige:

"prinde]i ho]ii"!
Ce-i drept, e trziu ca dup\ 16 ani de la evenimentele din 1989
s\ `nceap\ s\ se dea `n vileag numele celor ce au semnat "pactul
cu diavolul ro[u" ce a creat multe [i iremediabile suferin]e `n
societatea romneasc\. Parc\ [i acum v\d pe unii dintre colegii
mei fluturnd steagurile [i preg\tind "spectacolele" pentru
"Cntarea Romniei" [i film\rile ce aveau loc `n fa]a Hotelului
Ceahl\u din Piatra Neam]. Atunci erau mari "[efi" de partid, azi
snt directori de [coli sau inspectori [colari.
M\car acum, dup\ al doisprezecelea ceas, chiar dac\ n-au
avut niciodat\ [i nu au mustr\ri de con[tiin]\, este cazul s\ se
retrag\ `n mod demn [i onorabil, c\ci oricum momentul
adev\rului e foarte aproape [i se va afla. Cred c\ oricum nu vor
mai avea curajul (cu toate c\ nesim]irea e prea mare) s\ mai candideze pentru `nc\ vreun mandat de conducere `n viitor ([i a[a
expir\ mandatele multor directori [i inspectori [colari `n aceast\
toamn\). Vede]i de ce n-are ursul coad\?
ADAM de la CNSAS

Ce mai face
Horia Alupului Rus?
V.: - Domnule
professor,, dup\
organizarea
celebrelor
"Vaacan]e muzicale",, manifesstaare `nccununaat\ de succ cess [i aplaaudaat\ la scen\
desschiss\,, ce
a]i mai f\ccut `n
aceaast\ vacan]\?
H.A.R.: - M-am ocupat
de organizarea la fel de celebrului Festival Interna]ional
de Folclor: "Ceahl\ul", ajuns
la a XIII-a edi]ie [i care s-a
desf\[urat `n perioada 4-10
august 2006.
D.V.: - Care au fosst
obiecctivele acesstui fesstivaal?
H.A.R.: - Dezvoltarea
turismului, prin formarea
unei imagini complete [i
corecte a jude]ului Neam] [i
a Romniei; realizarea
schimbului de experien]\
`ntre oameni [i culturi; construirea [i consolidarea unor
rela]ii interumane, precum [i
`ntre colectivit\]i umane
diferite.
D.V.: - Aceaast\ edi]ie a
fosst altfel decct celelaalte?
H.A.R.: - Fiecare edi]ie
este altfel, dar aceasta, `n
premier\, a fost organizat\
`n colaborare cu trei Consilii
Jude]ene - Neam] (6 zile),
Harghita (3 zile) [i N\s\ud (4
zile).
D.V.: - Relaataa]i-nne care a
fosst pe scurt prograamul.
H.A.R.: - Au fost spectacole `n mai multe localit\]i
ale jude]ului: la Piatra Neam]
pe 5.07, la Dur\u de Ziua
Muntelui pe 6.07, tot pe 6.07

D.

CUM ~NV|}|M?
Noul
an [colar
`ncepe `n 15
septembrie
Ministerul

Educa]iei

Cercet\rii face preciz\ri privind

structura noului an [colar pentru o elimina orice dubiu legat
de ziua relu\rii cursurilor [i
anun]\ faptul c\ vineri, 15 septembrie, este prima zi de
[coal\ pentru anul de
`nv\]\m`nt 2006-2007.
[i

(Continuaare `n pag. 3)

DE CE IUBIM FEMEILE
de Mircea C\rt\rescu
A

prezenta `n preambulul unei recenzii, a[a cum se

obi[nuie[te, personalitatea lui Mircea C\rt\rescu nu
`nseamn\ dect s\ `n[iri, mai ales pentru cititorul
avizat, lucruri deja cunoscute, att despre via]a scriitorului, care, la 1 iunie 2006, a `mplinit vrsta de zece
lu[tri, ct [i despre opera acestuia - poezie,
proz\, eseistic\ - tradus\ [i `n alte
limbi.
Rndurile de fa]\ s-au n\scut
dup\ ce am citit una dintre cele mai
recente c\r]i ale celui despre care Dan
C. Mih\ilescu afirm\ c\ "nu se mai vrea de mult
liderul genera]iei, stegarul, reprezentantul-tipic [.a.m.d." al genera]iei '80. Este vorba despre volumul de povestiri DE CE IUBIM
FEMEILE ap\rut `n format "de buzunar", colec]ia "cartea de pe
noptier\" a editurii Humanitas.
Cartea lui Mircea C\rt\rescu, alc\tuit\ dintr-o serie de povestiri ( publicate ini]ial `n revistele "Elle", "Dilema", "Romnia literar\", "Lettre internationale" [i "Tabu") pe tema men]ionat\ `n titlu,

SERIE NOU|, ANUL VIII, NR. 84

este conceput\ ca un tot bine gndit, bine construit [i, mai ales,
bine scris, `n care `ncet-`ncet, cu r\bdare [i cu pricepere, autorul
alc\tuie[te un tablou din care se desprinde un portret al FEMEII,
surprins\ `n toate ipostazele ei, [tiute [i ne[tiute, fizice, morale,
psihice, sociale etc., portret pe care artistul `l realizeaz\ treptat,
ad\ugnd tu[\ dup\ tu[\, nu de pu]ine ori revenind
asupra unora `ngro[ndu-le sau asupra altora
estompndu-le, punnd "la b\taie" `n acest
demers al s\u `ntreaga experien]\ livresc\ [i
de via]\: "Am cunoscut apoi femei reale, femei
imaginare, femei din vis, femei din c\r]i, femei din
reclame, femei din filme, femei din videoclipuri. Femei din
reviste porno. Fiecare altfel [i fiecare cu altceva de oferit."
Chiar dac\ aceast\ carte con]ine de cteva ori formula "drag\
cititoare", nu `nseamn\ c\ nu poate fi sau nu trebuie citit\ de c\tre
b\rba]i, c\ nu li se adreseaz\ [i lor, ba dimpotriv\. Alt\ men]iune

Note
de lector

Constantin TOM{A
(Continuaare `n pag. 3)

la Ta[ca, la s\rb\toarea
comunei (aflat\ tot la a XIII-a
edi]ie) apoi la Roznov pe
7.07, la Roman pe 8.07 [i din
nou (la `ncheierea festivalului) la Piatra Neam] pe 9 [i
10.07 - cnd s-a organizat o
excursie `n jude].
D.V.: - Revenind la particcipaan]i. De unde au venit [i
care au fosst ei?
H.A.R.: - V\ spuneam c\
am `nregistrat premiere [i
m\ refer la participarea trupelor din Israel - Ansamblul
"El Sawaid Dabka" [i din
Ungaria - Ansmblul "Toban";
din str\in\tate au mai participat forma]iile din Serbia Ansamblul "Gusle" [i din
Grecia - Ansamblul "Horefticos Omilos Thessalonikis".
Din ]ar\ au evoluat
Ansamblul "Borsika" din
Harghita, Ansamblul "P\uni]a" din Bistri]a-N\s\ud [i
bine`n]eles Ansamblul gazd\
"Floricic\ de la munte" al
jude]ului Neam].
D.V.: - Cine au fosst cei
A consemnat
prof. Dumitri]a
VASILCA
Lic. "V. Brauner"
Piatra Neam]
(Continuaare `n pag. 7)

PRIMIM DE LA ROMAN
DREPTATEA SAU
NEDREPTATEA
CALCULATORULUI?

a de fiecare dat\ - din ultimii ani - dup\ o var\ "agitat\" [i de stihiile naturii dar [i de furtuna
dezl\n]uit\ de testarea na]ional\ urmat\ de examenul de bacalaureat [i amplificat\ de concursul
de titularizare a cadrelor didactice - "apele" s-au
lini[tit dar nu s-au limpezit. Puternic tulburate de
"plicurile" scoase din incinta Ministerului Educa]iei
[i de banii aduna]I pentru "protocol" `n cazul
bacalaureatului - aceste examene degaj\ `nc\
"mirosul" b`lb`ielilor de organizare [i al inechit\]ilor
ap\rute ca urmare a evalu\rilor la educa]ie fizic\.
Ceea ce frapeaz\ de ani de zile - privind modul de repartizare computerizat\ - face ca `n aceea[i clas\, al\turi de elevii din [colile unde evaluarea este mai exigent\ s\ apar\ [i
elevi din [coli unde evaluarea este mai indulgent\, ale c\ror
medii nu sunt `n concordan]\ cu nivelul de cuno[tin]e.
La ace[ti elevi apare un sentiment de inferioritate care, `n
ciuda eforturilor profesorilor, le creeaz\ o stare de frustrare
pentru preg\tire.
Un alt aspect o constituie reparti]ia majorit\]ii elevilor dup\
acele op]iuni trecute mai mult pentru a ocupa un loc `n liceu,
ele reflect`nd foarte pu]in op]iunea principal\.
Trezindu-se repartiza]I la unit\]i [colare dep\rtate la care
pot ajunge, cu mai multe mijloace de transport, de cele mai
multe ori renun]\ - m\rind num\rul elevilor - ne[colariza]i.
~n cazul cadrelor didactice - dup\ concursul de titularizare
- urmeaz\ mai multe etape de repartizare, de data aceasta
l\s`nd la o parte calculatorul urmeaz\ repartizarea clasic\ [edin]ele publice - unde concuren]ii - vor ocupa posturi probabil `n aceea[i unitate ca [i `n anii preceden]i, totul fiind
doar o simpl\ coinciden]\. De ceea ce `mi este team\ [i anul
acesta o constituie faptul c\ printr-o repartizare clasic\
"secret\" cadrele didactice pensionare vor primi posturile pe
care [i le p\streaz\ de ani de zile. Ele vor cumula pensia cu
salariul, fapt ce ar duce la concluzia c\ munca la catedr\ este
u[oar\, c\ norma didactic\ este mic\, c\ trebuie m\rit\ v`rsta
de pensionare.
Cu tot respectul pentru capacitatea profesional\, pentru
pasiunea [i munca depus\ de cadrele pensionare, cu toat\
`n]elegerea pentru situa]ia dumnealor material\ care nu este
foarte fericit\, `ntr-o ]ar\ `n care majoritatea oamenilor
supravie]uiesc [i doar pu]ini simt cu adev\rat c\ tr\iesc, este
un lucru nefiresc ca acele posturi care mai sunt libere s\ nu
fie ocupate de profesorii tineri, f\r\ loc de munc\. E timpul ca
cei cu aptitudini [i dragoste pentru aceast\ profesie s\ nu fie
obliga]I s\ se `ndrepte c\tre alte domenii de activitate. {i nu
vor avea nici un motiv s\ spun\, cu sub`n]eles, c\ au fost victima nedrept\]ii calculatorului.

Prof. Valerian PERC|

CAMPIOAN| MONDIAL| LA 16 ANI

ianca Perie este elev\ `n cadrul

Liceului cu Program Sportiv Roman. E un lucru bine [tiut c\
nu este singura performan]\ ob]inut\ de o elev\ din cadrul
acestui liceu. Dar - Bianca - `n
prima zi a Campionatelor
Mondiale de Juniori I de la
Beijing (China) a urcat pe cea
mai `nalt\ treapt\ a podiumului
devenind CAMPIOAN| MONDIAL|. Este elev\ `n cadrul L.S.P. Roman,
av`ndu-l ca antrenor pe Lucic\ Cuco[.
Campionatele Mondiale de Juniori I de
la Beijing, China, a fost cel mai important
eveniment al anului `n atletismul pentru
juniori.
Bianca Perie - eleva Liceului cu
Program Sportiv - Roman a fost cea mai
mare speran]\ a Romniei, la o medalie

de aur `n
c a d r u l
Campionatelor
Mondiale la
atletism.
Trebuie s\
men]ion\m
faptul c\ sportiva roma[can\
a ob]inut cel
mai bun rezultat la aruncarea ciocanului, reu[ind s\ arunce 67,37 de
metri. Rezultatul Bianc\i Perie, medalia de
aur, titlul de campioan\ mondial\ a adus
mult\ bucurie nu doar `n r`ndul profesorilor
[i a elevilor din cadrul Liceului dar [i a
familiei Bianc\i [i a roma[canilor. La
aflarea rezultatului roma[canii au tr\it
momente de bucurie - pentru c\ din

mijlocul nostru, dintr-un cartier m\rgina[ al

ora[ului Roman, s-a ridicat o mare campioan\. Nu redau cuvintele primarului
municipiului sau ale directorului liceului ci
doar cuvintele mamei care s`nt simple dar
sun\ extraordinar: "Este o mare bucurie,
simt c\ plutesc, simt c\ sunt `n al nou\lea
cer". M-am rugat, am pl`ns de bucurie [i
am fost cu sufletul aproape de ea. Bucuria
imens\ tr\it\ se exprim\ greu `n cuvinte".
Cuvintele Bianc\i - simple - cuvinte de
copil: "A fost greu [i foarte greu, mai ales
c\ mi-a fost team\ de ceilal]i candida]i.
Sunt bucuroas\ mai mult de bucuria celorlal]i. Eu deja `mi doresc s\ fiu campioan\
olimpic\.
Din toat\ inima - roma[canii `i doresc
acest lucru.
A consemnat
prof. Valerian PERC|

MEDIUL {COLAR {I CONFLICTELE SALE

coala nu este doar
locul unde elevii
primesc informa]ii,
ci, de asemenea,
cel mai important
spa]iu
pentru
socializarea tinerilor.
Este locul unde se
fac [i se desfac
prietenii, locul unde
indivizii `nva]\ s\
comunice eficient,
s\ se `ntreac\ cu
al]ii, colabornd `n echip\ sau
aflndu-sse `ntr-oo permanent\
competi]ie cu ceilal]i. Tot
[coala este locul unde elevii
vor avea de-aa face cel mai
probabil cu conflicte care le
pot
afecta
maturizarea.
Conflictul este o stare de tensiune creat\ `ntr-oo form\ de
interrela]ii sau `n confruntarea
de opinii diferite individuale. ~n
cadrul grupului [colar, conflictele pot s\ apar\ deoarece
exist\ lipsa de interes `n tim pul unei conversa]ii, neclarificarea valorilor, certuri ce apar
ca urmare a unei implic\ri
excesive, nediscutarea problemei, c[tig sau pierdere cu
orice pre], dispre], invidie,
lupta pentru locul de lider al
grupului, centrarea pe c[tigul
personal, ne`n]elegerile privind
metodele, scopurile, valorile,
responsabilit\]ile,
faptele,
ac]iunile [i urm\rile lor.

Elementul
comun tuturor
acestor situa]ii este o anumit\
ambiguitate care face dificil\
orice rela]ie normal\, obi[nuit\
`ntre elevi. Abilitatea de a
comunica presupune [i a
rezolva conflictele de comuni care.
{coala este de aceea un
mediu potrivit pentru a-ii `nv\]a
pe elevi s\ fac\ fa]\ conflictelor [i s\ le g\seasc\
solu]ii optime, `n avantajul
tuturor. Voi enumera `n cele
ce urmeaz\ cteva domenii [i
cteva exemple de activit\]i
pentru a-ii `nv\]a pe elevi arta
de a face fa]\ conflictelor `n
timpul
orelor
de
curs.
Activit\]ile prezentate demonstreaz\ c\ studierea posibilit\]ilor de rezolvare a con flictelor poate fi integrat\ cre ator multor domenii ale vie]ii
elevilor no[tri.
Limba romn\: elevii
noteaz\ zilnic `n jurnalul lor
despre conflictele pe care le-au
avut [i despre modul de
rezolvare a lor; scriu povestiri
despre situa]ii conflictuale `ntre
doi oameni [i g\sesc [i posibile rezolv\ri; compun [i interpreteaz\ jocuri de rol care
abordeaz\ probleme conflictuale; citesc [i discut\ c\r]i `n
care este vorba de concepte
precum prietenia, colaborarea,
responsabilitatea,
compasi-

unea, dar [i alte aspecte

negative.
Matematica dezvolt\
competen]e importante pentru
rezolvarea
conflictelor:
rezolvarea
problemelor [i
g\sirea solu]iilor logice. Elevii
pot aborda probleme matematice legate de rezolvarea conflictelor: `nmul]i]i cu 365
num\rul de conflicte pe care
l-a]i avut ieri. Ve]i afla num\rul
aproximativ de conflicte pe
care le ve]i `ntlni `ntr-un an de
zile. Se pot realiza de asemenea grafice cu num\rul de conflicte tr\ite `ntr-o s\pt\mn\ [i
cu num\rul celor rezolvate
pa[nic.
{tiin]e ale naturii - elevii
discut\ despre
pericolele
violen]ei: ce se `ntmpl\ cu corpul nostru
cnd
sntem
sup\ra]i, sau cnd cineva ne
r\ne[te sau ne bruscheaz\?
Cu ce putem `nlocui violen]a
fizic\ [i verbal\? Care snt
nevoile noastre fundamentale
[i ce se `ntmpl\ dac\ ele nu
snt satisf\cute?
Istorie: se pot discuta
evenimente istorice `n cadrul
c\rora au fost folosite metode
nonviolente pentru producerea
unor schimb\ri, se citesc articole din ziare despre situa]ii de
criz\.
Educa]ie civic\: elevii
pot crea un set de reguli pe

care trebuie s\ le respecte,

precum [i ce se poate `ntmpla dac\ nu le respect\; ei pot
deveni mediatori `ntre conflictele dintre colegi, ajutndu-i
s\-[i rezolve disputele pa[nic.
Educa]ie fizic\: se organizeaz\ jocuri care `ncurajeaz\
colaborarea, nu competi]ia,
care pun accentul pe prietenie
[i `n care nimeni nu pierde [i
to]i au cte o responsabilitate.
Educa]ie plastic\: se
realizeaz\ desene legate de
conflicte, comunicare, nonviolen]\, prietenie; organizeaz\
`mpreun\ o expozi]ie `n
[coal\,
creeaz\
postere
`nf\]i[nd activit\]i pa[nice, de
colaborare, de ajutor reciproc
`n diferite activit\]i [colare [i
extra[colare.
Educa]ie muzical\: se
`nva]\ cntece despre pace,
colaborare, prietenie, respect.
Acestea snt doar cteva
modalit\]i de integrare a activit\]ilor de `nv\]are `n arta de a
face fa]\ conflictelor `n diferite
domenii [i situa]ii. Este important s\ ne ajut\m [i s\ ne
c\l\uzim elevii prin acest
labirint al situa]iilor conflictuale
pe care le `ntlnesc la tot
pasul [i tot mai des.
Inst. Manuela
NICORESCU - Grupul
{colar Roznov

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
UN CERCET|TOR
LITERAR NOTABIL,
VASILE SPIRIDON

n ultimul num\r de
var\
al
revistei
"Luceaf\rul" (nr. 3031), unul dintre criticii
literari tineri, Gabriel
Rusu, scrie despre
ultima carte a altui
critic literar t`n\r,
nem]ean,
Vasile
Spiridon, monografia
"Gellu Naum", d`ndu-i
acestuia calificativul,
"zg`rcit", de mai sus.
Apreciind c\ studiul lui Vasile
Spiridon pune `n tandem o intui]ie
critic\ de aplaudat, `n ceea ce
prive[te literaritatea unui text, [i o
capacitate analitic\ ampl\, criticul
bucure[tean scrie, `ntre altele: "Se
simte `n text c\ Vasile Spiridon
este legat de Po(h)etul emblematic nu numai intelectual ci [i
emo]ional. Aceasta nu face altceva dec`t s\ `nt\reasc\ valoarea
cultural\ a acestui discurs

Pag. 2

exegetic despre planeta Gellu

Naum, unde via]a este literatur\ [i
literatura este via]\".

"SATUL MEU FABULOS ASCUNS ~NTRE

MUN}I", SPA}IU
SECURIZANT
Criticul literar Ioan Holban
scrie `n num\rul din iulie al revistei
"Dacia literar\" despre poezie lui
Radu Florescu. Sub titlul "Satul
meu fabulos ascuns `ntre mun]i",
criticul ie[ean face o retrospectiv\
a c\r]ilor poetului nem]ean: "Unii
poe]i ([i prozatori) contemporani
au dat nume acestui spa]iu,
spun`ndu-i Poemia, Vladia,
Metopolis, Marginea Imperiului,
etc. Radu Florescu nu d\ un nume
spa]iului s\u securizant; el
descrie, `i d\ contur, nuan]e,
culori, l\s`nd celui care `l `nso]e[te
acolo s\ numeasc\ , s\ creeze,
adic\, lumea sa, dup\ ce poetul i-o
va fi propus pe-a lui: singura
condi]ie (viz\ de intrare) r\m`ne
capacitatea de a putea `mpr\[tia

aici "buc\]i `nmiresmate din inima

mea". Cum arat\ [i ce se `nt`mpl\
`n acest teritoriu care scap\
zim]ilor realului? Aici se poate tr\i
propria poveste, puls`nd peste caldar`muri, `ntr-un cer `n plus [i o
noapte `n plus. (...) Spa]iului
securizant din poezia lui Radu
Florescu `i corespunde ceea ce a[
numi un eu `n expansiune".

obiect: "Acum, dup\ ce am v\zut

ura, sadismul, bestialitatea cu
care ortacii au snopit `n b\taie
tineri, studen]i, femei, au ciom\git
intelectuali, au distrus sedii ale
unor partide (ai c\ror membri
erau, absolut `nt`mpl\tor, opozan]i
ai feseneiului), `mi dau seama c\
mila mea (fa]\ de mineri; n.n.) era
deplasat\. ~n fond, cei mai mul]i

Re
evista prese
ei lite
erar
re
"DESPRE GOLANI,
ORTACI, SECURI{TI,
CEFERI{TI,
BUNICU}E"

Num\rul din iunie al revistei

literare "Cronica" de la Ia[i se
deschide cu un editorial semnat,
ca de fiecare dat\, de redactorul
[ef, scriitorul Valeriu Stancu. Cel
de acum, care poart\ titlul de mai
sus, este acid, acuzator [i la

dintre minerii de azi s`nt delicven]ii

juvenili de ieri, s`nt fo[tii pensionari ai institu]iilor corec]ionale, s`nt
tolomacii [colilor comuniste, care
au terminat un gimnaziu numai
pentru c\ `nv\]\turile `n]eleptului
scornice[tean c\tre activi[tii s\i
stacojii cereau ca tot copilul de
romn (fie el [i idiot, nevolnic, neajutorat la minte) s\ aib\ opt clase.
(...) Numai a[a se explic\ spiritul
gregar cu care `ndeplineau
ordinele unor tovar\[i ce-[i ascun-

APOSTOLUL

deau epole]ii sub [alopete".

ION SAPDARU:
"TEATRUL E O
C|L|TORIE LUNG|,
F|R| DESTINA}IE"

Actorul [i regizorul b\c\uan

Ion
Sapdaru,
r\spunz`nd
`ntreb\rilor puse de redactorul [ef
al revistei "Ateneu" (nr. 7), Carmen
Mihalache, explic\ rela]ia sa special\ pe care o are cu actorii:
"Rela]ia mea cu actorii are un puternic substrat erotic. {ti]i ce fac
eu? ~ncerc s\-i cuceresc. Pentru
c\ s`nt `nchi[i `n ei, s\ nu v\ imagina]i altceva. {i atunci eu, ca s\
p\trund `n lumea lor, am nevoie s\
desf\[or o `ntreag\ tehnic\ de
seduc]ie. Actorii s`nt cele mai vulnerabile persoane de pe lume, trebuie s\ ai mare grij\ cum `i abordezi, cum te por]i cu ei. V-am spus
c\ nu s`nt ce par a fi, extroverti]i,
neap\rat. S`nt ca o cetate `n care
trebuie s\ intru, s\ g\sesc o u[i]\.
(...) Arta teatral\ nu este o
meserie, ci un diagnostic. Teatrul e
o lung\ c\l\torie f\r\ destina]ie, `n

care vrei s\ avansezi foarte mult

`n cunoa[terea vie]ii sufletului
uman".

INEDIIT: BLAGA
DESPRE ARGHEZI,
ARGHEZI DESPRE
BLAGA

Cel mai important critic literar

contemporan de poezie de la noi,
Gheorghe Grigurcu `[i `ncheie,
magistral, o recenzie la o culegere
de "Studii, articole, comunic\ri,
evoc\ri [i interviuri" ale marelui
poet Lucian Blaga, ap\rut\ recent
la Editura "M\iastra", printr-o confesiune inedit\: "Poate c\ s`nt singurul om `n via]\ care, copilandru
fiind de 18-19 ani, am avut prilejul
de a-l `ntreba pe Arghezi ce p\rere
are despre Blaga [i pe Blaga ce
p\rere are despre Arghezi.
Arghezi mi-a r\spuns: Blaga e un
poet mare, p\cat c\ e prea plin de
sine. Iar Blaga: Arghezi este cel
mai mare me[ter al cuv`ntului
romnesc, p\cat c\ n-are stil".
"B`rfele" a dou\ genii. "B`rfe" ...
astrale".

OCHELARIST

august 2006

LUNGA VAR| FIERBINTE

VALENCIEI... ~N ~NT~MPINARE!!!
mperiului Valencian `i
r\m`i tributar cu
necuv`ntul,
verbul
`mplinit prin nerostirea
albastrului spre ]\rm
subtil devorat. Acolo
muzica, dup\ clocotul
asediului solar pertinent invad`nd ultima
scoic\ ascuns\ de
val, poart\ solemn
pasul
durut
al
slobozirii de trud\
spre eliberare.
Mi-am dat `nt`lnire cu
Valencia, poposind `n banca din
urm\ a `nchin\ciunii, acolo unde
Loca[ul `mi deslu[ea spa]iul m\re]
al monumentalit\]ii determinate
c\tre cuviincioasa acceptare de
timbralit\]i specifice `n\l]\rii
cuvenite.
Cum po]i rosti c`ntarea c`nd
pasul abrupe `n pio[enie [i
z\duful poposit diafan te converte[te `n mu]enie de `nger?
La timp de `nserare, pentru un
ceas, num\rat `n capodopere

sonore, am transferat cu
bun\voin]\ timpul, `mprumutat
scopului pe care cu rutin\ `l
numim umanitar... [i at`t de str\in
`mbr\cat! Haina [i ad\postul,
p`inea [i... "speran]a dup\ ape",
m\nunchi de sunete [i culori ce au

slobozit misterele,
dezgolind
piatra:
vocea [i catedrala!
S-au
`ngem\nat
p\r\sind lumescul dat
pentru un timp,
atribuindu-mi transfigur\rii rolul cople[itului spectator `n propriul
concert.
~ngenuncherea! Timpul nu
vroia s\ curg\ ci
str\duitor condus,
prin fr`ngerea m`inilor,
torcea secunda unei
agogici impuse disciplinat. Dragostea...
f\r\ m\sur\, ecoul o
tr\da!
R`nd pe r`nd, truditorii voluptos au plecat, l\s`nd `n cupa milei a c`ta
parte din lacrima ce nu s-a uscat.
A[a s-a ren\scut un vechi imperiu,
al fr\]iei. Restul, flux [i reflux european.

Gabriela PEPELEA

CUM ~NV|}|M?
(Urmaare din pag. 1)

Pentru o elimina orice

dubiu [i pentru o c`t
mai corect\ informare a
opiniei
publice,
Ministerul Educa]iei [i
Cercet\rii reaminte[te
c\, potrivit ordinului de
ministru nr. 3817/mai
2006, cursurile noului
an [colar `ncep vineri,

15 septembrie'', potrivit unui comunicat de pres\ al MEdC.

Noul an [colar va avea 35 de
s\pt\m`ni de [coal\ (174 de zile
lucr\toare) [i este organizat `n dou\
semestre. Astfel, semestrul I se
desf\[oar\ `n intervalul vineri, 15
septembrie 2006 - vineri, 2 februarie
2007) [i semestrul II (luni, 12 februarie 2007 - vineri, 15 iunie 2007).
Semestrul I are urm\toarea
configura]ie, cursuri: 15 septembrie -

{coala are nevoie

de elevi [i de dasc\li
(Urmaare din pag. 1)

omnilor guvernan]i, nu da]i bani, administra]i numai

banii, mai mult prost, dec`t bine, banii no[tri. Cei care
facem bani, s`ntem noi, cei mul]i, oamenii care muncim.
P\m`ntul `ntreg ar deveni o planet\ pustie, ca
Marte sau Venus, f\r\ oameni. Lua]i aminte; nu banii,
fac bani !, numai oamenii [i munca sunt creatori de valori !.
A[a c\ noul an [colar va `ncepe tot la fel ca [i `n
anii preceden]i, cu multe neajunsuri, cu griji [i
am\r\ciuni. Ceea ce trebuie, `ns\, `n]eles, tot mai bine, este faptul
c\ numai noi, oamenii de la catedr\, din [coli, avem puterea de a
schimba ceva. ~n acest sens v\ dorim tuturor, `n noul an [colar,
s\n\tate mult\ [i putere pentru a face mai mult [i mai bine. Numai
uni]i vom reu[i s\ urnim bolovanul greut\]ilor acumulate an de an `n
[coal\.
Mult noroc [i succes `n aceast\ grea munc\ pe care a]i ales-o
[i la care v-a]i angajat.

22 decembrie. Vacan]a de iarn\

`ncepe `n 23 decembrie 2006 [i
`ncheie `n 7 ianuarie 2007
Cursurile primului semestru vor
fi relaute `n 8 ianuarie [i se `ncheie
`n 2 februarie.
Urmeaz\ vacan]\ intersemestrial\: 3 februarie- 11 februarie.
Clasele din `nv\]\m`ntul primar
[i grupele din `nv\]\m`ntul pre[colar
s`nt `n vacan]\ [i `n perioada 30
octombrie - 5 noiembrie.
Cursurile semestrului se vor
relua `n 12 februarie, vor dura p`n\
vineri 15 iunie [i vor fi `ntrerupte `n
intervalul 7 aprilie -15 aprilie, de
vacan]a de Pa[te.
Vacan]a de var\ `ncepe `n 16
iunie [i termin\ `n 31 august.
Ministrul Educa]iei a stabilit mai
multe excep]ii privind finalizarea
cursurilor. Astfel, pentru clasele a
VIII-a, ultima zi de cursuri este 8
iunie, iar durata cursurilor este de 34
de s\pt\m`ni (169 de zile).
~n semestrul I, tezele se vor
sus]ine, de regul\, p`n\ la data de
22 decembrie, iar `n semestrul al II-lea
p`n\ la data de 18 mai.
Calendarul testelor na]ionale, al
examenului na]ional de bacalaureat,
al examenelor de absolvire pentru
`nv\]\m`ntul profesional [i postliceal
[i al examenelor de certificare a
competen]elor profesionale, precum
[i calendarul admiterii `n clasa a IX-a,
se aprob\ prin ordine distincte ale
ministrului educa]iei [i cercet\rii.

Retrospectiva
`nv\]\m`ntului nem]ean
{coala, de la 10 la 0

xamenul de capacitate din

aceast\ var\ a confirmat valoarea
unor [coli nem]ene, `n timp ce
altele, foarte pu]ine, este
adev\rat, s-au trezit `ntr-o postur\
aproape jenant\. Vorbim despre
unit\]i care au ob]inut sut\ la sut\
promovabilitate [i cele cu zero.
~n prima situa]ie s-au aflat
cinci licee [i trei [coli: Colegiile
Na]ionale Roman Vod\, Petru Rare[, Calistrat
Hoga[, Informatic\, Colegiul Miron Costin [i
[colile din Cuci, Cr\c\oani [i Iu[ca. La polul
opus, f\r\ nici un elev care s\ fi promovat
capacitatea, s`nt [colile din Solca, Traian,
Poienari [i Pl\ie[u.

Admiterea
pe calculator
Luna iulie a pus cap\t [i
ultimelor
emo]ii
ale
absolven]ilor claselor a opta. Dup\ sus]inerea
examenului de capacitate, a urmat repartizarea computerizat\ pentru un loc `n liceu (cei
care au promovat capacitatea) sau `ntr-o
[coal\ de arte [i meserii. La sf`r[itul primei
sesiuni, `n liceele nem]ene s-au ocupat 4103
locuri, din cele 4144 disponibile. Mult mai slab
a fost interesul pentru [colile de arte [i meserii:
din cele 2464 de locuri, 2129 au r\mas libere
la sf`r[itul primei repartiz\ri computerizate.
Etapa a doua a crescut procentul de ocupare, dar nu a rezolvat sut\ la sut\ situa]ia
absolven]ilor. 100 de elevi au r\mas `n afara
[colii, de[i locuri `n licee [i [colile de arte [i
meserii mai s`nt, dar absolven]ii nu au trecut
suficiente op]iuni pe fi[a de admitere.

Examenul dasc\lilor
Cum s-au `ncheiat examenele elevilor,
capacitatea [i bacalaureatul, au trecut profesorii `n b\nci, pentru tradi]ionalul concurs de
titularizare. Ca la fiecare "edi]ie", au fost concuren]i foarte bine, bine, suficient [i insuficient
preg\ti]i.
~n Neam], peste 1000 de cadre didactice
s-au `ntrecut pentru un post de titular.
Rezultatele, la sf`r[itul examenelor, au ar\tat
astfel: 744 de candida]i au fost admi[i cu
medie peste 7, dar numai 381 au prins un loc
de titular, iar 362 au ob]inut note de la 6,99 `n
jos. Unii, 114, nu au reu[it s\ ating\ media 5.
Bronz la Olimpiada
interna]ional\ de fizic\
Ion Gabriel Mih\ilescu,
absolvent al Colegiului
Na]ional "Petru Rare[",
vara aceasta, a ocupat locul
al treilea la Olimpiada
interna]ional\ de fizic\, desf\[urat\ la
Singapore, `n perioada 8-17 iulie. Pietreanul a
fost singurul reprezentant al provinciei `n lotul
Romniei, alc\tuit din cinci elevi. El [i colegii
s\i au fost selec]iona]i dintre cei mai buni 20 de
"fizicieni" din ]ar\, remarca]i la etapa na]ional\
a olimpiadei. Gabriel Mih\ilescu ob]inuse o
men]iune, dar a intrat al treilea `n lotul restr`ns
care a reprezentat Romnia la faza
interna]ional\.
Fostul "rare[ist", preg\tit de prof. Sanda
Spiridon, `[i va continua studiile la Columbia
University, din New York.

iulie - august

Bacalaureatul, partea I
Prima sesiune de bacalaureat, desf\[urat\
p`n\ aproape la jum\tatea lunii iulie, s-a
`ncheiat, `n Neam], cu o promovabilitate de 85
la sut\. Dintre cei 4078 de candida]i, au fost
respin[i 636, 12 fiind elimina]i `n timpul examenelor, dup\ ce au `ncercat s\ copieze.
Doi concuren]i, dintre cei admi[i, au ob]inut
media 10, iar cele mai multe medii au fost `ntre
8 [i 9. Cel mai mare procent de promovabilitate s-a `nregistrat la Colegiul {tefan cel Mare,
din Tg. Neam]- 96,75%, iar cel mai mic la
Colegiul Ion Creang\, din acela[i ora[:
55,31%.

Trei campioane mondiale

Palmaresul `nv\]\m`ntului nem]ean s-a
`mbog\]it [i cu trei medalii de aur din `ntrecerile sportive. Andreea Harpa, elev\ a
Colegiului "Ion Creang\" Tg. Neam], [i
Mihaela Dociu, de la LPS Piatra Neam], au
devenit vara aceasta campioane mondiale de
junioare la canotaj. Competi]ia s-a desf\[urat
la Amsterdam, `n Olanda, la `nceputul lunii
august. Cele dou\ nem]ence au c`[tigat
medaliile de aur `n proba de 8+1.
Aceea[i performan]\ a ob]inut-o [i atleta
Bianca Perie, elev\ a Liceului cu Program
Sportiv Roman. Arunc\toarea roma[can\ s-a
impus `n proba de ciocan a Campionatelor
Mondiale pentru juniori, care s-au desf\[urat
`n China, la Beijing, `n s\pt\m`na 14- 20
august.

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
(Urmaare din pag. 1)
e nu trebuie luat\ `n seam\, fiind o cochet\rie a
autorului, este cea inclus\ `n povestirea "Pentru D.,
vingt ans apres": "Ce vreau s\ scriu aici, fiindc\ restul
e-n c\r]i, e ceea ce nu am putut scrie nic\ieri `n literatura mea pentru c\, vorba lui Kafka, <arta nu se poate
spune>".
Cele dou\zeci de povestiri ale c\r]ii, urmate de o
"sintez\" a motivelor care ne determin\ s\ iubim
femeile, alc\tuit\ dup\ modelul lui I. L. Caragiale o
enumerare, snt tot attea omagii aduse femeii v\zut\
`n diversele [i multiplele ei ipostaze: de mam\ ("...care
m\ hr\nea cu substan]a gelatinoas\ a visului"), de
sor\, de prieten\, de so]ie ("Nevoia mea de intimitate cu fiin]a cu
care tr\iesc merge mult mai departe dect via]a sexual\. (...) ~mi
place s\ merg la cump\r\turi `mpreun\ cu ea, s\ beau cafeaua
`mpreun\ cu ea, s\ o privesc `n cad\, s\ p\l\vr\gim despre OZNuri. ~mi place s-o privesc cum m\nnc\ [i cum pune hainele la
uscat. Cnd facem dragoste, intimitatea noastr\ e lucrul cel mai
pre]ios, [i pl\cerea noastr\ depinde cu totul de ea."), de prieten\,
de iubit\..., ajungnd `n finalul c\r]ii, `n ultima povestire, s\ concluzioneze: "C\ci `ntreaga lume exist\ pentru a ajunge la o
femeie frumoas\."
Autorul nu pierde nici ocazia, cnd `i vine bine `n cadrul povestirii, de a strecura s\ge]i la adresa celor care `l contest\ ("...eu
autor, colectnd glorie [i, mult mai mult, dispre]"), de[i este
con[tient de valoarea sa, chiar dac\ la `nceputul carierei de scriitor, nu de pu]ine ori, noaptea, intrnd `ntr-un ring [i boxnd cu

august 2006

Jean Paul, Hoffmann, Tiek, Nerval, Novalis [i Kafka, `n visele

sale, creznd c\ a "`nvins la puncte".
Nu lipsesc paginile `n care Mircea C\rt\rescu, folosindu-se de
diferite "`ntmpl\ri" tr\ite, platonic sau nu, cu diferite femei, abordeaz\ [i anumite subiecte privind via]a social\, politic\, economic\, cultural\ din diferite perioade, `nainte sau de dup\ 1989 (v.
povestirea "Nabokov la Bra[ov").
Cititorul doritor s\ lectureze lucruri mai picante va descoperi
pagini superbe f\r\ ca povestitorul (s-a spus deja c\ Mircea
C\rt\rescu este un "povesta[") s\ cad\ `n derizoriu, `n vulgar (v.

DE CE IUBIM FEMEILE
"Seara care cade").
Dar autorul nu alc\tuie[te doar un portret al FEMEII de pretutindeni [i de-niciunde, din timpuri neprecizate [i din prezent. Pe
parcursul celor dou\zeci de povestiri este alc\tuit [i un portret al
B|RBATULUI, acea parte care `mpreun\ cu FEMEIA alc\tuie[te
~NTREGUL, acel TOT al fiin]ei umane (v. "Cu urechile pe spate"),
f\r\ a fi "obsedat de propria personalitate", dar ajungnd la concluzia c\ "Eul nostru nu mai e altceva dect vidul interior indus `n
via]a noastr\ supraaglomerat\, supraocupat\, din care nu ne mai
alegem cu nimic din ceea ce <cu adev\rat conteaz\>" [i c\
"...tr\ind f\r\ reflec]ie despre tine `nsu]i, te duci pe un tobogan de
senza]ii, satisfac]ii, imagini, brfe, obiecte, minciun\ [i str\lucire,
tot mai departe de nucleul viu al fiin]ei tale. E[ti un simplu con-

APOSTOLUL

sumator care se consum\ `n primul rnd pe el `nsu[i."

Cartea lui Mircea C\rt\rescu con]ine pagini att de autentice,
`nct pare una de memorii, scris\ splendid, la modul cel mai captivant posibil. Autorul `nt\re[te aceast\ p\rere a cititorului asigurndu-l de cteva ori: "Nu m\ suspecta]i de fabula]ie sau de
livresc. Totul a fost real, real, real".
Nu pu]ine snt paginile `n care se `ntlnesc verdicte, reguli ce
par de necontestat: "Cea mai minunat\ femeie din lume este cea
care te iube[te cu adev\rat [i pe care-o iube[ti cu adev\rat.",
"Pentru mine nu exist\, deci, <cea mai minunat\> `n sensul de
90-60-90, nici `n cel de blond\, brun\ sau ro[cat\, `nalt\ sau minion\, vnz\toare sau poet\. Cea mai minunat\ este cea cu care
am putut avea un copil virtual numit <cuplul nostru>, <dragostea
noastr\>" sau "...via]a noastr\ const\ dintr-un [ir lung de
repeti]ii..."
Cititorul acestei c\r]i va fi surprins [i de modestia afi[at\
nejustificat de autor (v. prima parte din povestirea "Bomba de
aur"), dac\ ]inem cont de inspira]ia [i minu]iozitatea de care d\
dovad\ `n realizarea construc]iei savante a povestirilor sale
pres\rate cu sintagme ce con]in tropi sau "polen narativ", cum ar
spune Eugen Negrici, tropi pe care [i-i dore[te auri]i precum picturile din vremurile cnd "...tot ce era auriu (...) se reprezenta prin
foi]e de aur adev\rat."
Cititorii care din `ntmplare vor da peste aceste rnduri [i care
nu au g\sit `nc\ un r\spuns la `ntrebarea DE CE IUBIM
FEMEILE, le recomand s\ citeasc\ aceast\ minunat\ demonstra]ie pe care o face Mircea C\rt\rescu [i sigur vor g\si unul sau
chiar mai multe.

Pag. 3

PARTE DE CARTE
Cartea documentar\

CONSTANTIN PRANGATI:

Nicu Albu [i g`ndirea

economic\ a epocii

a Editura "Cetatea
Doamnei" din Piatra
Neam] a ap\rut
acum o lun\ o carte
documentar\ mai
mult dec`t necesar\
pentru spectrul vie]ii
politice
actuale,
monografia unui
frunta[ al mi[c\rii
liberale din zona
Neam]ului, Nicu N.
Albu, fost primar al
ora[ului
Piatra
Neam], prefect de Neam] [i parlamentar pe la sf`r[itul secolului al
XIX-lea [i `nceput de secol XX.
C`teva date sintetice despre
personalitatea lui Nicu N. Albu
afl\m [i dintr-un dic]ionar cu personalit]i politice semnat de
acela[i autor acum un an: n\scut
la Piatra Neam] la 2 februarie
1853, Nicu N. Albu urmeaz\,
dup\ clasele primare, absolvite la
Piatra Neam], cursurile secundare ale celebrei Academii
Mih\ilene din Ia[i, Facultatea de
medicin\ din Berlin, devenind
apoi exploatator de p\duri, arenda[ de mo[ii, primar al Pietrei
Neam] (1901-1904 [i 1907), prefect (1885-1888, 1895-1899),
deputat (1891-1895) [i senator
(1905-1907 [i 1907-1908) `n
Parlamentul Romniei. {i-a adus
contribu]ia la construirea de
[osele, drumuri [i str\zi, a introdus iluminatul electric `n Piatra
Neam], a modernizat cursul r`ului
Bistri]a, a amenajat Parcul Cozla,
a construit [coli. Nicu N. Albu pus
bazele Organiza]iei jude]ene
Neam] a Partidului Na]ional
Liberal, al c\rei pre[edinte a fost
p`n\ la moarte, care a survenit `n
Sanatoriul
Elisabeta
din
Bucure[ti, la 31 mai 1908, `n
urma unui cancer provenit dintr-un
mai vechi ulcer stomacal.
Dup\ cum explic\ [i titlul
lucr\rii, evolu]ia vie]ii acestui
mare model de om politic este
evocat\ `n contextul dezvolt\rii
g`ndirii economice a epocii, fostul
frunta[ liberal influen]`nd-o at`t din
calitatea sa de industria[ sau
mo[ier c`t [i din cea de ilustru om
politic al timpului s\u. Nicu N.
Albu a f\cut istorie, [i nu numai `n
jude]ul pe care l-a [i condus la un
moment dat, iar monografia de
fa]\, prima dedicat\ celebrului liberal, ilustreaz\, la propriu (prin
ilustra]iile de epoc\ sau documentele de arhiv\ anexate
lucr\rii) [i la figurat multe din

aceste file. Descoperim din

lucrare leg\turile [i prieteniile pe
care le avea frunta[ul liberal cu
mari personalit\]i ale vie]ii
politice, [tiin]ifice [i culturale ale
epocii, dar [i atmosfera socialpolitic\ a sf`[itului de veac XIX la
Piatra Neam], pe vremea c`nd se
`nfiripau la noi `n Romnia [i `n
zon\ primele fabrici, c\i de comunica]ie moderne, exploata]ii
forestiere sau agricole. Autorul
lucr\rii, pentru a p\stra `n autenticitatea ei atmosfera acelor ani,
renun]\ la propriile comentarii `n
favoarea documentelor de epoc\
sau din presa timpului, c`te s-au
mai p\strat.
S`nt evocate `n cartea lui
Constantin Prangati marile evenimente ale urbei de sub Pietricica
petrecute `n acea epoc\, `n special cele ini]iate de eroul c\r]ii
sale. Deosebit de interesante
s`nt [i cele c`teva anexe ale
lucr\rii, scrieri mai vechi sau mai
noi despre Nicu N. Albu, ap\rute
`n anii 1903, 1928, 1929, 1936,
articole scrise cu diferite ocazii de
c\tre condeierii vremii.
Baz`ndu-se pe o bibliografie
consistent\ de documente, c\r]i,
periodice [i ziare, autorul lucr\rii
reu[e[te s\ creioneze din fragmente personalitatea acestui
mare om politic pe care l-a dat
urbea Pietrei Neam] cu peste o
sut\ de ani `n urm\, personalitate
ale c\rei realiz\ri d\inuie [i ast\zi
sub ochii sau pa[ii no[tri.
Lucrarea
profesorului
Constantin Prangati reprezint\, `n
totalitatea ei, un monument virtual al celui care a fost Nicu N. Albu.
Un omagiu ce se cuvenea a fi
f\cut mai demult de c\tre liberalii
actuali unui om politic deosebit,
unul dintre `nainta[ii lor de frunte.
Nicolae SAVA

O MONOGRAFIE ELABORAT| {TIIN}IFIC

,,Monografia comunei V`n\tori-Neam]''

de Neculai Florian

up\ 1990, a luat o amploare f\r\

precedent scrierea [i editarea
c\r]ilor de memorii [i a monografiilor. Din cea de a doua categorie, fac parte acele lucr\ri dedicate unor institu]ii, `ntreprinderi,
societ\]i economice sau culturale
ajunse la date aniversare
rotunde, precum [i cele dedicate
unor unit\]i teritorial-administrative (sate, comune, ora[e,
jude]e), autorii multora dintre ele
ignornd, cu [tiin]\ sau f\r\, cerin]ele ce trebuie avute `n vedere la redactare, monografia fiind un ,,studiu [tiin]ific asupra unui
subiect (personalit\]i, ]\ri, unit\]i geografice,
economice, culturale etc.), tratat detaliat [i
multilateral''(conf. Micul dic]ionar enciclopedic, 1978).
Am f\cut aceast\ precizare deoarece,
printre multele ,,monografii'' ale unor
comune din jude]ul Neam], pe care le-am
citit `n ultimii ani, se num\r\ [i recent
ap\ruta MONOGRAFIE A COMUNEI

V~N|TORI-NEAM} (cca. 100 de pagini cu

text [i peste 60 pagini cu ilustra]ii, majoritatea color, bine executate din punct de
vedere tehnic).
Realizat\ de c\tre `nv\]\torul Neculai
Florian, cu sprijinul conf. dr. Mihai Laz\r (fiu
al satului) [i al juristei Maria Petrariu, primar
al comunei, Monografia comunei V`n\toriNeam] este rezultatul unei munci de documentare efectuat\ pe parcursul a peste 40
de ani de c\tre autor care, dup\ cum
m\rturise[te `ntr-un medalion autobiografic
inclus cu modestia-i cunoscut\ pe ultimele
dou\ pagini ale c\r]ii, a reu[it s\ fie acum
posesorul unei impresionante bibliografii
,,referitoare la comuna V`n\tori-Neam] (...),
(bibliografie) ce `nsumeaz\ peste 1.200 de
pagini dactilografiate''.
{i mai mare este meritul distinsului
`nv\]\tor Neculai Florian, dac\ ]inem seama

de munca [i, mai ales, de acribia cu care a

studiat fiecare informa]ie, de priceperea cu
care a selectat, a sistematizat [i a redactat
aceast\ monografie structurat\ `n mai multe
p\r]i, chiar dac\ acestea nu snt subliniate `n
mod deosebit: Trecutul istoric, A[ezarea
geografic\, hidrografia, clima [i vegeta]ia,
Popula]ia [i ocupa]iile locuitorilor, Institu]iile,
Satele componente, A[ez\rile monahale.
Se impune s\ apreciem priceperea, talentul chiar, `n folosirea limbii romne literare, o limb\ curat\, corect\ [i chiar frumoas\, f\r\ a abuza de figurile de stil,
autorul fiind preocupat, parc\, s\ confirme
,,`nscrisul'' de pe foaia sa matricol\ de la
absolvirea [colii primare `n 1949, `nscris
f\cut de `nv\]\torul s\u Eugen Irimescu:
,,Talente deosebite: compunerea''.
Ca unul care, cu ani `n urm\, am cunoscut bine comuna V`n\tori-Neam], am
descoperit, cu o pl\cere deosebit\, `n
paginile acestei monografii, date despre
Cetatea Neam] (nu Neam]ului, cum spun
unii!), despre a[ez\rile monahale, vestite
prin valorile culturale inestimabile pe care le de]in,
de-ar fi s\ amintim, [i numai,
Biblioteca [i tiparni]a de la
M\n\stirea Neam] sau
Cazania
realizat\
`n
,,ve[mnt romnesc'' de
Varlaam,
p\strat\
la
M\n\stirea Secu, si, nu `n
ultimul rnd, date despre
via]a oamenilor tr\itori din
cele mai vechi timpuri pe
aceste locuri, cei care au
ap\rat Cetatea Neam] [i au
aprovizionat-o cu cele necesare de nenum\rate ori sau
[i-au `ntemeiat gospod\rii
trainice, au construit [coli [i
biserici, adic\ au f\cut istoria locurilor unde
au fost de nestr\mutat. Tot aici am
descoperit numele multor intelectuali despre
care am citit `n c\r]i, dar [i a multora pe care
i-am cunoscut [i cu care, nu de pu]ine ori am
organizat minunate ,,`ntmpl\ri'' culturale. Nu
le scriem numele aici din dorin]a de a nu
gre[i prin omisiune, cu o singur\ excep]ie:
Constantin Oancea, cunoscut `n `ntreaga
]ar\, b\dia Costic\ de la
Vn\tori-Neam], omul care,
`n 1948, ,,cu c\r]i adunate
de la Prim\rie, de la
Coopera]ie [i de la c]iva
donatori, organizeaz\ noua
bibliotec\ cu aproximativ
200 de volume'', re`nnodnd
tradi]ia bibliotecii comunale
,,`nfiin]at\ `nc\ din 1897 de
arhimandritul
Chiriac

Nicolau pe lng\ [coala construit\ cu cheltuiala sa `n 1895'', bibliotecarul care a slujit

aceast\ institu]ie - una dintre cele mai vechi
biblioteci s\te[ti din Romnia - 57 de ani (!),
pn\ la trecerea sa la cele ve[nice, `n ziua de
20 august 2005.
S\ mai ad\ug\m c\ la realizarea acestei
splendide monografii au mai contribuit: artistul fotograf Vasile Zaharia, cel care a pus la
dispozi]ia autorului imaginile color, [i, desigur oamenii de la ,,Autograf'', cei care au
reu[it s\ ofere publicului pre]uitor de carte o
bijuterie tipografic\.
Aceste rnduri dorim s\ fie un semnal
despre o monografie de excep]ie, un
adev\rat studiu asupra unui spa]iu romnesc de o autenticitate aparte, cunoscut de
c\tre to]i cei care l-au str\b\tut `n peregrin\rile lor spre locurile sfinte de la
m\n\stirile Neam], Secu, Sih\stria, Sihla [i
schiturile din preajma acestora.
Toat\ lauda se cuvine `nv\]\torului
Neculai Florian, distinsul intelectual, fiu al
satului, care [i-a pus `ntreaga [tiin]\, pricepere [i talentul incontestabile `n slujba
realiz\rii [tiin]ifice a acestei monografii, de[i
ar fi bine (suger\m) ca la o eventual\ reeditare s\ se aib\ `n vedere ad\ugarea unui
indice de nume, a unei bibliografii, pe lng\
,,notele [i trimiterile'' existente, s\ fie
men]ionat anul edit\rii, s\ se ob]in\ codul
ISBN de la Biblioteca Na]ional\ a Romniei,
pentru ca lucrarea s\ fie inclus\ `n cataloagele na]ionale [i interna]ionale, [i chiar s\
poarte girul unei edituri care ar fi onorat\ s\
publice asemenea carte.
Consider\m elaborarea [i publicarea
MONOGRAFIEI COMUNEI V~N|TORINEAM} drept o `ncununare a activit\]ii de
peste 44 de ani desf\[urat\ de Neculai
Florian, ca ,,dasc\l'', ,,apostol'', un adev\rat
fiu al locurilor natale, iar sprijinul pe care i l-a
acordat primarul comunei, doamna Maria
Petrariu, este un semn c\, atunci cnd la
crma comunit\]ii se afl\ un intelectual
autentic, se pot realiza lucruri frumoase [i
trainice [i `n domeniul culturii, cel att de
neglijat, din p\cate, `n ultimii ani, domeniu
invadat de a[a-zise crea]ii `n care gustul
`ndoielnic [i pornografia snt la mare cinste.
Constantin TOM{A

ARTE & MESERII * ARTE & MESERII * ARTE & MESERII * ARTE & MESERII

ircea C\rt\rescu- "De

ce iubim femeile"
E limpede c\ [i
adul]ii au nevoie de
pove[ti. Numai c\
z`nele lor [i-au scurtat
rochiile, [i-au t\iat
p\rul care le ajungea
c`ndva la c\lc`ie [i au
`nv\]at s\ fie femei,
ceea ce e mult mai
complicat [i mai per-

iculos dec`t
meseria de
z`n\.
U
n
m\nunchi
de istorii cu
f e m e i
a[adar,
spuse simplu, captivant, de un
povesta[ a
c\rui via]\ seam\n\ ca dou\
pic\turi de rou\ cu a lui Mircea
C\rt\rescu. ~n fiecare poveste e
un s`mbure de neobi[nuit care st\

Pag. 4

ascuns `n carnea obi[nuitului, `n

"ordinar" o s\m`n]\ de extraordinar care d\ rod epic.
Un omagiu (adesea `n sensul
cel mai concret, erotic, al cuv`ntului) adus femeilor "pentru c\ s`nt
femei".
~ntreb\rile criticului: Cine
spunea c\ scriitorul romn a uitat
s\ povesteasc\? Cine spunea c\
e misogin?
Rafael Sanchez Ferlosio "Peripe]iile lui Alfanhui"
Roman picaresc- pentru c\
Alfanhui, un b\iat dat afar\ din
[coal\ ca s\ nu dea exemplu r\u
celorlal]i, c\l\tore[te prin medii
diferite din Castilla, str\b\t`nd
c`mpia Guadalajarei p`n\ la
Madrid, [i cunoa[te oameni de tot
soiul.
Roman de formare- pentru c\,
ucenic la un me[ter care cunoa[te
arta `mb\ls\m\rii, copilul `[i face,
cur`nd, o ucenicie mult mai important\: cea `n greut\]ile vie]ii.
Roman poetic- pentru c\
lumea fantastic\, pe-alocuri

suprarealist\ [i totu[i nu lipsit\ de

tragicul realit\]ii, se remodeleaz\
continuu `n ochii de artist ai
eroului.
Observa]ia criticului: De[i titlul
pare al unei c\r]i pentru copii,
povestea este mai degrab\ pentru
adul]ii care n-au uitat cu totul c`t de
uimitor [i de greu e s\ fii copil.

retras\, care-[i cump\r\ c\r]i [i

socote[te c\ cititul te scoate din
barbarie. Noaptea o cheam\
Clara, pentru c\ "b\rba]ilor le plac
la nebunie prenumele `n a", are
"clien]i", iar locul ei de munc\ e
trotuarul sau barul. ~ntr-o noapte,
un b\rbat stric\ toat\ aceast\
strict\ `mp\r]ire de roluri, pentru
c\ o pl\te[te pe Clara ca s\-i

La HUMANITAS
V| A{TEAPT|:
Catherine
Locandro "Clara
Noaptea"
Are un
chip
de
noapte [i
unul de zi.
Ziua
o
cheam\
Claire, o
persoan\

citeasc\ o scrisoare. Din acel

moment totul se precipit\ `n cele
dou\ vie]i ale femeii.
Observa]ia criticului: La un
moment dat Clara- Claire scoate
din po[et\ "Poemele pentru Lou".
Este un volum de Apollinaire.
Poate c\ nu e imposibil, deoarece
femeia e pentru prima dat\
`ndr\gostit\, dar nici prea
verosimil nu pare!

APOSTOLUL

Paul Bowles - "Sus, deasupra

lumii"
U
n
peisaj exotic, un cuplu
de turi[ti
americani,
care par la
fel cu to]i
ceilal]i [i,
`ntr-un
hotel, un
t`n\r
cu
`nf\]i[are
pl\cut\. {i
totu[i, ceea ce `ncepuse ca simpl\
c\l\torie de pl\cere se transform\
`ncetul cu `ncetul `ntr-un joc periculos, de-a [oarecele [i pisica.
Autorul este un maestru al
tensiunii, fiecare fraz\ e la locul ei,
iar `ntre ce se vede [i ce se simte
nu e niciodat\ pace. Minutele
`ncep s\ fie ap\s\toare.
Sfatul criticului: Dup\ ce termina]i cartea, aminti]i-v\ de
primele ei pagini. Se vor lumina
altfel, acum. Tot ceea ce p\rea lipsit de importan]\ cap\t\ greutate.

Ve]i descoperi abia acum un personaj nev\zut care se ascunde

acolo, printre c\l\tori: destinul.
Carlos Fuentes - "Constancia"
~ntre chirurgul din Savannah
(Georgia), so]ia lui andaluz\ [i
vecinul lor, actor emigrat din
Rusia, rela]iile s`nt puternice, dar
neobi[nuite. {i secrete. Ele se pot
limpezi numai prin scotocirea `n
pliurile istoriei. Nici vorb\ de triunghi amoros, oricum nu `n felul `n
care ne-a obi[nuit tradi]ia literar\,
de[i to]i cei trei [tiu s\ fie p\tima[i
S`ntem
obliga]i s\
juc\m roluri,
s p u n e
actorul, dar
se refer\ la
teatrul vie]ii.
O carte
ca un roman
poli]ist bun,
adic\ unul
`n care nici

(Continuaare `n pag. 5)

august 2006

~NV|}|M~NTUL PRIMAR

~NTRE AFECTIVITATE {I VIOLEN}|

Cercet\rile pedagogice din ultima vreme demonstreaz\ c\ afectivitatea, prin modul `n care se structureaz\
[i se dezvolt\ `n copil\rie, constituie un element hot\r`tor
`n via]a psihic\ a adultului de mai t`rziu. A[adar, putem
afirma c\ neglijarea afectivit\]ii copilului aduce serioase
prejudicii preg\tirii copilului pentru via]\.
Dac\ a frecventat gr\dini]a, `ntr-uun climat afectiv optim,
copilul se adapteaz\ mult mai u[or la regimul de [coal\.
Iar, apoi, dac\ elevul stabile[te rela]ii afective pozitive cu
`nv\]\torul [i profesorii s\i, integrarea sa `n via]\ va fi mult
mai armonioas\, spre binele s\u [i al celor din jur.
Cultivarea
dispozi]iilor afective
pozitive la [colarii
`ncep\tori
u toat\ str\duin]a de a
apropia activitatea
didactic\ din clasa I
de cea a `nv\]\m`ntului pre[colar, r\m`n
totu[i diferen]e care
men]in un prag `ntre
cele dou\ trepte de
`nv\]\m`nt. {coala
introduce `n fluxul
activit\]ii copilului un
orar pe care trebuie
s\-l respecte, libertatea de ac]iune este
mai limitat\ de necesitatea parcurgerii programei de `nv\]\m`nt,
randamentul [colar este apreciat
prin
calificative
conform
cuno[tin]elor dob`ndite.
Toate acestea constituie
motive de `ngrijorare at`t pentru
copii, c`t [i pentru p\rin]i. Pentru a
diminua sau evita aceste tr\iri, trebuie s\ form\m pre[colarilor
reprezent\ri favorabile despre
[coala `n care vor `nv\]a [i despre
dasc\lul care le va `ndruma activitatea, prin promovarea unor
leg\turi multiple [i constante `ntre
`nv\]\m`ntul pre[colar [i ciclul primar, care s\ aib\ dublu scop: a)
cunoa[terea sistemului de lucru
de la grupa preg\titoare pentru a
putea fi aplicat secven]ial la clasa
I; b) cunoa[terea, din punct de
vedere fizic, intelectual, socioafectiv, a copiilor care vor deveni
[colari.
Este cunoscut faptul c\,
primele leg\turi `ntre elevi [i
`nv\]\tor s`nt de natur\ afectiv\ [i
au un rol important pe parcursul
celor patru ani. Activitatea
`nv\]\torului cu c`tva timp `nainte `n
cadrul
activit\]ilor
premerg\toare
integr\rii

pre[colarului `n via]a [colar\: ~n

vizit\ la [coal\", Datini [i obiceiuri
la romni", 1 Iunie, bucurie [i candoare" - are un efect tonifiant
asupra comport\rii copilului, cel
pu]in `n cazurile de sensibilitate
m\rit\. Am organizat astfel de
activit\]i [i, `n prima zi de [coal\,
am v\zut mai pu]ini copii care nu
se desprindeau de m`na mamei,
se a[ezau mai greu `n banc\ [i nu
ridicau ochii s\ observe ce se
petrece `n jurul lor.
Clasa I nu presupune doar
`nmagazinarea unor cuno[tin]e ci,
`n primul r`nd, dob`ndirea unor
instrumente de lucru - fapt care se
bazeaz\ pe ata[amentul [i participarea afectiv\ a copilului la
aceast\ ac]iune [i care subliniaz\
o dat\ `n plus necesitatea
leg\turilor suflete[ti dintre dasc\l
[i elevi.
Studii de specialitate au
demonstrat c\ procesele afective
au un importante rol at`t `n stimularea [i orientarea comportamentului copilului, c`t [i `n sus]inerea
energetic\
a activit\]ilor [i
rela]iilor acestuia cu cei din jur.
De aceea, activitatea de
`nv\]are condus\ cu m\iestrie,
dezvolt\ emo]ii [i sentimente pozitive, care favorizeaz\ at`t
desf\[urarea acesteia, c`t [i
ob]inerea unui randament crescut.
Prin diferite activit\]i am indus
elevilor de clasa I cu care lucrez,
dispozi]ii afective pozitive, care
constituie un fond favorabil
apari]iei unei atmosfere degajate,
de colaborare. Activitatea [colar\
reu[it\ [i de lung\ durat\ duce la
apari]ia unor deprinderi intelectuale care contribuie la formarea si
perfec]ionarea capacit\]ilor cognitive, cristalizeaz\ interese, dezvolt\ `ncrederea `n sine, `n
condi]iile confrunt\rii cu sarcinile
[colare. Climatul afectiv din clas\
[i [coal\ genereaz\ pl\cerea

interac]iunii, `nv\]\rii colective,

lupta pentru men]inerea unei bune
reputa]ii a grupului, sentimentul
camaraderiei [i solidarit\]ii. La fel,
rela]ia cu `nv\]\torul poate fi o
surs\ valoroas\ de bucurii ce
duce la securizarea `n fa]a dificult\]ilor, formarea sentimentului
de `ncredere `n sine [i `n oameni.
~nv\]\torul este cel care `i va
ajuta pe copii s\ se adapteze la tot
ceea ce presupune [coala, printro rela]ie sincer\ [i deschis\, care
`i va face pe copii s\-[i `nving\
teama [i chiar insuficienta lor
preg\tire pentru via]a de [colar.
De aceea, `nv\]\torul, cu r\bdare,
pricepere [i d\ruire, trebuie s\ se
apropie de mintea [i sufletul
fiec\ruia [i s\-l `naripeze pentru a
merge mai departe `n via]\.
~nv. Maria B`rjovanu,
{coala Nr. 9 Roman
Mu[at", Roman

Eliminarea actelor de
violen]\ din [coal\
ducatori [i p\rin]i,
dac\ am persevera
s\ ne cunoa[tem
bine copiii, cu siguran]\
ne-am
convinge c\ fiecare
copil este o individualitate [i, c\ nu
exist\ re]ete unice
de educa]ie [i de
instruire. Iar atunci
c`nd am dob`ndit o
norm\ de via]\ `n
acest sens, vom lua
e[ecul ca pe ceva trec\tor [i cu
posibilit\]i de remediere, vom [ti
s\ `ncuraj\m copilul [i s\-l ajut\m
s\ dep\[easc\ cu u[urin]\ [i f\r\
urm\ri negative `n planul personalit\]ii sale. Vom rezolva at`tea
conflicte minore, f\r\ vorbe ur`te,
f\r\ injurii, f\r\ violen]\, f\r\ atitudini de care copilul [i mai ales noi,
s\ ne ru[in\m ori s\ le regret\m
mai t`rziu.
Se observ\ cu u[urin]\ cum
violen]a este o component\
major\ a devia]iei comportamentale care, din p\cate, este din ce
`n ce mai frecvent\ `n r`ndul copiilor. Prezent\ pentru `nceput ca
neputin]\ a integr\rii `n colectiv,
aceasta devine treptat un argument nedorit `n comunicarea cu
ceilal]i, o for]\.
Forme de violen]\ `nt`lnite la
v`rsta [colar\ mic\ s`nt: violen]a
verbal\ (limbaj argotic, injurios

sau trivial); r\ut\]ile minore (porecle, aluzie la unele deficien]e fizice), care pot genera scandaluri [i
pot provoca adev\rate drame;
p`ra, care se vrea un mod de
r\zbunare cu urm\rile [tiute de
to]i; violen]a fizic\, cu forme
nedorite pentru aceast\ v`rst\.
La violen]\ s\ nu r\spunzi cu
violen]\!", spune un proverb din
b\tr`ni [i mult adev\r gr\ie[te! Dar
cum s\ proced\m? Un conflict
neanalizat [i nerezolvat produce
resentimente, lipsa de `ncredere
`n educator [i un `ntreg lan] de
alte conflicte.
Dac\ analiz\m cauzele vom
constata, cu durere, c\ la baza
unor conflicte nu stau `ntotdeauna
cauze reale. De obicei, copiii
ac]ioneaz\ violent pentru c\ a[a le
place sau a[a se simt ei bine, a[a
au v\zut ori a[a li se vorbe[te `n
familie, a[a se joac\ acas\ cu
fra]ii mai mari, cu prietenii [i
vecinii.
Cine se face vinovat de acest
comportament, familia, [coala sau
societatea?
Cu siguran]\ aceste `ntreb\ri
s`nt pu]in incomode [i pentru unii
[i pentru al]ii, [i p`n\ vom g\si un
r\spuns, consider c\ este important s\-i ajut\m pe copii s\ devin\
con[tien]i de efectul negativ al
comport\rii lor, s\-i `nv\]\m s\
comunice [i s\ tr\iasc\ `n armonie
cu cei de l`ng\ ei, s\ se accepte
unii pe al]ii a[a cum s`nt sau, s\-i
ajut\m s\ se schimbe, dar `n bine.
Subiectul expunerii noastre
constituie o preocupare pentru
toate cadrele din [coala noastr\,
iar preocup\rile noastre nu au
r\mas f\r\ ecou; am fost inclu[i
`ntr-un program Phare 2003/2005, cu proiectul Acces la
educa]ie pentru grupurile dezavantajate". Aceasta `nseamn\, din
partea noastr\, promovarea unor
metode participativ-active care s\
aib\ `n centrul aten]iei copilul,
cooperarea cu p\rin]ii [i cu al]i factori
educa]ionali,
pentru
cunoa[terea adev\ratelor cauze
ale violen]ei [i a altor comportamente negative, [i `nl\turarea
acestora prin optimizarea strategiilor educative [i formarea
m\iestriei pedagogice.
Inst. Pompilia
Patra[canu, Grupul
{colar, Dimitrie
Leonida", Piatra-N
Neam]

Decalogul educa]iei
dup\ M. Montessori
edagogul Maria Montessori (1870-1952) impune `n
educa]ia secolului al XX-lea o metod\ didactic\ bazat\
pe respectarea libert\]ii copilului, astfel libertatea
devenind o condi]ie [i o metod\ de formare. Ea sus]ine
c\ nu educatorul `l formeaz\ pe copil, ci acesta se
formeaz\ singur, rolul educatorului fiind acela de a
preg\ti mediul favorabil pentru autotransformare. A
experimentat propria metod\ de realizare a educa]iei
religioase la o [coal\ din Barcelona, crend pentru
aceasta o "biseric\ a copiilor" `n func]ie de cerin]ele
acestora.
Pentru ini]ierea copiilor `n religie mai snt subliniate
lucr\rile practice `n cadrul c\rora ei vor lua act [i de procesele naturale ce `nso]esc dialectica devenirii divine.
~n ceea ce prive[te libertatea copilului `ntr-un mediu organizat [i
rela]iile cu educatorul, marele pedagog italian d\ a[a zisul "Decalog",
de care educatorii, `n general [i `n special noi, profesorii de religie, ar
trebui s\ ]inem cont:
1. Nu atinge]i niciodat\ un copil dect dac\ invit\ el (`ntr-uun fel
sau altul).
2. Nu vorbi]i niciodat\ urt despre un copil `n prezen]a sau
absen]a lui.
3. Concentra]i-vv\ pe `nt\rirea [i ajutarea dezvolt\rii a ceea ce
copilul are bun, astfel `nct ceea ce e r\u s\ fie eliminat treptat.
4. Fi]i activi `n preg\tirea ambian]ei. ~ngriji]i-vv\ meticulos [i constant de aceasta. Ajuta]i copilul s\ `ntemeieze rela]ii constructive cu
ambian]a. Ar\ta]i locul unde snt p\strate mijloacele de dezvoltare [i
demonstra]i folosirea lor `n mod potrivit.
5.Fi]i `ntotdeauna gata s\ r\spunde]i chem\rii copilului care are
nevoie de voi; asculta]i [i r\spunde]i copilului care apeleaz\ la voi.
6. Fi]i neobosi]i `n a repeta oferirea obiectelor pe care anterior le-aa
respins sau a c\ror utilizare corect\ nu a `n]eles-oo. Face]i aceasta
prin animarea ambian]ei, prin grij\, lini[te prin cuvinte blnde ori
printr-oo prezen]\ iubitoare.
7.Respecta]i copilul care face o gre[eal\ [i care poate atunci
sau mai trziu s\ se corecteze el `nsu[i, dar opri]i ferm [i imediat
orice utilizare nepotrivit\ a ambian]ei [i orice ac]iune care pune `n
pericol copilul, dezvoltarea lui sau pe al]ii.
8.Respecta]i copilul care se odihne[te sau prive[te pe al]ii cum
muncesc sau chibzuie[te la ceea ce a f\cut el sau la ce trebuie s\
fac\. Nu-ll striga]i, nici nu-ll for]a]i la alte forme de activitate.
9. Ajuta]i-ii pe cei care caut\ s\ fac\ ceva ori nu g\sesc ce.
Face]i-vv\ prezen]a sim]it\ pentru copilul ce caut\ [i fi]i discre]i pentru copilul ce a g\sit.
10. Trata]i `ntotdeauna copilul cu cele mai bune maniere [i
oferi]i-ii tot ceea ce este mai bun `n voi.
Educatorul trebuie s\ asigure un mediu organizat, `n care
copilul e l\sat liber s\ se desf\[oare `n concordan]\ cu interesele lui
naturale. "A educa `nseamn\ a transforma cuno[tin]a psihologic\ a
individului `n func]ie de ansamblul rela]iilor colective c\rora
cuno[tin]a comun\ le atribuie o valoare oarecare", sus]inea Jean
Piaget, iar pedagogul catolic A. Kriekemans sus]ine c\ idealul
educa]iei este de natur\ exclusiv religioas\, constnd `n restaura]ia
st\rii adamice, prin recuperarea naturii noastre originare. Educa]ia
constituie tocmai acest ajutor dat omului pentru restaura]ia
perfec]iunii sale de dinaintea p\catului capital.

Prof. drd. MIHAI FLOROAIA - Liceul

Comercial "Spiru Haret" P. Neam]
Rubric\ coordonat\ de Dan AGRIGOROAE

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
(Urmaare din pag. 4)

o
enigm\".

b\nuial\ a cititorului
nu se confirm\. Dar o
carte cu miz\ uman\
[i literar\ mult mai
grave dec`t ale unui
roman poli]ist bun.
Sfatul criticului:
Dubla]i-v\
aten]ia
`ncep`nd de la capitolul 13, pentru c\, de
acolo, "o enigm\
genereaz\
alt\

MIhai Sebastian - "Femei"

Pentru un b\rbat t`n\r lumea
pare f\cut\ numai din femei, iar
femeile par f\cute numai din
dragoste. ~n patru nuvele distincte,
[ase femei reprezint\ ipostazele
erotismului feminin din lume.
Ingeniozitatea acestui roman ]ine
de distribu]ie: {tefan Valeriu, un
t`n\r medic [i diplomat, singura

verig\ de
leg\tur\
`ntre cele
patru proze,
este plasat
`n roluri cu
pondere
extrem de
diferit\. ~n
p r i m a
nuvel\,
Renee,
Marthe, Odette, este protagonist [i
descoper\ simultan trei v`rste ale
feminit\]ii, trei moduri de a fi
`ndr\gostit. ~n cea de-a doua,
Emilie, este simplu martor [i
medic. ~n a treia proz\, Maria, este
destinatarul scrisorii unei femei
(alt\ doamn\ T), a[adar vocea lui
tace, pentru ca `n ultimul text,
Arabela, s\ redevin\ protagonist [i
s\ ajung\ pe o scen\ adev\rat\.
De c`te ori concretizezi o variant\
a vie]ii, renun]i la celelalte, pe care
de cele mai multe ori le regre]i. {i
de c`te ori regre]i o op]iune, `]i

august 2006

imaginezi, ca unul dintre personaje, c\ "asta poate dezorganiza

universul".
Sfatul criticului: Dac\ a]i ezitat
vreodat\ la o r\sp`ntie a vie]ii, citi]i
cartea. Ea d\ un reconfortant sentiment al relativit\]ii alegerilor `n

bilit\]i literare. Pacientul se

`ndr\goste[te de Maria Callas,
Maria Callas se `ndr\goste[te,
cum [tim, de Onasis [i psihiatra se
`ndr\goste[te, ca s\ se `nchid\ triunghiul, de diavolul- pacient. Iar
lucrul acesta, oricum ai `ntoarce-o,

La HUMANITAS
V| A{TEAPT|:
via]\. Pute]i `ncepe cu oricare dintre proze, cu numele care v\
atrage cel mai mult.
Helmut Krausser - "Cani[ul
divei"
Diavolul (sau un pacient
nebun?), o divin\ div\ (Maria
Callas) [i o psihiatr\- acesta este
triunghiul amoros al c\r]ii, compus
din personaje cu enorme posi-

nu e deloc
recomandabil.
Mai
apar
`n
poveste [i
un important cani[
negru, un
parc,
un
so], c`teva
nop]i
de

APOSTOLUL

hoin\real\ [i ni[te t\ieturi din ziar

cu ve[ti despre mor]i catastrofice.
Ce au `n comun cele trei personaje? S`nt obligate s\ fie, orice
ar sim]i [i oric`t de greu le-ar fi, la
`n\l]imea rolului lor supraomenesc. Publicul nu admite sl\biciuni
sau gre[eli, nici de la c`nt\re]ii de
oper\, nici de la medici [i nici
m\car de la diavol.
Recomandarea criticului: Un
disc cu Maria Callas ascultat
`nainte de a `ncepe cartea sau
dup\ terminarea ei dubleaz\
bucuria lecturii.
Adolfo Bioy
"Dormind la soare"

Casares

V\ plac fiorii, de pild\ cei pe

care-i sim]i]i la un film de
Hitchock? Atunci trebuie s\ citi]i
neap\rat acest roman scris de un
maestru al suspansului sud- american. Totul e camuflat la `nceput `n
povestea obi[nuit\ a unei c\snicii:

de[i
o
iube[te pe
so]ia
lui,
Lucho n-o
`n]elege
prea bine.
Dup\ o mai
l u n g \
absen]\, ea
se `ntoarce
acas\ profund schimbat\. Se `nt`mpl\ `ns\
ca o schimbare `n bine s\ fie
resim]it\ foarte r\u de cei din jur.
Romanul este scrisoarea prin
care b\rbatul cere ajutor. ~n tonul
lui de o inimitabil\ candoare, se
strecoar\ `ncetul cu `ncetul
b\nuieli pe care nu e u[or s\ le
exprimi f\r\ s\ fii considerat
nebun.
Observa]ia criticului: ~ntr-o
epoc\ de scriitori haotici, Bioy e un
clasic. (A spus-o, cu dragoste, prietenul s\u de-o via]\, Jorge Luis
Borges).

Pag. 5

EVENIMENT CULTURAL
VACAN}E MUZICALE LA PIATRA NEAM} edi]ia a XXXV-A, 1 - 9 iulie 2006

Primele acorduri ale unei edi]ii aniversare

n prima decad\ a lunii iulie, urbea noastr\ a g\zduit cea de
a XXXV-aa edi]ie a Festivalului Interna]ional de Muzic\ din
cadrul tradi]ionalei manifest\ri Vacan]e Muzicale la Piatra
Neam].
Organizat\ de Consiliul Jude]ean Neam], Consiliul Local
Piatra Neam], Ministerul Culturii [i Cultelor [i Centrul pentru
Cultur\ [i Arte Carmen Saeculare, `n colaborare cu
Filarmonica Mihail Jora din Bac\u, Facultatea de Muzic\ [i
Teatrul Tineretului din Piatra Neam], manifestarea a fost
dedicat\ comemor\rii a 250 de ani de la na[terea compozitorului Wolfgang Amadeus Mozart.
Un fapt cu totul special este acela c\ aceast\ edi]ie
aniversar\ a fost prezidat\ de o personalitate de prim rang a
vie]ii culturale [i artistice contemporane, prof. univ. dr.
Mariana Nicolesco, Membru de Onoare al Academiei Romne, Artist
UNESCO pentru Pace.
Pentru a doua oar\ la Piatra Neam], Primadonna Assoluta Mariana
Nicolesco, ini]iatoarea [i sufletul manifest\rilor muzicale de la Br\ila, a
mai participat `n calitate de invitat\ de onoare la cea de a XXVI-aa edi]ie
a Vacan]elor Muzicale la Piatra Neam], din vara anului 1997.

Un maestru al claviaturii
Concertul inaugural a fost sus]inut, conform unei tradi]ii deja
`ncet\]enite, de Orchestra simfonic\ a Filarmonicii de Stat Mihail Jora
din Bac\u, av`nd la pupitru pe dirijorul Ovidiu B\lan.
Solistul concertului de concerte a fost un maestru al claviaturii,
cunoscutul pianist Gabriel Amira[, cel care la edi]ia a VII-a, din 1978, a
Vacan]elor, sub bagheta lui Corneliu Calistru, a interpretat `n aceea[i
sal\ - dar la 2 iulie - Imperialul de Ludwig van Beethoven.
De aceast\ dat\, maestrul Gabriel Amira[ a fost protagonistul
Concertului pentru pian [i orchestr\ `n La major, KV 488 de Wolfgang
Amadeus Mozart [i al Concertului pentru pian [i orchestr\ nr. 3, `n Do
major de Serghei Prokofiev.
A[a cum era de a[teptat, interpretarea oferit\ de Gabriel Amira[ a
fost una exemplar\ [i de `nalt\ ]inut\. O tehnic\ impecabil\ [i str\lucitoare, sedimentat\ structural de-a lungul unei impresionante cariere
solistice, face posibil\ nuan]area pregnant\ a unui cov`r[itor teritoriu al
expresiei muzicale. De la caracteristica autentic\ a stilului mozartian din
prima parte a concertului, culmin`nd cu virtuoasa caden]\, la poetica
superb\, dureros romantic\ a p\r]ii mediane, de la impetuozitatea primei
p\r]i a concertului lui Prokofiev la preten]ioasa serie de varia]iuni din

transpuse `n cel mai autentic stil impresionist, oferite la meritatele [i inerentele bis-uri.

Sunetul trompetei

A[a cum se obi[nuie[te, [i `n acest an una din serile Festivalului

Interna]ional de Muzic\ din cadrul Vacan]elor Muzicale la Piatra Neam]
a fost dedicat\ unei personalit\]i nem]ene afirmate `n lumea muzical\.
De aceast\ dat\, protagonistul Medalionului de artist a fost trompetistul
Dan Pompiliu, un instrumentist consacrat care `[i reg\se[te `nceputurile
muzicale `n spiritul [i efervescen]a a ceea ce a fost c`ndva {coala de
muzic\ pietrean\.
Dincolo de dimensiunile interpretative ale celor [ase piese de larg\
respira]ie pe care protagonistul le-a propus publicului (Pavel
Vejvanovsky, Georges Alary, Bohuslav Martinu, George Enescu,
Aleksandr Arutunian [i Franz Schubert), se cuvine s\ subliniem atmosfera colocvial\ a acestui medalion, creeat\ cu mult firesc [i inspira]ie de
c\tre actorul Cornel Nicoar\, care a `ncercat, a[a cum a [i m\rturisit, de
altfel, s\ dezv\luie c`te ceva din structura uman\ a celui omagiat.
De `nalt\ ]inut\ a fost [i acompaniamentul pianistic asigurat de
Mihaela Spiridon, care a dovedit `nc\ odat\ c\ este un muzician de
clas\, ce se poate adapta dificult\]ilor tehnice ale oric\rei partituri.
~n fine, acest conjunctural menaj muzical a trois, se pare c\ [i-a
atins scopul; gra]ie pertinen]ei [i inspira]iei cu care protagonistul a fost
pus `n valoare.

Tradi]ie [i autenticitate
Se spune foarte frumos [i adev\rat `n programul de sal\ al spectacolului folcloric Ob`r[ii,
oferit mar]i seara publicului
Vacan]elor
Muzicale `n cadrul Zilei
muzicii
tradi]ionale:
Grigore Le[e reface
imaginea unei colectivit\]i cu tr\irile sale
trec`nd prin toate st\rile
psihice, de la agonie la
extaz.
~mpreun\ cu Doina Lavric, Loredana Nechifor, Zamfira Pampa,
Lenu]a Purja [i Teodora Sabou, `n costumele Leontinei Prodan, `ntr-un
spectacol de sunet a c\rui concep]ie `i apar]ine, Grigore Le[e a ]inut
aproape de suflet to]i spectatorii din sala arhiplin\ a Teatrului Tineretului.
Absolvent al Academiei de Muzic\ Gheorghe Dima din ClujNapoca, Grigore Le[e [i-a dedicat `ntregul talent [i `ntreaga disponibilitate expresiei sonore autentice a c`ntecului popular, a formelor sale
ancestrale curate [i, `n acela[i timp, rafinate.
Bun cunosc\tor al instrumentelor tradi]ionale, Grigore Le[e este, `n
acela[i timp, apt s\ `[i asume `ntreaga responsabilitate a interpret\rii autentice, pe care o `nnobileaz\ cu ad`nc\ sim]ire [i respect al tradi]iei.
Fiecare prezen]\ scenic\ este transformat\ `ntr-un eveniment. A
c`ntat pe nenum\rate scene ale lumii, fiind un adev\rat ambasador al
bunelor [i veritabilelor tradi]ii romne[ti.

La por]ile m\iestriei
partea a doua [i de aici la `ncheierea concentrat\ a rondo-ului final,
Gabriel Amira[ a f\cut o demonstra]ie de st\p`nire impecabil\ at`t a
bagajului tehnic c`t [i a celui expresiv, dovedind, `nc\ o dat\, c\ este un
interpret care-[i merit\ renumele.
Ca s\ nu mai vorbim de cele dou\ pagini debussy-ene, admirabil

~n seara consacrat\ Institu]iilor de `nv\]\m`nt superior muzical, pe

care avea s\ o dirijeze cu har, competen]\ [i mult spirit, soprana
Mariana Nicolesco s-a sim]it datoare s\ fac\ spectacol. Un spectacol
decent, de bun\ calitate, cu observa]ii [i comentarii pe c`t de inspirate pe
at`t de spirituale, care au transformat prelungul concert `ntr-o superb\
lec]ie de muzic\ [i c`nt, agrementat\ cu inserturi spontane de spirit,

elocin]\ [i umor distilat.

Tenorul Ion Timofti, de la Academia de Muzic\, Teatru [i Arte
Plastice din Chi[in\u, acompaniat de colega sa Irina M`ndru, a interpretat cunoscuta arie La donna e mobile din Rigoletto de Giuseppe Verdi
[i a dezv\luit o voce `n formare, cu o sonoritate pu]in juvenil\ care,
ne`ndoios, prin studiu se va rotunji.
Precis, exact, plin de nerv [i vitalitate, pianistul moldovean Andrei
S`rbu a interpretat Studiul op.39 nr.3 de Serghei Rahmaninov, l\s`nd s\
se `ntrevad\ disponibilit\]ile virtuale c\tre aprofundarea sensului melodic
al lucr\rii.
Soprana Victoria Culin, acompaniat\ de Larisa Soboleva, a `ncercat
o interpretare p\tima[\ a liedului Nuit d'etoiles dar, din p\cate, departe
de spiritul debussyan. Mai mult, ca to]i cei din spa]iul ex-sovietic, manipuleaz\ o limb\ francez\ cel pu]in `ndoielnic\.
O presta]ie excep]ional\ a avut studenta Universit\]ii Na]ionale de
Muzic\ din Bucure[ti, Simona Sindre[teanu care, acompaniat\ de asist.
univ. Cristina Popescu-St\ne[ti a oferit un adev\rat microrecital de oboi
de-a lungul partiturii varia]ionale a lui lui Antonio Pasculli, dup\ opera La
Favorita de Gaetano Donizetti. O tehnic\ str\lucitoare, muzicalitate,
inteligen]\, un fin sim] al grad\rii dinamice a f\cut ca interpretarea, chiar
dac\ din pricina dimensiunilor a avut c`teva probleme spre final, s\ fie
una din cele mai bune [i mai gustate din `ntregul concert.
~n ciuda unor evidente calit\]i vocale, soprana Elena Dragomir de la
Facultatea de Muzic\ a Universit\]ii Valahia din T`rgovi[te, acompaniat\ de asist. univ. Sorin Cristea-Baroti, a dezv\luit imprecizie `n intona]ie
[i o imposta]ie provizorie, `nc\ departe de a fi a[ezat\.
Un bine interpretat - cu excep]ia finalului - Debussy [i un
Rahmaninov pu]in fracturat, a oferit masteranda Facult\]ii de Muzic\ a
Universit\]ii de Vest din Timi[oara, Dianna Vasiu, iar Corina-Raluca
Butnariu, de la Facultatea de Muzic\ a Universit\]ii de Stat din Oradea,
acompaniat\ de Valentina Horhat, a constatat c\ mai are nevoie de ceva
for]\, sonoritate [i sus]inere pentru aria Musettei din Boema lui
Giacomo Puccini.
Cvartetul mozartian op. 156, cu alura sa de divertisment, s-a bucurat de interpretarea corect\, bine coordonat\, nuan]at\ [i expresiv\ a
studen]ilor: Roxana Tudorache, Andreea Blendea, Manuela Mocanu [i
Alexandru Gr\jdeanu de la Universitatea de Arte George Enescu din
Ia[i, `n timp ce lucrarea lui Jan Koetsier, Brass quintet, cu o sonoritate
interesant\ [i o scriitur\ ritmico-melodic\ dificil\, a fost transpus\ pertinent de c\tre colegii lor: Gabriel Posd\rescu, Dumitru Cernei, Ionu]
Marina, Robert Benke [i Liviu Deac, de la Academia de Muzic\
Gheorghe Dima din Ckuj-Napoca.
Spectacolul cu selec]iuni din opera Suor Angelica de G. Puccini,
oferit de catedra de canto a Facult\]ii de Muzic\ a Universit\]ii
Transilvania din Bra[ov, condus\ de Mariana Nicolesco, s-a dorit - [i s-a
dovedit a fi - un eveniment.

Ioan AMIRONOAIE

(Continuare `n pag. 7)

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

criam cu ceva vreme `n urm\

despre pictorul Mircea
R\zvan Ciac`ru:
Mircea Ciac`ru face
parte din familia de spirite a
unor Hans Holbein, Lubin
Baugin,
Jean-Baptiste
Chardin, Paul Delvaux,
Caspar David Friedrich, a
hiperrealismului (Don Eddy,
Gerhard Richter, Malcom
Morley etc.), a picturii sud-

americane.
Dincolo de claritate, ceea ce frapeaz\
la artist este precizia detaliului, agresivitatea culorii unice, tari, c\ldura ce eman\
din subiectul-obiect, oric`t de umil ar fi
acesta. Pictorul democratizeaz\ natura,
`ndep\rt`ndu-se paradoxal de ea, prin
trimiteri aproape livre[ti.(...) Pictorul e un
timid care `[i face curaj, pictura sa cultiv\
o agresivitate a singur\t\]ii (to]i timizii s`nt
agresivi), dar rezultanta e vectorial\,
reu[ita - cert\. Obiectele au materialitate,
se pot pip\i, artistul miz`nd mult pe tactil,
dincolo de muzicalul deja amintit.
Mircea R\zvan Ciac`ru are limpezimea spiritelor alese [i a apelor ad`nci.
Restul e t\cere, rug\ [i confirmare perpetu\."

Pag. 6

Mircea R\zvan Ciac`ruun bacovian optimist

Actuala expozi]ie personal\ de la

Galeriile Lasc\r Vorel din Piatra-Neam],
cuprinz`nd peste 30 de tablouri `n ulei,
confirm\, `n mare m\sur\, aprecierile de
mai sus.
Exist\ `ns\ [i c`teva diferen]e notabile. Dac\ preocuparea pentru timp (anotimp) r\m`ne o constant\, acum spa]iul `[i
suprim\ parc\ o a treia dimensiune. Ce se
pierde `n/prin absen]a perspectivei
(ad`ncimii) se c`[tig\ `ns\ prin intensitate,
printr-o voluptate casant\ a detaliului.
Ca `ntr-o tehnic\ subtil\, dar canonic\
a icoanei, planul secund poate deveni
mult mai important dec`t prim-planul,
umbra sugrum\ obiectul asemeni iederei,
cerul - greu, `ntunecat - preseaz\ asupra
p\m`ntului aproape str\veziu, `ntreaga
compozi]ie devine rotitoare, pendul`nd
asemeni unei table pe care trebuie
(`n)scris semnul, imaginea devenit\
metafor\, oblig`ndu-ne s\-i reprivim
`ndelung, insistent, tablourile.

Dac\ `n alte expozi]ii Mircea R\zvan

Ceac`ru se ar\ta un subtil, rafinat [i
conving\tor portretist, acum metafora
obsedant\ - devenit\ mit personal r\m`ne copacul, cuib (nod) al anotimpurilor, leg\tur\ direct\ `ntre cer [i p\m`nt,
leag\n al singur\t\]ilor, umbra nostr\ cea
de toate zilele.
Florile sale s`nt [i nu s`nt naturale,
pictorul e interesat de involt, inventeaz\
dezinvolt noi specii, altoind culorile,
ob]in`nd structuri noi, pe care mama
natur\ le avea doar `n proiect.
Exist\ `n tablourile sale o incredibil\
jubila]ie a singur\t\]ii, un formidabil curcubeu al griurilor, o nevoie acut\ de a (se)
comunica, o dureros de dulce triste]e.
S-ar putea crede, la o prea rapid\
panoramare a peisajelor sale, c\ Mircea
Ceac`ru (`[i) construie[te natura, propun`ndu-ne o natura artifex, select`nd cu
grij\ engramele din care `[i cl\de[te,
con[tiincios [i exact ca o albin\, ulterior,

arhetipul. Nimic mai neadev\rat. Pictorul

caut\ `n fond acele momente unice ale
naturii c`nd aceasta se dezvele[te lene[ [i
impudic, cea]a dintre v\i p\r`ndu-ni-se
atunci m\ri interioare, o perpetu\
diminea]\ f\r\ soare, dar anticip`ndu-l,
printr-o citire [i o
privire preventive.
Un v`nt solar,
formidabil
prin
vitez\, dar dematerializat, travers`ndu-ne
f\r\
[tiin]a noastr\, a[a
cum se `nt`mpl\ `n
realitate,
e
reprezentat poten]ial, ca un moment
de r\gaz, ca un
echilibru
`ntre
antiteze...
M i r c e a
Ceac`ru este un

APOSTOLUL

bacovian optimist, cultiv`nd parabola [i

paradoxurile lirice, ironice [i lemice ale
unui Marin Sorescu.
Ajuns la v`rsta deplinei maturit\]i
artistice (artistul s-a n\scut la Cluj la 9 iulie
1946), Mircea Ciac`ru este, de at`tea
decenii, o prezen]\ incitant\, incisiv\,
decisiv\, de marc\ (`nregistrat\) `n via]a
artistic\ a municipiului de la poalele
Pietricic\i.

Lucian STROCHI

august 2006

EVENIMENT CULTURAL
VACAN}E MUZICALE LA PIATRA NEAM} edi]ia a XXXV-A, 1 - 9 iulie 2006
~n fa]a pianului

(Urmaare din paginaa 6)

olistele Aurelia Vrabie, o excelent\ voce subliniat\ de o presta]ie actoriceasc\ cu totul de excep]ie [i Marina Anastasiu, o
mezzosopran\ cu un poten]ial virtual, dar departe de sonoritatea puccinian\, corul format din studen]ii anilor I - V ai catedrei de canto, orchestr\ `ntruchipat\ de pianistul prep. univ.
Ionu] Uli]\, dirijorul pedant care s-a dovedit a fi prep. univ.
Ciprian }u]u, regia inspirat\ a conf. univ. dr. Claudia Pop [i
scenografia minimalist\ dar func]ional\ [i plastic\ au alc\tuit
un spectacol frumos, expresiv [i muzical.

Unora le place jazzul

Ideea de a rezerva una din zilele Festivalului
Interna]ional de Muzic\ din cadrul acestei edi]ii a Vacan]elor
Muzicale la Piatra Neam] fenomenului jazz-istic, s-a dovedit a fi una
fericit\. De altfel, genul a mai fost promovat [i la alte edi]ii, dar prejudecata legat\ de inapeten]a publicului pentru acest spa]iu sonor a
func]ionat latent.
P`n\ miercuri seara
c`nd, dup\ toate
aparen]ele, a fost
spulberat\. Spunem
asta pentru c\, `n
ciuda p\rerilor pesimiste sau, cel pu]in
rezervate,
sala
Teatrului Tineretului
a fost arhiplin\.
Protagoni[tii
acestei seri de jazz
au fost: trio-ul
bucure[tean Petric\
Andrei,
Ciprian
Parghel [i Vlad
Popescu, duo-ul pietreanului Lucian Darie [i al ie[eanului Paul Babici,
precum [i cunoscutul Bega Blues Band din
Timi[oara, av`nd `n componen]\ pe Kamocsa Bela, Lic\ Dolga [i
Johnny Bota. Spectacolul a fost comentat cu umor [i vitalitate de c\tre
specialistul genului, Florian Lungu.
A impresionat reac]ia c\lduroas\ a publicului `n fa]a unei demonstra]ii sonore care, `n cea mai mare parte, s-a desf\[urat pe teritoriul mai
accesibil [i mai persuativ al blues-ului.

S`mb\t\ seara, `n Festivalul Interna]ional de Muzic\ din cadrul

Vacan]elor Muzicale la Piatra Neam], sala Teatrului Tineretului din
Piatra Neam] a g\zduit Recitalul de pian al participan]ilor la cursul de
m\iestrie condus de profesorul universitar Gabriel Amira[, de la
Academia de Muzic\ Trossingen din Germania.
~n cadrul recitalului, au evoluat doisprezece tineri care, al\turi de al]i
colegi, timp de nou\ zile, au profitat de experien]a [i temeinicele
cuno[tin]e ale maestrului lor care, f\r\ nici o exagerare, [tie totul despre
claviatur\: Mihai Ritivoiu, Liceul de Muzic\ Dinu Lipatti Bucure[ti,
Aurelia Vi[ovanu, Liceul de Muzic\ Sigismund Todu]\ Cluj-Napoca ,
Alexandra Amariei, Liceul de Muzic\ George Enescu Bucure[ti, AnaCorina Rusu, Liceul de Art\ Octav B\ncil\ Ia[i, Daniel Ciobanu, Liceul
de Art\ Victor Brauner Piatra Neam], Larisa Sobolev, Academia de
Muzic\, Teatru [i Arte Plastice Chi[in\u - Republica Moldova, IoanaValentina Horhat, Facultatea de Muzic\ a Universit\]ii de Stat Oradea,
Laura Galiceanu, Academia de Muzic\ Gheorghe Dima Cluj-Napoca,
Andrei Srbu, Academia de Muzic\, Teatru [i Arte Plastice Chi[in\u Republica Moldova, C\t\lin Dima, Universitatea Na]ional\ de Muzic\
Bucure[ti, Elena Popa, Academia de Muzic\ Gheorghe Dima ClujNapoca, Rebeca Omordia, Universitatea Na]ional\ de Muzic\ Bucure[ti.

Ultimul act, ultimele acorduri

Duminic\ seara, `n sala Teatrului Tineretului din Piatra Neam] s-a
consumat ultimul act al Festivalului Interna]ional de Muzic\ din cadrul
celei de a XXXV-a edi]ii a Vacan]elor Muzicale la Piatra Neam].
Participan]ii [i publicul au tr\it entuziasmanta experien]\ a unei
manifest\ri artistice de neuitat oferite de marea sopran\ Mariana
Nicolesco. Ideile pe care Mariana Nicolesco le insufl\ tinerilor s\i prieteni
s`nt simple: ideea de perfec]iune [i ideea de a face muzic\ `mpreun\.
Modul `n care pune `n practic\ aceste idei ]ine `ns\ de magia personalit\]ii sale, care a insuflat via]\ fiec\rei scene la care am asistat [i a ar\tat
cum se poate trece de la un nivel de art\ la unul mai `nalt, cu generozitate [i umor. O sear\ care nu va putea fi uitat\ u[or de admiratorii
Marianei Nicolesco.
~ntre numero[ii absolven]i ai cursului de canto s-au aflat [i reprezentan]i ai [colii muzicale pietrene, actuale sau foste eleve ale profesoarei
Elena Botez: Simona B\ltog, Alexandra Todosia, Alexandra T\rniceru,
Ioana Popescu, Mihaela Obreja [i Alice-Andreea Maftei care au evoluat
al\turi de colegii lor: Elena Buzatu, Mariana-Gabriela Iacob, Simona
Jidveanu Daniel Mateianu, Bogdan Zaharia (Universitatea de Arte
George Enescu Ia[i), Roxana Mihai, Bianca P\tra[ (Academia de

Despre nota calitativ\ general\ a acestei edi]ii a Vacan]elor

Muzicale la Piatra Neam] vom mai vorbi. Pentru c\, s\ recunoa[tem, `n
ciuda bunei noastre credin]e [i a patriotismului local ce ne anim\, manifestarea a `nceput s\ aib\ un aer u[or obosit, manierist [i suficient. Ceea
ce nu poate fi dec`t p\gubos. {i alarmant.

Ce mai face Horia Alupului Rus?

~nv\]\ceii
Sub genericul Per aspera ad astra, joi seara, elevii [i profesorii
Liceului de Art\ Victor Brauner din Piatra Neam] [i-au prezentat cartea
de vizit\ sonor\ `n fa]a publicului Vacan]elor. ~n cadrul unui program
bine alc\tuit, aerisit [i divers ca expresie, au evoluat c`]iva dintre cei mai
buni reprezentan]i ai institu]iei de `nv\]\m`nt muzical pietrean: violoni[tii
Lauren]iu Busnea [i Sara Stroici, piani[tii Daniel Ciobanu [i Simona
Spiridon, fagotistul Gabriel Rotaru, flautista Ioana Bolea, sopranele
Alexandra Todosia [i Alexandra T\rniceru, elevi ai profesorilor: Maricica
Gheorghie[, Magdolna Cosma, Mihaela Spiridon, Ioan Spiridon, Petru
Azaharioaie [i Elena Botez.
Concertul a fost `ncununat de evolu]ia de bun\ calitate a corului pe
voci egale Gaudium, condus de prof. Viola Cel Mare. Au acompaniat,
ca de fiecare dat\ exemplar, profesorii: Adrian Stroici [i Mihaela Spiridon.
Concertul elevilor pietreni a subliniat `nc\ o dat\ disponibilit\]ile
acestora, dragostea [i aplecarea c\tre muzica de `nalt\ ]inut\ [i dorin]a
de integrare activ\ `n spa]iul cultural contemporan.

Muzic\ Gheorghe
Dima Cluj-Napoca),
Monica
Benea,
Raluca
Butnariu
(Facultatea
de
Muzic\ a Universit\]ii
de
Stat
Oradea), Andreea
Ilie, Laura M\rginean (Facultatea de
Muzic\ a Universit\]ii de Vest
Timi[oara), Elena
Dragomir (Facultatea de Muzic\ a
Universit\]ii
Valahia
T`rgovi[te), Victoria Culin,
Victoria Popovschi,
Nadejda Cerchez,
Ion Timofti (Academia de Muzic\, Teatru [i Arte Plastice Chi[in\u),
Lavinia Alexandru, Marina Anastasiu, Diana Balate, Cristian Boldorea,
Bianca Bra[oveanu, Krisztina Chripko, Alina Ciobanu, Paula Duca,
Thalida Fogarasi, Andreea Gurguiatu, Liviu Iftene, Roberto Marca[, Anca
Panait, Romelia Pan\, Alex Soare Aurelia Vrabie ( Facultatea de Muzic\
a Universit\]ii Transilvania Bra[ov).
Seara s-a `ncheiat cu reprezentarea unor semnificative momente din
spectacolul Bastien und Bastienne de Wolfgang Amadeus Mozart,
sus]inut de catedra de canto a Facult\]ii de Muzic\ a Universit\]ii
Transilvania din Bra[ov, condus\ de prof. univ. dr. Mariana Nicolesco,
sub semn\tura regizoral\ a conf. univ. dr. Claudia Pop, acompaniamentul prep. univ. Ionu] Uli]\ [i conducerea muzical\ a prep. univ. Ciprian
}u]u.
{i un alt fapt cu adev\rat semnificativ este acela c\ toate partiturile
muzicale ale serii au apar]inut genialului compozitor Wolfgang Amadeus
Mozart, un binemeritat omagiu adus la aniversarea a 250 de ani de
nemurire.

(Urmare din pag. 1)

care v-aau sprijinit `n orgnizzarea acestei manifest\ri de
anvergur\, dac\ ne gndim la efortul pe care-ll presupune
asemenea "mi[c\ri de trupe"?
H.A.R.: - Centrul pentru Cultur\ [i Arte "Carmen
Saeculare" Neam] a fost produc\torul festivalului, al\turi
de Centrul Jude]ean pentru Cultur\ Bistri]a-N\s\ud,
Centrul Cultural Jude]ean Harghita [i Consiliul Na]ional al
Organizatorilor de Festivaluri Folclorice.
V-am mai spus c\ `n premier\ organizatorii au fost
trei: Consiliile Jude]ene Neam], Harghita [i N\s\ud, iar
co-organizatori pentru jude]ul nostru au fost Consiliile
Locale din: Piatra Neam], Roman, Ceahl\u, Ta[ca, Roznov.
D.V.: - Cum evalua]i, acum la finalul manifest\rii, cea de-aa XIII-aa
edi]ie?
H.A.R.: - Se vede treaba c\ cifra ne-a purtat noroc; festivalul s-a

bucurat de succes pe parcursul celor [ase zile `n toate localit\]ile

men]ionate, succes m\surat `n participarea a mii de spectatori, care s-au
constituit `ntr-un public avizat, amator de folclor, iubitor de tradi]ii autentice, c\ruia cu certitudine i-am creat momente de mare bucurie.
Toate acestea `mi dau dreptul s\ cred c\ anul viitor festivalul se va
desf\[ura [i mai bine.
D.V.: - Domnule Director, oamenii dumneavoastr\ nu se odihnesc
niciodat\?
H.A.R.: - Ba da, vom intra [i noi `ntr-o mic\ binemeritat\ vacan]\,
dar nu acum, pentru c\ urmeaz\ Festivalul Na]ional de Folclor de la
N\vodari (festival-concurs), `n perioada 16-19 august, la care anul trecut am luat Marele Premiu. Sntem invita]ii de onoare pentru c\, prin
tradi]ia organizatorilor, va trebui s\ transmitem trofeul c[tig\torilor
2006, dac\ nu `l vom rec[tiga, ceea ce este posibil, de[i concuren]a
este una acerb\, prezente fiind ansambluri reunite din: Cluj, Gorj, Olt,
Dolj, Constan]a, Tulcea etc.

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
u ocazia celei de-a
XXXV-a edi]ii a
Vacan]elor
Muzicale, mar]i 4
iulie
a.c.,
`n
prezen]a pre[edintelui C.J., a prefectului de Neam] [i a
altor
oficialit\]i
locale a avut loc `n
sala de [edin]e a
C.J. ceremonia decern\rii
diplomelor de excelen]\ participan]ilor [i personalit\]ilor culturale, care au contribuit la
iscarea [i impunerea acestui
eveniment muzical.
Au fost de fa]\ doamna
Mariana Nicolesco, pre[edintele acestei edi]ii a Vacan]elor,
prof. univ. dr. Aurel Marc, rectorul Academiei de Muzic\
"Gheorghe Dima" din Cluj,
reprezentan]i ai Universit\]ii de
Arte "George Enescu" din Ia[i,
Academiei de Muzic\, Teatru [i
Arte Plastice din Chi[in\u,

Universit\]ii Na]ionale de
Muzic\ Bucure[ti, Facult\]ii de
Muzic\ a Universit\]ii "Valahia"
din T`rgovi[te, Facult\]ii de
Muzic\ a Universit\]ii din Vest
din timi[oara, Facult\]ii de
Muzic\ a Universit\]ii din
Oradea, Facult\]ii de Muzic\ a
Universit\]ii "Transilvania" din
Bra[ov, mesageri ai Operei
Na]ionale Romne din ia[i, ai
Filarmonicilor
ie[ene
[i
b\c\uane, ai Cvartetului
Voces, ai radioului, televiziunii
[i presei scrise.
Domnul profesor Constantin Alupului Rus, directorul
Centrului pentru Cultur\ [i Arte
"Carmen Saeculare", animatorul [i mentorul ultimelor edi]ii
ale Vacan]elor a vorbit despre
istoria [i personalitatea acestei
intreprinderi culturale [i a conferit diplome de excelen]\ celor
implica]i. Din cuv`ntul laurea]ilor am re]inut, dincolo de
frazele protocolare, interven-

august 2006

Vacan]e
Muzicale - 35
S|N|TATE, AMOR
{I GLORIE
]iile profesorilor Aurel Marc,
Vasile Vasile, Gheorghe
Bunghez. Ace[tia au vorbit
despre prestigiul Academiei
"Gheorghe Dima" [i cel al
proaspetei Facult\]i de Muzic\
de la Piatra Neam]; despre
necesitatea valorific\rii (de ce
nu o sec]ie de cercetare a
Vacan]elor?) vetrei folclorice
nem]ene [i a manuscriselor
muzicale aflate la m\n\stiri;
despre prima edi]ie [i oamenii
care au f\cut-o posibil\, dar

tura propriilor manifest\ri la

cea a muzicii europene, care a
reu[it s\ creeze un public cultivat `ntr-un ora[ `n care nu
exist\ institu]ii de spectacol
muzical.
Defini]ia e, desigur, incomplet\. Cu riscul c\ ea va
r\m`ne `n continuare incomplet\, voi ad\uga c\ Vacan]ele
Muzicale, al\turi de Festivalul
de Teatru, pot da o not\ defini-

torie spiritualit\]ii nem]ene.

Voi mai spune doar c\, `n
momentul `n care doamna
Mariana Nicolesco i-a `nm`nat,
la r`ndul ei, diploma de excelen]\ domnului Horia Alupului
Rus, i-a urat din inim\:
"S\n\tate, amor [i glorie". Este
ceea ce dorim [i noi, pe termen c`t mai lung, Vacan]elor
Muzicale.
Mircea ZAHARIA

ale c\ror nume s`nt uitate:

{tefan Bobo[, Constantin
Pot`ng\, IPS Mitropolit Iustin
Moisescu.
Una peste alta, suma vorbitorilor d\ un portret viu al
unui fapt cultural viu: avem de-a
face cu cel mai longeviv festival muzical, care nu [i-a `ntrerupt nici o clip\ respira]ia, care
pun`nd `n centrul aten]iei grija
pentru tineri a urm\rit mereu
prop\[irea talentelor romne[ti, care [i-a reglat tempera-

APOSTOLUL

Pag. 7

Zig - Zag
MAICA DOMNULUI EXPRESIE A IUBIRII
LUI DUMNEZEU
PENTRU OAMENI
M o t t o : "Nu exist\ `n cer [i pe p\m`nt alt\ fa]\
mai puternic\ dup\ Sf`nta Treime, c a Maica
Domnului care poate s\ ne ajute pe noi!"
(Arhim. Ilie Cleopa
a)

a[terea Preasfintei
N\sc\toare,
`n
ziua de opt a lunii
septembrie este
marcat\ `n textul
din
"C`ntarea
C`nt\rilor" (6,9- 10)
astfel: "Aceasta
este
Fecioara
prezis\
de
Dumnezeu c\ va
sf\r`ma
capul
[arpelui- diavol
(...) c\ va na[te pe Emannuel
(...) aceasta este `mp\r\teasa
cerului [i a p\m`ntului, bucuria
`ngerilor, m`ng`ierea oamenilor".
I-a pus numele Maria,
`mp\r\teasa
[i
comoara
darurilor, cuv`nt care `nchide propriet\]ile Dumnezeirii astfel:
M = M\re]ia lui Dumnezeu
A = Atotputernicia lui
Dumnezeu
R = R\bdarea lui Dumnezeu
I = Iubire de oameni lui
Dumnezeu
A = Atot[tiin]a (atotvederea)
lui Dumnezeu
Fecioara Maria cuprinde `n
numele s\u ini]ialele numelui
celor cinci femei alese ale
Vechiului Testament:
M = Maria = sora lui Moise [i
Aaron, care avea dou\ daruri:
fecioria [i proorocia;
A = Abigai = so]ia bogatului
Naval,
care
a
devenit
`mp\r\teas\; se remarc\ prin
smerenie [i e aduc\toare de
daruri de hran\ lui David;
R = Rahila = femeia patriarhului Iacob (Israel), renumit\
pentru frumuse]ea ei;
I = Iudita = cea cu via]\
sf`nt\ din Betil, a omor`t pe
Olofern (vr\jma[ul israeli]ilor), i-a
sf\r`mat capul [i i-a crucificat fiul;
A = Ana = cea stearp\ a lui
Eleana, care prin rug\ciune a
n\scut pe Samuel Proorocul [i
al]i copii.
Defini]iile Sfin]ilor P\rin]i [i
ai marilor duhovnici date Maicii
Domnului s`nt pe c`t de multe, pe
at`t de expresive, marc`nd
respectul [i smerenia pe care
Biserica [i oamenii o `nchin\ Ei
[i o laud\ c`nt`nd: "Ceea ce e[ti
mai cinstit\ dec`t heruvimii [i mai
m\rit\ f\r\ de asem\nare dec`t
serafimii, care f\r\ stric\ciune
pe Dumnezeu Cuv`ntul ai
n\scut, pe Tine cea cu Adev\rat
N\sc\toare de Dumnezeu, te
m\rim!"
Astfel, Maica Domnului
este:
"Al doilea cer sau a doua
lume" (Sf. Ioan Damaschin);
~mp\r\teasa tuturor `ngerilor [i a tuturor sfin]ilor;
~mp\r\teas\ a toat\ f\ptura;

Zig - Zag

Zig - Zag

Tam-tam..., anchete..., amenin]\ri... fs !

Bacalaureat, 2006

are scandal a ie[it dup\ desf\[urarea examenului de

bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2006, pe motiv c\ s-ar fi dat
[i luat "[pag\" pentru ca absolven]ii, epuiza]i dup\ atta [i
atta studiu, s\ ob]in\ note ct mai aproape de 10 pentru a le
fi asigurat\ admiterea la facultate. Cic\ la proba de educa]ie
fizic\ s-ar fi cotizat cu sume cuprinse `ntre 300.000 lei ROL
[i 1.000.000 lei ROL pentru a se ob]ine nota 10! Declara]ii
incendiare au ]inut capul de afi[ `n pres\ cteva zile dup\ ce
persoanele `n cauz\ "s-au v\zut cu sacii `n c\ru]\", genernd
mare tam-tam..., numeroase discu]ii..., anchete...,
amenin]\ri.... [i `n final... fs ! Ce s-a ob]inut? ~nc\ o palm\
dat\ cadrelor didactice care [i a[a erau blamate de opinia
public\. Prea u[or arunc\m cu noroi `n oamenii de la catedr\! Nu to]i profesorii snt coruptibili [i corup]i. Cei mai mul]i
`nc\ mai au con[tiin]a treaz\ `n ciuda condi]iilor materiale precare `n care
`[i duc existen]a.
~n urm\ cu doar c]iva ani se cotiza cu sume fabuloase (pentru fondul de protocol), iar absolven]ii liceelor din Neam] ie[eau pe primul loc pe

]ar\ `n ceea ce prive[te procentul de promovabilitate, inspectorul [colar

general (de atunci) primind laudele partidului din care f\cea parte. Atunci
nimeni nu reclama nimic [i totul era ... OK! Cnd m\ gndesc c\ nu pu]ini
din cei care se ocupau cu asemenea "aranjamente" snt [i azi `n
Inspectoratul {colar, parc\ `mi d\ o oaz\ de speran]\ c\ escrocheriile nu
vor disp\rea niciodat\.
Ministrul nostru ne-a mai promis c\ pn\ la finele acestei luni va
definitiva legea [i normele metodologice care s\ reglementeze
desf\[urarea corect\ a examenelor na]ionale `ncepnd cu 2007. Mult
promisa lege a salariz\rii cadrelor didactice mai poate a[tepta.
Deocamdat\ domnia sa are de lucru cu... corup]ia de la examene!
S\ fim serio[i! Asemenea practici nu vor disp\rea niciodat\, ele fiind
la o scar\ mai mic\ sau mai mare, doar sntem romni [i, vorba lui
Eminescu: "Iar noi locului ne ]inem/ Cum am fost a[a r\mnem1" Ct timp
se va intra la facultate f\r\ examen de admitere a[a cum a fost pn\ nu
demult, ci doar pe baza mediei de la bacalaureat, fiecare absolvent va
c\uta mijloace mai pu]in ortodoxe de a ob]ine o medie ct mai mare pentru a-i garanta reu[ita. Dac\ s-ar aplica `ntr-adev\r baremul la proba de
educa]ie fizic\, nu ar fi numai note de 9 [i de 10, c\ci probele snt destul
de dure, cu toate c\ nu pot fi comparate cu cele de matematic\, fizic\,
biologie, chimie etc.
Profu' de educa]ie, fizic\ [i... sport

REMEMOR|RI PEDAGOGICE NEM}ENE

AUGUST 2006

Maica
Cuv`ntului
lui
Dumnezeu, a Dumnezeului
minunilor;
Fiica lui Dumnezeu;
Maica Cuv`ntului dup\ trup;
Mireasa cea cu totul f\r\ de
prihan\;
Palatul cel `mp\r\tesc al
Prea Sf`ntului Duh;
C\mara Duhului cea prea
sf`nt\;
Porumbi]a
cea
duhovniceasc\ [i cuv`nt\toare;
~mp\r\teasa cea care st\
de-a dreapta Prea Sfintei Treimi,
cu hain\ aurit\ [i prea `nfrumuse]at\;
Maica Vie]ii, milei [i milostivirii;
"~mp\r\teasa
tuturor
drep]ilor; Sfin]irea Sfin]ilor"
(Arhim. Ilie Cleopa);
"U[a cea `ncuiat\ prin care
nimeni nu a trecut dec`t Domnul
Dumnezeu [i `ncuiat\ a l\sat-o
[i nestricate por]ile fecioriei ei"
(Iezechiel proorocul);
Maic\ grabnic ajut\toare
pentru to]i cei `n necazuri [i
asupri]i, cea mai mare mijlocitoare;
Imaculata (numele catolic);
"Mama noastr\, a p\m`ntenilor" (Arhim. Arsenie Papacioc);
"Crinul neamului omenesc"
(Pr. Arsenie Boca);
"F\ptura uman\ care a avut
sfin]enia vie]ii [i smerenia `n
g`ndul cel mai `nalt" (Arhim.
Sofian Boghin).

BUNAVESTIRE
Evanghelia dup\ Luca (1,
26): "Iar `n luna a 6-a trimis a fost
`ngerul Gavriil de la Dumnezeu,
care i-a poruncit strig`nd "S\ te
duci `n Nazaret, cetatea Galileei,
la Fecioara Maria, care
vie]uie[te `n mare sfin]enie `n
casa b\tr`nului dulgher Iosif,
logodnicul p\zitor al Ei [i s\
g\te[ti loc iscusit, ales [i vrednic
`ntrup\rii iubitului Meu Fiu" (...)
Prof. Dumitri]a
VASIL
LCA
(Continuare
`n num\rul viitor)

~n numerele anterioare au fost semnalate anivers\rile:

Viorica Teli[c\, 2/1946; N. Ciobanu, 4/1931; Iuliu Ni]ulescu,
6/1895; Maria Dumbrav\, 6/1904; Gh. Cartianu, 8/1907; V.
Oro[anu, 8/1940; Camelia Rusu, 11/1956; D. Anton,
13/1913; M. Jora, 14/1891; Maria U]\, 17/1936; Al. Pantazi,
24/1896; C. Bor[, 24/1928; I. Enescu, 25/1884; V.A.
Gheorghi]\, 28/1886; Mircea Dan, 28/1906; Al. Moisei,
29/1882; C. Schifirne], 29/1945.
{i comemor\rile: 9/1916, {t. Buichiu; 14/1996, Sergiu
Celibidache; 14/1922, M. Lupescu; 20/1996, Victor Andrei;
20/1996, Simion Purice; 22/1966, V.A. Gheorghi]\; 22/1917,
Anton Naum; 27/1975, Victor Savin; 28/1917, Calistrat
Hoga[.
~n luna august s-au petrecut c`teva evenimente rememorate anual
`n [colile nem]ene, at`t pentru valoarea lor deosebit\, c`t [i pentru
luminarea controverselor: 13- 23/1595, b\t\lia victorioas\ de la
C\lug\reni; 15/1916, Romnia `ncepe R\zboiul ~ntregirii; 30/1940, smulgerea din trupul Romniei a p\r]ii de nord a Ardealului; 23/1944, ie[irea
Romniei din "Ax\" [i al\turarea "Puterilor Aliate".

nul [colar 2006- 2007

este unul determinant
pentru viitorul `nv\]\m`ntului romnesc, al
culturii romne[ti, al
romnit\]ii, `n noile
condi]ii ale veacului al
XXI-lea. Ne g`ndim, cu
prec\dere, la integrarea
`n structurile Uniunii
Europene, la reluarea
locului tradi]ional `n
originarul europenit\]ii,
la f\urirea c\reia- a
europenit\]ii- romnii au
contribuit cu crea]ii [i cu jertfe
ap\r\toare.
Romnitatea
s-a
`ndep\rtat de acest binemeritat loc `n
europenitate [i `n modialitate silit\ de
regimul comunist, instalat de c\tre
Uniunea Sovietic\. Acest loc `ns\, nu
se poate pierde, el trebuie reg\sit [i
reocupat.
Pentru ca `nv\]\m`ntul nostru
s\-[i poat\ `mplini misiunea actual\
de f\uritor al viitorului [i de restaurator de drepturi [i de valori ve[nice,
are nevoie [i de modele stimulatoare
[i de repere orientatoare. Cartea
"Filosofia Romneasc\" de Mircea
Florian, care nu de mult a trecut prin
libr\riile nem]ene [i a poposit `n
biblioteci nem]ene, ne prezint\
asemenea binecuv`ntate modele din
tradi]ia romneasc\ [i repere din
aspira]iile romne[ti de totdeauna.
Ea cuprinde din publicistica remarcabilului educator filosof din perioada
1915- 1959, "edi]ie critic\, text stabilit, studiu introductiv, note [i comentarii de Adrian Michidu]\, Ed. Aius,
2005, Craiova, 308 p.

Mircea Florian (1.04.1888, Buc.30.10.1960, Buc.) a slujit cu har [i

r`vn\ `nv\]\m`ntul filosofic romnesc
la Facultatea de Litere [i Filosofie a
Universit\]ii Bucure[ti, 1916- 1948.,
d`nd neamului s\u speciali[ti bine
preg\ti]i `n filosofie, pedagogie, psihologie, sociologie [i arte, precum
cunoscu]ii pietreni care [i azi depun
m\rturie despre valoarea magistrului
lor: Sofia Burcule], Iulia H\l\ucescu,
Paul Vasiliu [.cl.

1/1924, `ncepe seria a II-a a "Coloniei de vacan]\" organizat\ de

Casa {coalelor la {c. Normal\ de `nv\]\toare din P. Neam]. A func]ionat
cu 100 de normaliste din toat\ ]ara, `n august, p`n\ `n 1932.
3/1948 s-a votat d\un\toarea "Lege privind reforma `nv\]\m`ntului" care viza ruperea `nv\]\m`ntului romnesc de tradi]iile lui [i integrarea `n sistemul de `nv\]\m`nt sovietic.
11/1930, ziaristul Filip Brunea- Fox (n. 18.01.1898, la Roman, `n
familia Brauner) a ]inut la radio o conferin]\ "Insula {erpilor". S\ nu uit\m
c\ acest str\bun p\m`nt romnesc a fost "donat" Uniunii Sovietice `n
1945.
12/1956, m. la P. Neam] (acum o jum\tate de veac), Profira
Groholschi, institutoare la Tg. Neam] [i, apoi, profesoar\ de geografie la
Liceul "Petru Rare[" din P. Neam], autoare de c\r]i [tiin]ifice publicate la
P. Neam]
23/1924, n. la C\lug\reni (Poiana Teiului), profesorul de fizic\ [i
chimie, Al. }\ranu, primul specialist `n electronic\ din P. Neam].
25/2006, veneratul `nv\]\tor tr\itor `n P. Neam], Vasile Codrescu
`mpline[te 101 ani [i o lun\ (n. la 25 iulie 1905, la Borca). A `ntemeiat, `n
1953, Liceul Mihail Sadoveanu din Borca, al c\rui director a fost `n primul
an, la `nceput [i director adjunct p`n\ la pensionare (1965). Cultura lui a
fost [i este admirat\ de cei ce l-au urmat.
Prof. Traian CICOARE
bun\ cre[tere, dup\ anume norme
pedagogice este `n stare s\ aib\ un
statornic r\sunet moral, social sau
na]ional, cu urm\ri greu de agreat [i
anevoie de prev\zut" (p. 187). Mai
cit\m: "Ast\zi `nv\]\tura e privit\ ca o
pierdere inutil\ de vreme [i, dimpotriv\, pierderea de vreme o
`nv\]\tur\. Sporturile, exerci]iile practice iau locul lecturii [i lec]iilor teoretice" (p. 189). El mai vorbe[te `n
aceast\ chestiune, de 'spiritul nova-

O CARTE VITAL NECESAR|

~NV|}|M~NTULUI NOSTRU ACTUAL:

FILOSOFIA ROMNEASC|
de Mircea Florian

S`nt numeroase problemele

actuale, pentru rezolvarea c\rora
g\sim sugestii de rezolvare corect\
`n cartea ce-o supunem aten]iei
onora]ilor cititori ai revistei Apostolul.
Astfel, pentru rezolvarea arz\toarei
noastre
probleme,
reforma
`nv\]\m`ntului, s\ lu\m aminte la
cele scrise de Mircea Florian `n articolul "P.P. Negulescu, Reforma
~nv\]\m`ntului", publicat `n revista
"Convorbiri literare", mai 1922: "Nu
cunosc nici o grij\ mai mare dec`t
r\spunderea sim]it\ de cel care are
greaua misiune de a reforma un sistem de `nv\]\m`nt, de a cl\di [coala
din temelii. ~nv\]\m`ntul, prin
`nr`urirea pe care o poate avea
asupra vl\starelor tinere, prin spiritul
din care se inspir\ `n opera sa de

tor [i, `n acela[i timp cump\nit al

reformei, optimismul re]inut al f\uritorului de legi [i vederea de ansamblu a cuget\torului `n ale pedagogiei",
... de "duhul pedagogic, care `nsufle]e[te acest proiect" (p. 192).
O problem\ adeseori abordat\
de `n]eleptul educator romn a fost
aceea a raportului romnitateeuropenitate; romnism- europenism. Constata `n 1940: "Specificul
romnismului, spre deosebire
bun\oar\ de acela rusesc, e
buna dispozi]ie [i receptivitatea fa]\ de cultura occidental\. Nu descoperim nici o
reac]ie du[m\noas\ contra
influen]ei occidentale ca `n
panslavismul rusesc" (p. 39).
{i: "Comandamentul culturii

APOSTOLUL - revist\ a cadrelor didactice din jude]ul Neam], serie nou\, apare prin colaborarea
Sindicatului ~nv\]\m`nt Neam] [i Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] (martie 1999).

FONDATORI: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Av\danei (noiembrie, 1934)

rector
r general, Iosif COVASAN - dir
rector
r econ
nom
mic
c,
CONSILIUL DE ADMINISTRA}IE: Florin FLORESCU - dir
Constantin TOM{A - dir
rector
r exe
ecutiv, Gheorghe AMAICEI, {tefan CORNEANU.
nct, Dumitri]a VASILCA,
CONSILIUL DE REDAC}IE: Mircea ZAHARIA - redactor [ef, {tefan CORNEANU - redactor [ef adjun
Dan AGRIGOROAE, Niculina NI}|, Valerian PERC| (Subredac]ia Roman, tel. 732.738), Carmen DASC|LU (secretar).

Pag. 8

APOSTOLUL

noastre `n clipele de fa]\ e o nou\ atitudine fa]\ de cultura occidental\, atitudine ce dicteaz\ o mare tensiune
na]ional\" (...)". "~ncepe dar un nou
ciclu de criticism: explica]ia nu numai
cu formele, dar [i cu fondul culturii
occidentale (...)" "pentru a face din el
un motiv de crea]ie, de d`rz\ afirma]ie
na]ional\" (p. 40).
Scria acestea `n studiul
"Filosofia romneasc\" publicat `n
revista "Via]a romneasc\" nr. 5, mai
1940. Aici mai scrie: "... filosofia este
chemat\ s\ contribuie mai mult dec`t
p`n\ acum la a[ezarea noii culturi
romne[ti" (p. 40). Despre "Sensul
unei filosofii romne[ti" a scris [i `n
revista Convorbiri literare, nr. 12,
decembrie 1933, f\c`nd o paralel\
`ntre filosofia occidental\ [i filosofia
romneasc\.
Aceast\ considerare a filosofiei
romne[ti ca ceva sigur [i incontestabil este o alt\ mare `nv\]\tur\ a
acestei c\r]i necesar\ perioadei
actuale de separare din totalitarism,
perioad\ `n care a fost negat\ categoric existen]a unei filosofii romne[ti.
Parcurg`nd
cartea
vom
descoperi o lume romneasc\
dinamic\, antrenat\ `n mersul umanit\]ii.
Prof. Traian CICOARE

APOSTOLUL
REVIST| EDITAT| DE
SINDICATUL
~NV|}|M~NT
NEAM}

ISSN - 1582-3
3121
Redac]ia [i administra]ia:
str. Petru Rare[ nr. 24,
tel/fax: 22.53.32, Piatra
Neam]

Pre]ul: 1 RON

august 2006