APOSTOLUL

REVISTA CADRELOR DIDACTICE

Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

SERIE NOU|, ANUL IX, NR. 89

ianuarie 2007

Pe cine deranjeaz\ simbolurile religioase din [coli?

n ultimul timp s-a vehiculat
prin mass - media ideea
conform c\reia simbolurile
religioase, `n mod special
icoanele, ar trebui `nl\turate
din [coli ([i din institu]iile
publice, acolo unde exist\)
pe motiv c\ ar atenta la sentimentul libert\]ii religioase a
persoanei. Se pare c\ totul
a pornit de la cazul profesorului de filozofie, Emil Moise, care
indignat de num\rul mare de icoane
expuse `n cadrul Liceului de Art\
"Margareta Sterian" din Buz\u, a `naintat o peti]ie Colegiului Director al
Consiliului Na]ional pentru Combaterea
Discrimin\rii, cernd retragerea simbolurilor religioase de pe pere]ii publici

ai cancelariilor, holurilor [i s\lilor de

clas\ din Liceul de Art\ "Margareta
Sterian, precum [i retragerea simbolurilor religioase din institu]iile de
`nv\]\mnt public din Romnia. Petentul
consider\ c\ afi[area simbolurilor religioase pe pere]ii unit\]ilor publice de
`nv\]\mnt constituie o discriminare
`mpotriva persoanelor atee, agnostice,
indiferente sau de alt\ confesiune dect
aceea c\reia `i apar]in respectivele simboluri religioase. Au urmat, la mai multe
posturi de televiziune na]ionale [i
locale, dezbateri cu argumente pro [i
contra simbolurilor religioase, de parc\
s-ar fi rezolvat toate problemele
romnilor [i numai aceasta r\m\sese
nerezolvat\. Unii au avut chiar
neru[inarea s\ afirme c\ icoanele din

EUROPEANUL
EMINESCU

ult dorita [i cu
`nfrigurare a[teptata aderare la
U n i u n e a
European\ s-a
realizat
[i
s\rb\torit la 1
ianuarie 2007.
A c e a s t a
reprezint\ `ncununarea unor
demersuri
na]ionale
romne[ti [i, totodat\,
`nceputul completului proces
de integrare european\,
prev\zut s\ se `ncheie
s\rb\toresc la 1 ianuarie
2017, c`nd vom ajunge la
acela[i nivel de realitate economic\, politic\ [i cultural\
cu toate statele Europei.
Drumul cel bun spre integrare european\ [i spre
globalizare nu este u[or nici
de g\sit, nici de parcurs.
Avem nevoie, to]i, de o
educa]ie specific\, de ceea
ce am putea numi educa]ia [i
pedagogia integr\rii, pentru
care vom apela la repere [i
la
modele
spirituale
romne[ti.
Ne vom referi astfel la
Mihai
Eminescu
(15.01.1850- 15.06.1889), ca
luminoas\ c\l\uz\ pe acest
drum sinuos [i plin de obstacole. Trei s`nt resorturile

apel\rii la "omul
deplin al culturii
romne[ti"- cum l-a
numit C. Noica
(12.07.19094.12.1987):
1. la 15 ianuarie- "S\rb\toarea
na]ional\ a culturii
romne[ti"- l-am
s\rb\torit
pe
Eminescu la 157 de
ani de la na[tere;
2. a fost [i a
r\mas `n osmoz\
[i-n dialog cu cultura european\, la cre[terea
c\reia a contribuit;
3. ne-a fost sprijin de
n\dejde [i activ `n perioada
c`nd s-a `ncercat smulgerea
noastr\ din europenitate [i
`mbr`ncirea `ntr-o alt\ uniune, una s\lbatic\, U.S.
(Uniunea Sovietic\).
Cu argumente [i dovezi
eminesciene vom `n]elege
noi [i partenerii no[tri
europeni c\, de fapt, neamul
romnesc revine [i-[i
recap\t\ locul cel vechi [i
vechiul statut `n europenitatea [i europenismul la a
c\ror fundare a fost ctitor, ca
fiu al Romei [i ca urma[ al
"Daciei B\tr`ne" [i al "Daciei
Ulpiene"- dup\ formul\rile lui
Eminescu. Poetul nostru
na]ional a ar\tat jertfele
romne[ti, ca zid de ap\rare
a Apusului `mpotriva invaziilor barbare [i a expansiunilor turce[ti [i ruse[ti, ca
risipitoare
(jertfele
romne[ti) a negurilor
"Miaz\noaptei", cum numea
el panslavismul, devenit
apoi, pancomunism.
Prof. Traian
CICOARE

(Continuare
`n pag. 3)

s\lile de clas\ au `nlocuit tabloul

tovar\[ului de dinainte de decembrie
1989. Al]ii au sus]inut c\ prezen]a
icoanelor este benefic\, `ns\ icoana
trebuie s\ fie expus\ doar la orele de
religie sau `n cabinetele special amenajate.
Noi tr\im `ntr-o lume a simbolurilor.
Este adev\rat c\ pe unele le descifr\m,
pe altele nu, unele ne snt `n]elese,
altele mult mai greu de interpretat.
Simbolismul religios nu are un caracter
determinant, `nsemnele religioase din
[coal\ neavnd o destina]ie cultic\, ci
fiind considerate o expresie a spiritualit\]ii [i culturii poporului romn, popor
n\scut cre[tin `n istorie. ~ns\ un lucru
este cert: dreptul la practicarea credin]ei
ni l-am ob]inut prin jertfele acelor tineri

care au murit `n 1989, iar icoanele au

fost a[ezate la loc de cinste `n s\lile de
clas\ de c\tre elevi [i p\rin]ii acestora,
nefiind impuse de preo]i sau de cadrele
didactice. Ba `mi amintesc c\, dup\
1990, p\rin]ii elevilor au dus o
adev\rat\ lupt\ cu unii dintre "tovar\[ii"
directori de [coal\ r\ma[i tributari
vechilor mentalit\]i, care se `mpotriveau
acestui act moral reparatoriu pentru
fiin]a neamului nostru. Fiecare confesiune sau cult are libertatea s\-[i
afi[eze simbolurile religioase `n locuri
special amenajate `n s\lile de clas\.
Dac\ admitem scoaterea simbolurilor religioase din [coli, renun]\m [i
la stema ]\rii, c\ci are reprezentat vulturul cu crucea `n cioc? Renun]\m la
imnul na]ional, pe motiv c\ `n ultima

strof\ apare sintagma "Preo]i, cu

crucea-n frunte! c\ci oastea e
cre[tin\..."? ... [i, `n final am [i eu o
`ntrebare: dac\ se tot face atta tam tam pe respectarea drepturilor [i libert\]ilor religioase ale minorit\]ilor, noi,
majoritatea cre[tini ortodoc[i fiind, nu
avem nici un drept? Dac\ `ntr-o clas\
de 30 de elevi snt 1 - 2 de confesiune
adventist\ sau evanghelic\, scoatem
icoanele din sala de clas\ pe motiv c\
respect\m dreptul la libertatea
con[tiin]ei a celor 1 - 2? Dreptul
majorit\]ii cine `l mai respect\? A[a sntem noi cnd vrem s\ fim mai catolici
dect papa!

Drd. Mihai FLOROAIA

PARTENERIATUL EDUCA}IONAL
BRING EUROPE INTO YOUR SCHOOL

- Un vis `mplinit

n perioada `n care
Romnia `nc\ mai
visa la aderarea la
U n i u n e a
European\,eu am
avut ini]iativa unui
proiect de parteneriat educa]ional `ntre
catedra de limba
englez\ de la Liceul
Comercial cu clasele I-XII Spiru Haret", din Piatra
Neam], unde `mi desf\[or
activitatea de profesor de

limba englez\, [i catedra de

limba englez\ de la {coala cu
clasele I-VIII Miron Costin" din
Suceava.
Proiectul, demarat `n
prim\vara anului 2005, a fost
finalizat prin semnarea protocolului de parteneriat `n luna
mai a aceluia[i an, de Ziua
Europei, odat\ cu venirea
oaspe]ilor suceveni `n [coala
noastr\. O astfel de colaborare
nu poate fi dect benefic\ pentru parteneri, `n contextul `n

ELEVII CLASEI A VII-aa A

LAUREA}I AI FESTIVALULUI "MARK TWAIN"

care [coala romneasc\ tinde

spre alinierea la valorile
`nv\]\mntului
european.
Trebuie s\ cunoa[tem ct mai
bine propriile valori culturale
pentru a putea `n]elege [i chiar
adopta valorile altor ]\ri care
fac parte din marea familie
european\.
~mp\rt\[irea de c\tre
cadrele didactice din cele dou\
[coli a experien]elor pozitive [i,
de ce nu, a celor mai pu]in
reu[ite `n activit\]ile didactice a
condus, cu siguran]\, la
cre[terea calit\]ii procesului
instructiv-educativ. Pe lng\
aceasta, nu putem neglija
importan]a cunoa[terii de c\tre
elevi a limbilor str\ine, `n special a limbii engleze, iar activit\]ile curriculare [i extracurriculare derulate `n cadrul proiectului `i ajut\ s\ `[i dezvolte [i s\
`[i amelioreze abilit\]ile de
comunicare `n aceast\ limb\.
La acea dat\, parteneriatul
nostru `[i propunea promovarea imaginii celor dou\
[coli prin realizarea unor activit\]i comune, apropierea [i
sensibilizarea elevilor fa]\ de
valorile morale universale, promovarea culturii [i civiliza]iei
engleze `n cadrul unei disci-

pline op]ionale [i prin intermediul unor dramatiz\ri realizate [i interpretate de elevi `n

cadrul unui cerc de actorie.
Prima `ntlnire, care s-a
desf\[urat la Liceul Comercial
"Spiru Haret" din Piatra Neam],
a inclus, printre activit\]i :
Unitate european\ `n diversitate (prezentarea dramatiz\rii
basmului "Cinderella", a
scenetei "The Wolf and the
Seven Kids" [i "Easter Time",
realizate cu elevii membri ai
cercului de limba englez\ pe
care `l conduc [i comunicarea:
"Teaching Cultural Unity
through Fairy Tales" ); Europa
`n [coal\ prin intermediul scriitorilor englezi (expozi]ie de
carte de literatur\ englez\
pentru copii, oferit\ de Editura
Longman-Prems Librexim :
"Mari scriitori englezi prezen]i
`n cultura romneasc\ [i european\") ; Experien]a unui
seminar suedez, `n contextul
sistemului de `nv\]\mnt din
aceast\ ]ar\ (material prezentat de profesor Corina Croitoru,
de la {coala "Miron Costin" din
Prof. Veronica
GHIU}|

(Continuare `n pag. 7)

~NTRE EUFORICI {I EUROSCEPTICI

arna aceasta, f\r\ s\ fie iarn\, ne-a adus [i momentul
mult a[teptat al integr\rii Romniei `n Uniunea
European\. S`nt doar unul dintre cei mul]i care nu se
a[teapt\ ca integrarea s\ ne transforme ]ara `ntr-un
rai, cu r`uri de lapte [i miere. Nu m\ num\r printre cei
care au privit momentul cu scepticism, oft`nd pentru
iner]ie istoric\ [i izolare. Cred c\ adev\rul se afl\
undeva la mijloc, `mp\r]it `ntre euforici [i eurosceptici.
Am privit [i am tr\it momentul cu luciditate [i realism, a[a cum trebuie s\ `l `n]elegem to]i. Este o [ans\
istoric\ `n jurul c\reia avem nevoie, mai mult ca niciodat\, de solidaritate [i de con[tiin]\ na]ional\. Integrarea `n
Europa este `ntoarcerea Romniei `ntr-o lume care ne apar]ine
prin genez\ [i spirit. De aceea, cred c\ `ntoarcerea `n Europa

`nseamn\ demnitate, c\ avem dreptul s\ st\m la masa celor

puternici. Ne afl\m pe b\tr`nul continent nu de ieri, de azi, ne-am
n\scut popor cre[tin, botezat `n lumina adev\rului [i cred c\
na]iunea romn\ tr\ie[te un nou capitol al existen]ei sale.
~ntoarcerea poporului romn `n Uniunea European\- `n anii
ce vor veni- deschide Romniei perspectivele afirm\rii ca na]ie
puternic\, popor ren\scut ca pas\re Phoenix, care are de partea
lui credin]a [i valorile spirituale. Este o [ans\ pentru noi to]i, [i nu
doar pentru cei care au posibilitatea [i timpul s\ c\l\toreasc\,
este o [ans\ pentru acest popor romn, r\bd\tor [i iert\tor.
Dar [ansa cea mai mare o au genera]iile de copii [i tineri,
d\rui]i cu darul inteligen]ei, care au dreptul la orizonturi noi.
Prof. Valerian PERC|

MINISTERUL EDUCA}IEI INFORMEAZ|

Subiectele testelor
na]ionale- 2007
inisterul Educa]iei [i Cercet\rii a publicat, luni, 15
ianuarie, pe site-ul institu]iei, variantele de
subiecte pentru toate disciplinele examenelor
na]ionale din 2007, conform Metodologiilor de
organizare [i desf\[urare a examenelor, aprobate
`n data de 31 august 2006, prin Ordin al
Ministrului.
Serviciul Na]ional de Evaluare [i Examinare a
realizat cte 100 de variante de subiect pentru
fiecare disciplin\ de examen, din care se va alege,
`n ziua probei scrise, prin tragere la sor]i, num\rul
variantei de subiect. Subiectele au fost concepute `n conformitate cu programele [colare [i cu programele de examen, avndu-se `n vedere o cuprindere echilibrat\ a materiei studiate.
Totodat\, fiecare variant\ con]ine probleme sau `ntreb\ri cu
grade diferite de dificultate, pentru a permite evaluarea corect\
a performan]elor candidatului.
Formularea subiectelor s-a realizat astfel `nct s\ angajeze
capacit\]ile de analiz\ [i sintez\, precum [i creativitatea candida]ilor. Gradul de complexitate a variantelor corespunde
con]inutului programelor [colare, permi]nd rezolvarea `n timpul alocat examin\rii.
Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii supune variantele publicate unei dezbateri publice, pn\ la data de 16 februarie, care
s\ dea prilejul tuturor celor interesa]i s\ atrag\ aten]ia cu
privire la itemii ale c\ror solu]ii snt dependente de interpretare. ~n acest scop, Inspectoratele {colare Jude]ene vor
realiza pilotarea itemilor. Dac\ se vor semnala cazuri de
subiecte care necesit\ reformul\ri, variantele respective vor fi
revizuite, urmnd ca forma definitiv\ a acestora s\ fie publicat\
`n data de 17 februarie.
~n urm\toarele dou\ luni, SNEE va realiza traducerea
tuturor variantelor de subiecte `n limbile minorit\]ilor na]ionale,
conform metodologiilor.
Pentru a asigura acces la variantele publicate, inspectoratele [colare se vor preocupa de crearea, pn\ `n data de
22 ianuarie, a cadrului logistic pentru ca unit\]ile [colare,
cadrele didactice [i elevii s\ le poat\ consulta.
Publicarea `n termen util a variantelor de subiect asigur\ o
mai mare transparen]\ a sistemului de evaluare, dar [i posibilitatea elevilor de a-[i organiza eforturile de preg\tire pentru
examen. La rndul lor, cadrele didactice vor avea repere mai
clare, precum [i un material util pentru perioadele de fixare /
consolidare a cuno[tin]elor elevilor pentru examene.
Num\rul mare de variante concepute ofer\, pe de o parte,
un instrument performant de autoevaluare [i, pe de alt\ parte,
descurajeaz\ `ncerc\rile de abordare a examenului prin memorarea rezolv\rilor. Consider\m c\ publicarea variantelor de
subiect vine `n `ntmpinarea eforturilor elevilor de a se preg\ti
eficient pentru examene, dnd [anse egale tuturor candida]ilor,
indiferent de mediul din care provin ace[tia. Acest pas important se `nscrie pe linia eforturilor constante ale Ministerul
Educa]iei [i Cercet\rii de a sprijini elevii pentru ob]inerea unor
performan]e ct mai bune, se arat\ `n comunicatul MEdC.

OLIMPIADE {COLARE 2006-2007

Matematica

a matematic\, olimpiada se
desf\[oar\ la clasele a V-a [i a
VI-a, respectiv VII-XII (etapele pe
[coal\, local\, jude]ean\ [i
na]ional\). Pot participa elevi de
la toate formele de `nv\]\m`ntzi, seral, cu frecven]\ redus\,
inclusiv cei din `nv\]\m`ntul privat, la anul de studii n curs. Nu
se admite participarea elevilor de
la clasele inferioare la clasele
superioare [i nici invers.
La etapa pe [coal\ [i cea
local\, graficul de desf\[urare, limitele
materiei, subiectele de concurs [i criteriile de
selec]ie, punctajul minim [i num\rul de elevi
califica]i s`nt stabilite de inspectorii [colari de
specialitate din Inspectoratele {colare.
Pentru faza jude]ean\, subiectele s`nt
unice [i s`nt `ntocmite de o comisie special
constituit\ pentru selectarea problemelor
propuse din teritoriu, coordonat\ de inspectorul general de matematic\ din Ministerul
Educa]iei [i Cercet\rii.
Pentru etapa na]ional\, fiecare jude] va
primi 6 locuri, plus un num\r de locuri care
depinde de rezultatele ob]inute la edi]ia anterioar\ a olimpiadei de matematic\.
Un elev se poate califica la faza
na]ional\ numai dac\ a ob]inut cel pu]in
jum\tate din punctajul maxim acordat
rezolv\rii subiectelor de la faza jude]ean\.

Calendarul olimpiadei
2006-2
2007

Faza pe [coal\: ianuarie 2007;

Faza local\: 27 ianuarie sau pe 17 februarie 2007;
Faza jude]ean\: 3 martie 2007 ( pentru

clasele VII-X
XII);
Faza na]ional\: 9-114 aprilie 2007 ( pentru clasele VII-X
XII).
Faza jude]ean\ pentru clasele V-V
VI se
va organiza n luna mai, la o dat\ stabilit\ de
comisia jude]ean\, n func]ie de programul
altor discipline.

Religie
Olimpiada [colar\ pentru disciplina
religie se adreseaz\ elevilor din clasele a XIIa [i a XIII-a, de la seminariile teologice ortodoxe [i elevilor din clasele a XII-a, de la
liceele teologice ortodoxe. Etapa final\ se va
desf\[ura n perioada 10-14 aprilie 2007, la
Rm V`lcea. Se calific\ la etapa final\ elevii
care au ob]inut minim 85 de puncte la etapa
pe [coal\, nu mai mult de 2 pe an de studiu
[i disciplin\, pentru fiecare liceu [i seminar
teologic. ~n caz de egalitate, se va organiza o
prob\ de baraj. Unit\]ile de `nv\]\m`nt ai
c\ror elevi au ob]inut premii la edi]iile anterioare au dreptul s\ trimit\ c`te doi elevi `n
plus.
Elevii vor sus]ine concurs la disciplinele
Dogmatica Ortodox\ [i Istoria Bisericii
Ortodoxe Romne.
Subiectele pentru etapa finala vor fi
elaborate de Comisia Central\ de
Organizare [i Evaluare, din toat\ materia
studiat\ n timpul celor dou\ semestre la disciplinele Dogmatica Ortodox\ [i Istoria
Bisericii Ortodoxe Romne.
n vederea constituirii Comisiei Centrale
de Organizare [i Evaluare, pentru olimpiada
de religie, pot fi trimise la Ministerul Educ]iei
[i Cercet\rii, inspectorului general de religie,
Nicolae Iord\chescu, c`te dou\ propuneri de
cadre didactice pentru fiecare disciplin\, p`n\
la 10 martie 2007. Tot p`n\ atunci trebuie
transmise tabelele cu elevii califica]i la etapa

Costuri estimate pentru variantele

de subiecte
Ministrul educa]iei [i cercet\rii, Mihail H\rd\u, a anun]at, luni, 15 ianuarie, `n cadrul
conferin]ei prilejuite de publicarea variantelor de subiecte pentru examenele na]ionale pe
site-ul www.edu.ro, c\ toate cheltuielile aferente examenelor na]ionale vor fi f\cute publice.
Serviciul Na]ional de Evaluare [i Examinare (SNEE), `n colaborare cu 896 cadre
didactice, a elaborat 12.200 variante de subiecte.
Costurile totale implicate de elaborarea, editarea [i corectarea subiectelor, `n perioada 1 septembrie 2006 -15 ianuarie 2007, s-au ridicat la 493916 lei. Pentru personalul din
cadrul SNEE, s-au alocat 156.416 lei, astfel: 100.884 lei - salarii pentru 24 de exper]i
angaja]i permanent, 25.221 lei salarii pentru 7 exper]i nou angaja]i [i 30.411 lei pentru
ore suplimentare. Sumele alocate provin din bugetul SNEE. Cheltuielile aferente colabor\rii cu cele 896 cadre didactice s-au ridicat la 337.500 lei, din care 225.000 lei au fost
aloca]i pentru elaborarea subiectelor, acoperind 25000 ore [i 112.500 lei pentru 12500 de
ore, calculate pentru editarea [i corectarea subiectelor, la cuantumul de 9 lei/or\.
Fondurile au fost alocate din bugetul MEdC.

final\ a olimpiadei de religie.

Istorie
Olimpiada de istorie se sus]ine la istoria
na]ional\ (clasele a VIII-a [i a XII-a) [i istorie
integrat\ (clasele a IX-a, a X-a [i a XI-a). Pot
participa elevi indiferent de ciclul sau form\
de `nv\]\m`nt, an de studiu, dar numai la
nivelul clasei lor. Etapa local\ a olimpiadei de
istorie se organizeaz\ `n februarie 2007, cea
jude]ean\ va avea loc `n luna martie, iar
etapa na]ional\ `ntre 9 [i 13 aprilie.
Fiecare jude] poate avea 5 reprezentan]i, cu excep]ia Bucure[tiului (15 locuri) [i a
jude]ului gazd\ a fazei na]ionale (10).

Arte vizuale
[i Istoria Artei
Etapa na]ional\ a olimpiadelor de Arte
vizuale [i Istoria Artei va avea loc la Cluj, `n
perioada 10-14 aprilie, pentru elevi ai
claselor a XI-a [i a XII-a. Pentru artele plastice, decorative, arhitectur\, arte ambientale,
design [i pictur\, este admis\ participarea
unui reprezentant pe grup\. La Istoria Artei,
poate concura c`te un elev din fiecare clas\.
Probele de concurs s`nt eliminatoriistudiu dup\ natur\ ori un referat (Istoria
Artei)- [i de creativitate- compozi]ie proiect
sau lucrare de sintez\ (Istoria Artei).

Geografie
La etapa na]ional\ a olimpiadei de
geografie [i concursurile [colare {tiin]ele
p\m`ntului, num\rul alocat fiec\rui jude]
depinde de efectivele de elevi [i rezultatele
ob]inute `n anii anteriori. Concuren]ii au de
trecut o prob\ teoretic\ [i una practic\,
ambele scrise.
Etapa jude]ean\ a olimpiadei de
geografie va avea loc `n luna martie, `n timp
ce concursurile {tiin]ele p\m`ntului trebuie
organizate p`n\ la `nceputul lunii iunie.

Romn\
Etapa na]ional\ a concursului de limb\ [i
literatur\ romn\ "Mihai Eminescu", adresat
elevilor din `nv\]\m`ntul liceal, va avea loc la
Rm. V`lcea, `n perioada 11-15 aprilie 2007.
~n aceast\ faz\, particip\ primii doi
clasa]i la etapa jude]ean\, la clasele IX- X [i
XI- XII.
Pentru elevii claselor a VII-a [i a VIII-a,
etapa na]ional\ a olimpiadei de limba [i literatura romn\ se va organiza la Ia[i.

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
oetul care, acum, `n 2007, ar
fi fost `n al 52-lea an de
via]\, dac\ nu ar fi plecat la
cele ve[nice acum aproape
dou\
decenii,
Aurel
Dumitra[cu (n. 21 noiembrie
1955 - d. 16 septembrie
1990), unul dintre cei mai
reprezentativi stihuitori ai
genera]iei sale, ,,scrie continuu, continuu..." snt de
p\rere voci autorizate, cei
care l-au cunoscut [i, mai ales, cei care
`i cunosc opera, iar colegul de breasl\,
bunul s\u prieten, poetul Adrian Alui
Gheorghe adaug\: ,,De fapt, era singurul lucru la care se pricepea `n via]\, de
ce <ar face> altceva `n moarte?
Aceste fraze mi-au venit `n minte
acum, la `nceputul Anului Nou 2007,
stnd `n fa]\ cu cea mai recent\ plachet\ de versuri ce poart\ semn\tura
poetului de la Sabasa (Borca): ,,Poeme
inedite. Leb\da care `nchide infernul" Selec]ie, note, `ngrijire edi]ie: Adrian
Alui Gheorghe (Editura Muzeul
Literaturii Romne, Bucure[ti, 2006),

Pag. 2

carte ap\rut\ cu sprijinul Ministerului

Culturii [i Cultelor, prin Administra]ia
Fondului Cultural Na]ional.
Cele cincizeci [i [ase de poeme
con]inute de cartea lui Aurel Dumitra[cu
au fost selectate de Adrian Alui
Gheorghe, cel care, dup\ moartea poetului, i-a editat [i alte volume, printre

un dosar pe care
scria Leb\da care
`nchide infernul.
Poeme recuperate
din anii 1981 - 1982
- 1983."
De[i `ngrijitorul
edi]iei ]ine s\ fac\

Note de lector

sorului se prelungeau pe istm umblau

sandale"), din 1981 - ,,Despre cum a
fost [i cum am ajuns `n tratatul de
eretic\", din 1982 - (,,Pe dig iese din
mare un m\r") [i, poate, anterioare
acestor ani sau de mai trziu, unele `n
form\ neterminat\ de crea]ie, altele
scoase de poet, probabil, la
,,indica]iile" editorilor care i-au publicat primele dou\ c\r]i: ,,Furtunile

AUREL DUMITRA{CU: P O E M E I N E D I T E
care men]ion\m `n mod special primele
patru tomuri din jurnalul intitulat
,,Carnete maro" , ini]iativ\ de apreciat,
cum s-a [i `ntmplat recent: Filiala din Ia[i
a Uniunii Scriitorilor i-a acordat Premiul
de ~ngrijire Edi]ie pentru anul 2005.
Din nota asupra acestei edi]ii, intitulat\ inspirat [i sugestiv (cum s-ar fi putut
altfel?) de c\tre Adrian Alui Gheorghe,
,,Poeziile, ca [i vinul, pot fi l\sate la
`nvechit...", afl\m c\ poemele din
aceast\ carte au fost selectate ,,... dintr-

precizarea c\ `ntreprinderea sa este ,,o

aventur\ editorial\" [i apoi, cu un fel de
cochet\rie discret\, ]ine s\ precizeze c\
,,Nu-i nici o fericire s\ te treze[ti cu arhiva fermec\toare a unui poet...", pentru
cei care cunosc opera lui Aurel
Dumitra[cu, aceast\ serie de ,,poeme
inedite" vine s\ completeze, s\
`ntregeasc\ ,,Biblioteca din Nord" a
poetului.
~n aceast\ nou\ carte, cititorul va
`ntlni texte din 1980 - (,,Lec]iile profe-

memoriei" (Editura ,,Albatros", 1984) [i

,,Biblioteca din Nord" (Editura ,,Cartea
Romneasc\", 1986).
A[adar, dup\ cum precizeaz\ [i
Adrian Alui Gheorghe `n nota amintit\,
un ochi obi[nuit cu poezia lui Aurel
Dumitra[cu, cititorul avizat `n ale
poeziei, comparnd poemele de acum
cu cele ale poetului, publicate, antum
sau postum, va sesiza cu u[urin]\ c\
placheta de fa]\ con]ine dou\ categorii
de poeme: o parte alc\tuit\ din texte la

APOSTOLUL

care poetul ar fi urmat s\ insiste, s\ mai

[lefuiasc\ pn\ la str\lucirea acestora,
iar `n cealalt\ parte, opere finisate ce ar
fi putut oricnd vedea lumina tiparului.
Dar, indiferent din ce categorie fac
parte, un lucru este evident: toate
poemele publicate acum poart\ ,,o
marc\ a poeziei lui Aurel Dumitra[cu", o
marc\ inconfundabil\, mai ales pentru
cunosc\tori.
C\ afirma]ia aceasta este
adev\rat\ se confirm\ [i fie prin citarea
unui singur poem din aceast\ carte de
,,poeme inedite", luat la `ntmplare: ,, Tat\l nostru b\t\torit de sudalme / [i
mirosind a ambrozie / numele t\u se
`mpr\[tie printre noi ca o dulce /
r\zbunare a meschin\riei // mi-i dor de
o fericire pe care s-o putem l\sa /
mo[tenire copiilor / [i otr\vi]i de minciunile noastre nu le mai putem / `ng\dui
pe-ale tale / refuzul nostru s\ fie o dizgra]ioas\ `ns\n\to[ire / a cerului /
ipocrizia este refluxul prostiei

Constantin TOM{A
(Continuare `n pag. 3)

ianuarie 2007

ACTIVITATEA SINDICAL|, LA ZI
~nceput de an bun pentru sindicali[ti
Anul 2007 a debutat bine pentru membrii Sindicatului Liber ~nv\]\m`nt. Ei au reu[it s\ ob]in\
grada]ii de merit pentru alte 200 de cadre didactice din `ntreg jude]ul, fa]\ de 30 c`t se estima pe
criteriul numeric, dar [i cl\direa revendicat\ `mpreun\ cu Asocia]ia ~nv\]\torilor Neam] de la
Sistemul de Gospod\rire a Apelor.
~n plus, liderii de sindicat particip\ la cursuri de perfec]ionare `n management [colar [i accesarea fondurilor structurale, sus]inute de lectori pietreni [i b\c\uani. Dac\ p`n\ acum au participat
la aceste cursuri liderii din Roman [i din T`rgu Neam], `n cur`nd acestea vor fi organizate [i pentru
cei din Piatra Neam] [i zon\.

Proces pentru
drepturile
dasc\lilor
rima `nf\]i[are `n procesul intentat de
Filiala Neam] a
F e d e r a ] i e i
Sindicatului
Liber
~nv\]\m`nt
(FSL~)
tuturor ordonatorilor
de
credite
din
`nv\]\m`ntul nem]ean
a avut
loc pe 26
ianuarie. Sindicali[tii
au ac]ionat `n judecat\
Inspectoratul
{colar al Jude]ului Neam],
Consiliul Jude]ean Neam], majoritatea consiliilor locale din jude] [i
156 de unit\]i de `nv\]\m`nt din
162 care au personalitate juridic\,
deci au responsabilit\]i `n privin]a
norm\rii. Capul de acuzare se
refer\ la `nc\lcarea statutului personalului didactic.
"Ac]iunea noastr\ vrea s\
demonstreze c\ salariile nu s-au
pl\tit `n mod legal, iar normarea
educatorilor [i a `nv\]\torilor nu a
respectat prevederile Statutului
cadrelor didactice care spune c\,
la o vechime egal\ sau mai mare
de 25 de ani [i gradul didactic I,
normarea se face cu dou\ ore mai
pu]in. Deci, din 18 ore c`t este normarea pe s\pt\m`n\ `n mod normal, trebuiau s\ se scad\ 2 ore [i
s\ r\m`n\ cu 16 ore s\pt\m`nal.
De fapt, acest proces ar fi trebuit
s\-l
intent\m
Ministerului
Educa]iei [i Cercet\rii pentru c\ el
este cel care emite normele, `ns\
a trebuit s\ ne orient\m c\tre institu]ia reprezentativ\ din teritoriu", a
men]ionat prof. Constantin Baroi,
vicepre[edintele FSL~ Neam].
De partea cealalt\, prof.
Dorina Drexler, inspectorul general
[colar, considera c\ normarea a
fost f\cut\ legal [i avertiza: "Dac\
vom ajunge `n instan]\ noi ne vom
ap\ra punctul de vedere privind

normarea".
Sindicali[tii doresc s\ ob]in\
astfel plata celor dou\ ore
s\pt\m`nal pentru perioada `n
care cadrele didactice au fost normate cu 18 ore s\pt\m`nal [i nu
cu 16, acestea fiind `n opinia lor
"ore suplimentare".
"Am angajat un avocat din Ia[i
`n care avem mare `ncredere [i `n
care ne-am pus speran]e c\ ne va
face dreptate. S`ntem optimi[ti [i
a[tept\m deznod\m`ntul acestui
proces care vine s\ repare o
nedreptate care li s-a f\cut acestor
oameni" a precizat prof. Florin
Florescu, pre[edintele Filialei
Neam] a FSL~.
Sindicali[tii vor prezenta `n
instan]\ actele ob]inute chiar de la
partea advers\, de la cele 156 de
[coli, `n care se vede faptul c\ nu
a fost respectat\ legisla]ia `n
privin]a celor dou\ ore.
Dup\ un alt proces r\sun\tor,
sindicali[tii de la nivel central au
ob]inut plata diferen]elor de calcul
pentru perioada 2001-2004, c`nd
au fost achitate salarii mai mici
profesorilor, din cauza unor erori.
Sindicali[tii nem]eni afirm\ c\
`n unele jude]e astfel de procese,
cu acela[i cap de acuzare, au fost
deja c`[tigate de sindicali[ti.
R\m`ne de v\zut cum va solu]iona
justi]ia nem]ean\ acest caz, sindicali[tii afirm`nd c\ vor merge p`n\
la Curtea European\ a Drepturilor
Omului pentru a ob]ine o hot\r`re
favorabil\.

Fostul sediu
al SGA s-a
a `ntors
la proprietarii de
drept
Un alt proces intentat de
Asocia]ia ~nv\]\torilor Neam] `n
solidar cu Sindicatul Liber
~nv\]\m`nt Neam], pe cheltuiala
sindicatului, a ]inut 5 ani de zile,

ajung`ndu-se [i la ~nalta Curte de

Casa]ie. Procesul a avut ca scop
ob]inerea unui imobil din strada
Mihail Sadoveanu din Piatra
Neam] `n care `[i avea sediul, de
ani buni, Sistemul de Gospod\rire
a Apelor. Cum asocia]ia [i sindicatul au prezentat acte de proprietate indubitabile, `n martie 2006 a
fost
emis\
o
hot\r`re
judec\toreasc\ definitiv\ [i irevocabil\ prin care spa]iul era redat
Asocia]iei ~nv\]\torilor.
Spa]iul necesit\ `ns\ repara]ii
capitale, igienizare, montarea unei
instala]ii de `nc\lzire cu central\
termic\ proprie [i alte `mbun\t\]iri.
"~n martie anul trecut, c`nd ar fi
trebuit s\ trecem la executarea
silit\, am convenit cu SGA-ul s\
r\m`n\ `n spa]iu p`n\ la finalizarea
construc]iei `n care s-au mutat.
Acest lucru s-a `nt`mplat de cur`nd.
Pentru c\ aveau o serie de datorii
c\tre noi, am stabilit s\ ne lase o
parte din mobilier [i alte bunuri.
Cert este c\, pe parcursul celor 5
ani c`t a durat procesul, dumnealor
nu au mai investit nimic `n acest
sap]iu, a[a `nc`t, de la acoperi[,
geamuri, pere]i, p`n\ la central\
termic\ avem de investit o sum\
foarte serioas\ pentru a reabilita
imobilul", a precizat Iosif Covasan,
directorul financiar al FSL~, Filiala
Neam], care s-a ocupat [i de contabilitatea Asocia]iei ~nv\]\torilor
Neam].
Pentru c\ exist\ deja cereri
pentru anumite spa]ii din cl\dire,
proprietarii socotesc c\ vor putea
investi sumele din chirie, `n primul
r`nd pentru realizarea sistemului
de `nc\lzire propriu. Se mai
dore[te realizarea c`torva dormitoare pentru cazarea cadrelor
didactice care vor veni la Piatra
Neam] din jude] [i din ]ar\ [i a
unui cabinet medical destinat, `n
principal,
profesorilor
[i
`nv\]\torilor.

Grada]ii de
merit pentru 200
de profesori

~n
Comisia
paritar\
Inspectorat {colar - Sindicatul
Liber ~nv\]\m`nt, Filiala Neam], a
fost discutat\ modalitatea de acordare a grada]iilor de merit pentru
profesori [i directori `n anul [colar
2006-2007. Anul acesta, noutatea
a fost posibilitatea ca, la jude], s\
se decid\ pe ce categorii de criterii
s\ se acorde aceste grada]ii de
merit.
De comun acord, conducerea
I{J Neam] [i sindicatul au decis s\
mearg\ pe criteriile de competen]\, deoarece pe criteriu numeric (num\r egal de grada]ii de
merit pe fiecare disciplin\ `n parte)
ar fi `nsemnat s\ beneficieze de
acest premiu financiar numai 30
de profesori nem]eni, `ns\ mult
mai mul]i `nv\]\tori [i educatori ar
fi primit grada]ii.
Dorina Drexler, [efa I{J
Neam], consider\ c\ aceasta este
solu]ia cea mai echitabil\: "Anul
trecut am ajuns `n situa]ia ca, dup\
criteriul numeric, s\ nu putem
acorda grada]ii unui profesor al
c\rui dosar cumulase 80 de
puncte [i s\ acord\m altuia care
avea numai 49 de puncte. Anul
acesta propunerea agreat\ de noi
[i acceptat\ de sindicat a fost ca
primul criteriu s\ fie dac\ disciplina respectiv\ este pentru
examenele na]ionale, al doilea criteriu dac\ este o disciplin\ la care
au fost olimpici jude]eni, na]ionali
sau interna]ionali, apoi ponderea
numeric\ a postului, a func]iei de
conducere, progresul realizat de
elevi `n baza testelor de progres".
Punctajul minim pe care trebuie s\-l acumuleze un candidat
pentru a ob]ine grada]ia de merit
este de 70 de puncte. ~n plus,
dac\ la o disciplin\ nu exist\
dosare care s\ cumuleze punctajul minim num\rul de grada]ii de
merit aferent disciplinei respective
va fi redistribuit c\tre disciplinele
care au candida]i competen]i.
Dup\ aceste criterii se
estimeaz\ c\ vor beneficia de
grada]ii de merit, pentru urm\torii
4 ani, aproximativ 200 de cadre
didactice nem]ene.

Angela BRUDARU

C - A{A - S
ROMNII

dic\ cum? Receptivi la orice noutate. Mai ales la

`nnoirile ap\rute `n tranzi]ie. Marile transform\ri
sociale, apari]ia economiei de pia]\ snt viu
prezentate `n " perlele " folclorului nou. Exemple?
" Bine-i s\ fii p\durar/ C\ mai tai cte-un stejar /
{i- l dai [efului de post/ Ca s\ - ]i faci `n via]\
rost". Iubi]elul, b\di]a, neicu]a, pui[orul dup\ care
suspina cndva mndru]a e `nlocuit ast\zi cu
poli]istul ciubucar [i frumosul vame[ `n uniform\.
S\ mai crcoteasc\ cineva c\ folclorul nou nu
respecta dinamica for]ei de munca, cu sfin]enie.
"Vame[u-i b\iat iste]/ {i frumos [i iub\re] / De-aia
tot ce e mai bine/ Numai lui i se cuvine! " Pute]i contrazice?
Cnd Romnia, " fata s\rac\" din Est, a aderat oficial
la UE, folclori[tii au fost din nou pe faz\. Asculta]i-i! " Hai
romni din toat\ lumea/ C\ ne-a primit Uniunea/ S\ bem s\
ne veselim/ Cu un p\h\rel de vin". {i pentru c\ mioriticii nu
prea [tiu ce va urma `n anii ce vin, dup\ aderarea snt
prev\z\tori. " Foaie verde trei migdale/ A venit ziua cea
mare/~n Europa intr\m/Cu to]i s\ ne bucur\m/Foaie verde
iasomie/Ce-o s\ fie, nu se [tie!" {i d\-i ]op\ial\, pe Oda de
Beethoven. Curio[i din fire, romnii am\r\[teni au str\b\tut
drum lung, au a[teptat la cozi interminabile [i s-au l\sat controla]i numai pentru a p\[i [i `n Casa Poporului, s\ vad\ locul
unde ale[ii no[tri" ne fac legi [i ne pun biruri. " O doamn\ a
sfor\it demonstrativ `ntr-un scaun din piele, iar restul vizitatorilor au `nceput s\ se comporte exact ca parlamentarii.
C\scau pe rupte [i se scobeau `n nas. Somnul televizat,
dup\ p\rerea poporenilor s-ar datora scaunelor confortabile
[i c\ldurii mari din s\lile de lucru.
La ora actual\ snt `n vog\ versurile cntate:
"Ceau[escu n-a murit/Ne vegheaz\ `ndrjit/ Ceau[escu e o
[coal\/ Ceau[escu e o boal\!" El ne bntuie `n aceea[i
m\sur\ `n care ne bntuie boala comunistului. Mai ales `n
ziua lui de na[tere. A[tept\m cu mare interes
niscai"perle"proaspete cu via]a nou\ [i luminoas\ a
dasc\lilor din interminabila tranzi]ie. Care dasc\li, la fiecare
`nceput de an [colar, protesteaz\ de fericire [i prosperitate.
Reforma din `nv\]\mnt e `n plin\ desf\[urare.
Dumitru RUSU

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

AUREL
DUMITRA{CU:
POEME INEDITE
(Urmaree din pag. 2)
eru[inarea / este
refluxul sa]iet\]ii /
singuri [i att de
`n]elep]i / d\m
via]\ pe nuferi /
totu[i ne e bine ...
ne e bine. amin /
ne e bine pe
dracu! / amin. 27
septembrie 1981"
(Tat\l nostru b\t\torit de
sudalme [i mirosind a
ambrozie ...)
{i `nc\ o precizare f\cut\
de Adrian Alui Gheorghe,
`ngrijitorul acestei edi]ii, pre-

cizare demn\ de re]inut de

c\tre to]i cei care snt interesa]i sau iubesc poezia lui
Aurel Dumitra[cu: ,,Textele
publicate (`n aceast\ plachet\ - n. n.), al\turi de cele
<l\sate deoparte>, vor fi
depuse `n <Fondul Aurel
Dumitra[cu> deschis de noi
`n cadrul Bibliotecii Jude]ene
<G. T. Kirileanu> din PiatraNeam], la dispozi]ia unor
eventuali cercet\tori, a amatorilor de manuscrise din
perioada calculatorului care
nu mai las\ proba trudei scriitorice[ti `n (pe) memoria hrtiei.

ianuarie 2007

EUROPEANUL EMINESCU
(Urmaree din pag. 1)

uropeanul Eminescu
a spus neamului s\u
[i,
mai
ales,
na]iunilor europene
c\ romnii au de
`ndeplinit un rol
istoric "recunoscut
de Europa [i congruent cu interesele
sale". Tot el a spus
cu hot\r`re c\
"Istoria este voin]\ [i nu teorie".
Cu alte cuvinte, istoria neamului
romnesc a fost, este [i va fi
voin]a poporului romn de a fi
ceea ce i-a fost dat s\ fie prin
`nfiin]area Daciei Traiane, acum
1900 de ani: parte integrant\ a
Europei cu misiunea de crea]ie
cultural\ european\ [i de

ap\rare. De aceea, constat\

Eminescu, "Noi romnii s`ntem
cu totul cufunda]i `n ideile
Occidentului", `ntruc`t "venerabilii no[tri `nainta[i au dezlipit
odat\ pentru totdeauna elementul etnic al datinit\]ii din Orient
de masele slave, turanice [i
grece[ti".
Pentru comportamentul nostru de azi [i de m`ine, desprindem, din motive de spa]iu
tipografic, doar c`teva `nv\]\turi
eminesciene:
- "Nu exist\ civiliza]ie
uman\ general\ accesibil\
tuturor oamenilor `n acela[i grad
[i `n acela[i chip, ci fiecare
popor `[i are civiliza]ia sa proprie, de[i `n ea intr\ o mul]ime
de elemente comune [i altor
popoare". (Semi Barbaria).

APOSTOLUL

- "Chestiunea de c\petenie
pentru istoria [i continuitatea de
dezvoltare a acestei ]\ri este ca
elementul romnesc s\ r\m`ie
cel determinant, ca el s\ dea
tiparul acestei forme de stat "ca
limba lui, `nchin\rile lui oneste [i
generoase, bunul lui sim] s\
r\m`ie [i pe viitor norma de dezvoltare a ]\rii (Problema
evreiasc\).
A[adar, noul ideal romnescproblem\ fundamental\ [i a
pedagogiei
noastreeste
p\strarea [i consolidarea identit\]ii noastre na]ionale, al\turi de
care s\ cultiv\m [i identitatea
european\ ca `ngem\nat\, iar tot
ceea ce se creeaz\ ori se adopt\
s\ se fac\ prin voin]a na]ional\ a
romnilor. A[a ne-a `nv\]at
Eminescu, a[a s\ facem!

Pag. 3

CEL CE G~NDE{TE SINGUR

U T O P I A C A R E A L I TA T E ( I I )

FIDES ET RATIO ~N "PROBELE"

METAFIZICE THOMISTE DESPRE
EXISTEN}A LUI DUMNEZEU

O analiz\ a romanului ,,1984,, `n contextul

universului literar Orwelian [i ca o capodoper\
a genului utopiei negative.

n, un Stalin ce
nu moare niciodat\, o poli]ie
secret\ dotat\ cu
cea mai modern\
tehnologie .
Prima parte
face punerea `n
pagin\,
introducndu-l pe erou,
Winston Smith [i
descriind `n detaliu imaginea zguduitoare
a comunit\]ii `n care tr\ie[te.Un ecran
instalat `n fiecare sufragerie prin care
poli]ia secret\ supravegheaz\ gesturile,
gndurile [i cuvintele fiec\rui membru al
partidului, Noua limb\ (limbajul conceput de partid pentru a `mpiedica gndirea), Fratele Marea c\rui fa]\ de un
metru poate fi v\zut\ oriunde, gndirea
dubl\- formula ipocriziei politice
absolute, ginul sintetic care lubrifiaz\
nefericirea locuitorilor, Ministerul adev\rului cu cele trei slogane: R\zboiul este
pace, Libertatea este sclavie,
Ignoran]a este putere [i metodele de a
[terge trecutul `n interesul partidului .
Partea a doua are o intrig\ foarte
simpl\: Winston se `ndr\goste[te de
Julia ceea ce e considerat complet ilegal.
Julia [i Winston, deja rebeli, `ncep s\
comploteze contactndu-l `n acest sens
pe OBrien despre care cred c\ e tot
rebel. Primesc Cartealui Goldstein -un
Trotsky al comunit\]ii - pe care Winston
o cite[te.
Partea a treia cuprinde tortura,
reeducarea [i `nfrngerea lui Winston
Smith, imediat dup\ arestarea lui .~n
aceast\ parte Orwell d\ fru liber sadismului lui, ridicndu-se la limitele expresivit\]ii `n scena `n care eroul, amenin]at
de [obolanii fl\mnzi care urmau s\-i
m\nnce fa]a, `l implor\ pe tor]ionar s\ o
dea pe Julia [obolanilor.
Aceast\ ultim\ tr\dare a tot ce e
nobil `n om `l las\ pe Winston zdrobit [i
preg\tit de reeducare, pentru c\ `n sistemul numit Ingsoc\, adic\ socialismul
englez, nu snt martiri ci doar oameni
`nvin[i gata s\ moar\ pentru binele ]\rii
lor!
Prof. Daniela Ioana
NICOAR|

M o t o : Aceasta este printre cele mai `nsp\imnt\toare c\r]i

pe care le-am citit vreodat\. S\lb\ticia lui Swift a trecut la un
succesor care consider\ via]a [i mai intolerabil\ .
Orwell nu are nici o speran]\, sau, cel pu]in nu-i `ng\duie
cititorului nici cea mai mic\ raz\ de speran]\.
Iat\ un studiu despre pesimismul f\r\ limite, cu excep]ia
poate, a gndului c\ dac\ omul poate concepe 1984 va [ti [i
s\-l evite
(Freedeericc Warburg )
Anglia,Anglia mea! ,scria
Lawrence. Anglia, Anglia ta
scria Orwell-, prima este o
afirma]ie, o declara]ie de independen]\ , o provocare, dar
ceea ce spune Orwell, prin
contrast, este o poveste, un
vis [i cnd cedeaz\ sub presiune, va deveni un co[mar.
S\ urm\rim `n continuare
contextul psihologic [i literar
`n care apare 1984. Orwell sus]ine c\
snt patru motive pentru care se scrie:
egoism pur, entuziasm estetic, impuls
istoric [i scop politic, cel din urm\ fiind
definitoriu pentru capodopera `n discu]ie.
Cea mai important\ crea]ie a sa, profund legat\ de 1984 r\mne Ferma animalelor, o fabul\ despre animalele care
s-au r\sculat [i au instaurat republica la
o ferm\, despre un porc dictatorial numit
Napoleon care a preluat puterea [i
despre cum animalele au `nceput s\
mearg\ `n dou\ picioare [i s\ foloseasc\
biciul. La fiecare etap\ a revolu]iei, cte
unul din cele [apte principii adoptate
ini]ial spre binele comun este denaturat
`n folosul puterii, astfel `nct, `n final,
Toate animalele snt egale prime[te
ad\ugirea dar unele snt mai egale dect
altele. Morala vine `n ultima scen\ cnd
animalele excluse privesc de la porc la
om [i de la om la porc [i nu mai pot face
nici o diferen]\ iar sentimentul e mai mult
dect deziluzie [i `nfrngere, pentru c\
apare con[tiin]a de sine .
1984este, `n fond, tot o fabul\ dictatorial\ scris\ `n termeni antropomorfici, un tablou al omului dezumanizat, al
unui popor intolerant, al unui guvern a
c\rui singur\ inten]ie este men]inerea
puterii lui totalitare prin orice mijloc orict
de crud. O Uniune Sovietic\ la puterea

,,

a]iunea [i credin]a s`nt `n

construc]ia teologic\ [i
filosofic\ din evul mediu
concepte dominante [i
corelative; dialogul lor
st`nd sub semnul lui
polemos, este adesea
dramatic, dar nu face
subiectul
excluziunii,
care pare s\ separe
filosofii [i teologii, ci se
desf\[oar\ `ntre teologul
[i filosoful reuni]i `n
aceea[i persoan\ fizic\. Acesta poate
fi [i cazul lui Thoma din Aquino- sistematicianul "[tiin]ei sacre" (teologia),
care reg`nde[te aristotelician p`n\ [i
datele revela]iei.
Averroes [i Thoma au ceva
comun, fiind aristotelicieni dintre aceia
care au preluat spiritul `nv\]\turii
Stagiritului, ceea ce `nseamn\ c\ dincolo de felul lecturii, dincolo de propria
reconstruc]ie, de accentele valorizatoare pe care le pun [i unde le pun,
s`nt `ntr-o anume solidaritate; am`ndoi
comentatori str\luci]i ai operei
Stagiritului, dar comentatori `n vederea unei opere, ei nu aveau a se situa
pe pozi]ii incomunicabile.
Ei se [i deosebesc, tr\ind `n secole diferite, `n lumi diferite, av`nd religii
diferite, ceea ce pentru un filosof al
evului mediu avea importan]\, percep`nd altfel valorile aristotelismului [i
integr`ndu-le `n alte structuri, reconstruind astfel lumea [i omul. Cu toate
acestea, pozi]iile lor individualizate
de[i diferite, dac\ nu chiar opuse, s`nt
complementare [i `n problema raportului dintre credin]\ [i ra]iune: `n timp
ce Averroes admite primatul ra]iunii,
Thoma pune aceea[i condi]ie
credin]a; Averroes pus s\ afirme existen]a a "dou\ adev\ruri contrarii" d\
expresie "divor]ului dintre revela]ie [i
ra]iune", `n timp ce Thoma a[eaz\ mai
presus credin]a. Adev\rul `n condi]ie
ideal\, dup\ el, vine sus, ca un "fluviu
care coboar\ `n cascade: de la
Dumnezeu, prin `ngeri, la oameni,
`ntre care mai `nt`i `l primesc apostolii
[i profe]ii, apoi mul]imea" (Etienne
Gilson- Le Thomisme...).
{i totu[i Thoma este `n raport de
complementaritate cu Averroes
`ntruc`t, `n principiu, asemenea filosofului arab procedeaz\ ra]ionalist, `n

limitele lui medievale. Mai `nainte de a

fi tenta]i s\ neg\m sau s\ admitem
existen]a acestuia `n evul mediu este
necesar s\ distingem `ntre forma [i
fondul ra]ionalismului.
Presupun`nd primatul ra]iunii [i
ra]ionalitatea lumii, el nu este mai
pu]in nici atunci c`nd totul, om [i
univers, este prins `n dependen]\ de o
fiin]\ [i de o ac]iune `n regim de transcenden]\, cu condi]ia ca fiin]a care
transcede s\ fie ea `ns\[i descris\ [i
interpretat\ ra]ionalist. Cu alte cuvinte,
ra]iunea s\ fie subordonat\, dar unei
suprara]iuni cu privilegiul superiorit\]ii,
`ns\ prin investitur\. Din acest punct
de vedere Thoma, ca mai `nainte
Anselm, este exemplar: deopotriv\
pentru c\ aduce teologia la o teodicee,
`ncerc`nd s\ demonstreze prin cinci
argumente existen]a lui Dumnezeu,
pentru c\ `l pune pe acesta `n
echivalen]\ cu principiul a[a cum `l
`n]elegea Aristotel, `nc`t pu]in lipse[te
ca s\ nu fie dec`t un alt nume al fiin]ei
ca fiin]\ [i pentru c\ d\ ra]iunii toat\
libertatea de mi[care `n limitele orizontului ei de existen]\ [i deci, de exerci]iu. Faptul din urm\, cum nu era
posibil f\r\ o ontologie ra]ionalist\,
ra]ionalismului thomist este mai
`nainte
de
toate
ontologic.
Aristotelismul este hot\r`tor [i aici
`ntruc`t desp\r]indu-se de realismul
anselmian, prin metafizica separa]iei
dintre lucruri [i universalii, de
inspira]ie platonician\, Thoma reinstaleaz\ substan]a ca `ntreg sau sintez\ `n c`mpul filosofiei, poate chiar `n
centrul ei.
~n "Summa theologica", lucrare de
sistem, numit\ de Etienne Gilson "cea
mai vast\ [i mai clar\ expunere din
ansamblul teologiei thomiste", avea s\
reconstruiasc\ divinitatea `ntr-un concept dublu determinat: filosofic [i religios. Oric`t ar p\rea de straniu,
Dumnezeu, la Thoma este mai mult un
concept al filosofiei [i, `n anumite limite, un alt nume dat fiin]ei ca fiin]\ `n
sens aristotelic, pentru c\ este numit
`n lucrarea sus men]ionat\ "principiul
[i finalitatea lucrurilor", ceea ce
dezv\luie identitatea evident aristotelic\, mai `nainte de a i se pune `n
lumin\ atributele, deci condi]iile de
inteligibilitate.
Ca [i principiul aristotelic, princi-

piul thomist (Dumnezeu) este un

indemonstrabil, dar indemonstrabil `n
sensul pe care `l stabilea tot filosoful
grec, adic\ nederivat, prim. Asemenea
judec\ [i Thoma `n "Summa theologica" atunci c`nd afirm\: "Se poate
spune c\ s`nt dou\ feluri de demonstra]ie. Una este prin cauze [i are ca
punct de plecare ceea ce este anterior
`n sine. Alta este prin efecte, [i ea are
ca punct de plecare ceea ce este anterior fa]\ cu noi. C\ci atunci c`nd un
efect este mai bine cunoscut dec`t
cauza sa [i aceasta fa]\ de noi, noi
`naint\m de la efect la cunoa[terea
cauzei. Or, nu intereseaz\ care efect
poate servi la demonstrarea existen]ei
cauzei sale proprii, cu condi]ia doar ca
efectul s\ fie mai bine cunoscut pentru
noi; c\ci efectul depinz`nd de cauz\,
cu necesitate preexist\ o cauz\. ~n
consecin]\, existen]a lui Dumnezeu
poate fi demonstrat\ prin efecte
cunoscute de noi".
Deci, existen]a lui Dumnezeu
poate fi probat\ inductiv pe cinci c\i:
Cea dint`i (via manifestior) are "ca
punct de plecare mi[carea": pentru c\,
urm`nd m\rturia sim]urilor, tot ceea ce
se mi[c\ este mi[cat de altceva [i
pentru c\ ceea ce se mi[c\ trece din
starea de poten]ialitate `n cea de act
`nseamn\ c\, tot c\ut`ndu-se cauza,
se tinde prin regresie la nesf`r[it.
Cum ceea ce mi[c\ [i este mi[cat
une[te `n sine posibilul [i actualul, dar
nu `n acela[i timp [i sub acela[i raport,
principiul trebuie s\ fie act [i putere `n
acela[i timp [i sub acela[i raport.
Numai astfel va fi inteligibil, c\ci numai
astfel va fi necondi]ionat.
C\ Thoma `[i `ncheie expunerea
probei cu identificarea primului motor
cu Dumnezeu este adev\rat, dar mai
`nainte de aceasta el legitimeaz\ principiul ca `nceput al mi[c\rii, `n sensul
`n care `nc\ Stagiritul `n a sa
"Metafizica" o f\cea: "principiul se
nume[te punctul de la care, la un
lucru, `ncepe mi[carea". Astfel, la
Thoma, `n "Summa theologica" textul
spune: "este deci necesar s\ se
ajung\ la un prim motor [i acest prim
motor s\ fie ceea ce numim cu to]ii
Dumnezeu".

Masterand
Dumitri]a VASILCA
(Continuaree `n num\rul viitor)

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
COMUNISMUL {I
NAZISMUL AU
~MBR|CAT HAINA
CUNOA{TERII
ABSOLUTE
~n revista ADEV|RUL
LITERAR {I ARTISTIC din 17 ianuarie
2007,
Vladimir
Tism\neanu,
r\spunz`nd
la
`ntreb\rile puse de
redactorul
Marius
Vasileanu `n leg\tur\
cu Raportul de condamnare a comunismului, zice printre
altele: "Acest Raport
[i discu]ia `n jurul lui
vor accelera discu]ia `n jurul Legii
lustra]iei `n Romnia. Eu a[tept ca
prim\vara anului 2007 s\ fie din
acest punct de vedere o prim\var\
destul de agitat\ pentru c\, practic, s-a `ncheiat un proces istoric".

Pag. 4

REG|SIREA DE
SINE ~N EUROPA
"Istoricii [i oamenii de cultur\
au abordat trecutul romnesc, `n
primul r`nd, prin prisma elitelor, a
personalit\]ilor [i a eroilor" afirm\
scriitorul Victor Neumann, `ntr-un
interviu acordat lui Lauren]iu Ursu
[i publicat `n revista "TIMPUL" , nr.
11/2006, din Ia[i.

FILMUL
ROMNESC LA ICR
NEW YORK
"Cultura romn\ pare s\
sufere, cu aproape exasperant\
intensitate `n vremea din urm\, de
un acut complex al marginalului,
exprimat printr-o tot mai nervoas\
dezbatere public\ a motivelor care
par s\ o p\streze, cu premeditat\
`nc\p\]`nare, `n conul de umbr\ al
universalit\]ii" - zice Petre Rado `n
OBSERVATORUL CULTURAL din
11-17 ianuarie 2007.

ATEN}IE! PSIHOLOGIE SOCIAL|

CU ACCENTE DE
ST~NGA
"A[a cum bine se [tie, falsele
profe]ii risc\ s\ prind\ via]\, printr-o
repetare st\ruitoare. Tot astfel,
aprecierile gre[ite ale st\rii de

num\r pe 2006 (11-12), public\ o

foarte interesant\ dezbatere literar\, sub genericul "De la postmodernitate la cosmodernitate - o
perspectiv\ transdisciplinar\", la
care particip\ scriitorii Corin
Braga, Ruxandra Cesereanu,
Sanda Cordo[, Anca Ha]iegan,
Maruius Jucan, Basarab Nicolescu,

Revista presei literare

fapt, sau judec\]ile istorice
eronate, pot aduce pe lume
realit\]i nepl\cute, dac\ s`nt rostite vreme `ndelungat\, cu
neab\tut\ convingere" - ne avertizeaz\ Victor Rizescu `ntr-un articol semnat `n REVISTA 22 din 511 ianuarie 2007.

CE ESTE COSMODERNITATEA
Revista STEAUA, `n ultimul

Doru Pop, Vlad Roman, Nicolae

Trucan [i Mihaela Ursa.

ADERAREA LA
UE, ~N VIZIUNEA
SCRIITORILOR
Num\rul din 3 ianuarie al
revistei ADEV|RUL LITERAR {I
ARTISTIC public\ o anchet\ printre scriitorii romni cu tema "Ce
`nseamn\ aderarea Romniei la

APOSTOLUL

Uniunea European\". La ancheta

revistei au r\spuns nu numai scriitori ci [i arti[ti [i oamenii de cultur\ [i [tiin]\ importan]i precum
Ionel Haiduc, Mircea Iorgulescu,
Nicolae Manolescu, Ion Caramitru,
Zamfir Dumitrescu, Lucian Boia,
Andrei Codrescu, Cristi Puiu,
Radu Preda, Sorin Lavric [i Anca
Vasiliu. Pe aceea[i tem\, a
`ntoarcerii Romniei `n Europa,
scrie un articol [i eseistul Denis
Deletant `n REVISTA 22 din 12-19
ianuarie 2007.

DESPRE
CRITICII DE
TEATRU
Reputatul universitar clujean
Ion Vartic public\ `n num\rul 50 al
revistei ROMNIA LITERAR| un
interesant articol despre criticii
romni de teatru, intitulat
"Chereau, Dodin [i teatragiul
romn". Criticul literar este
`mpotriva acelor critici de teatru,
jurnali[ti, care nu mai urm\resc

esen]ialul unui spectacol, ci

am\nuntele picante, sau str`mb\
din nas la vechimea unui spectacol precum cel cu "Cevengur".

FIC}IUNI
MALIGNE CU
MARTIR IMAGINAR
Tot `n ROMNIA LITERAR|,
dar `n num\rul din 7 decembrie
2006, criticul literar Mircea
Iorgulescu `[i continu\ polemica
sa cu romancierul Bujor
Nedelcovici, despre care afirm\:
"De c`]iva ani buni, vreo patru sau
cinci, Securitatea i-a devenit cel
mai pre]ios ajutor `n fabricarea
unei imaginare biografii de martir,
victim\ [i totodat\ erou. ~nceput\
`ndat\ dup\ decembrie 1989 [i
devenit\ absorbant\, aceast\
campanie l-a f\cut de altfel s\
abandoneze treptat literatura de
fic]iune `n profitul autobiografismului autovalorizant".

OCHELARIST

ianuarie 2007

CARTEA SECOLULUI XX

Misterul lui MIRCEA ELIADE

ircea Eliade este, cu

adev\rat, un fenomen al
culturii romne[ti. ~n
numeroase rnduri, s-a
spus c\ eruditul a
cuprins [i a dezlegat
istoria ca un Iorga al
domeniului spiritual. Mai
mult, Eliade este considerat un PROFET al
neamului nostru. Chiar

acest profetism este secretul gloriei

lui mondiale. Geniul profetic nu
numai c\ a prev\zut un viitor
devenit prezent, dar a [i contribuit,
esen]ial, la `mplinirea profe]iei.
~ns\ ceea ce ne-a atras `ntotdeauna la opera lui Eliade - [i va
r\mne, probabil, un ve[nic semn de
`ntrebare pentru cercet\tori - este
misterul, fantasticul ce `nv\luie nu
numai cartea, ci chiar via]a scriitorului. Lectura unor c\r]i de prestigiu,
nuvelele, romanele au avut darul
de-a ne `ndemna spre medita]ie,
spre ceea ce mai era, `nc\, prezent
din spiritul lui Eliade. Ne d\m seama
c\ fiecare rnd citit, fiecare clip\ de
gndire ne arunc\ mai adnc `n
bra]ele misterului. Cu ct am c\utat
s\ `n]elegem mai mult, cu att
`ntunericul era mai mare [i abia trziu, dup\ zeci de lecturi, ne-am
amintit unde am putea g\si flac\ra
care s\ lumineze noaptea
ne`n]elegerii.
Dintr-o dat\, am `n]eles c\,

`naintea fiec\rei lecturi, trebuie s\

ne actualiz\m sensul numelui s\u:
ELIADE vine din grecescul HELIOS,
adic\ SOARE, iar MIRCEA din
r\d\cina slav\ MIR, `nsemnnd
PACE, dar [i LUME, COSMOS. Iat\
c\ numele a fost totuna cu destinul
s\u.
Trebuia, deci, s\ c\ut\m `n
fiecare rnd scris dorin]a lui de a
cunoa[te lumea: cum a luat fiin]\
universul, cum s-a instalat ordinea,
cum s-a integrat [i cum a participat
specia uman\ la aceast\ ordine universal\. Din cauza scopului pe care
[i l-a propus, via]a lui personal\ [i
cea intelectual\ nu au fost u[oare.
Dar [tia s\ g\seasc\ `ntotdeauna
punctul de echilibru din care sorbea
puteri noi. Acest punct provenea din
talentul de a transforma fiecare clip\
a existen]ei `ntr-un mister. Iat\, de
exemplu, prima amintire a lui Mircea
Eliade, pe care o noteaz\ `n
"Memoriile" sale, amintire ce a fost
`nso]it\ de o tr\ire afectiv\,
uluitoare:
"Mai cu seam\ rememorez o
dup\-amiaz\ de var\, cnd toat\
casa dormea. Am ie[it din odaie ...
[i, de-a bu[ilea ca s\ nu fac zgomot, m-am `ndreptat spre salon.
Aproape c\ nu-l cuno[team, c\ci nu
mi se `ng\duia s\ intru dect la zilele
mari sau cnd aveam musafiri. Dar,
de data aceasta, ..., am p\truns
`n\untru. ~n clipa urm\toare emo]ia
m-a ]intuit locului. Parc\ a[ fi intrat
`ntr-un palat de basme: storurile
erau trase. ~n odaie p\trundea o
lumin\ verde, irizat\, ireal\, parc\
m-a[ fi aflat dintr-o dat\ `nchis `ntr-un
bob uria[ de strugure."
Aceast\ amintire, de la vrsta
de trei-patru ani, va avea u rol fundamental `n via]a lui Eliade, c\ci
viitorul savant va face din ea un
exerci]iu de recuperare psihic\,
asemenea celor pe care le va
descoperi, mai trziu, `n practicile
yoga.
Fantasticul existen]ei sale se va
oglindi [i `n operele scrise. Autorul
impresioneaz\ prin rigoarea erudit\,
prin capacitatea de a pune `n
vedere esen]ialul din cercetarea
unor documente din cele mai variate

domenii: religie, istorie, mitologie,

lingvistic\, antropologie, folclor, literatur\. Asupra oric\rui domeniu neam opri, vom observa c\, dac\
OMUL-ELIADE
impresioneaz\,
atunci AUTORUL-ELIADE surprinde. Fantasticul este o dimensiune fundamental\ a omului de
geniu [i, pentru a-l `n]elege, trebuie
s\ ne `nv\]\m a citi printre rnduri,
ajutndu-ne de anumite puncte ce
s-au dovedit a fi fixe `n opera lui.
Printre acestea, str\batem un itinerariu spiritual:
VIA}|-MOARTE-PROFANSACRU sau, cu alte cuvinte: REALIREAL-REAL-IREAL.
A citi, deci, simbolurile `ntr-un
text cu suprafe]e realiste, netede,
`nseamn\ a dezv\lui mesajul
ascuns `n straturile adnci ale
operei.
Sntem, totu[i, `n m\sur\, s\
enumer\m cteva dintre simbolurile
ce au fost deja descifrate.
De exemplu, `ntlnim deseori
CIFRA 3. Ea este primul num\r fundamental considerat perfect, expresie a totalit\]ii [i a des\vr[irii. ~n
tradi]iile iraniene, aceast\ cifr\
apare dotat\ cu caractere magicoreligioase. Cele trei acte succesive,
ce se reg\sesc `n numeroase
pove[ti magice, asigur\ succesul
`ncerc\rilor ini]iatice [i, `n acela[i
timp, constituie un tot indisolubil. La
alte popoare, num\rul 3 are
numeroase sensuri secrete.
De asemenea, `ntlnim deseori
CIFRA 7, o cifr\ cosmic\ sacr\, un
alt simbol al perfec]iunii [i al unicit\]ii, fiind, `n general, benefic\.
{apte snt: zilele s\pt\mnii, planetele, treptele perfec]iunii, sferele
celeste, petalele trandafirului,
ramurile arborelui cosmic. Dar de
cte ori g\sim acest num\r strecurat
printre rnduri, `nseamn\ c\ el comport\ [i o mare nelini[te, prin faptul
c\ indic\ trecerea de la cunoscut la
necunoscut. Un ciclu s-a sfr[it. Va
`ncepe un altul?
~nv. Stelu]a
POSTOLIC|
(Continuaree `n num\rul viitor)

INEPUIZABILUL
BACOVIA C~TEVA RECEPT|RI
{I ABORD|RI

ul]imea [i diversitatea interpret\rilor critice din bogata

exegez\ bacovian\ a generat multiplicarea metodelor
de abordare a discursului
s\u poetic. A[a cum e firesc
`n cazul poeziei, cele mai
multe se revendic\ dintr-un
mai mult sau mai pu]in disimulat impresionism, fondat
pe bergsoniana intui]ie (conceput\ `n antitez\ cu
ra]iunea, logica [i, tocmai de
aceea, suferind de o "nedeterminare fundamental\"). S`nt studiile de aspect eseistic, pronun]at subiective, atr\g\toare prin
stil [i chiar prin spectaculosul ideilor
lansate, mai ales c`nd apar]in poe]ilor, cei
afla]i `n interiorul procesului de crea]ie:
Dinu Fl\m`nd, Ion Caraion, Nichita
St\nescu [.a.
Altele, diferit concepute [i structurate,
ale criticilor interbelici sau contemporani,
ordoneaz\ extrem de metodic, con[tiincios, materialul cu care opereaz\,
`ncerc`nd mereu s\ g\seasc\ o metod\ de
abordare care s\ `mbine rigoarea informa]iei cu "prelucrarea artistic\" a ei.
Unele studii se situeaz\ pe pozi]ii partizane, cele mai multe aflate la extreme,
lans`nd fie teoria "poetului e[ecurilor"
(Nicolae Ciobanu), fie pe aceea a
"`nving\torului" (Lucian Raicu, Alexandru
Buican).
Exist\ [i metode care apeleaz\, tocmai din nevoia de argumente c`t mai
"[tiin]ifice" pentru sus]inerea intui]iilor
estetice, la precizia statisticilor, urm\rind,
de-a lungul unor pagini `ntregi, frecven]a
verbelor- mai ales la anumite moduri [i
timpuri- a numelor, adverbelor, interjec]iilor
etc. E cazul studiului Sandei GalopentiaEretescu, care se ocup\ de modalit\]ile de
reliefare a motivului poetic la Bacovia, sau
acela al lui Ion Caraion, ce insereaz\ `ntr-o
lucrare cu veleit\]i artistice pagini `ntregi
cu inventarul complet al verbelor din
poezia bacovian\- adev\rat "beton armat"
al acesteia, `n opinia autorului.
~n fine, metode de tip structuralist [i
semiotic `ncearc\ descompunerea `ntregului `n unit\]i componente [i stabilirea
rela]iilor complexe din interiorul sistemului,
ajung`nd uneori la interesante "alternative
bacoviene", ca `n cazul Alexandrei Indrie[.
O metod\ de abordare utilizat\ recent
(1999, 2004) de c\tre Constantin C\lin `n
Dosarul Bacovia (vol. I, II) alege o modali-

tate compozit\ de
l u c r u ,
`ncerc`nd
s\ adune
datele cele
mai
insignifiante,
`n aparen]\, ale vie]ii
poetului
sau toate motivele, grupate din punct de
vedere tematic, din lirica bacovian\, pentru a le interpreta din perspectiva iconologiei: `ntr-o prim\ etap\, pre-iconografic\, e
stabilit\ tematica primar\- faptic\ [i expresional\- urm`ndu-i analiza iconografic\, a
tematicii secundare [i ulterior interpretarea
iconologic\- planul simbolic al operei.
Studiile de ultim\ or\, cum e cel al lui
C. Trandafir, Poezia lui Bacovia, `ncearc\
s\ reia demonstra]ia dep\[irii simbolismului bacovian `n direc]ia expresionismului,
`n vreme ce I.B. Lefter vede `n poet "un
model al tranzi]iei" care "a str\b\tut anticipativ traseul tranzi]iei de la modernism la
postmodernism".
At`tea paradoxuri `n interpretarea lui
Bacovia pot duce, firesc, la concluzia c\
opera sa, pe c`t de "deschis\", pe at`t de
enigmatic\, `[i caut\ `nc\ "orizontul de
a[teptare"...
O oper\ at`t de complex\ nu poate fi
epuizat\ printr-un demers critic, oric`t de
"integrator" sau exhaustiv s-ar dori el.
Tocmai de aceea, o asemenea oper\ va
r\m`ne o provocare pentru critica literar\.
Ca majoritatea exege]ilor lui Bacovia, ne
p\str\m speran]a c\, `n viitor, se va g\si
totu[i o asemenea ideal\ "cale de acces"
la opera bacovian\.
Modern\ prin rapiditatea [i multitudinea proceselor g`ndirii implicate `n
forma ei concentrat\, ca [i prin varietatea
maxim\ `n interiorul "schemei" adoptate,
poezia bacovian\ se sustrage oric\rei
`ncorset\ri, clasific\ri, etichet\ri, refuz`nd
sistematic patul lui Procust al unei critici
dogmatice.
O abordare critic\ adecvat\ ar trebui,
probabil, s\ fie la fel de flexibil\ ca ea [i,
f\r\ a relativiza conceptele ([i terminologia), s\ admit\ c\, dincolo de tot instrumentarul poetic se afl\ totu[i Poezia, `n
acel spa]iu sacru al ei, sustras oric\rei
relativit\]i.

Prof. Magda IFTIMIE

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

EDITURA HUMANITAS - Seria Cartea de pe noptier\

Kurt Vonnegut

PIANUL MECANIC

Traducere din englez\

de Sanda Aronescu

rima regul\ a utopiei negre

este s\ te po]i recunoa[te- ca
individ [i ca specie- `n oglinda
convex\ a unei lumi aflate la
grani]a prezentului cu un viitor
care deja a `nceput. Kurt
Vonnegut a `nv\]at de la
mae[trii genului- Orwell [i
Huxley, `n cazul lui- [i a avut
un succes fulminant chiar cu
romanul s\u de debut, "Pianul
mecanic" (1951). Primul
roman al lui Vonnegut construie[te o Curte a Miracolelor
high- tech, `n care moneda de schimb [i
criteriul de selec]ie a indivizilor speciei
este I.Q.-ul. ~n ora[ul Ilium, New York,
numai indivizii supradota]i au dreptul la
munc\; to]i ceilal]i au fost `nlocui]i de
ma[ini inteligente, eficiente, spirituale,
care dau un alt sens ideii de utilitate. ~n

ianuarie 2007

acest univers- automaton, patronat de

EPICAC, computerul suprem, Paul
Proteus este un specimen adaptat- [i
adaptabil, dup\ cum ne previne chiar
numele s\u. Nevoia de sens apare `ns\
ca o dimensiune ce apar]ine [i posumanit\]ii; prin urmare, eroul lui Vonnegut alege
calea cea mai grea: porne[te revolu]ia
`mpotriva ma[inilor atotst\p`nitoare.
Finalul `ns\ reprezint\ doar `nchiderea
seac\, `n icnete de ]ap isp\[itor, a unui
larg cerc vicios- o alt\ "regul\" a distopiei
sau o variant\ a teoriei r\ului necesar.
"Pianul mecanic" dep\[e[te cu mult,
prin umor [i fantezie pur\, grani]ele rigide
ale ipotezei de tip science- fiction. De fapt,
proza lui Vonnegut vorbe[te numai despre
omenesc, peror`nd chiar, `n subsol,
`mpotriva ma[inii, `mpotriva ideologiei,
`mpotriva tehnologiei care, a[a cum [tim
deja, na[te mon[tri.
Anthony Burgess

PORTOCALA MECANIC|
Traducere din englez\ de Carmen
Ciora [i Domnica Drumea

Violen]a care a devenit emblema

acestui roman- cult `[i are sursa `ntr-o
`nt`mplare tragic\ din via]a scriitorului:
so]ia lui urmeaz\ s\ aib\ un copil, `ns\ e
atacat\, pierde sarcina [i moare c`]iva ani
mai t`rziu. Alex, personajul central al
romanului, poate fi foarte bine autorul
atacului. Banda din care face parte e
`ncarnarea r\ului- to]i s`nt gata s\-[i
descarce instinctele criminale asupra
celor lipsi]i de ap\rare. C`nd, `n urma unui
jaf, e `nchis [i condamnat la 14 ani de
`nchisoare, Alex accept\ s\ fie supus unui
tratament care s\ extirpe r\ul din el.
Medicamentele [i imaginile pe care e
obligat s\ le priveasc\ `[i fac efectul:
violen]a `i produce acum lui Alex o
senza]ie puternic\ de grea]\. Eliberat de
instinctele criminale, e trimis `napoi `n
societate, acolo unde este lipsit de orice
mijloc de ap\rare [i cade, la r`ndul lui, victim\ bestialit\]ii. "Care e, `n cele din urm\,
pre]ul pl\tit pentru m`ntuire?" pare s\ se
`ntrebe Burgess. Succesul formidabil al
romanului a fost dublat de scandalul iscat

`n jurul filmului lui Stanley Kubrick (1971).

S-a spus chiar c\ scenele brutale din film
au inspirat manifest\ri violente `n Anglia,
a[a c\ pelicula a fost retras\ din cinematografe. "Portocala mecanic\" nu e
`ns\ o pledoarie pentru, ci un vaccin contra violen]ei. Ironic sau nu, `n mintea lui
Alex r\sun\ mereu Simfonia a IX-a a lui
Beethoven...
Nick Hornby

TURNUL
SINUCIGA{ILOR

Traducere din englez\

de Irina Negrea

~n ajunul Anului Nou, la Londra, patru

necunoscu]i se `nt`lnesc pe acoperi[ul
unei cl\diri de o stranie notorietate,
Toppers House- o vedet\ TV c\zut\ `n
dizgra]ie, o adolescent\ rebel\, o femeie
care `[i cre[te copilul imobilizat [i un
c`nt\re] de rock ajuns la compromisurile
v`rstei mijlocii. To]i s`nt sinuciga[i de
voca]ie [i perspectiv\, iar lucrul care `i

APOSTOLUL

une[te se dovede[te mai presus de tot

ceea ce `i desparte; fiecare personaj al
acestui inimitabil cvartet spune un anume
fragment din povestea tuturor, salv`ndu-se
astfel at`t pe sine, c`t [i pe ceilal]i prin integrarea `ntr-o familie- surogat protectoare
[i terapeutic\. Melodram\? Nici vorb\.
Nick Hornby, scriitor ajuns la maturitate,
alterneaz\ cu m`n\ de maestru umorul
negru, comicul absurd [i patosul veritabil.
El pune `ntreb\ri grele, dar d\ lungi
r\spunsuri `n cheie tragicomic\, a[a cum
este episodul vacan]ei de grup `n Insulele
Canare sau cel al `nt`lnirilor de lectur\
unde se studiaz\ c\r]ile celor mai
cunoscu]i sinuciga[i. ~n final, dup\ o serie
de am`n\ri, ca tot at`tea anticlimaxuri, cei
patru aleg via]a, chiar dac\ acest lucru
`nseamn\ renun]area la un puternic analgezic existen]ial. Dozajul de sentimentalism [i umor, de autopersiflare, sinceritate
[i seriozitate din cartea lui Nick Hornby
reprezint\ o re]et\ sigur\ pentru empatia
cititorului, care va fi captivat `nc\ de la
prima pagin\.

Pag. 5

RECUNOA{TERE INTERNA}IONAL|
ELOGIU DASC|LILOR ROMNI
DE PESTE GRANI}|

Dup\ cum am relatat `n num\rul 87 al revistei "Apostolul" (Tatiana G`rbea [i Daniela Maria Mar]olea - text;
{tefan Corneanu - interviu cu Gheorghe Amaicei, pre[edintele Asocia]iei ~nv\]\torilor din Neam]), `n zilele de
28 [i 29 octombrie 2006, dup\ aproape 70 de ani de `ntrerupere (din 1938), la Arad a avut loc un Congres
Na]ional al ~nv\]\torilor [i Institutorilor. Peste 450 de delega]i [i 180 de invita]i din ]ar\ [i de peste hotare au
discutat probleme cardinale privind statutul `nv\]\torilor, starea `nv\]\m`ntului `n Romnia [i `n comunit\]ile
romne[ti, perspectivele organizatorice [i de con]inut ale [colii noastre.
Evenimentul a fost luat `n seam\ de autorit\]i [i se pare c\ va avea urm\ri efective. Public\m `n continuare una dintre hot\r`rile Congresului. (Red.)

HOT|R~RE a
Congresului
Na]ional al
~nv\]\torilor/
Institutorilor din
Romnia [i al
~nv\]\torilor/
Institutorilor romni
de peste hotare Arad 28- 29
octombrie 2006
e l`ng\ REZOLU}IA
votat\ `n unanimitate
de cei 650 `nv\]\tori/
institutori din toate
jude]ele, sectoarele
capitalei [i din toate
comunit\]ile
romne[ti istorice[te
constituite de peste
hotare prezen]i `n
sala
Palatului
Cultural din Arad `n
29 octombrie 2006, s-au mai
votat
`n
unanimitate
urm\toarele:
1. Se solicit\ Domnului
Ministru al Educa]iei s\ confere
cea mai important\ distinc]ie
pentru un slujitor al [colii
romne[ti, Domnului Dionisie
Papacafa
din
SkopjeMacedonia. Domnul Papacafa a
fost, ca [i tat\l s\u, `nv\]\tor la
[coala romneasc\ din satul s\u
natal Cupa din Grecia. Nu a fost
`n Romnia. A absolvit fostul
Liceu Romn din Salonic. Tat\l
s\u a suferit [i el fiindc\ a predat
`n romn\, fiind exilat `n insule.
Dionisie Papacafa a fost ultimul
`nv\]\tor care a predat `n
romn\ `n satul Cupa. A predat
cheile [colii oficialit\]ilor grece[ti
la soma]ia acestora. Pentru vina

de a sluji [coala romn\, a fost

nevoit s\-[i p\r\seasc\ ]ara
(Grecia) [i s\ se stabileasc\ `n
fosta Iugoslavie (`n Skopje) [i s\
`[i schimbe [i profesia. Dup\
independen]a Macedoniei, pensionar fiind, Dionisie Papacafa a
`nceput iar s\ serveasc\ [coala
romn\ din Balcani. A participat
la elaborarea de manuale pentru
cursurile facultative ale copiilor

de Vest Vasile Goldi[ din Arad,

au fost date `n p\strare p`n\ la
viitorul congres `nv\]\torilor
romni din Transnistria, doamnei
director Raisa P\dureanu din
Tiraspol. Ace[ti `nv\]\tori din
Transnistria au f\cut suprema
dovad\ a ata[amentului fa]\ de
[coala romneasc\. Au ap\rat-o
la propriu de armata, poli]ia [i
autorit\]ile separatiste, au suferit

Delega]ia nem]ean\ la Congres

romni din Macedonia [i a publicat o culegere de basme
meglenoromne,
el
fiind
meglenoromn. Vorbe[te o
romn\ bogat\ [i curat\, are
vaste cuno[tin]e despre cultura
romn\ `nc`t nu ne vine s\ credem c\ nici m\car nu a vizitat
Romnia. Este produsul a ceea
ce a fost c`ndva [coala romn\
`n Balcani [i modelul slujitorului
[colii romne[ti.
2. Medalia de aur (`nregistrat\ la Banca Na]ional\) acordat\ Congresului ~nv\]\torilor de
c\tre Doamna Rector Lizica
Mihu] din partea Universit\]ii
Aurel Vlaicu din Arad [i Diploma
de Excelen]\ acordat\ congresului de Domnul Rector Aurel
Ardelean din partea Universit\]ii

agresiuni fizice [i morale, au

f\cut [coal\ fiindu-le t\iat\ apa
[i curentul luni de zile, au convins elevii [i p\rin]ii c\ limba nu
se p\streaz\ f\r\ sacrificii. ~n
timpul conflictului armat au fost
`nv\]\tori [i elevi uci[i pentru c\
mergeau la [coala cu tricolor
romnesc.
3. Cei prezen]i la congres au
exprimat prin vot unanim promisiunea c\ primii colegi romni
din Serbia de NE (Timoc), din
Bulgaria, din Albania [i Grecia
care vor reu[i s\ introduc\ `n
[coli publice din ]\rile lor cursuri
de cultivare a limbii materne, vor
avea `n fiecare jude] al Romniei
deschis\ casa unui `nv\]\tor. Cu
at`t ne st\ `n putere s\ recompens\m o astfel de eventual\

reu[it\. Din varii motive, cultivarea limbii materne `n [colile

publice din aceste sate (zone) nu
au reu[it s\ o impun\ nici institu]ii ale statului romn, nici institu]ii interna]ionale, nici asocia]iile
respectivelor
comunit\]i
romne[ti.
Sper\m
s\
reu[easc\
ace[ti
colegi
`nv\]\tori acolo unde al]ii nu au
vrut sau nu au putut.
4. Reprezentan]ii jude]elor [i
sectoarelor la congres solicit\ de
urgen]\ `nlocuirea actualei programe de istorie la clasa a IV-a
cu una care s\ fie coerent\, `n
ton cu celelalte programe, cu
obiective [i con]inuturi prin care
elevilor s\ li se ofere [ansa de a[i cunoa[te trecutul comunit\]ii
lor, al na]iunii din care fac parte,
al minorit\]ilor na]ionale din
Romnia, al comunit\]ilor
romne[ti istorice[te constituite
de peste hotare, asigur`nd o
deschidere european\ asupra
percep]iei istoriei ]in`nd cont de
particularit\]ile lor de v`rst\.
5. Congresul a aprobat `n
unanimitate `nceperea demersurilor pentru re`nfiin]area
Asocia]iei
Generale
a
~nv\]\torilor din Romnia.
Fiecare asocia]ie jude]ean\ a
`nv\]\torilor existent\, fiecare
asocia]ie existent\ `n care
`nv\]\torii constituie un segment
important
[i-a
desemnat
reprezentan]ii `n acest viitor for.
Reprezentan]ii jude]elor [i ai
comunit\]ilor `n care `nc\ nu
exist\ asocia]ii `nv\]\tore[ti [i-au
desemnat `nv\]\tori/ institutori
dintre cei prezen]i la Arad s\
fac\ parte dintr-un consiliu provizoriu al `nv\]\torilor din Romnia
[i al `nv\]\torilor romni de
peste hotare. Acest consiliu nu
are personalitate juridic\. Este
constituit pentru a putea fi `n
contact cu toate jude]ele [i
comunit\]ile
`nv\]\tore[ti.
Regulile func]ion\rii acestor
foruri vor fi conform principiului
conducerii colective. O propunere a unuia dintre `nv\]\tori la
care au subscris mai mult de
jum\tate se va putea prezenta
de ini]iator ca fiind `n numele
acestui for.

~NV|}|M~NTUL
SIMULTAN,
~NCOTRO?

ntrebare fireasc\
la `nceput de an
calendaristic,
2007, odat\ cu
intrarea Romniei
`n
Uniunea
European\, odat\
cu deschiderea de
noi perspective `n
fa]a `nv\]\m`ntului
romnesc.
Organizat ca urmare a
unei realit\]i obiective- popula]ia [colar\, redus\ ca num\r,
din sate [i c\tune izolate, `n
`nv\]\m`ntul simultan constituie o realitate a zilelor noastre [i
face parte integrant\ din structura sistemului de `nv\]\m`nt
din Romnia.
Totu[i, existen]a claselor
cu predare simultan\ este o
realitate [colar\ care ridic\
numeroase probleme.
Este adev\rat c\ activitatea independent\ specific\
pe care o desf\[oar\ elevii `n
condi]ii simultane reprezint\ un
exerci]iu pre]ios pentru dezvoltarea ini]iativei, a priceperii
de a-[i organiza munca intelectual\, precum [i pentru a-[i
forma deprinderi privind activitatea de `nv\]are. Dar, problema "spinoas\" pentru acest tip
de [coli este aceea c\ nu
exist\ deosebire `n ceea ce
prive[te curriculum-ul na]ional
fa]\ de activitatea didactic\ la
o singur\ clas\. Nu se ia `n calcul timpul efectiv aflat la dispozi]ia `nv\]\torului [i a
elevilor pentru parcurgerea
programei [colare `n ceea ce
prive[te volumul de informa]ii.
{i totu[i, `nv\]\torul de la
simultan, adept al schimb\rii [i
al reformei `ntr-un domeniu at`t
de important trebuie s\
accead\ la standardele de performan]\. Grea menire! Prima

rezolvare de moment pe care o

transpunem `n practic\,
vizeaz\ reg`ndirea raportului
dintre rolul `nv\]\torului [i rolul
elevului `n cre[terea randamentului [colar.
De asemenea, unele dificult\]i pot fi eliminate, cel pu]in,
prin etapizarea fiec\rui nivel de
`nv\]are, proiect`ndu-ne astfel
activit\]ile orare, `nc`t s\
ob]inem module comune pentru a stimula, simultan, elevii
celor dou\, trei sau patru
clase. ~n felul acesta se
diminueaz\ lipsa de timp [i se
creeaz\ o antrenare didactic\
mai bine motivat\.
A doua sugestie izvor`t\
din activitatea noastr\ de la
catedr\ ]ine de modul `n care
este conceput\ activitatea
independent\ a elevilor.
Diferen]ierea activit\]ilor de
munc\
independent\
o
raport\m direct la obiectivele
de referin]\, `ncercare destul
de grea.
De[i s-a m\rit num\rul de
elevi pentru posturile didactice
din `nv\]\m`ntul simultan,
r\m`nem la ideea c\
`nv\]\m`ntul simultan va continua s\ fac\ parte din structurile instructiv- educative, mai
ales c\ acest tip de [coli exist\
[i `n [coli din alte ]\ri.
Deschi[i
spre
nou,
`nv\]\torii de la simultan s`nt
receptivi pentru a transforma
aceast\ form\ de `nv\]\m`nt
`ntr-o component\ performant\, r\spunz`nd dorin]ei de
a `nv\]a a unor copii care nu
au nici o vin\ c\ s-au n\scut [i
tr\iesc departe de fream\tul
comunit\]ilor mari.

Inst. Olimpia
CORDUNEANU

{coala Gher\e[tii Noi

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

Consilierea [colar\, `ntre teorie [i practic\

ecesitatea unei adev\rate

consilieri [colare devine tot
mai acut\ `n actualul context
social prin care trece ]ara
noastr\. Multitudinea problemelor ap\rute att `n cadrul
colectivelor de elevi (p\rin]i
pleca]i la munc\ `n
str\in\tate, violen]a, abandonul [colar, pericolul
drogurilor, devierile comportamentale grave etc.), ct [i
`n societate `n general (diverse
"tenta]ii", infrac]ionalitatea juvenil\,
degradarea nivelului de trai, lipsa
locurilor de munc\ etc.), duc la o dezorientare permanent\ a tinerelor genera]ii
care nu [tiu de unde vin [i `ncotro se
`ndreapt\.
Planificarea,
organizarea
[i
desf\[urarea orelor de consiliere [i orientare [colar\ reprezint\ un demers
complex `n care snt antrenate o serie
de resurse umane, materiale, temporale

Pag. 6

[i tehnologice. Activitatea presupune un

proces de planificare, organizare, coordonare [i control `n vederea atingerii
unor finalit\]i bine stabilite [i parcurge o
serie de etape: definirea [i clarificarea
unor teme/subiecte de interes pentru
elevi, formularea clar\ a scopurilor, stabilirea obiectivelor, elaborarea planului
de ac]iune, evaluarea [i monitorizarea
rezultatelor, autoanaliza [i feed-back ul din partea elevilor.
Tipurile de activit\]i desf\[urate de
consilierul [colar atrag dup\ sine o
serie de elemente specifice determinate
de ipostazele `n care se afl\ cu elevii,
formele de organizare a activit\]ilor,
metodele [i procedeele utilizate [i, nu `n
ultimul rnd, managementul resurselor
din unitatea [colar\.
Activitatea profesorului consilier
poate fi studiat\ sub dou\ aspecte: consilierea la cabinet [i consilierea la clas\.
~n
prima
situa]ie,
consilierea
desf\[urat\ `n cabinetul de asisten]\

psihopedagogic\ din [coal\, se poate

realiza individual sau `n grup.
Consilierul culege date, se informeaz\,
descrie problemele ap\rute, analizeaz\
situa]ii, stabile[te rela]ii, alege metodele
[i procedeele de abordare a subiec]ilor,
`[i organizeaz\ programul de consiliere
etc. Profesorul consilier la clas\
desf\[oar\ activit\]i formativ - educative incluse `n aria curricular\ Consiliere
[i orientare [i se confrunt\ cu diverse
situa]ii: identific\ temele de interes pe
care elevii vor s\ le abordeze, realizeaz\ evalu\ri psihopedagogice, elaboreaz\ planuri de orientare [colar\ [i
profesional\ `n vederea preg\tirii
elevilor pentru alegerea carierei, contribuind astfel la dezvoltarea intelectual\ [i formarea profesional\ a fiec\rui
individ. Pentru planificarea orelor de
consiliere se vor avea `n vedere
urm\torii factori: particularit\]ile de
vrst\ ale elevilor, interesele, nevoile [i
dorin]ele acestora, cerin]ele [colii, fami-

liei [i societ\]ii.
Att `n situa]ia consilierii la cabinet
ct [i a consilierii la clas\, profesorul
consilier trebuie s\ dovedeasc\ o foarte
bun\ preg\tire psihopedagogic\,
abilit\]i de comunicare [i rela]ionare cu
to]i elevii [i cu p\rin]ii acestora, aptitudi-

APOSTOLUL

ni pedagogice deosebite, calit\]i manageriale [i capacitatea de a - [i asuma

multiple responsabilit\]i cu privire la formarea, educarea [i evolu]ia elevilor `n
via]a [colar\ [i social\.
Toate formele de consiliere [colar\
urm\resc `mbun\t\]irea calit\]ii procesului educa]ional `n ansamblul s\u.
Realitatea social\ [i problemele cu care
se confrunt\ [coala romneasc\ actual\ necesit\ din ce `n ce mai mult existen]a unor persoane specializate care
s\ intervin\ atunci cnd profesorul de la
clas\ nu mai reu[e[te s\ fac\ fa]\
diversit\]ii de probleme venite din
partea elevilor. Schimb\rile dorite `n
[coala romneasc\ nu pot fi f\cute
dect `ntr-o manier\ profesional\, autorizat\ [i competent\ de c\tre servicii de
real\ consiliere [colar\, `mpreun\ cu un
management [colar performant adaptat
necesit\]ilor fiec\rei unit\]i de
`nv\]\mnt.
Drd. Mihai FLOROAIA

ianuarie 2007

Continu\ri din num\rul 88

LUPTA CADRELOR DIDACTICE
{I A ASOCIA}IILOR LOR PROFESIONALE
PENTRU UNIFICARE ORGANIZATORIC| (II)
emersurile celor trei asocia]ii
r\m`n`nd f\r\ nici un rezultat,
comitetele centrale au convocat Congresul extraordinar al
membrilor lor, la Bucure[ti `n
zilele de 6, 7 [i 8 octombrie
1929. Despre con]inutul
unora din discu]iile [i
ac]iunile celor peste zece mii
de participan]i am vorbit la
timpul potrivit, ar\t`nd `n ce a
constat contribu]ia Asocia]iei
`nv\]\torilor [i a celei a profesorilor la
aceast\ manifestare de solidaritate a
`ntregului grup didactic. Acum vom aminti
`n special ac]iunile comune, care au dus
`n cele din urm\ la `ns\[i constituirea
Federa]iei corpului didactic din Romnia.
Congresi[tii au cerut s\ se
foloseasc\ toate mijloacele pentru
ob]inerea satisfacerii revendic\rilor lor,
dar dac\ r\spunsul guvernului nu va fi
satisf\c\tor, s\ se treac\ la suspendarea
cursurilor.
~n "Mo]iunea" adoptat\ se arat\ c\ `n
numele [colii romne[ti amenin]at\ `n
dezvoltarea ei, `n numele legalit\]ii
`nc\lcate de guvern [i a demnit\]ii corpului didactic, se formuleaz\ urm\toarele
deziderate:
1. Aplicarea integral\, `n bugetul pe
1930, a legii de armonizare a salariilor.
2. Recunoa[terea datoriei contractate de stat prin neaplicarea acestei legi

`n anii 1928 [i 1929.

3. Asigurarea unui minimum de existen]\ pentru `nv\]\torii [i profesorii
`ncep\tori..
D`nd mandat biroului congresului
(alc\tuit din Hurmuzescu, For]u [i }oni)
de a prezenta mo]iunea forurilor conduc\toare, congresul socote[te c\ misiunea sa nu este `ncheiat\, urm`nd a
chema din nou, de va fi nevoie, pe membrii corpului didactic pentru a lua hot\r`ri
decisive.
Dup\ congres se fac o serie de
demersuri [i se dau comunicate `n consecin]\.
Ministrul de finan]e Madgearu, de[i
recunoa[te c\ profesorimii nu i se
respect\ nici m\car ni[te drepturi legale,
declar\ c\ nu este `n m\sur\ s\ introduc\ nici un fel de adaos la salarii `n
bugetul pe 1930.
Dar corpul didactic `l oblig\ pe primul
ministru s\ ia atitudine. Acesta r\spunde:
1. Cu toat\ greutatea financiar\ a
momentului, se d\ deocamdat\ o prim\
sum\ de o sut\ [ase milioane pentru corpul didactic.
2. Surplusurile la venituri realizate `n
primele luni ale anului `n curs se vor da
de asemenea corpului didactic.
Dar promisiunile f\cute de primul
ministru s`nt, pe bun\ dreptate, socotite
nesatisf\c\toare, ca atare s-au hot\r`t
urm\toarele:
"1. Congresul extraordinar al celor trei asocia]ii de `nv\]\m`nt nu se
poate considera `nchis.
2. Colegii de toate
gradele s`nt invita]i... s\
se constituie `n organiza]ii unitare jude]ene.
3. Organiza]iile pe
jude]e vor lua toate
m\surile... s\ se poat\
`ntruni `n aceea[i zi `n
capitalele de jude] `n
vederea lu\rii unei
hot\r`ri unanime.
4. Mandatorii acestor organiza]ii jude]ene
vor fi convoca]i pentru a
hot\r`...
rechemarea
congresului general la
Bucure[ti pentru ziua de
26 ianuarie 1930, pentru

reunirea comitetelor celor trei asocia]ii `n

Bucure[ti la Centrul profesorilor secundari, pentru a proceda la `nf\ptuirea
Federa]iei corpului didactic de toate
gradele". Dup\ cum se vede, aceast\
organiza]ie s-a n\scut de fapt `nainte de
a se constitui de drept.
~n urma reunirii comitetelor celor trei
asocia]ii din 26 ianuarie 1930, se public\
un al cincilea comunicat, care anun]\
constituirea Federa]iei corpului didactic
din Romnia [i alegerea conducerii
acestei federa]ii, conducere format\ din
cei trei pre[edin]i ai asocia]iilor. S-a votat
de asemenea statutul, s-a hot\r`t
editarea Buletinului Federa]iei [i s-a fixat
congresul anual pentru luna octombrie.
Primul num\r al Buletinului
Federa]iei a [i ap\rut la 1 martie 1930,
public`nd Statutul Federa]iei.
~n articolul 1 al Statutului este specificat c\ cele trei asocia]ii din `nv\]\m`nt
se constituie `n Federa]ia corpului didactic din Romnia.
Federa]ia `[i fixeaz\ ca scop prin
statut: s\ organizeze [i s\ activizeze
raporturile permanente `ntre cele trei
organiza]ii; s\ foloseasc\ toate
mijloacele
pentru
promovarea
`nv\]\m`ntului romnesc [i pentru
ap\rarea demnit\]ii [i a situa]iei morale
[i materiale a membrilor corpului didactic.
Organele de conducere ale
Federa]iei s`nt: comitetul executiv, format
din cei trei pre[edin]i ai asocia]iilor componente; Consiliul federativ, format din
cele trei comitete executive ale
asocia]iilor componente. Adunarea general\ ordinar\ se convoac\ o dat\ pe an;
ea cuprinde pe membrii consiliului federativ, pe pre[edin]ii sec]iilor jude]ene [i pe
delega]ii celor patru sec]ii universitare
din ]ar\. Congresul Federa]iei se convoac\ de c\tre cele dou\ organe reunite:
comitetul executiv [i consiliul federativ.
Federa]ia `[i acoper\ cheltuielile din contribu]iile celor trei asocia]ii.
(Va urma)

Oni]a
GOGOL
Organiza]iile
Profesionale ale Cadrelor Didactice din
Romnia `ntre 1865 - 1944. Editura
Didactic\ [i Pedagogic\, Bucure[ti, 1969
(Material pus la dispozi]ie de prof. Gh.
Amaicei)

SIMILITUDINI, ARMONIE
{I ORDINE COSMIC|
-Fragment de Poetic\-

a Hesiod - pe care nu
e cazul s\-l analiz\m
aici - intrarea `n Fiin]\
este o na[tere cu
dureri c\ci zeii tutelary
(Uranus, Cromos) snt
devoratori [i antreneaz\
Creaturile
(Titani,
Ciclopi,
Centimani)
`ntr-un
r\zboi apocalyptic, dar
Moira ca Nous al destinului `l va avantaja pe Zeus,
~nving\tor, el `l va detrona pe
crudul Cromos, `nlocuind Timpul
devorator cu cel Olimpian, instaurnd o nou\ Ordine `n lume, dup\
ce, apar Pacea, Ra]iunea [i armonia, ca fice ale lui Zeus.
Cosmosul este o existen]\ `n
care timpul devine cronologie
(Cromos [i Logos), normativitate,
ordine, vegheate riguros de Zeus
care sanc]ioneaz\ cu ajutorul celei
mai temute arme: fulgerul.
~ntr-o ordine fireasc\, cosmosul olimpian, theogoniei `i este
asociat\ o sociogonie, o istorie a
na[terii societ\]ii.
{i aceast\ istorie a na[terii
societ\]ii suferin]e [i cu sacrificii,
c\ci pe de o parte Prometiu le
ofer\ oamenilor focul civilizator,
furat din focul fulgerului sacru, pe
de alta Pandora, `mpr\[tie pe
p\mntul oamenilor con]inutul unui
butoi (nu cutii, dup\ Hesiod, din
care toate relele evadeaz\) mai
pu]in Speran]a.
Ea vrea - cum se spune - s\
moar\ ultima!
Acest ultime eveniment care
sugereaz\ continuarea Cosmogenezei `n Sociogenez\ pare
anecdotic, dar nu este.
Explica]ia pe care o d\m este
urm\toarea: Pandora este prima
femeie creat\ din ordinul lui Zeus
Olimpianul de c\tre Heifaistos st\pn al adncurilor magmatice,
fierbin]i ale Terrei unde-[i aflase
atelierele - [i cu ajutorul Athenei.
Aceasta din urm\ este ea `ns\[i
sora Olimpianului, `nghi]it\ de
Chronos Devoratorul [i eliberat\
de Zeus dup\ ce crap\ capul titanului Timp cu un baros.
Ciudat, Athena ap\r\ din

capul Timpului, matur\, preg\tit\

s\ lupte c\ci este purt\toare de
armur\, coif, suli]\ [i scut. De
aceea va fi simbolul ~n]elepciunii
preg\tite s\ `nfrng\ ignoran]a [i
s\-[i apere punctul de vedere.
O fi `n]eles b\trnul Hesiod c\
ignoran]a [i prostia snt agresive [i
deci pericuolase pn\ `ntr-acolo
`nct `n]eleptului s\-i trebuiasc\
armur\ [i scut...
Oricum, cei doi au mo[it-o pe
Pandora, c\s\torit\ ulterior cu
unul din fra]ii lui Prometeu.
Amestec de prostie [i `n]elepciune, asemenea oamenilor,
Pandora comite pocinogul cunoscut [i ne provoac\ la `ntrebarea
fireasc\ "Qui prodest!, adic\ la ce
o fi folosit aceast\ istorie.
~n logica mitologic\ lupta dintre Haos [i Cosmos, dintre
Dezordine [i Ordine - armonie nu
se `ncheie niciodat\.
Victoria Ordinei este definitiv\,
dar nu este absolut\ c\ci
`nfruntarea continu\ boala,
moartea, suferin]a, cataclismele [i
r\zboaiele, tot ceea ce stric\
armonia naturii [i via]a oamenilor
snt expresii ale tentativei
Haosului de a-[i relua locul `n
lume, `ncercnd s\ readuc\
Universul la starea ini]ial\, adic\
s\ strice ceea ce numim "rnduial\" a lucrurilor.
~ntr-o celebr\ reprezentare
grafic\ din secolul al XVI-lea
alchimistul ne `nf\]i[eaz\ {arpele
Orobaros, un balaur `mpl\lo[at cu
solzi str\lucitori `ncol\cit [i
mu[cndu-[i furios coada. Istoria
este ciclic\ precum inelul trupului
lui Oraborod, armonia este temporar\ [i fragil\, col]ii venino[i ai
r\ut\]ii prostiei, urii [i invidiei, ca [i
altor multe care mineaz\ [i
tic\lo[esc natura imperfect\ a
omului, snt gata s\ ne `mping\ `n
Haos.
La toate aceste pericole omul
se opune prin intermediul culturii.
La `nceput, prin practicile mitico-magice, ulterior prin alt\ teologie [i filosofie.
Prof.Dr.
D.D.URSACHE

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

PARTENERIATUL EDUCA}IONAL
(Urmaree din pag. 1)
uceava) [i Valori
morale europene
(prezentarea spectacolului tematic
"Universal Moral
Principles", realizat
cu elevi ai claselor
V-VIII sub `ndrumarea mea, precum
[i prezentarea programului
"Eco{coala" al [colii
"Miron Costin"-Suceava-profesor Mirela Maxim).
Profesorii suceveni au fost
pl\cut impresiona]i de ospitalitatea [i c\ldura manifestate de
profesorii [i de elevii participan]i la activit\]i, o dovad\ `n
plus c\ ini]ierea acestui
parteneriat a fost o idee foarte
inspirat\, iar reu[ita activit\]ii
de la " Spiru Haret" a confirmat

bunele auspicii sub care a

`nceput colaborarea noastr\.
Anul trecut, `n mai 2006, a
fost rndul nostru s\ r\spundem invita]iei partenerilor
suceveni de a participa la o
serie de activit\]i organizate de
[coala sucevean\, `n cadrul
aceluia[i
parteneriat
educa]ional: "BRING EUROPE
INTO YOUR SCHOOL"
(ADUCE}I EUROPA ~N
{COAL|).
Am organizat a[adar o
excursie pe ruta: Piatra Neam]Suceava, [i, `mpreun\ cu 10
elevi inimo[i din clasa a VII-a A
a Liceului "Spiru Haret"-elevi
laurea]i ai Festivalului de
Teatru pentru copii [i adolescen]i "Mark Twain" -la etapa
jude]ean\, edi]ia 2006, am
reprezentat
`nv\]\mntul
nem]ean
pe
meleaguri

ianuarie 2007

sucevene. Obiectivul-]int\ al
excursiei a fost vizitarea [colii
"Miron Costin" din Suceava.
Elevii
[colii
noastre
[i-au f\cut intrarea purtnd tricourile [i [epcile reprezentative ale [colii [i au fost `ntmpina]i cu c\ldur\ de elevii, profesorii [i directorii [coliigazd\.Dup\ tradi]ionalele ur\ri
de bun venit, gazdele ne-au
prezentat realiz\rile [colii lor :
`nscrierea [colii `n programul
interna]ional "Eco-{coala",
care le va aduce"Steagul
Verde", proiectul Comenius 1,
realizat `n colaborare cu [coli
partenere din Fran]a [i
Norvegia, parteneriatul educa]ional cu o [coal\ din
Chi[in\u, premiile [i diplomele
ob]inute la olimpiade [colare [i
concursuri cultural- artistice [i
sportive.

Elevii suceveni s-au recomandat prin calitatea [i diversitatea activit\]ilor pe care ni

le-au oferit: "Dreaming of a New
Europe"(spectacol `n limba
englez\-coordonatori
prof.
Mirela Maxim [i Florentina
Vasiliu),"Unitate `n diversitate
lingvistic\" (scenet\ `n limba
francez\-coordonator prof.
Mihaela Mustea) [i concursul
de cultur\ general\ `n limba
englez\ intitulat: "Famous
People of Europe" (coordonator prof. Corina Croitoru).
A venit rndul meu s\
prezint
realiz\rile
[colii
nem]ene: istoricul [colii, ce are
o vechime de peste 80 de ani,
parteneriatul cu o [coal\ din
Fran]a, proiectul Phare :
"Acces la educa]ie pentru

APOSTOLUL

grupuri dezavantajate", locul I

la proba artistic\ `n cadrul "Top
School",concursul semestrial
"Lumina din suflet",care promoveaz\ valorile moral-religioase `n rndul elevilor, revista
`n limba englez\ a [colii: "Kids'
Words", care apare sub coordonarea mea, revista "Hare]ii",
premiile, diplomele [i medaliile
ob]inute la olimpiade [i concursuri [colare, cultural-artistice [i sportive etc.
Elevii [colii noastre s-au
prezentat prin piesele de teatru
pe care le-au interpretat `n fa]a
elevilor [i profesorilor de la
{coala "Miron Costin", "Never
on Wednesday !" de Richard A.
Via [i "Spring Fever" de Alan
Duff , piese cu care au ob]inut
locul I la faza jude]ean\ a

Festivalului de Teatru pentru

copii [i adolescen]i "Mark
Twain" `n luna mai 2006.
Dramatiz\rile `n limba englez\,
care au fost preg\tite `n cadrul
cercului de actorie `n limba
englez\ al [colii, sub coordonarea mea, au fost foarte
apreciate de elevii [i profesorii
suceveni deopotriv\.
~n continuare am prezentat
revista `n limba englez\ a [colii
noastre, Kids'Words, [i volumul pe care l-am publicat `n
anul 2005, Santa Claus Is
Coming to Town -care a ob]inut
Premiul
Special
la
Simpozionul
Interna]ional
"{coala Modern\" -organizat la
Piatra Neam] `n mai, 2006.

(Continuaree `n num\rul viitor)

Pag. 7

Zig - Zag
PROFESORII
{I NOILE
TEHNOLOGII
i n i s t e r u l
Educa]iei
[i
Cercet\rii [i Intel
Corporation au
semnat,
la
jum\tatea acestei luni, la sediul
MEdC, un protocol de cooperare
pentru lansarea
programului
Intel(r) Teach `n Romnia.
SIVECO Romnia se va
ocupa de implementarea `n
[coli. Din partea Ministerului
Educa]iei [i Cercet\rii, a fost
prezent Dumitru Matei,
Secretar de Stat pentru
`nv\]\mnt preuniversitar.
Intel Corporation a fost
reprezentat de Brenda
Musilli, Intel Worldwide
Education Manager, iar
Siveco, de Irina Socol,
General Manager pentru
Romnia.
Programul Intel Teach
este destinat profesorilor [i
are ca obiectiv ridicarea
nivelului educa]iei [colare primare [i secundare, prin utilizarea computerelor `n activit\]ile de studiu [i preg\tire.
Profesorii vor fi instrui]i cu
privire la modalit\]ile prin
care pot include noile
tehnologii `n programa
[colar\ [i prin care pot utiliza
Internetul, aplica]iile [i instrumentele de design web pentru a sus]ine gndirea [i creativitatea elevilor.
Programul Intel Teach
este un program educa]ional
global, care `i ajut\ pe educatorii din `ntreaga lume s\-[i
dezvolte
abilit\]ile
de
predare, prin intermediul utiliz\rii eficiente a tehnologiei.
Programul este parte a
ini]iativei Intel(r) Education.
Intel a conceput acest
demers ca un efort sus]inut,
`n cooperare cu educatori [i
lideri de guverne din `ntreaga
lume, pentru a-i ajuta pe elevi
s\ se preg\teasc\ pentru
provoc\rile viitorului. Intel
Education este o parte
esen]ial\ a programului Intel
World Ahead.
Patru milioane de profesori, din 33 de ]\ri, au beneficiat de acest program pn\ `n
prezent.

"Noile tehnologii schimb\

lumea `n care tr\im. Educa]ia
de calitate superioar\ este
necesar\ pentru succesul
fiec\rui individ pe pia]a
muncii, dar [i pentru succesul
economiei ca `ntreg, `ntr-un
mediu globalizat [i extrem de
competitiv. Consider aceast\
ini]iativ\ binevenit\ [i sper c\
un num\r mare de profesori
vor profita de aceast\ oportunitate pentru a-[i completa
aptitudinile de instruire cu
ajutorul tehnologiei informa]iei," a afirmat Mihail
H\rd\u, ministrul Educa]iei [i
Cercet\rii.
Pe parcursul urm\torilor
trei ani, peste 60.000 de profesori vor fi inclu[i `n acest
program
de
instruire.
Examinarea [i certificarea
oficial\ vor `ncheia sesiunea
de preg\tire. Pe parcursul
instruirii, profesorii vor avea
la dispozi]ie programe cu ajutorul c\rora vor putea:
- dezvolta proiecte
`mbun\t\]ite cu ajutorul
tehnologiei, care s\ sus]in\
abilit\]ile de `nv\]are ale
elevilor;
- utiliza computerul [i
aplica]iile Internet ca instrumente de cercetare, comunicare [i dezvoltare a creativit\]ii;
- `nv\]a cum s\ alinieze
programa [colar\ la standardele moderne [i cum s\
utilizeze instrumentele IT
pentru a putea evalua mai
bine activitatea elevilor.
Lansarea programului
Intel Teach este parte integrant\ a efortului Intel de
sus]inere a educa]iei `n
Romnia. Ca parte a acestui
demers, Intel a donat echipamente informatice c\tre
numeroase universit\]i din
]ar\,
permi]nd
astfel
studen]ilor [i profesorilor
acces `n band\ larg\ la
Internet, a oferit dot\ri pentru
laboaratoare de cercetare [i
a lansat programul Student
Express. Student Express
faciliteaz\ achizi]ionarea de
c\tre studen]i a notebook-urilor la pre]uri avantajoase,
prin partenerii Intel `nscri[i `n
program.

Zig - Zag

Zig - Zag

Fondanta de aur
a finele anului 2006, cum ne st\
`n obiceiul nostru str\bun,
fiecare am tras o linie [i am f\cut
bilan]ul a ceea ce am realizat `n
anul ce l-am `ncheiat [i am f\cut
promisiuni pentru noul an 2007,
primul nostru an `n U.E. Nu mic\
mi-a fost mirarea, trec`nd prin
mai multe [coli ale jude]ului,
[coli cu preten]ii.... nu orice
[coal\, c`nd am observat c\
iar\[i ipocrizia, falsul [i pseudovaloarea s`nt
adev\rate "virtu]i" pentru cei mai mul]i dintre
colegii no[tri, fo[ti [i actuali securi[ti,
turn\torii de ieri... directora[ii de azi, care,
`ntr-un cadru ce mi-a amintit de Congresul al
XIV-lea al P.C.R., au `nm`nat diplome de
recuno[tin]\ acelor cadre didactice care

au... "pupat `n cur-sul anului, to]i Pia]a

Independen]ei." Nu conteaz\ c`t [i cum
g`ndesc, ci conteaz\ c`t de lung ]in discursul `n care laud/perii conducerea [colii sau
execut f\r\ pic de ra]ionament tot ceea
ce-mi traseaz\ aceasta. S\ vezi [i s\ te
minunezi frate, nu alta! Ce rost mai are
munca ta la clas\? Ce rost mai au toate
realiz\rile profesionale, c`nd... primesc
"Diplom\ de excelen]\" cei care au "fost
dulci" (sic!) [i au f\cut "bomboane fondante", nu cei cu rezultate remarcabile la
sesiuni de comunic\ri [tiin]ifice sau
olimpiade [colare, concursuri (serioase) etc.
~mi trece prin minte epigrama: "Este lesne
s\-n]eleg,/ Omu 'nva]\ p`n' la moarte.../ Cel
cu carte are parte/ Cel cu pile... un `ntreg!"
Ce folos c\ munce[ti din r\sputeri s\

Num\r\torul de fondante

REMEMOR|RI PEDAGOGICE NEM}ENE

IANUARIE 2 007
~n numerele anterioare au fost semnalate anivers\rile
din ianuarie: Eufrosina Savin, 1/1907 (Mul]i ani `n al
doilea centenar!); Eugen Dobrescu, 1/1923; V.
Corduneanu, 1/1937; Silvia Diaconescu, 2/1930;
Viorica Te[u, 2/1933; I. Iliescu, 4/1929; Doina
Da[chievici, 4/1943; V. Chiri]escu, 5/1902; Aurelia
Ghia]\, 9/1896; Emil Leahu, 10/1925; V. Ghi]escu,
10/1881; Anton Naum, 17/1829; Mircea Simion,
17/1923 (m. 5.01.2006); C. Matas\, 22/1878; Gr.
Cap[a, 23/1885; M. Florescu, 28/1912; Florica
Galinescu, 28/1932; D. Foc[a, 30/1882; V.D. Ulian,
30/1944; I.L. Caragiale, 31/1852; Sidonia Hoga[,
31/1882.
{i comemor\rile: 12/1972, Eugeniu Speran]ia; 12/1995, V.
Oro[anu; 17/1918, dr. C.I. Istrati; 24/1991, Iulian Antonescu.
1/2007, Aderarea Romniei la Uniunea European\ [i
`nceputul procesului de integrare european\, programat s\ se
`ncheie `n 2017. {colile nem]ene se angajeaz\.
1/1934, e numit director al {colii Normale "Gh. Asachi" din
P. Neam], renumitul profesor de pedagogie, cu studii la Viena,

Ioan Dr\gan.
8/1937, acum 70 de ani, dr. C. Angelescu, ministru al
Educa]iei Na]ionale, a felicitat {coala Normal\ de ~nv\]\toare din
P. Neam] pentru rezultatele din anul 1936.
10/2007, de Ziua Matematicii `n Romnia (ziua de na[tere
a matematicianului filosof Grigore C. Moisil, 10.01.1906), `n multe
[coli nem]ene s-au organizat manifest\ri specifice adecvate.
15/1927, acum 80 de ani, {coala de Arte [i Meserii din
Roman a fost vizitat\ de ministrul Educa]iei Na]ionale, Ion
Petrovici, care a fost foarte mul]umit de activitatea acesteia.
15/2007, "Ziua Eminescu". S\rb\toare na]ional\ a culturii
romne[ti, prilej de organizare `n bibliotecile [colare nem]ene a
unor manifest\ri de p\trundere `n "Galaxia Eminescu" pe c\r\ri
neb\t\torite, `nl\tur`nd cli[eele `nvechite [i calapoadele deformate impuse de regimul totalitar, abord`nd, mai ales, crea]iile a[a
zis "minore", ca s\ ajungem la `n]elegerea sensului cre[tin al
operei eminesciene.
24/2006, m. la Ia[i, academicianul Gh. Platon, absolvent al
{colii Normale "Gh. Asachi" din P. Neam], profesor de istorie la
Universitatea ie[ean\; n. 26.02.1926 la Buhu[i, pe atunci `n jud.
Neam].
Prof. Traian CICOARE

AMALGAM AMALGAM AMALGAM

Oamenii
se
diferen]iaz\ prin cultur\ [i se apropie
A.
prin civiliza]ie" (A
Toppleer) {i dac\ se
globalizeaz\ cultura? Ce facem?

"Poetul Radu
GYR a `nfiin]at
D.
Teatrul Evreiesc" (D
Miccu). {i apoi a fost
condamnat la moarte [i ca
antisemit.
"F\r\ religie [i cultur\,
omul a devenit un animal de
consum" (Freeud). Ct va mai
avea ce s\ `ngurgiteze?
"Animalele `[i reproduc
specia [i m\nnc\ exemplare
din alte specii. (O. Paleer). Noi
ne mnc\m unii pe al]ii.

"Nu faci bani, nu contezi!

(N
N. Daianu). Dar ce fac cei din
economia literar\ de pia]\?
"Omul este visul suprem al
A. Gildee).
naturii sau bestie?" (A
{i una [i alta, `n func]ie de
context.
"Arta `nseamn\ sacrificiu"
(Balzacc). Asta pentru ca s\
ce?
"Pe poe]ii politico[i i-a[
`mpu[ca" (Molieeree). Eu i-a[
pune s\ pl\teasc\ [i gloan]ele.
Ca `n China.
"La 20 de ani primeaz\
via]a, la 30- inteligen]a [i la 40
judecata (B. Franklin). {i
dup\ aceea M\ria Sa
Scleroza!
"Tinerii

de

ast\zi

se

`ndep\rteaz\ de cultur\ (C.

Dragomir). {i cred numai `n
orgasme volutare [i cai verzi
pe pere]i.
"Postmodernismul permite
arti[tilor iste]i s\ o ia pe
scurt\tur\ (H. R. Patapieevicci).
Unii prefer\ chiar ar\tura.

"V-am l\sat s\raci [i

pro[ti. V-am g\sit mai
r\u" (Brnccu[i). Po]i s\
contrazici un geniu?

Sindicatului ~nv\]\m`nt Neam] [i Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] (martie 1999).

FONDATORI: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Av\danei (noiembrie, 1934)

CONSILIUL DE ADMINISTRA}IE: Florin FLORESCU - director general, Iosif COVASAN - director economic,
Constantin TOM{A - director execu
utiv, Gheorghe AMAICEI, {tefan CORNEANU.
unct, Dumitri]a VASILCA,
CONSILIUL DE REDAC}IE: Mircea ZAHARIA - redactor [ef, {tefan CORNEANU - redactor [ef adju
Dan AGRIGOROAE, Niculina NI}|, Valerian PERC| (Subredac]ia Roman, tel. 732.738), Carmen DASC|LU (secretar).

APOSTOLUL

"Brigitte Bardot - o femeie

c\reia `i pl\cea ca b\rba]ii
g\si]i [i cinii pierdu]i s\-[i
pun\ capul pe um\rul ei" (M.
Mihaileesccu). Ce aglomera]ie
era cndva pe provocatorii ei
umeri! Nu crede]i? ~ntreba]i-l
pe primarul bucure[tean Lis.

"S\ nu te `ntorci `n locul

"Arti[tii caut\ `n alcool unde ai fost fericit" (D
Democcrit).
promisiunea unui Rai" (L. C\ po]i pleca de acolo... viceUlicci). Asta... fosta-i lele! Acum versa.
snt droguri ultraperformante.
Dumitru RUSU
Le g\se[ti [i `n licee.
Materialele pentru APOSTOLUL se
"Cine munce[te nu pot trimite [i pe pe adresa de e-mail:
are timp s\ c[tige
(Peetree Pandreea). A[a le revista_apostolul@yahoo.com
trebuie!

APOSTOLUL - revist\ a cadrelor didactice din jude]ul Neam], serie nou\, apare prin colaborarea

Pag. 8

ob]ii rezultate deosebite, ce rost are

educa]ia prin fapte [i `ndemnuri ce o dai
c`nd nu faci... "fondante dulci"? Limba [i literatura romna, matematica, fizica, chimia,
biologia, istoria etc. ... s`nt ceva din domeniul
S.F.-ului pentru o fost\ [i actual\ tovar\[\
director, care a urcat pe treptele ierarhiei
doar cu activismul de partid, ast\zi fiind
prima doamn\ democrat\ a [colii, care
ofer\ `n st`nga [i-n dreapta lec]ii de moral\
cre[tin\.
C`nd m\ g`ndesc c\ toate acestea se
`nt`mpl\ pe 22 decembrie, la 17 ani de la
prima `ncercare serioas\ de a sc\pa de
comunism, nu pot dec`t s\ cer iertare tuturor
celor care s-au jertfit `n speran]a c\ vom
sc\pa de asemenea mascarade.
Mi-am pus o `ntrebare la care `nc\ n-am
aflat r\spunsul. Celor care au primit diplome
de "excelen]\" `n condi]iile ar\tate mai sus
ne adres\m cu formula: "Excelen]a
Voastr\?"

APOSTOLUL
REVIST| EDITAT| DE
SINDICATUL
~NV|}|M~NT
NEAM}

ISSN - 1582-3
3121
Redac]ia [i administra]ia:
str. Petru Rare[ nr. 24,
tel/fax: 22.53.32, Piatra
Neam]

Pre]ul: 1 LEU

ianuarie 2007