Apostolul, Nr. 91 (2007)

APOSTOLUL
REVISTA CADRELOR DIDACTICE
Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]
n zilele de s\rb\toare,
Iisus prive[te peste
p\m`ntul care se
p`rguie[te ca un fruct
[i vegheaz\ asupra
cre[tinilor
care
`nt`mpin\ s\rb\torile
de Pa[ti la Biseric\,
Casa Domnului. Slujba
de ~nviere este una
dintre cele mai frumoase slujbe biserice[ti, taina,
misterul sporind `n cadrul nocturn.
Care dintre noi, muritorii, nu
dore[te ca la 12 noaptea s\ ia
lumin\ din Lumina Sf`nt\ pentru
a-i merge bine tot anul?
La Ierusalim, Dumnezeu
Atotputernicul face `n fiecare an o
minune trimi]`ndu-le enoria[ilor o
raz\ de lumin\ venit\ direct din
gr\dina Lui. Toate aceste ceremonii religioase ne metamorfozeaz\, ne `nal]\ suflete[te,
devenim mai buni, mai toleran]i [i
mai preocupa]i de nevoile celui de
l`ng\ noi.
M`nc\rurile tradi]ionale de la
masa de Pa[ti au o semnifica]ie
deosebit\ prin trimiterile c\tre
Fecioara Maria, c\tre Iisus [i c\tre
patimile acestuia. Gospodinele
vopsesc ou\le `n ro[u ca simbol al
s`ngelui lui Iisus, care a `nro[it
ou\le aduse de Fecioara Maria `n
ziua `n care El a fost r\stignit.
Mielul sacrificat de Pa[ti are de
asemenea
o
`nsemn\tate
deosebit\, Moise l-a amenin]at pe
faraon c\ va ucide primii n\scu]i
din fiecare familie egiptean\,
poruncind fiec\rei familii evreie[ti
s\ taie c`te un miel. Cu s`ngele
acestor miei ei au vopsit pragurile.
Dumnezeu a hot\r`t s\ stabileasc\
pentru
israeli]i
"S\rb\toarea Pa[telui. Cum pa[te
`nseamn\ a ocoli, a trece pe
al\turi, cuv`ntul are dou\ sensuri:
- Domnul a ocolit casele
evreilor [i le-a cru]at primii
n\scu]i.
- C\l\uzi]i de Dumnezeu,
israeli]ii au trecut Marea Ro[ie iar
cre[tinii, prin `nvierea lui Iisus,
Pa[tele romnilor, trec de la
moarte la via]\.
~nvierea Domnului Iisus e
aproape. Veni]i s\-L `nt`mpin\m
cum se cuvine! Hristos a ~nviat!
MIRCEA ELIADE - ~NTRE CULTUR| {I POLITIC|
n ultimele decenii s-au f\cut

deseori referiri la orientarea
politic\ de dreapta pe care a
avut-o Mircea Eliade `n anii
'30. Documente din Arhiva
Direc]iei Poli]iei de Siguran]\
acrediteaz\ ideea unui
Eliade membru activ al
Mi[c\rii legionare din
Romnia. Notele pe care le
lua `n procesul C\pitanului
din aprilie 1938 legionarul
Eugen Haralambie ar fi fost corectate de
scriitorul legionar Mircea Eliade.
Mult invocat este [i articolul scris `n
Bunavestire de c\tre Eliade la sfr[itul
anului 1937: Ast\zi `ntreaga lume se
afl\ sub semnul revolu]iei, dar `n timp ce
popoarele tr\iesc aceste revolu]ii `n
numele luptei de clas\ [i al primatului
economic (comunismul), sau al statului
(fascismul), sau al rasei (hitlerismul),
Mi[carea legionar\ s-a n\scut sub semnul Arhanghelului Mihail [i va `nvinge
prin gra]ia divin\. De aceea, `n timp ce
revolu]iile contemporane au ca scop

cucerirea puterii de c\tre o clas\
social\, ori de un om, revolu]ia legionar\
are drept scop mntuirea neamului, reconcilierea neamului romnesc cu
Dumnezeu a[a cum a spus C\pitanul.
~n martie 1937 un prieten al lui

Eliade, Mihail Sebastian noteaz\ `n
Jurnalul s\u consemnnd degradarea
rela]iei lor de amici]ie: Lung\ discu]ie
purtat\ cu Mircea, la el acas\. Imposibil
de rezumat. A fost liric, nebulos, plin de
exclama]ii, interjec]ii, apostrofe... Din
toate astea nu aleg dect declara]ia lui
`n sfr[it leal\: c\ iube[te Garda, sper\
`n ea [i a[teapt\ victoria ei. Ioan Vod\
cel Cumplit, Mihai Viteazul, {tefan cel
Mare, B\lcescu, Eminescu, Ha[deu - cu
to]ii au fost la timpul lor gardi[ti. Mircea
ì cita de-a valma...
Mircea Vulc\nescu eviden]ia, la rndul s\u, rela]ia de colaborare dintre Nae
Ionescu [i Mircea Eliade nu numai `n
plan spiritual, ci, [i `n domeniul politic,
trimi]nd direct la Garda de Fier.
Via]a politic\ a anilor '30 este caracterizat\ de un declin general al
institu]iilor democratice. Liberalii [i
na]ional - ]\r\ni[tii, care asiguraser\
suprastructura guvern\rii parlamentare
`[i pierduser\ mult din elanul pe care-l
SUPERDOTA}II
e ceva vreme, liceenii
superdota]i zboar\ spre universit\]ile Vestului deloc
s\lbatic. Migreaz\, crduri,
crduri. Precum p\s\rile
c\l\toare.
Fl,
fl,
fl...Normal, lumea se
mi[c\.
Omul
nou
evolueaz\. Paradoxal, dup\
intrarea `n UE au `nceput s\
mi[te [i elevii mediocri.
P\r\sesc liceele `n mas\, atra[i de
mirajul Occidentului opulent. Precizare:
mediocrii nu merg la Harvarduri, se duc
la hial\ [i ciordeal\.
De ce migreaz\ tineretul la cote

alarmante? ~nv\]\mntul romnesc
este `n suferin]\. Duce spre nic\ieri. E
rupt `n fund [i coate. Nu are motiva]ie.
Produce [omeri. ~n ]ara de ba[tin\,
inteligen]a se simte descalificat\, dispre]uit\, victim\ a invidiei [i suferin]ei.
~n schimb, Occidentul absoarbe tot
cnd " marfa" este irepro[abil\ [i generatoare de profituri incalculabile.
Furniznd un num\r nelimitat de
Nadia Com\neci `n matematici,
fizic\, chimie...vom fi primi]i `ntotdeauna. Aten]ie `ns\, o dat\ cu
migra]ia creierelor romne[ti, tra-
{TEFAN MUNTEANU
LA CEAS DE
S|RB|TOARE
SERIE NOU|, ANUL IX, NR. 91

martie 2007
Subredac]ia Roman
verseaz\ Oceanul [i vlaga neamului

nostru. {i nu e cu[er. Dureros e c\
[tim acest lucru [i nu facem nimic. Nu
noi, \i mari. Nenea Guvernul.
Politicienii ocupa]i cu plimbatul
papioanelor pe la tribune.
Ce se `ntmpl\ cu adolescen]ii de
azi, care nu mai seam\n\ deloc cu
cei de ieri? Cu noi adic\, p\rin]ii lor de
acum? Tinerii nu mai au idealuri. Snt
pragmatici [i gr\bi]i s\-[i tr\iasc\
via]a a[a cum vor ei. Nu se mai
omoar\ cu lectura, butoneaz\ toat\
ziua pe calculatoare, navigheaz\ pe
internet. V\d filme " super" [i se distreaz\ la discotec\. Ce mai trebuie s\
buchiseasc\? Vorba cuiva: " mai bine
gfial\ dect toceal\". Nu le mai place
nimic din ce am f\cut noi, " babacii".
Ne consider\ dep\[i]i, rugini]i, buni
de [melt. Nu snt dispu[i s\ piard\
vremea cu noi, s\ road\ cartea. S\
dea nenum\rate examene pentru ca
`n final s\ aib\ un loc de munc\ la un
patron semianalfabet. Vor s\ se realizeze ct mai " fast", cu motiva]ii
"beton".
E prim\var\ [i e firesc s\ gndim
[i s\ sim]im altfel, mai exigent, mai
proasp\t, mai `ncrez\tor `n ce va s\
vin\. S\ ne gndim la viitorul despre
care vorbim tot timpul. Oare va fi
"luminos" vreodat\?
Dumitru RUSU
ION CREANG| - 170 de ani de la na[tere
1 martie 1937
1 martie 2007
Nu [tiu al]ii cum sunt, dar eu, cnd m\

gndesc la locul na[terii mele, la casa p\rinteasc\ din Humule[ti, la st`lpul hornului
unde lega mama o [far\ cu motocei la
cap\t, de cr\pau m`]ele juc`ndu-se cu ei, la
prichiciul vetrei cel humuit, de care m\
]ineam c`nd `ncepusem a merge cop\cel, la
cuptiorul pe care m\ ascundeam, c`nd ne
jucam noi b\ie]ii de-a mijoarca, [i la alte
jocuri [i juc\rii pline de hazul [i farmecul
copil\resc, parc\ `mi salt\ [i acum inima de
bucurie!
Je ne sais comment sont les autres,

mais moi, quand je pense aux lieux o je suis
n, la maison paternelle de Humuleti, au
pilier de la chemine o maman attachait
une ficelle garnie de papillotes - ah! Ce que
les chats pouvaient jouer avec! - au rebord
de l'tre glais o je m'appuyais quand j'ai
commenc me tenir sur mes petites
jambes, au four sur lequel je me blottissais
quand on jouait cligne-musette, tant de
jeux pleins de gat et de charme puril, mon
cur bondit encore d'allgresse.
ar\taser\ `n deceniul precedent. Sf[ia]i

de fac]ionalism, ei p\reau incapabili de
o ac]iune decisiv\. Efectele crizei economice mondiale au continuat s\ se
fac\ sim]ite `n decursul `ntregului deceniu asupra `ntregii societ\]i.
~ntoarcerea din Rai ilustra, dup\
cum Eliade m\rturise[te, pierderea
raiului, zvrlirea tinerei genera]ii `n istorie. Tr\irea autentic\, aventura, pasiunea pentru risc vor fi reluate mai trziu
[i `n romanul Huliganii. Mesajul acestora este de fapt crezul genera]iei al c\rei
lider este Eliade [i care consta `n
crearea unei lumi noi printr-o revolu]ie
spiritual\, `n cadrul c\reia adev\rurile
conven]ionale, barierele sociale [i-ar fi
pierdut importan]a. ~n fiecare din personajele acestor romane, autorul a
portretizat, pare-se, un individ real,
reflectnd, de asemenea, cu autenticitate, spiritualitatea genera]iei anilor '30,
att de fr\mntat\ [i contradictorie.
Lumini]a MOSCALU
(Continuaare `n pag. 6)
R\zboiul
micului ecran
cu mintea
copiilor!
n contextul `n care
foarte mul]i p\rin]i
con[tientizeaz\ din ce
`n ce mai pu]in rolul,
de cele mai multe ori
negativ, pe care `l are
TV - ul asupra form\rii
personalit\]ii copiilor,
merit\ recomandat\
cartea autorilor Virgiliu
Gheorghe, Nicoleta
Criveanu, Andrei Dr\gulinescu,
Efectele micului ecran asupra
min]ii copilului, ap\rut\ la Editura
Prodromos, Bucure[ti,
2007.
Realizat\ [i distribuit\ de c\tre
Asocia]ia pentru Ap\rarea Familiei
[i Copilului, lucrarea reprezint\
primul semnal de alarm\, prima
analiz\ temeinic\ a fenomenului `n
cauz\, oferind un pre]ios material
informativ att p\rin]ilor [i celor
implica]i `n educa]ia [i formarea
copiilor, ct [i tuturor celor care vor
s\ `n]eleag\ pericolul pe care `l
reprezint\ tehnologia audio-video
pentru s\n\tatea mental\.
~n
urma
cercet\rilor
desf\[urate `n ultimii ani, s-a ajuns
la concluzia c\ vizionarea TV [i
calculatorul d\uneaz\ dezvolt\rii
creierului uman. Cnd ne a[ez\m
`n fa]a ecranului, activitatea cortical\ difer\ de cea obi[nuit\ din
via]a de zi cu zi. Orele petrecute
de copii `n fa]a calculatorului [i
televizorului influen]eaz\ definitoriu modul `n care creierul r\spunde
la provoc\rile lumii reale, modul `n
care va procesa informa]iile.
Studiile de specialitate ne
demonstreaz\ c\ mintea tinerilor
devine dependent\ de starea de
Drd. Mihai FLOROAIA,

ISJ Neam]
(C
Continuarre `n pag.2
2)
PRIMIM DE LA ROMAN
In memoriam
PETRIC| TEODORU
mai dat o rait\ zilele acestea printre noi a noastr\
st\p`n\ [i ni l-a luat pe unul dintre cei mai buni dintre seniorii `nv\]\m`ntului roma[can, Petric\
Teodoru. Trudise vreo 40 de ani la catedr\ [i o
f\cea cu dragoste [i pricepere.
Privind cum cobora sicriul `n morm`nt, iar\[i [i
iar\[i m\ g`ndeam ce pu]in ducem cu noi: doar
patru sc`nduri. ~n dang\tul clopotelor ce r\sp`ndeau
p`n\ departe at`ta jale, c`]iva din breasla noastr\,
al\turi de so]ia `ndoliat\, l-am petrecut pe ultimul
drum, cuprin[i de fiori c`nd vedem cum din ce `n ce mai des,
moartea d\ t`rcoale printre cei de v`rsta noastr\.
Triste]ea ce ne cuprinde e cu at`t mai mare cu c`t vedem
mereu cozile pe la farmacii [i indiferen]a celor care au socotit
c\ ni se cuvine pensie doar a zecea parte din cea oferit\
fo[tilor ofi]eri de securitate, tor]ionari sau mili]ieni.
A venit `n t`rgul Romanului adus de p\rin]ii care se refugiau din Basarabia, prin anii '40, el fiind atunci `n scutece. ~n
ora[ul moldav [i-a petrecut copil\ria [i adolescen]a, a tr\it
primii fiori ai iubirii [i triste]ea pierderii p\rin]ilor, aici a descifrat
buchiile alfabetului, apoi a descoperit frumuse]ea literaturii la
Liceul "Roman Vod\", unde a fost profesor de limba [i literatura romn\ p`n\ la ie[irea la pensie.
Ca dasc\l, a `n]eles s\ fie exigent cu sine [i cu elevii [i mai
ales a avut convingerea c\ `n profesia aleas\ e nevoie de o
cultur\ umanist\ solid\, de o continu\ `nv\]are. {i-a iubit
`nv\]\ceii [i a avut mult\ r\bdare cu ei, [i-a stimat colegii [i a
avut un adev\rat cult pentru dasc\lii s\i, vener`ndu-i pentru
osteneala de a-l fi `nv\]at s\ `nve]e. Pentru st\p`nire, era adesea incomod datorit\ exigen]ei [i spiritului de dreptate. Astfel
c\ este `nl\turat pentru o vreme de la liceu, lucr`nd pe la [colile de la periferia ora[ului, sau chiar `n afara `nv\]\m`ntului. ~n
ultimii vreo 20 de ani, `ns\, [i-a continuat munca la liceul de
unde fusese izgonit.
Cu mult entuziasm a mers dup\ anii '90 `n Basarabia la
Liceul "Prometeu" din Chi[in\u unde a mai `nv\]at o genera]ie
de liceeni. Erau copiii celor care au fost supu[i procesului de
rusificare [i nepo]ii celor care n-au mai putut lua calea
pribegiei s\ treac\ Prutul cu c`t `nc\pea `ntr-o c\ru]\ din agoniseala de o via]\.
De aici s-a `ntors apoi la liceul pe care-l pre]uia at`t de mult
de unde avea s\ ias\ la pensie `n urm\ cu mai pu]in de doi ani.
Ca pensionar nu i-a fost dat s\ consume prea mult din pu]inul
pe care ni-l d\ statul, fiindc\ o boal\ necru]\toare l-a r\pus
f\r\ mil\. ~l `nt`lneam acum adesea [i ì citeam pe chip triste]ea
[i suferin]a. Dup\ ce ne desp\r]eam m\ opream `ntorc`ndu-m\
[i-l urm\ream cu privirea `ndelung, cum se `ndrepta spre casa
la care trudise at`ta `n ultimii ani, unde-l a[tepta la poart\
cìnele, prieten credincios.
De acum nu se va mai `ntoarce, fiindc\ s-a dus pe drumul
pe care "r`nd pe r`nd ne-om duce to]i". Vorbe de consolare s`nt
de prisos. Mai bine t\cerea. Dup\ ea urmeaz\ inevitabil,
uitarea.
Prof. Ioan DOBREANU
NADIA A INTRAT
~N R~NDUL
PROFESORILOR
EUROPENI
u, nu e vorba de
gimnasta romnc\!
Avem
[i
noi,
roma[canii,
o
Nadie. Este vorba
de domni[oara profesoar\
Nadia
Crcu,
de
la
Colegiul
"Danubiana"Roman,
profesoar\
de
~nalt\
Tehnologie
[i
Calculatoare [i a fost selectat\
pentru a fi trainer `ntr-un program de specializare `n care
s`nt instrui]i profesorii din
Europa.
~n perioada 21- 28 februarie, Nadia a participat la un
curs de formare profesional\ `n
Spania (la Murcia), intitulat
"European Digital Portofolio for
Educators". Al\turi de ea, au
participat cadre didactice din
Italia, Grecia, Cipru, Bulgaria,
Finlanda
[i
Romnia.
Portofoliul digital al Nadiei a
fost at`t de reu[it `nc`t va fi

model pentru alte serii de cursan]i. Nadia a fost invitat\ de
coordonatorul cursului, profesor Gregory Mackrides, s\ fie
trainer.
~n acest fel, domni[oara
profesoar\ Nadia Crcu, a
reu[it s\ se desprind\ de
ceilal]i colegi prin softul pe care
l-a creat, fiind convins\ c\ `n
prezent utilizarea tehnicii de
calcul este foarte important\
pentru punerea `n practic\ a
noilor metode de predare.
~nv\]\m`ntul modern presupune ca activitatea de formare s\ se desf\[oare cu ajutorul lec]iilor interactive.
Iat\ de ce, noi, roma[canii,
ne m`ndrim cu cei care aduc
Europa la noi acas\ [i Nadia
este cea care a f\cut acest
lucru. Succes Nadia!
Prof. Valerian
PERC|
VIOLEN}A
~N {COAL|
in ce `n ce mai des, v\d sau aud de c`te o b\taie

petrecut\ `n [coal\, pe strad\, violen]e de toate
neamurile, `n pauze, pumni `mp\r]i]i `n dreapta [i-n
st`nga, stric\ciuni, b\nci rupte, pere]i jupui]i,
amenin]\ri, `njur\turi, g\[ti, strada s-a mutat `n
[coal\, iar disciplina este un pariu pierdut, respectul de sine s-a deteriorat.
Nu, nu este de vin\ democra]ia, cum spun cei
mai mul]i c`nd vorbesc despre agresiunile din
[coal\. R\spunsul facil [i la `ndem`na oricui vine
dintr-o proast\ `n]elegere a acestui substantiv
inventat de antichitatea greac\, unde rela]iile dintre maestru [i discipol erau aproape sacralizate.
Cauzele violen]elor le reprezint\ degradarea str\zii, a
societ\]ii [i a [colii romne[ti. {i nu o spunem noi, o spun statisticile, cercet\torii [i psihologii, care remarc\ cu `ngrijorare c\
`n [colile din Romnia se `nregistreaz\ fenomene de violen]\,
aspect ce se manifest\ at`t `n r`ndul elevilor, c`t [i al profesorilor.
Alt\dat\, numai profesorul `[i b\tea elevul cu nuiaua c`nd
f\cea c`te o n\zb`tie sau nu-[i preg\tea temele [i nu spunea
nimic dec`t `n g`nd. Noi, cei de mod\ veche, nu ne consideram
nedrept\]i]i de joarda dasc\lului nostru [i `ncercam s\ ne
ast`mp\r\m, s\ ne potolim [i s\ `nv\]\m ceva din mustrarea
lor. Acum, exist\ reciprocitate `n acest domeniu, iar scorurile
s`nt aproape egale. Departe de mine g`ndul c\ fac apologia
b\t\ii ca instrument didactic. Este ilegal un asemenea comportament, dar nu putem s\ ne prefacem c\ severitatea,
autoritatea, respectul [i disciplina constituiau c`ndva atuurile
[colii, ce atingeau ca semnifica]ie [i importan]\ atitudinea de
pio[enie fa]\ de [coal\.
Prof. Valerian PERC|
R\zboiul micului ecran cu mintea copiilor

(Urmaare din pag. 1)
asivitate, de neconcentrare [i negndire care i-a fost
indus\ zilnic prin
intermediul
vizion\rii. Din acest
motiv, Academia
American\
de
Pediatrie
recomand\ ca pn\ la
doi ani copiii s\ nu
fie l\sa]i s\ se uite la televizor,
iar dup\ aceast\ vrst\, pe
toat\ durata [colariz\rii, s\ li
se limiteze timpul vizion\rii la
una - dou\ ore zilnic.
Televizionarea constituie o
activitate cu totul improprie
func]ion\rii [i dezvolt\rii
creierului. Mintea uman\ se

adapteaz\ par]ial acestui tip de
comunicare [i aceasta cu mari
riscuri pentru s\n\tatea persoanelor `n cauz\. Vizionarea
intensiv\ la vrste fragede (2 14 ani) poate cauza o anumit\
atrofiere cortical\, o dezvoltare
insuficient\ a unor arii neuronale, ace[ti copii riscnd s\
nu-[i mai poat\ dezvolta vreodat\ creierul `n mod corespunz\tor. Violen]a [i materialele erotice difuzate prin intermediul
programelor
TV
preg\tesc deschiderea tinerilor
spre experien]a drogurilor, a
st\rilor alterate de con[tiin]\,
insensibilitate fa]\ de cei din
jur, indiferen]\, cultivarea
dorin]ei sexuale etc.
Atrofia cortical\, conform

ultimelor cercet\ri, se manifest\ [i `n cazul adul]ilor. S\ nu
mai vorbim despre efectele de
dependen]\ pe care le creeaz\
emisiuni de o `nalt\ ]inut\ cultural\" precum: Duminica `n
familie, Din dragoste, Tr\da]i `n
dragoste, Surprize... surprize,
Super Nanny, Nor\ pentru
mama etc. sau... [irul nesfr[it
al telenovelelor, nu fac dect s\
`ndobitoceasc\ marea mas\ a
popula]iei [i a[a (iertat\ fie-mi
men]iunea) nu prea educat\ [i
total necultivat\. Cunosc o
mul]ime de persoane care au
devenit dependente de TV, `n
sensul c\ din automatisme pe
care nu le con[tientizeaz\,
butoneaz\ telecomanda televi-
zorului f\r\ a avea o preocupare serioas\, pur [i simplu de

a urm\ri fragmente de emisiuni
dintr-un program sau altul,
acest fapt derulndu-se pe parcursul `ntregii zile. Nu este
nimic altceva dect un timp
pierdut, un timp pe care l-ar fi
putut folosi `n scopuri mult mai
bune (studiu, g\tit, lectura unei
c\r]i etc.).
Recomand [i insist `n
acela[i timp ca aceast\ carte
s\ fie studiat\, dar mai ales
pus\ `n practic\ de ct mai
multe persoane, `n special
cele care au un rol major `n
educarea
[i
formarea
viitoarelor genera]ii, dar [i ca o
medita]ie asupra propriului
mod de via]\.
ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
DIN NOU DESPRE BLESTEME {I SCRISORI DESCHISE

`nt ani, mul]i ani, de cnd
nu am mai deschis
"Povestea vorbei" de
Anton Pann, autor care nu
mai este nici m\car
pomenit `n manualele
[colare, de[i opera sa este
una `n care snt stigmatizate toate relele comise
perpetuu de fiin]a uman\,
de la z\mislirea ei de
Dumnezeu [i pn\ `n zilele
noastre, zile de `nceput de secol XXI,
care, [ti]i zicerea ilustrului francez,
"va fi religios sau nu va fi deloc".
Aceast\ afirma]ie referitoare la
opera enciclopedicului c\rturar din
prima jum\tate a secolului al XVIlllea, am f\cut-o `n recenzia la cea de a
[aptea carte a poetului Cezar }ucu ALTE SCRISORI [i BLESTEME
(Editura "Universitas XXI", la[i, 2005).
Primul g`nd de al\turare a poeziei
lui Cezar }ucu de aceea a lui Anton
Pag. 2
Pann s-a n\scut cu c]iva ani `n urm\,

cnd, citind unele "blesteme" [i
"scrisori", publicate `n revistele "La
Tazl\u" [i "Apostolul", mi-a atras
aten]ia tematica abordat\ de scriitorul
de la Tazl\u, dar, mai ales, forma,
muzicalitatea [i tonul [ugub\], altfel
spus, acel ceva din aerul parfumat, att ct trebuie, al
"Culegerii de proverburi sau
Povestea vorbei".
Acum, dup\ ce au trecut
doi ani (cnd au trecut a[a repede?!!)
de la apari]ia acelei c\r]i [i am `n fa]\
un nou volum - NOI SCRISORI {I
BLESTEME (Editura ,,Cetatea
Doamnei", 2007) - constat c\ nu m-am
`n[elat `n ceea ce prive[te al\turarea
f\cut\. Poezia de acum a lui Cezar
}ucu are aceea[i not\ de originalitate, e scris\ `ntr-o manier\ ce
tr\deaz\ o sensibilitate rafinat\, de[i
autorul parc\ vrea s\ o ascund\ `n
spatele acelei m\[ti de h`tru pe care o
afi[eaz\.
{i `n versurile din aceast\ carte,
descoperim obsesiile mai vechi ale lui
Cezar }ucu, chiar el fiind cel care
recunoa[te acest lucru (,,F\r\ncetare vechile obsesii / ~ncarcereaz\
altele mai noi / Cum fluviile, m\cinnd
acestea, cocheteaz\ cu iubita pe care

o ceart\ repro[ndu-i: ,,C-a[a e[ti
pl\m\dit\, pare-mi-se, / S\ tot
prime[ti [i mai nimic s\ dai!" Tot
iubirea este, consider\ poetul,
mijlocul prin care poate fi oprit timpul.
Iat\, un poem, poate cel mai reu[it
dintre cele c`teva poeme de
dragoste din acest\ carte: ,,E
prea frumos cum ninge peste
sat / {i cum trosne[te focu-n
soba-ncins\, / Ca s\ nu
punem iar\[i de-un p\cat / Ct timp
mai stai al\turea `ntins\. // Ne-om fierbnta mai abitir ca-n vis, / Ori ca
j\raticul aflat sub plit\ / {i proclamnd
odaia paradis / Vom dezlega
blestemul de ispit\ // Mnndu-l prin
n\me]ii de afar', / Adu[i de o ninsoare-acum uitat\ / De clipa strecurat\-n calendar / S\ poat\ fi oprit\
doar o dat\!"
{i de aceast\ dat\, divinitatea
este prezent\ - apelat\ `n mai multe
Note de lector
`n gresiii, / Adun\ ruri, `n aval [uvoi").
Descoperim noi ,,blesteme" `n
care snt ad\ugate noi tu[e tabloului,
s\-l numim erotic, de data aceasta
accentul fiind pus pe trecerea ireversibil\ a timpului ,,... cu indiferen]a /
{i non[alan]a marelui St\pn".
Sentimentul dominant? Nostalgia
pentru pierderea anilor tinere]ii, regretul pentru c\ anii trecu]i [i-au pus
amprenta pe chipul ce nu [i-l mai
recunoa[te `n oglind\ [i, cu toate
APOSTOLUL
feluri
(,,Str\jerul
Suprem",
,,De]in\torul Tainelor de Sus", ,,~ntiul
Creator" [. a.) - `n mod deosebit `n
,,scrisoare 54" - deschis\ - `n care ì
solicit\ ,,...un r\spuns mai p\mntean
[i clar / La toate `ntreb\rile-adunate /
De-a lungul vremii..." Pn\ la urm\,
este convins c\ la toate `ntreb\rile ce
s-au pus de-a lungul `ntregii existen]e
umane exist\ un singur r\spuns [i c\
,,nimeni nu vrea s\ existe" mai multe.
Atitudinea fa]\ de Cel de Sus are
uneori rezonan]e argheziene: ,,Nu
cred s-alunec, iar\[i `n p\cat / r\stindu-m\ la Tine, Doamne, cnd / Mi se
n\zare c\ snt alungat / Din preajma
Ta de cei care te vnd".
O tem\ ce se deta[eaz\ pregnant
acum este atitudinea fa]\ de propria
cra]ie literar\, manifestnd o exigen]\
deosebit\ (,,Voi face ordine printre
Constantin TOM{A
martie 2007
PERMANEN}ELE ISTORIEI
Istor
ria `n doc
cum
mente
e
La Gheorghe Cartianu,
ROMNII {I TRANSNISTRIA (I)

up\ cum se cunoa[te, drumul
romnilor din cealalt\ parte a
Prutului c\tre dob`ndirea
independen]ei de stat, a
cunoscut `mplinirea la 27
august 1991.
Ulterior, situa]ia din
Republica Moldova s-a complicat mult prin apari]ia [i
manifestarea unor factori noi,
cu multe imprevizibile [i
necunoscute: ac]iunile separatiste ale minoritarilor rusofoni din autoproclamata "Republic\
Nistrean\", sprijinite de for]ele politice
moscovite proimperiale [i trupele fidele
acestora, con[tiente- ca odinioar\ Stalin,
c`nd a creat Republica Sovietic\
Autonom\ Moldoveneasc\- de importan]a
men]inerii, `n stanga Nistrului, a unui cap
de pod statal pentru o eventual\
reanexare a teritoriului dintre Prut [i Nistru
sau, cel pu]in, a p\r]ii trasnistrene a
Republicii Moldova, viitorul Comunit\]ii
Statelor Independente, pozi]ia Ucrainei,
atitudinea real\ la nivel macrosocial a
cet\]enilor Republicii Moldova fa]\ de
perspectiva reunirii cu Romnia, evolu]ia
democra]iei [i tranzac]ia spre economia
de pia]\ de o parte [i de cealalt\ a
Prutului etc.
Amintind sintagma lui Nicolae Iorga
"permanen]ele istoriei"- p\m`ntul, rasa,
ideea- `ncerc\m s\ facem o mic\ incursiune
documentaristoric\,
prin
prezentarea c`torva informa]ii istorice,
demografice [i etnografice, aflate `n documentele de arhiv\ nem]ene, despre
romnii din st`nga Nistrului.
~ncep`nd din vremea lui Petru cel
Mare, sud-estul Europei a constituit `n
permanen]\ o zon\ de expansiune pentru
Rusia- ]arist\ mai `ntì, sovietic\ mai apoi.
Primii cre[tini ortodoc[i `nt`lni]i `n cale
de armatele ruse[ti `n expansiunea lor
organizat\ c\tre Constantinopol [i
str`mtorile turce[ti au fost romnii. Pentru
`ntìa dat\, trupele ruse[ti [i-au f\cut
apari]ia pe teritoriul Moldovei la 1711,
dup\ ce, anterior, `ntre ]arul amintit [i
principele moldovean Dimitrie Cantemir
fusese `ncheiat un tratat de alian]\ `ndreptat `mpotriva Turciei, ce consfin]ea deplina
suveranitate [i integritate teritorial\ a
Moldovei. Nu este lipsit de importan]\ s\
subliniem faptul c\, din 1711 [i p`n\ `n
1944, trupele ruse[ti au invadat teritoriile
romne[ti de 12 ori.
~n contextul r\zboaielor care la
sf`r[itul sec. al XVIII-lea [i `nceputul celui
urm\tor au opus Imperiul ]arilor, celui
otoman, teritoriul Moldovei va suferi cele
dintì rapturi teritoriale care vor marca de
atunci istoria provinciei: dup\ r\zboiul

ruso- turc din anii 1768- 1774 Austria va
anexa, din 1775, o parte din teritoriul
"}\rii de Susu a Moldovei", numindu-l
dup\ codrii de[i de fag din aceast\ parte
de ]ar\ romneasc\, Bucovina.
Un nou r\zboi `ntre Rusia [i Turcia,
izbucnit `n 1787 se va `ncheia prin
"Tratatul de Pace de la Ia[i, de acum 215
ani", mai precis la 9 ianuarie 1792, care
fixa grani]a Rusiei pe Nistru. Tratatul
amintit, prin recunoa[terea de c\tre
Imperiul Otoman a anex\rii Hanatului
Crimeii de c\tre Imperiul Rus, f\cea din
Rusia, pentru prima oar\, vecinul estic
nemijlocit al Moldovei.
Teritoriul cuprins `ntre Nistru [i Buglimitat `n nord de o linie ce trece de la
Movil\u la Smerinea [i coboar\ apoi pe
apa Bugului p`n\ la malul M\rii Negre- a
format, din evul mediu [i p`n\ `n epoca
contemporan\, Transnistria geografic\ [i
istoric\. Romnii dintre aceste dou\ rùri
au f\cut parte din Principatul Moldovei pe
timpul lui Duca Vod\ (este vorba de Duca
Gheorghe III, domn al Moldovei: 16651666; 1668- 1672 [i 1678- 1684, "de origine grec din Rumelia, crescut `n casa lui
Vasile Lupu: domn moldovean `ntre 16341653, albanez de origine, dar cu educa]ie
greceasc\", care reocup`nd tronul pentru
a treia oar\ `n 1678, prin "leg\turile sale
`ntinse [i darurile mari f\cute turcilor...
mul]umi]i cu el ì d\dur\ st\p`nire [i }ara
Cazacilor, de cur`nd supus\ de ei" -n.n.).
Existen]a lor a fost grav amenin]at\ o dat\
cu expansiunea ru[ilor care, `n 1795, `n
baza prevederilor p\cii de la Ia[i, au ocupat acest p\m`nt romnesc, existen]\
amenin]at\ p`n\ `n zilele noastre.
De fapt, izvoarele scandinave din
sec. XI semnaleaz\ prezen]a blakumenilor dincolo de Nistru, corobor`nd astfel
cea mai veche cronic\ ruseasc\, ce
men]ioneaz\ prezen]a volohilor `n acela[i

loc. Este destul de u[or s\ vorbe[ti, dup\
aceste prime atest\ri, despre r\sp`ndirea
romnilor `n stepele din nordul M\rii
Negre, `n Crimeea [i Caucaz, `ntruc`t
sursele documentare ofer\ numeroase
detalii, mai ales onomastice (nume de
locuri [i persoane).
La dou\ veacuri dup\ primele atest\ri
ale romnilor dincolo de Nistru, ora[ul
genovez Caffa, din Crimeea, `[i "recruta
g\rzile- orguxii la Cetatea Alb\, la
Suceava [i `n Valahia. ~ntre 1455 [i 1475,
fort\rea]a Lerici- t\t\re[te Ozu,
romne[te Vozia, ruse[te Ociakov- era
ocupat\ de principatul Moldovei; ea avea
s\ cad\ din 1492 sub domina]ia hanului
Mengli Ghirai. C\tre 1650, num\rul
"dacilor transnistreni" care luptau `n armata cazac\ a lui Bogdan Hmielni]ki era
considerabil. Numele lor nu las\ nici un
dubiu `n ceea ce prive[te originea lor
etnic\: Volo]in, Bogdan, Gajdul, Radul,
Foc[a, Basarab, Grigorcea, Borcea etc.,
f\r\ a mai pune la socoteal\ [i numele
derivate. Faptele de vitejie ale acestor
"Daci" au marcat folclorul ucrainean. ~n
sec. XVII, `n "oblastia nou- creat\ la
Ociakov colonizarea romneasc\ este
`ncurajat\ de c\tre autorit\]ile ]ariste;
mo[iile situate `ntre Nistru [i Bug s`nt
acordate urm\torilor nobili: Ion [i Nicolae
Cantacuzino, T. Rosetti, Ilie Catargiu,
Sava Badiul, Scarlat Sturdza, Ion Nicori]\,
Mihail Sturdza, Emanoil Bal[, Eremia
Solescu, Roman Zmuncil\, Theodor
Romanescu, Grigore Bo[neac [.a.m.d."
Elita a fost urmat\ de o mul]ime de sate.
~n 1793 mitropolitul Gavril [i preotul
Ivanov au f\cut recens\m`ntul acestor
localit\]i [i au constatat c\ "49 din 67 erau
locuite `n exclusivitate de romni".
Prof. Gheorghe RADU
Prim\vara
se num\r\
olimpicii!
n perioada 11 15
aprilie 2007 va avea loc
faza
na]ional\
a
olimpiadei la disciplinele
din aria curricular\
tehnologii, c`t [i faza
na]ional\ a concursurilor la calific\rile profesionale ob]inute prin
anul de completare
([coala de arte [i
meserii SAM).
At`t pentru olimpiad\ c`t [i pentru concursurile profesionale se
sus]in o prob\ scris\ [i o prob\
practic\. Pentru olimpiada la aria
curricular\ tehnologii calculul
mediei finale se realizeaz\ adun`nd
nota de la proba scris\ cu nota la
proba practic\ [i `mp\r]ind la doi.
Pentru concursul la calific\rile profesionale ob]inute prin anul de completare se adun\ la nota probei
scrise de dou\ ori nota probei practice [i se `mparte la trei.
La faza na]ional\ particip\
primul elev clasat la faza jude]ean\
pentru fiecare calificare profesional\ (clasa a XI - a liceu ruta
direct\, clasa a XII a liceu ruta progresiv\, clasa a XI a, anul de completare), specializare (clasa a XII a
liceu filier\ tehnologic\), respectiv
pentru fiecare profil: resurse naturale [i protec]ia mediului, servicii,
tehnic (clasa a X a).
Din totalul de 60 de elevi califica]i la faza na]ional\ a olimpiadei la
disciplinele din aria curricular\
tehnologii [i a concursurilor la calific\rile profesionale ob]inute prin
anul de completare, 13 s`nt de la
Colegiul
Tehnic
Gheorghe
Cartianu: 11 la olimpiad\ [i 2 elevi
la concursul profesional.
{coala [i p\rin]ii se m`ndresc
cu ace[ti elevi care vor participa la
faza na]ional\ a Olimpiadei pe discipline tehnice: Chimina Paul
Bogdan clasa a X-a H, (tehnic,
nota 8,87), sub coordonarea prof.
Manca[ Geta [i Matei Elena,

Surugiu Mihaela a XI-a A (tehnician ecolog [i protec]ia calit\]ii
mediului, nota 9,90) sub `ndrumarea prof. Casian Marian [i
Armanu Nicoleta, Cosmina Marin-a
X-a D, (tehnician analize produse
alimentare, nota 9,30) - prof.
Casian Marian [i Armanu Nicoleta,
elevul Paul Constantinescu, clasa a
XI-a G, (tehnician de telecomunica]ii, nota 9,00) prof. Stanciu
Carmen [i Tudoric\ Mihai, eleva
Roxana Casian, a XI-a F, (tehnician desenator pentru construc]ii [i
instala]ii, nota 9,80), prof. Caldare
Mihaela [i Hurjui Mirela, {tefanaDumitra M\linescu, clasa a XI-a
E, (design vestimentar nota 8,82),
prof. Cojocaru Ecaterina, eleva
Mihaela Uglea, clasa a XII
A,(tehnician `n protec]ia mediului,
nota 9,90) - prof. Istrate Monica,
eleva Carmen R`nja, clasa a XII a E, (chimie industrial\, nota 9,50) prof. Ciubucciu Mariana [i Armanu
Nicoleta,
Irimia Tudorel George, a- XII -a
F, (mecanic\, nota 9,35) - prof.
Budur Eleonora , eleva Ana Maria
Apalaghiei, clasa a -XII -a E, (textile-piel\rie, nota 8,80) prof.
Cojocaru Ecaterina, eleva Scurtu
Florina, clasa a-XII -a I, (tehnician
`n industrie alimentar\, nota 8,60)
prof. Cercel George. La concursul
profesional faza na]ional\, doi
elevi de la Colegiul Tehnic
Gheorghe Cartianu vor face parte
din lotul na]ional reprezent`nd
jude]ul Neam]: elevul Marian
Valentin, clasa a XI a D, an de
completare (meseria zugrav,
ipsosar, vopsitor, tapetar nota
9,75), sub `ndrumarea prof. Olaru
Eugen [i elevul Ionu] R\zvan
D\sc\lescu, clasa a XI a E, an
de completare, (electromecanic,
nota) prof. Baciu Virgil [i Nanu
Mircea.
Angela BRUDARU
DIN NOU DESPRE BLESTEME {I SCRISORI DESCHISE

lesteme / ... / Le-oi

tip\ri pe cele mai frumoase"), fiind preocupat de soarta
acesteia (,,Ce-mi va
r\mne, oare, din visarea / Cu-atta trud\
pus\ pe hrtie") [i
ne[tiind ,,dac\ mai
are vreun rost s\ tot
scrii". ~[i revine [i ne
asigur\ c\ va continua s\ `noate ,,spre
]\rmul m\rii de cuvinte", convins
c\ trebuie s\ ajung\ la liman
chiar de va ,,r\t\ci precum
Ulise".
Pe lng\ cele [aizeci de
,,blesteme", cea de-a opta carte
a lui Cezar }ucu con]ine [i
unsprezece ,,scrisori" `n care, ca
[i `n precedentele, autorului nu-i
scap\ hibele vie]ii cotidiene, la
martie 2007
loc ,,de cinste" fiind `nv\]\mntul

romnesc (trei ,,scrisori"). De
data aceasta, snt amendate
cadrele didactice f\r\ chemare,
care s-au r\t\cit `n lumea [colii,
precum [i cei ce se ,,ocup\" de
destinele acestui domeniu, pe
care ale[ii no[tri `l consider\
,,domeniu prioritar", doar `n
declara]ii sfor\itoare.
Scrisori deschise mai snt
consacrate clerului, subiectului
mult discutat `n ultimii ani - integrarea Romniei `n Uniunea
European\ - [i, bine`n]eles, nu
putea fi evitat cel mai recent
scandal na]ional, disputa penibil\ dintre primul ministru [i
pre[edintele ]\rii (s\ nu m\
acuza]i pentru c\ nu am folosit
majuscula).
Toate ,,scrisorile" snt dominate de ironia, prezent\ `n toate
formele ei, de la aspectele rafinate, cum am mai afirmat [i
alt\dat\, la persiflare [i ton

polemic, violent [i agresiv, sarcastic chiar, poemele devenind
veritabile pamflete versificate.
Iat\, o mostr\: ,,... va vedea
poporul jaful / F\ptuit de cel ce
ast\zi este `nc\ pre[edinte / {i,
f\r\ neru[inare, pe `ntreaga
lume minte, // F\cnd pe imaculatul, pe du[manul nedrept\]ii, //
Pe Mntuitorul celor superdevota]i cet\]ii. // {i o s\vede]i
piratul (cer r\bdare olecu]\) /
Dup\ gratii! Din hrtie construind
cte-o b\rcu]\!"
O singur\ excep]ie de la
aceast\ atitudine: ,,Scrisoarea
55" adresat\ celui care timp de
zece ani a fost mentorul
Funda]iei Culturale ,,I. I.
Mironescu" [i al Revsitei ,,La
Tazl\u" - profesorul Gheorghe
Blaga, plecat prematur dintre
noi. Acum tonul, de[i ironic, este
cald, plin de nostalgie, de
duioas\ amintire: ,,S\ vii,

neap\rat, cu trei blesteme! / Azi,
mine, te intereseaz\ cnd, / C\
am ajuns la rubrica Poeme / {i
nu ai dat tiparului un rnd! // A[a
`mi ordona, cndva,dom' Blaga /
~n numele revistei La Tazl\u, /
Oglinda col]ului de Rai [i saga /
Acestui loc uitat de Dumnez\u! //
{i vezi s\ fie precum celelalte! /
C\ [tii, mata, pe muz\ s\ o mni,
/ Iar dac\ scrii de dragoste,
`ncalte / f\-o cum trebe, amintind
de sni, // Pe care-]i aruncai cteo privire, / {i-o coborai, apoi, tot
mai `n jos / Pe trupul dezvelit
pentru iubire, / Pe vremea cnd
erai un F\t-Frumos"...
Textul de mai sus este

Prefa]a la volumul ,,Noi
blesteme [i scrisori" de Cezar
}ucu
(Editura
,,Cetatea
Doamnei", Piatra-Neam], 2007)
APOSTOLUL
ARACIP NU VREA H~RTII
gen]ia Romn\ de Asigurare a Calit\]ii `n

~nv\]\mntul Preuniversitar (ARACIP) aduce la
cuno[tin]a tuturor celor implica]i `n activit\]ile de
evaluare intern\ a unit\]ilor de `nv\]\mnt preuniversitar din Romnia c\, `n evaluarea extern\,
ARACIP nu se bazeaz\ pe cantitatea documentelor elaborate de o [coal\, ci pe vizita de
evaluare [i pe comunicarea direct\ cu elevii,
p\rin]ii [i cadrele didactice, se arat\ `ntr-un comunicat pe site-ul Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii.
"Calitatea nu poate fi impus\ din exterior, ea
trebuie asumat\. Autoevaluarea trebuie s\ fie considerat\ ca benefic\ [i util\ pentru `ntreaga activitate a unit\]ii
de `nv\]\mnt. Prin urmare, atragem aten]ia asupra faptului c\
a cere mun]i de hrtii nu este preocuparea ARACIP [i c\
aceast\ metod\ nu constituie baza noastr\ de informare", a
declarat pre[edintele ARACIP, {erban Iosifescu.
Pentru a se informa `n leg\tur\ cu natura activit\]ilor
desf\[urate de ARACIP, precum [i pentru a consulta categoriile
de documente utilizate `n activitatea de evaluare extern\, dar [i
`n cea intern\, ARACIP ì invit\ pe to]i cei interesa]i s\ consulte
pagina web a institu]iei la adresa: http://aracip.edu.ro/.
Pag. 3
~NV|}|M~NTUL PRIMAR
EDUCA}IE PENTRU {I PRIN CREATIVITATE
Este necesar\ o restructurare a programelor [colare, att
pe orizontal\, prin extinderea programelor care deservesc creativitatea (literatur\, muzic\, desen etc.) [i introducerea
unor discipline creative noi (...), ct [i pe vertical\, prin
evitarea supra`nc\rc\rii lor.
Anca M UNTEANU
1. Programele [colare [i creativitatea elevilor

rogramele [colare snt instrumente didactice principale
care descriu condi]iile `nv\]\rii, precum [i criteriile
dezirabile pentru reu[ita `nv\]\rii, condi]ii exprimate `n
termeni de obiective, con]inuturi, activit\]i de `nv\]are [i
standarde curriculare de performan]\.
Prin oferta sa instructiv\ [i educativ\, programa
[colar\ contribuie la structurarea traiectelor de (auto)formare [i (auto)dezvoltare a personalit\]ii individului,
preg\tindu-l pentru a fi un beneficiar al educa]iei permanente. Dup\ 1989, programele [colare pentru `nv\]\mntul obligatoriu au fost supuse la dou\ revizuiri importante,
`n 1995 [i 1998. ~n anul [colar 1998-1999 s-a introdus
Noul Curriculum Na]ional, pe baza aprob\rii Planuluicadru de `nv\]\mnt pentru `nv\]\mntul primar [i gimnazial [i a
Metodologiei privind aplicarea Planului-cadru.
~ntre finalit\]ile `nv\]\mntului primar figureaz\ [i `nzestrarea
copilului cu acele cuno[tin]e, capacit\]i [i atitudini care s\ stimuleze
raportarea efectiv\ [i creativ\ la mediul social [i natural."
Noile programe [colare vizeaz\ obiective curriculare `n direc]ia
stimul\rii creativit\]ii elevilor de la ciclul primar precum: `nzestrarea
copilului cu acele cuno[tin]e, capacit\]i [i atitudini care s\ stimuleze
raportarea efectiv\ [i creativ\ la mediul social [i natural", stimularea
poten]ialului creativ al copilului, a intui]iei [i imagina]iei"1.
Planul-cadru ofer\ pentru `nv\]\mntul primar, att prin structurarea pe arii curriculare, ct [i prin curriculum la decizia [colii, teren
propice pentru stimularea creativit\]ii [colarilor mici.
De[i schimb\rile men]ionate au contribuit la o mai bun\ precizare
a obiectivelor cadru [i de referin]\ [i au descongestionat `ntr-o oarecare m\sur\ con]inuturile, apreciez c\ programele [colare snt `nc\
tributare practicilor trecutului, f\r\ s\ ofere modele de modernitate [i
deschidere c\tre schimbare, inova]ie [i dinamism. Din analiza personal\ pe care am f\cut-o acestora am identificat urm\toarele
ne`mpliniri:
NICOLETA CODI}|
Reforma [colar\ urm\re[te trecerea de la un sistem

educa]ional autoritar [i centralist, la un sistem
educa]ional nou, adecvat unei societ\]i bazate pe li bert\]i individuale, pe competi]ie a valorilor, pe sti mularea creativit\]ii personale [i de grup. ~nf\ptuirea
reformei educa]ionale implic\ mobilizarea construc tiv\ a mai multor factori: politica educa]ional\,
unit\]ile [colare, personalul didactic, elevii.
toleran]\ sc\zut\ pentru perspectivele diferite, chiar contradictorii;

impunere insuficient\ a cunoa[terii ca etern\ [i universal\", cu
forme [i structuri rigide;
slaba specificare a rolului reflexivit\]ii, al spontaneit\]ii [i
descentraliz\rii;
abordare neconving\toare despre rostul `nv\]\rii ca fiind
func]ional\, util\, necesar\ nu doar pentru a [ti", ci pentru a a face";
explicitare insuficient\ a rolului acumul\rilor de cuno[tin]e, `n
folosul elevului [i al celorlal]i elevi.
Unul dintre mini[trii `nv\]\mntului care a pledat cu consecven]\
[i competen]\ pentru `nf\ptuirea reformei `n `nv\]\mntul romnesc
aprecia c\ La toate nivelurile - [coli, gimnazii, licee, facult\]i - se
acuz\, pe drept, supra`nc\rcarea planurilor de `nv\]\mnt [i a programelor analitice, care snt contraformative [i contraperformante. La
noi, prea mul]i adolescen]i `ncheie adolescen]a ca fiin]e, de fapt,
istovite. Eforturile, l\udabile altfel, de a moderniza curricula, de a
pune `n joc manualele alternative, `n cteva cazuri cu o benefic\ asisten]\ interna]ional\, au dus, `n alte cazuri, la planuri analitice [i mai
`nc\rcate."
~n concluzie apreciem c\ `nv\]\mntul nostru recomandat de
actualele programe r\mne `nc\ obsedat de cantitate, nu las\ timp
elevului pentru aprofundare individual\ [i reflec]ie, pentru imagina]ie
[i crea]ie.
2. Proiectarea demersului didactic

`n perspectiva stimul\rii creativit\]ii elevilor
olectivul de elevi care intr\ `n clasa I este eterogen att
din punct de vedere al vrstei, ct [i al achizi]iilor [i capacit\]ilor intelectuale. De aici se impune principiul individualiz\rii pred\rii [i `nv\]\rii. Aceasta presupune ca, `n
proiectarea activit\]ilor, `nv\]\torii s\ formuleze sarcini [i
a[tept\ri adecvate posibilit\]ilor individuale ale fiec\rui
elev . Pentru aceasta se impune alternarea formelor de
organizare a activit\]ii: frontal\, pe grupuri mari, pe
grupuri mici, `n perechi, individual. ~n practic\ `ns\ este
predomin\ activitatea frontal\ cu elevii, `n defavoarea
activit\]ii independente [i diferen]iate. Evitarea acestei
situa]ii ar trebui s\ porneasc\ odat\ cu `ntocmirea
proiect\rii demersului didactic, att pe perioade mai mari
- `n proiectarea unit\]ilor de `nv\]are -, ct [i pe perioade mai scurte,
`n realizarea scenariilor de lec]ii.
Respectarea rutei personale" a fiec\rui elev trebuie s\ se
reg\seasc\ [i `n corelarea dintre obiectivele de referin]\ [i particularit\]ile fiec\rui elev, `n func]ie de ritmul de lucru, de experien]a personal\ [i de poten]ialul psihic al elevului. ~n realitate, `n cele mai
multe cazuri proiectarea con]inuturilor de `nv\]are se realizeaz\ pentru toat\ clasa de elevi, sarcinile snt unitare ca [i cum to]i elevii ar fi
la fel.
Un alt principiu care ar trebui s\ fie luat `n considerare `n
proiectarea [i desf\[urarea activit\]ilor cu elevii este principiul cooper\rii. Prin cooperare se `ncurajeaz\ comunicarea [i sociabilizarea, se
realizeaz\ participarea activ\ [i dezinhibarea ini]iativelor [i a ideilor
proprii. ~n locul stresului provocat de spiritul de competi]ie din

`nv\]area individual\, copiii snt `ncuraja]i de sprijinul reciproc [i de
asocierea de idei. Prin aceast\ form\ de lucru se creeaz\ oportunitatea `nv\]\rii reciproce, prin care un elev `nva]\ de la cel\lalt, `mprumutnd sau dezvoltnd idei comune, se stimuleaz\ `ncrederea `n propriile for]e la fiecare dintre elevii care `nva]\ `n cooperare, se dezvolt\
elevului o imagine
pozitiv\ de sine, i
se
formeaz\
convingerea c\
poate fi productiv
`n
activitatea
comun\.
Observa]iile
culese
`n
asisten]ele pe care
le-am f\cut la lec]ii
au ar\tat c\ `ntr-o
foarte mic\ m\sur\
se
realizeaz\
`nv\]area `n cooperare. O statistic\
personal\ arat\ c\
doar 1-2 `nv\]\tori
din 10 organizeaz\
`n clas\ secven]e
de `nv\]are prin
cooperare, de[i cel
pu]in 50% din
totalul personalului
didactic
care
predau la ciclul primar au participat la
activit\]i de perfec]ionare [i cursuri de formare `n care li s-a explicat
despre avantaje ale acestui tip de `nv\]are.
Un alt principiu la fel de important pentru proiectarea [i
desf\[urarea activit\]ilor cu [colarii mici este acela al altern\rii
tipurilor de activit\]i. Elevii din ciclul primar au o stabilitate sc\zut\ a
aten]iei [i o putere de concentrare `nc\ neexersat\ suficient. Practica
didactic\ arat\ faptul c\ mul]i `nv\]\tori dau sarcini solicitante elevilor,
pe un timp care dep\[e[te puterea lor de concentrare, iar aceste
sarcini se repet\ de prea multe ori. Din dorin]a de a realiza cerin]ele
precizate de programele [colare [i mai ales de a fi `n competi]ie cu
al]i colegi, pentru rezultate ct mai bune la teste finale [i la examene
pentru admiterea `n clase speciale, `nv\]\torii las\ prea pu]in timp
sau deloc activit\]ilor de relaxare [i a celor bazate pe joc. Aceasta
explic\ [i faptul de ce mul]i copii nu [tiu s\ interac]ioneze cu
partenerii de joc, solu]ioneaz\ cu dificultate situa]iile problematice
sau cele conflictuale.
A[adar, proiectarea [i desf\[urarea activit\]ilor cu [colarii mici
trebuie s\ ia `n considerarea particularit\]ile individuale ale acestora,
s\ armonizeze eforturile cu momente de relaxare [i s\ stimuleze
asocierea energiilor [i a poten]ialului creativ.
ANDRADA BULAI
Moto:
Rubric\ coordonat\ de Dan AGRIGOROAIE
Motto: "Cu c`t a v\zzut [i a
auzzit mai mult un copil, cu at``t vrea
el s\ vad\ [i s\ aud\ mai mult"
(Jean Piaget)
nv\]\torul este cel
care d\ruie[te fiec\rui
om, la pornirea lui pe
drumul spre lumin\,
primele
elemente,
c\l\uzindu-i pa[ii spre
marele titlu de "Om".
El este acela care
modeleaz\ materialul
cel mai de pre]copilul- tinz`nd ca din
fiecare bloc de marmur\ brut\ s\ realizeze o fiin]\ `nzestrat\ cu cele mai
frumoase tr\s\turi, un om care s\
`nm\nuncheze calit\]ile morale
cele mai `nalte. El este acela care
`l ajut\ pe fiecare copil s\
descopere "tainele naturii". Toate
acestea au f\cut ca activitatea s\
fie socotit\ "Profesiunea de aur".
~nv\]\torul exercit\ o profesie [i
nicidecum o meserie. Func]iile
Pag. 4
LIMBA ROMN| {I ~NV|}|M~NTUL PRIMAR

sale s`nt cu totul intelectuale, cu
totul morale, iar rela]iile- totdeauna sociale.
Pornind de la premisa c\
`nv\]\torul are rolul hot\r`tor `n a
p\stra limba, de a cultiva vorbirea
`ngrijit\ [i corect\, el este factorul
dinamizator `n influen]area
exprim\rii elevilor- determinat\ de
componenta cu care ac]ioneaz\ `n
aceast\ direc]ie, st\p`nirea
mijloacelor de fixare [i activare a
cuvintelor `nsu[ite.
"Limba- spune marele om de
cultur\, Lucian Blaga- este `ntìul
mare poem al unui neam". ~n
limba neamului ne na[tem [i
murim, `n limba neamului nostru
ne pl`ngem durerile sau ne c`nt\m
"bucuria [i amarul", cum spunea
un alt poet al plaiurilor
transilv\nene.
De
aceea,
predarea`nv\]area limbii romne cap\t\
conota]ii profunde, chiar [i numai

din perspectiva faptului c\ este
suportul pred\rii- `nv\]\rii altor
discipline de `nv\]\m`nt. Cum ar
putea un copil rezolva o problem\
de matematic\, dac\ n-ar putea
citi enun]ul problemei? Cum ar
putea `nv\]a la istorie, geografie,
[tiin]e, dac\ nu ar [ti citi?
Din perspectiva noului
Curriculum Na]ional, obiectul central al pred\rii- `nv\]\rii limbii [i literaturii romne `n `nv\]\m`ntul primar este "dezvoltarea componentelor elementare de comunicare
oral\ [i scris\ ale copiilor, precum
[i familiarizarea acestora cu texte
literare [i nonliterare, semnificative din punctul de vedere al v`rstei
cuprinse `ntre 6/7- 10/11 ani. Prin
studierea limbii `n ciclul primar se
urm\re[te at`t cultivarea limbajului
oral [i scris al elevilor,
cunoa[terea [i folosirea corect\ a
limbii materne, c`t [i `nv\]area

unora din instrumentele esen]iale
ale activit\]ii intelectuale (cititul,
scrisul, exprimarea corect\), acumularea unor informa]ii din diferite
domenii ale cunoa[terii, cultivarea
`n r`ndul elevilor a calit\]ilor moralcet\]ene[ti.
De exemplu lectura, care constituie unul dintre cele mai importante obiective ale actului citirii, `n
sensul larg al cuv`ntului, cu semnifica]ia sinonim\ lecturii la ciclul
primar, `l reprezint\ formarea [i
dezvoltarea gustului pentru a citi,
pentru lectur\, `n a[a fel `nc`t
cartea s\ devin\ prietenul fidel [i
nedesp\r]it al copilului. Lectura
c\r]ilor angajeaz\ `n mintea [i
sufletul copiilor valori formativeducative, reprezent`nd una dintre
cele mai complexe [i importante
activit\]i ale omului modern. Prin
lectur\, elevii s`nt condu[i spre a-[i
APOSTOLUL
forma [i dezvolta capacitatea de

a surprinde, de a descoperi
con]inuturi [i forme ale realit\]ii
exprimate `ntr-o multitudine de
modalit\]i de expresie de a asocia
unele cu altele, ceea ce le permite
s\-[i extind\ astfel aria
cunoa[terii. ~n cadrul lec]iilor de
citire, `nv\]\torul trebuie s\
urm\reasc\ `n permanen]\ s\ nu
se opreasc\ la dezbateri liniare,
de tipul: "Despre ce este vorba `n
fragmentul... lectura?", la a dezvolta sau sintetiza doar con]inutul
unor opere sub aspectul ac]iunii, ci
s\ reflecteze "cum se comunic\"
un con]inut, fructific`nd textele sub
aspectul expresivit\]ii, valen]elor
educative, raportului dintre oper\
[i realitate, a perenit\]ii ideilor
exprimate.
Compunerile realizeaz\ o sintez\ a tot ceea ce `nva]\ elevii la
gramatic\, citire, la celelalte
obiecte de `nv\]\m`nt, sub raportul corectitudinii exprim\rii, ele

constituind prilej de:
- valorificare a experien]ei de
via]\ a elevului;
- manifestare a imagina]iei [i
fanteziei creative.
Gramatica se `nva]\ prin
mijlocirea limbii. Obiectivul principal al studiului gramaticii este de a
contribui la dezvoltarea flexibilit\]ii
g`ndirii, la formarea unor capacit\]i
intelectuale. Acestea solicit\
realizarea caracterului formativ,
activ [i euristic al studiului limbii
romne. Toate textele literare constituie un mijloc important de formare a limbajului elevilor. Sarcina
dezvolt\rii corecte [i clare `n
revine `nv\]\torului. Munca creatoare a dasc\lului, desigur, va
f\si `n practica [colar\ numeroase
posibilit\]i de realizare a acestor
obiective.
~nv. Tatiana G~RBEA
Cotu Vame[, Neam]
martie 2007
Anul 5
nr. 17
martie
2007
Prof. Petru Co[erea, directorul Palatului Copiilor:
~NT~I TREBUIE S| AVEM CALITATE {I APOI COPII

ntr-o singur\ zi,
aproape 300 de copii
trec pragul Palatului
Copiilor, din Piatra
Neam]. ~n total, mai
bine
de
2000
frecventeaz\ cele 17
cercuri, la care activit\]ile s`nt gratuite.
Excep]ie face `notul,
abia `nfiin]at, dar
care este deja foarte
c\utat. Chiar dac\ am trecut de
jum\tatea anului [colar, institu]ia
este deschis\ `n fiecare zi pentru noi `nscrieri. Profesori cu
experien]\ [i o baz\ material\
mult `mbun\t\]it\ asigur\ copiilor posibilitatea de a-[i dezvolta
aptitudinile potrivit voca]iei [i
op]iunii lor.
"~ntì trebuie s\ avem calitate [i apoi copii", declar\ direc-
torul Palatului Copiilor, prof.

Petru Co[erea. "Acesta este
principiul nostru, pe care l-am
sus]inut peste tot. Pentru sistemul nostru de `nv\]\m`nt, care
are metehnele lui, Palatul
Copiilor este deja o [coal\ european\. ~n primul r`nd, rela]ia dintre profesor [i elev este una
deosebit\. Aici, profesorul nu `[i
ceart\ elevii dac\ nu au `nv\]at
[i nu le d\ nota 1. Copiii nu au
grija dec`t a `nsu[irii pl\cute [i
voluntare a cuno[tin]elor. ~ntre ei
se
creaz\
ni[te
rela]ii
deosebite".
Petru Co[erea conduce
Palatul Copiilor de aproximativ
un an. Este titular la Liceul cu
Program Sportiv, unde pred\
matematic\, dar are o experien]\ bogat\ `n activit\]ile
extra[colare. Domnia sa sus]ine
ideea c\ Palatul Copiilor este, `n

esen]\, tot o institu]ie [colar\,
chiar dac\ func]ioneaz\ f\r\
note [i catalog.
"Calitatea muncii profesorilor, a `nv\]\m`ntului de la
Palatul Copiilor, este prioritar\.
Unitatea de m\sur\ este
frecven]a. Un cerc cu mul]i copii
este o reu[it\. Un rol important
`n atingerea obiectivelor noastre
`l are [i mediatizarea. Ne intereseaz\, de asemenea, s\
sus]inem ac]iuni c`t mai atractive
pentru copii", sus]ine prof. Petru
Co[erea.
Cele 17 cercuri ale Palatului
Copiilor s`nt: orientare turistic\ [i
turism montan (prof. Constantin
Vernica), dans modern (prof.
Lucia Cojocaru), dansuri populare (maistru Ioan Corfu), crea]ie
literar\- cenaclu literar (prof.
Emilia Panaitescu), redac]iepres\, radio, tv- majorete (prof.

Zoica {ram), cultur\ [i civiliza]ie
italian\ (prof. Maria Apostol),
cultur\ [i civiliza]ie spaniol\
(prof. Carmen Dorosan), teatruteatru de p\pusi (prof. Iuliana
Diaconescu), muzic\ vocalinstrumental\ (prof. Lucian
Darie), pictur\ (prof. Lucian
Gogu Craiu), ecologie (prof.
Daniela Dr\ghiceanu), karting
(prof. Mihai Bocancea), fizic\
aplicat\- cinefotoclub (prof. Ioan
Gafi]a), automodele (prof. Mihai
Grosaru), construc]ii electronice
(prof. Adriana Gu]u), atelierul
fanteziei (prof. Iuliana Costan) [i
`not (prof. Valentin Gavril).
Cercurile vor avea activitate
[i pe perioada vacan]ei de var\,
sub forma unui Club de vacan]\.
REVISTE {COLARE
GENERA}IA 9 10/2007
Acest num\r al revistei
elevilor de la {coala nr. 2
Piatra Neam], care se
prezint\ cititorilor sub o copert\ frumoas\, are un sumar
foarte bogat. Am re]inut din
acesta interviurile luate laure-
M. DR|GOI
VERNISAJ DE PICTUR|
u mai re]in exact unde, Caragiale
sf\tuia pe un june confrate cum
s\ procedeze pentru a ajunge
scriitor: "Iei un toc [i o peni]\, o
c\limar\ cu cerneal\ [i o testea
(pachet de 24 coli) de h`rtie, te
a[ezi la mas\ [i scrii, [i scrii..." [i
uite a[a, ajungi scriitor. Mi-am
amintit lec]ia relatat\ mai sus la
vernisajul expozi]iei de pictur\ [i
grafic\, prezentat\ de cur`nd de
elevi ai {colii Populare de Arte `n
sala "Cupol\" a Bibliotecii "G.T. Kirileanu".
Au expus, cu st`ng\ciile inerente v`rstei,
vreo 20 de copii dar [i c`]iva maturi, care
urmeaz\ cursurile institu]iei men]ionate.
Vernisajul a fost `nso]it de un minirecital
muzical, sus]inut- cu emo]iile inerente- de
dasc\li [i elevi ai aceleia[i [coli. Au participat p\rin]i [i prieteni ai arti[tilor, nu chiar at`]i
profesori c`t ar fi fost de a[teptat, pictori, jurnali[ti, popor. A fost o gazd\ binevoitoare,
competent\ [i spiritual\, directorul Bibliotecii
"G.T. Kirileanu"- scriitorul Constantin Bostan.
IOANA PROVALOVICI
Adunate, informa]iile de mai sus nu au

nimic spectaculos, st`nd sub bl`ndul semn al
cotidianului. Evenimentul se afl\ `ns\ `n
partea nev\zut\ a aizbergului (ce rezonan]\
iudaic\ poate avea aceast\ calamitate!) [i
NU-I VREMEA...
Intra]i `n h\uri neputin]i neroade

S\ simt vreau vr\gezimea cea dintì
S\ chiui iar sub verzile arcade
{i s\ m\-nv`rt ca beat `ntr-un
c\lcì.
{i serile, triste]ile pe ramuri
Ca haine vechi [i rupte s\ le-ag\]
S\ le aud cum fream\t\ `n hamuri
S\ le strunesc pleznindu-le cu-n
b\].
ANDRADA BULAI
u-i vremea socotelilor totale

Timpul trecut [i cel din fa]\ cred
C\ au aproape bra]ele egale
~n cump\n\ s-ar mai putea s\ [ed.
martie 2007
{i-obosit s-alunec pe ]\r`n\

Sorbindu-i din ad`nc esen]e tari
S\ cred c\ dac\ voi `ntinde-o
m`n\
Eu voi atinge-o stea a Ursei Mari.
Prof. Ioan P.
LAMATIC
timpul ar putea s\ ne arate, f\r\ `ndoial\,

fe]e uimitoare ale debutan]ilor de ast\zi.
~n al doilea r`nd, mi-a f\cut o mare
pl\cere s\ constat autentica voca]ie pedagogic\ a pictorului Arcadie R\ileanu. G`ndul
m-a dus la atelierele Rena[terii, `n care
ucenicii `nv\]au s\ prepare p`nzele, s\
amestece culorile [i s\ copie la nesf`r[it
tablourile mae[trilor. Profesorul R\ileanu `[i
pune discipolii la treab\ [i-i `ndrum\ [i `n
alfabetul celorlalte arte: muzic\, teatru,
poezie; istoria artei nu mai este o disciplin\
ci Biblia. Elevii s\i `nva]\ c\ f\r\ munc\ [i
cultur\, f\r\ modele, nu po]i deveni pictor
adev\rat; elevii s\i `nva]\ ce `nseamn\
responsabilitatea unei semn\turi pe col]ul
unui tablou. {i mai `nva]\ c\ o voce personal\ `nseamn\ [i talentul cu care te despar]i
de modelele asimilate. Este drumul pe care
se afl\, `n aceast\ expozi]ie, Oana Gavriliu,
Liviana T\nase, Andrada Bulai [i Zenaida
Rotaru.
Cum ziceam, [i R\ileanu ì `nva]\ pe
ucenicii s\i s\ ia o testea de h`rtie... (M.Z.)
ASUL ELEVILOR 20/2007

Elevii de la {coala de arte
[i meserii nr. 3 T`rgu Neam] scot
o revist\ care, iat\, a ajuns la al
20-lea num\r. De[i beneficiaz\
de o prezentare grafic\ de
excep]ie, "Asul elevilor" are
neajunsul de a nu fi prins\ `ntre

dou\ coperte, filele acesteia
fiind deta[abile. ~n ciuda acestei
nefericite situa]ii, care, probabil,
]ine [i de situa]ia financiar\ a
editorilor ei [i care poate fi
rezolvat\ pe parcurs, revista
are texte de substan]\, scrise cu
talent de c\tre micu]ii ei colaboratori. Afirma]ia noastr\ este
sus]inut\ de textele scrise de
Mihaela B\l]\tescu, Ioana
Ichim, M\d\lina A[chiopoaie,
Alexandra Cojocariu, Ionu]
Sodomanu,
Ana
Bianca
Vleang\, Georgiana State,
Nicolle Nechita, Flaviana
Munteanu, Mihaela Cosma,
Adriana State, Manuela Curc\,
Nicolae P\s\l\u [i al]ii. Se
cuvine un cuv`nt de laud\ [i
pentru profesorii coordonatori ai
revistei, Veronica Zaharia [i
Carmen Aram\-P\s\l\u, care
au f\cut, se vede, o sever\
selec]ie a textelor.
APOSTOLUL
FORUM - 11/2007
Elevii liceului din Bicaz au
scos de sub tipar cel de-al 11lea num\r al revistei lor,
"Forum". Cum s-a remarcat [i
ANOTIMPURI 46/2007
Primul num\r din acest an
al revistei elevilor de la
"Cartianu" public\, `nc\ din
deschidere, lista premian]ilor
la ultima edi]ie a concursului
interjude]ean
"{tefan
Procopiu" [i c`teva concluzii
atelor de la concursul
jude]ean "Trofeul Toamnei",
notele de c\l\torie semnate
de Ovidiu Dochi]a, Alexandra
Burlacu [i Monica Breab\n,
Andreea Ghiorghiu, desenele
elevilor Iancu Alexandra,
T\r\boan]\
M\d\lina,
Iordache
Elena,
Daria
Munteanu,
Ruxandra
Popu]oaia, eseul semnat de
Iulia Gorea, poeziile semnate
de Teodora Munteanu,
Alexandra Ocneanu, Irina
Nu]u, Ana Maria B\l\un]escu,
Oana Ojic\, Andra Vr`nceanu,
Adrian Heichert [i al]ii.
Revista se m`ndre[te, pe
merit, cu titlul de laureat `n
cadrul concursului de reviste
[colare organizat de c\tre
Ministerul Educa]iei, ob]inut
c`]iva ani la r`nd, 2004, 2005,
2006. Coordonator al revistei
este profesoara Cristea
Monica.
p`n\ acum, revista este scris\

cu talent, e foarte vie, se vede
c\ e tehnoredactat\ de un
specialist inventiv. Calitatea
grafic\ este completat\ fericit
de cea a textelor publicate,
printre acestea remarc`ndu-se
cele semnate Paula Lohan,
(membru al colectivului de
redac]ie),
Costin
Stan,
Alexandra Grama, Mihaela
Dumbr\veanu,
Alexandra
Baciu, Monica Gugiu. ~n
bogatul sumar al revistei mai
s`nt cuprinse sfaturi practice,
jocuri de inteligen]\ [i perspicacitate, bancuri, curiozit\]i
din toat\ lumea, articole
despre ma[ini, igien\ sau cu
caracter religios. Revista este
coordonat\ de prof. Mihai
Doina.
de la Gala directorilor, not\

semnat\ de directoarea
Colegiului Tehnic, prof.
Mariana Paleu. Despre semnifica]ia Babelor din mitologia
romneasc\, afl\m dintr-un
articol semnat de Petronela
Nica [i Silvia Ciob\na[u.
Elevii `[i cinstesc `nainta[ii literari prin texte dedicate scriitorilor Ion Creang\, Mihai
Codreanu [i Xenopol. Despre
M\n\stirea Bistri]a scrie
Miruna Tom[a, iar paginile de
poezie s`nt sus]inute de Matei
Iurea, Adnana Catan\, Raluca
Ciubotaru, Andreia Ignat,
Marius Chito[c\, Anda Ignat,
Miruna Tom[a, Petronela
Veloaia. Cea mai "veche"
revist\ [colar\ din jude] `[i
men]ine, prin calitatea textelor
publicate, prestan]a cu care
ne-a obi[nuit.
CITITORUL
DE REVISTE
Pag. 5
TINERE CONDEIE ROMA{CANE
luat-o singuri din sat `n sat,

peste munte, au `ntrebat `n
st`nga [i `n dreapta, s-au rugat
zi [i noapte [i Dumnezeu s-a
`ndurat de ei. Nu trece mult [i
apare b\rbatul: `nalt, foarte
slab, cu o privire aprig\. Femeia
ì poveste[te c\ ne-ar interesa
terenul de al\turi. B\rbatul r`de,
spune c\ a auzit c\ l-a
cump\rat deja cineva, pe milioane, dar se pare c\ este iar
de v`nzare. Cerem un num\r de
telefon. Telefon? Ar fi mai `n
vale, `n sat, la Prim\rie, dar la ei
nu este. Nici curent nu au.
R\m`nem mu]i. Nu ave]i curent?
{i cum tr\i]i f\r\ radio, Tv sau
alte surse de informare? Merge
el `n sat duminica [i mai afl\ ce
se `nt`mpl\, iar de curent nu au
nevoie: ziua l\sat\ de
Dumnezeu e suficient\ pentru
munc\. C`nd se `ntunec\, se
culc\.
Brusc, ne d\m seama c\
aproape se `ntunec\. Nu-mi dau
seama c`nd a trecut timpul,
parc\ a[ fi fost `ntr-un basm, din
care trebuie s\ m\ `ntorc la
realitate. Ne lu\m la revedere,
promi]`nd c\ o s\ ne `ntoarcem
la var\, c`nd muntele e `nverzit.
~n ma[in\, nici unul dintre
noi nu are curajul s\ rup\
t\cerea. M\ g`ndesc la muntenii
lui Sadoveanu, la f\pturile lui
"de mirare", [i s`nt sigur\ c\ astfel de oameni a avut ca model.
M\ g`ndesc la elevii mei, care
nu [i-ar putea imagina c\ mai
exist\ oameni care pot
supravie]ui f\r\ televizor sau
internet, f\r\ telefon mobil sau
f\r\ goana zilnic\ cu ochii pe
ceas. Profesorul din mine nu
poate s\ nu compare via]a
acestor oameni c`t se poate de
simpli, care `[i caut\ oile singuri,
ajuta]i doar de rug\ciune,
tr\iesc al\turi de urs sau lup,
caut\ vorba cu oricine se mai
opre[te la poarta lor, cu via]a
Vitoriei, care `[i caut\ singur\
dreptatea, cu siguran]a c\
Dumnezeu o urmeaz\ [i o
`ndrum\.
Z`mbesc, fericit\ de ideea
care `mi trece prin minte: at`ta
vreme c`t mai exist\ o tanti
Paraschiva [i un nea Mitic\,
`nc\ mai exist\ o speran]\ ca `n
noi, romnii, s\ r\m`nem
romni.
Daniela D|SC|LI}A
Liceul "Vasile Sav" Roman
Of, blestemat s\ fii p\m`nt!

Nu m\ las\ s\-nghit acest p\m`nt
Salveaz\-mi trupul de morm`nt
C-am `nghi]it deja prea mult p\m`nt.
C\ci singur\ s`nt dedesubt,
Cu-al orizontului amor din carne rupt.
Durerea cr`ncen\ a[ vrea s\ o alunge,
Acolo sus eu s\ mai pot ajunge.
OLGA ARUSOAIE
ntr-una din aceste

duminici de martie,
c`nd cele aproape
15 grade de afar\
te `mbiau la plimbare, hot\r`m s\
ie[im spre zona de
munte a jude]ului,
`n speran]a c\ vom
g\si m\car un petic
izolat de z\pad\.
Trecem de barajul
de la Bicaz [i ne
`ndrept\m spre viaduct, fermeca]i de imaginea minunat\ a
Ceahl\ului care `[i face loc
printr-o c\ciul\ de nori. Cum
l\sasem ma[ina s\ coboare
`ncet, ca s\ ne putem bucura `n
tihn\ de frumuse]ea pe care
muntele o ofer\ ochilor no[tri,
`mi atrage aten]ia un anun] de la
marginea [oselei: teren de
v`nzare. Oprim, curio[i s\ afl\m
c`t cost\ un col] de rai. Batem `n
poarta de al\turi. Imediat iese o
femeie de vreo 60 de ani,
m\run]ic\, legat\ cu batic [i noi
ì spunem c\ am vrea ni[te
informa]ii. Ne invit\ `n curte [i,
ca din p\m`nt, apar c`teva oi]e [i
dou\ capre. Femeia ne `ntreab\
de unde s`ntem, dac\ am mai
fost `n zona lor, ne invit\ s\
st\m pe o banc\ din trunchi de
copaci [i intr\m `n vorb\ ca [i
cum ne cunoa[tem dintotdeauna. Are o vorb\ `nceat\ [i
bl`nd\, ca [i cum nimic nu ar
putea-o gr\bi. Oi]ele stau printre
noi, ne m\n`nc\ din palm\, iar
femeia spune c\ le ]ine pe l`ng\
ea de teama lupului. Ne mir\m,
iar ea poeveste[te c\ iarna trecut\ adusese o g\leat\ de mere
din beci [i peste noapte un urs a
dormit la u[a lor. A fost atras,
probabil, de mirosul `mbietor.
P`n\ la urm\, b\rbatul ei a
`ndr\znit s\ scoat\ g\leata
afar\, s\ se `nfrupte [i ursul [i
apoi s\-[i vad\ de ale lui.
S`ntem din ce `n ce mai
fascina]i. Femeia poveste[te tot
felul de minuni, iar noi ascult\m
ca [i cum am devenit copii `n
fa]a foculu, privind ]int\ la gura
bunicii. Oi]ele par c\ ne
accept\, iar tanti Paraschiva `[i
aminte[te ce a p\]it mai `n
toamn\. Cineva i-a furat [i oile,
[i caprele din curte, le-a m`nat
peste munte, [i le-au g\sit
peste cinci zile tocmai la
D\rm\ne[ti. ~ndr\znim s\ credem c\ i-a ajutat poli]ia. Nu, au
lbastru...
M`ngì m\tasea unui nor,
Valul unui lac,
{i m\ `ndr\gostesc de abisul
irisului t\u.
Maria - Magdalena LIAHU
Nu aud nimic,
Nu [tiu s\ citesc pe buze,
{i totu[i ochii t\i
M\ `mbat\ prin cuvinte.
~NVIEREA
ngeri cu aripi de lumin\
Se desprind de eden.
~ntr-o noapte f\r\ lun\,
Ei, primii crainici vestitori,
Mi-aduc vestea `nvierii.
{i-au strecurat c`ntecul `n
mine,
Aripile lor `n jurul inimii mele,
M\ purtau spre locuri ne[tiute
Unde plou\ cu prim\veri,
Deasupra unui ocean de cuvinte:
Cruce
Durere
Iubire
Tandre]e
Calea
Adev\rul
Via]a
Acest ocean de cuvinte
E[ti tu, Doamne, rev\rsat
Spre ceea ce s`nt eu:
Copac
Dorin]\
Ropot scurt de ploaie.
cerul pl`nge prin ferestre,
Mugurii inimii dau s\ `nfloreasc\
{i-n fiecare om,
~n noaptea sf`nt\,
Cu lum`n\ri `n m`n\,
Se aprinde lumina `nvierii
{i-[i zic unul celuilalt
"Cristos a `nviat!"
"Adev\rat c-a `nviat".
Nu [tiu s\ merg
{i totu[i dansez cu privirea ta.
Nu tr\iesc
{i totu[i inima, de dor,
~mi tremur\ c`nd clipe[ti.
Pe retina ta fierbe via]a mea
{i am dat un nou sens expresiei
"ce mic\ e lumea!"
- `ncape sub pleoapa ta-
Maria LUNGU
P|M~NT
\ zbat
{i urlu
{i suspin,
M\ ascund `n prea-ad`ncului
p\m`nt,
P\m`nt ce crud [i rece se
apas\
P\m`nt ce na[te a trupului meu
trans\.
Cuvintele-s acum p\m`nt
Revars\ s`nge l\crim`nd
Miros de lacrimi
Miros de s`nge
acum c`nd doar p\m`ntul m\ apas\
Durerile-s care m\-nghea]\
~nghit p\m`nt, tu[esc p\m`nt,
M\ bate al mor]ii grele v`nt...
Mihai PERC|
Clasa a XI-a
PRIM|VARA
OANA GAVRILIU
UN COL} DE RAI
PRINTRE NOI
HIPNOZ|
plin de- azur [i zvon de

r`ndunele
Desf\[uratul cer ce m\-nf\[oar\,
Pe c`mpuri trece-n adieri,
u[oar\,
Mireasma proasp\t\ de
mic[unele.
O, suflete al meu, te despovar\

De p`clele melancoliei grele...
La noapte vor luci acelea[i stele

ce mi-au vr\jit `ntìa prim\var\...
Sc`nteie cuib\rit\ `ntr-o iasc\
~ncearc\ dorul vie]ii s\ renasc\,
Iar optimista mea filozofie
Pe drumuri `nsorite s\ m\ poarte...
Prea s\n\tos ca s\ m\ tem de moarte!
B\tr`n e numai cel ce vrea s\ fie!
Copelia H|L|NGESCU
Liceul cu Program Sportiv Roman
REGINA NOP}II
TE-AU NUMIT
POE}II...
egina nop]ii te-au numit poe]ii...

Din r\s\ritul greu de aur p`n\
~n zori imensit\]ilor st\p`n\,
Tronezi [i-adormi `n somnul
dimine]ii...
Dar piere str\lucirea ta de z`n\

~n marele ora[ unde pere]ii
{i turnurile urc\ scara vie]ii
{i fur\ cerul, gloria-i b\tr`n\...
Tu te strecori sfioas\ printre blocuri,
Apari, dispari, te mai ive[ti pe-alocuri
Vis`nd splendorile pustiet\]ii,
Pe B\r\gan, pe m\ri biruitoare...
Aici `mi pari o biat\ cer[etoare,
Gonit\ de la por]ile cet\]ii...
Copelia H|L|NGESCU
Pagin\ literar-a
artistic\ realizat\ de prof. Valerian PERC|

ventura, spiritul viril snt c\utate de Eliade [i `n preocup\rile
sale literare, dar [i `n via]a real\. Pentru Mircea Eliade, aventurierul este spiritul `n\l]at deasupra condi]iei umane.
Conceptul de maschilita
`mprumutat de la Papini
este considerat un mod
de a fi `n lume.
Libertatea de a face tot
felul de experien]e este
asumat\ [i `n plan
politic.
Atmosfera politic\
din Romnia se agravase pe m\sura
erod\rii institu]iilor democratice [i,
respectiv, a accentu\rii tendin]elor
extremiste. Popularitatea Mi[c\rii
legionare era `n continu\ cre[tere ,
mai ales, dup\ venirea la putere a lui
Hitler `n Germania, `n ianuarie 1933.
Eliade explic\ sf\rmarea prieteniilor
[i desp\r]irea apelor prin `mp\r]irea tot mai categoric\ a societ\]ii
romne[ti `n dreapta [i stnga. Alt\dat\ prieteni, diferi]i oameni de cultur\
se trezesc inamici pe terenul politic. Interesant\ este rela]ia, de pild\, din-
Pag. 6
tre profesorul Nae Ionescu [i Mihail Sebastian. Antisemitismul primului a

trezit decep]ia celui de-al doilea, de[i `l considerase [i directorul s\u de
con[tiin]\. Prefa]a la romanul lui Sebastian, De dou\ mii de ani, era de fapt
un atac virulent la adresa iudaismului, Nae Ionescu justifica, astfel, teologic, antisemitismul. Climatul intelectual de la ziarul Cuvntul [i din gruparea Criterion, ambele dominate de Nae Ionescu, se va destr\ma.
~ncercam s\ m\ ap\r, spune Mircea Eliade, printr-o dezn\d\jduit\,
paradoxal\ r\sturnare a tuturor valorilor. Am acceptat mor]ile din jurul
meu, le acceptam [i pe cele care [tiam c\ vor veni ca un sindrom al lumii
noi care va trebui s\ se nasc\. Asasinatul fusese transformat, dup\ crima
comis\ `n gara Sinaia `n decembrie 1933, victim\ fiind primul ministru, I.
Gh. Duca, `n argument politic.
Retragerea din fa]a istoriei, acceptarea tradi]ionalului destin al intelectualului romn de a rata sau de a supravie]ui umil la periferia societ\]ii
nu reprezint\ o op]iune pentru Eliade, exprimndu-[i `ndoiala c\ solu]ia
este eterna `nfrngere a poetului [i eterna victorie a politicianului.
Alegerile din 1937 au oferit ocazia unei puternice `ncerc\ri de for]e
`ntre democra]ie [i autoritarism. Rezultatele votului au fost [ocante.
Partidul Na]ional Liberal nu a ob]inut cele 40% din voturi care i-ar fi asigurat majoritatea parlamentar\.
Extrema dreapt\ ob]inuse c[tiguri importante. Garda de Fier, prin
intermediul partidului s\u, Totul pentru }ar\,devenise al treilea partid din
Parlament.
Dictatura regal\ s-a instaurat la 10 februarie 1938 cnd regele Carol
al II lea a `nlocuit pur [i simplu guvernul Goga, numit la 28 decembrie
1937 cu un guvern consultativ condus de Patriarhul Miron Cristea.
APOSTOLUL
M\surile luate de Carol `mpotriva G\rzii de Fier au fost drastice, de[i

Corneliu Zelea Codreanu alesese calea nonviolen]ei. Folosindu-se de
procesul de calomnie intentat de Nicolae Iorga, lui Codreanu, Ministrul de
interne, Armand C\linescu a reu[it s\ arunce `n `nchisoare pe termene
`ndelungate att pe C\pitan ct [i pe colaboratorii s\i apropia]i.
~ntr-un asemenea context, profesorul Nae Ionescu este arestat [i
`nchis `n lag\rul de la Miercurea Ciuc. La scurt timp, dup\ urm\riri [i
perchezi]ii la domiciliu, Mircea Eliade este, conform m\rturisirii lui, scos din
circula]ie.
Ulterior, istoricul religiilor considera c\ evenimentul din 1938 explic\,
de fapt, destinul genera]iei sale: zece ani de libertate [i apoi condi]ionarea
de momentul istoric.
Teroarea istoriei intervine `n ziua de 14 iulie 1938, cnd Eliade, de[i
asigurat de generalul Condeescu, o rud\ a so]iei sale, dar [i un apropiat
al regelui [i, `n sfr[it, Pre[edintele Societ\]ii Scriitorilor Romni c\ nu
exist\ nici o acuza]ie la adresa sa, este invitat la sediul Siguran]ei.
Obligat s\ semneze o declara]ie de desolidarizare, Eliade refuz\,
neconsiderndu-se un om politic. ~ncercnd s\-[i g\seasc\ gre[eala fatal\
pentru care trebuie s\ pl\teasc\, Mircea Eliade considera prietenia cu Nae
Ionescu [i colaborarea la ziarul Cuvntul motivul arest\rii sale.
Nae Ionescu era maestrul, ghidul despre care Eliade gndea c\-i fusese d\ruit pentru a-[i `mplini destinul, adic\ `n primul rnd, crea]ia `n
ordinea culturii, singura crea]ie, care, le fusese `ng\duit\ de istorie.
martie 2007
TINERE CONDEIE PIETRENE

SUFLET
DE CRIN
mi amintesc de nop]ile `nlunate
petrecute `n lumina unor
podoabe de pe cer, c`nd m\
uitam pe fereastr\ observ`nd
brazii ce z`mbeau sub mun]ii
`nz\pezi]i.
V`ntul sufla [i juca trec`nd
peste dealuri troienite ce au
c\zut `n somn de amor]ire. Cerul
e pres\rat cu fulgi mari de cristal, se simte
aici o t\cere sf`nt\ ca-n paradis. S-au aprins
licuricii parc\ rup]i din col]uri de stele,
dealurile b\tr`ne ofteaz\ [i izvoarele
cristaline susur\ ne`ncetat.
E ora c`nd ochii cu gene obosite p\[esc
`n `mp\r\]ia somnului. Un `nger coboar\ din
`n\l]imi f\r\ s\ tulbure lini[tea ad`nc\. Cred
c\ aduce pacea la suflete sensibile, curajul
`n inimi `ndr\zne]e, bl`nde]ea la sufletele
`ncercate.
Lumina palid\ a lunii ce ì scald\ chipul
alb [i fraged ca [i crinul face s\ i se z\reasc\
suferin]a. S-a speriat de ceva [i a fugit.
Unde? Nici eu nu [tiu.
{tiu doar at`t: printre genele rourate
str\lucea un suflet de crin `n cununa de
stele.
Alexandra TAPALAG|
clasa a IV-a
a
}i-aminte[ti? C\ci eu am [i uitat s\ mai

parcurg alt drum... azi ocolesc pietroaiele de
lacrimi [i de fum.
Nevoit\ s\ m-afund `n g`ndul timpuriu te
adulmec doar [i-arunc un z`mbet scrum!
E[ti doar un demon b`ntuind prin inimi de
pelin, arunci amar [i-apoi te lup]i `n chin...
Suflarea `ngereasc\ ce-ai pierdut s-a
`ntinat de buzele murdare de s\rut.
M\d\lina VECHIU
clasa a III-a
a
JOACA
~N POIAN|
Adina- Ioana PARASCHIV

clasa a IX-a
a
PRIM|VARA
e prim\var\ `mi e dor,

S\ simt amurgul rece,
S\ v\d gr\dina iar cu flori,
Dar iarna nu mai trece.
II. De prim\var\ `mi e dor,
S\ v\d ce `mi aduce
De ea nu pot s\ m\ despart
{i inima `mi fr`nge.
R\zvan PETRICI
clasa a III-a
a
SIMFONIA
NOP}II
AMINTIRILE
UNUI ~NGER
~NTINAT...
i-aminte[ti cum rupeai buc\]i de
soare? Cum te `nveleai `n rou\ [i
r`deai?
Cu
priviri
nevinovate
cump\rai alai sur`suri de
m\rg\ritar.
Suflete- ruin\, min]i orfane
de trecut, pa[ii aspri f\r\ de n\ut,
atingeri [i cuvinte... azi `n v`nt.
Deodat\, luna coboar\ merg`nd parc\ `n

c\utarea soarelui.
P\cat, acesta ì luase locul.
Noaptea s-a terminat!
ntunericul coboar\ ca un prin].

Mireasa nop]ii suspin\ dup\
bl`ndul soare
~n timp ce se prive[te `n oglinda
apei.
O stea farmec\ somnul pruncilor,
Luna le lumineaz\ visele,
Noaptea le aduce odihna.
O perdea neagr\ a acoperit
p\m`ntul.
Ca o candel\.
Luna umple de lumin\ v\zduhul.
Bufni]ele c`nt\,
Greierii la fel.
Licuricii par a fi ni[te stelu]e aprinse.
Un urlet de lup sparge lini[tea nop]ii.
ei]a c`ntecului [i a florilor cu

rochia ei de m\tase de v`nt s-a
instalat pe tronul anotimpurilor. A
alungat-o pe sora ei cu inima de
ghea]\ [i `mp\r\]e[te ca o
st\p`n\ absolut\. Ziua fur\ din
noapte, ajutat\ de b\nu]ul auriu
de pe bolta albastr\ ca floarea de
miozotis.
~ntr-o zi cu mult soare, Maria [i Ioana,
dou\ surori, au ie[it s\ se joace `n poiana
sm\l]uit\ cu alb\strele. Ele se joac\ foarte
mult, bucur`ndu-se de darurile naturii `nsufle]ite.
Nu departe de ele, doi ochi bl`nzi [i
sc`nteietori ca o c\ndelu]\ aprins\, le
priveau cu groaz\. Era un ied r\t\cit de
mama lui. Fetele se apropiar\ u[or ca
boarea v`ntului de el. ~i m`ngìe blana ca de
m\tase [i hot\r\sc s\ nu-l lase prad\
fiarelor. Lipsit de protec]ie, e `n mare primejdie. ~l duc acas\, unde `l `ngrijesc cu mult\
dragoste.
La l\sarea perdelei de `ntuneric, se aude
`n dep\rtare pl`nsul jalnic al c\prioareimama. Iedul o recunoa[te [i ]op\ie bucuros
`n ]arcul din ograd\. Nimic nu-l mai poate
opri s\ ajung\ l`ng\ f\ptura drag\.
Daniela C|LIMAN
cl. a III-a
a
Palatul Copiilor Coordonator cerc cenaclu
literar [i crea]ie literar\
prof. Emilia PANAITESCU
Sistemul na]ional de educa]ie, `n dezbatere public\

inisterul Educa]iei [i
Cercet\rii a supus
spre
dezbatere
publica pachetul
legislativ privind sistemul na]ional de
educa]ie. Cele trei
proiecte (proiectul
de
lege
al
nv\]\m`ntului preuniversitar, proiectul de lege al
`nv\]\m`ntului superior [i
proiectul de lege pentru
Statutul personalului din

nv\]\m`nt) au fost postate pe
site-ul ministerului la adresa
http://www.edu.ro. To]i cei
interesa]i pot face sugestii
referitoare la aceste propuneri
legislative.
Dup\ centralizarea [i analiza tuturor propunerilor primite,
Ministerul
Educa]iei
[i
Cercet\rii va realiza o form\
revizuit\ a celor trei proiecte.
Aceasta, mpreun\ cu Planul
Na]ional de Dezvoltare 2007-
2013, va fi dezbatut\ cu to]i

partenerii sociali (federa]ii
sindicale, asocia]ii de elevi,
p\rin]i, studen]i, asocia]ii profesionale [i patronale) [i cu to]i
partenerii politici (partide
politice, comisiile de `nv\]\m`nt
din camerele Parlamentului), n
nt`lniri bilaterale, pe baza unui
calendar stabilit de comun
acord.
"Nimeni nu are dreptul s\
[i asume paternitatea acestor
legi. V\ asigur c\ aceste
proiecte se vor elabora prin

colaborare cu toti partenerii
interesa]i de modernizarea [i
bunul mers al educa]iei n
Romnia. Dezbaterea va dura
at`t c`t este necesar elabor\rii
unor legi bune sub aspectul
con]inutului [i al formei.
Valoarea acestor legi este tot
ceea ce ne intereseaz\ acum",
a declarat ministrul Educa]iei,
Mihail H\rd\u.
Un colec]ionar pasionat,
`nv\]\torul Alexandru APARU
PASIUNEA
UNUI OM (I)
avut nenorocul s\
termine [coala
normal\ `n anii
1933- 1934, c`nd,
`n
`nv\]\m`nt,
situa]ia
era
deosebit de grea.
A[a se face c\
este
numit
`nv\]\tor
`n
Basarabia.
Ca director, a
condus [i determinat locuitorii s\ ridice [coala
din com. Rjavin]i, jud. Hotin,
C\minul Cultural [i brut\ria,
dup\ care a fost chemat s\
lupte `n linia I a frontului, `n cel
de-al II-lea r\zboi mondial.
~ntors teaf\r acas\, pe
meleagurile jud. Bac\u,
`mpov\rat de greut\]ile
r\zboiul, dar mai cu seam\ de
cele dou\ bagaje mari, pline cu
pietroaie, dup\ el, interesante,
s-a apucat `n lini[te s\ continue pasiunea de colec]ionar [i,
paralel, activitatea didactic\.
~n acel col]i[or de ]ar\,
departe parc\ de lumea civilizat\, `ncerca s\ se iveasc\ o
oaz\ de cultur\ [i istorie.
La poalele p\durii, `n
mijlocul brazilor falnici, al
pomilor fructiferi de tot felulmeri, peri, pruni, cai[i, cire[i,
vi[ini, vi]\ de vie etc, era situat
muzeul personal al tat\lui meu,
Alexandru Aparu.
Totul era `nconjurat de
m\re]ia [i tr\inicia brazilor falnici cu care [i tat\l meu s-a
contopit.
Aduna tot ce-i ie[ea `n
cale, de la h`rburi [i oase ale
"urie[ilor", p`n\ la piese de valoare excep]ional\, cum ar fi:
vase neolitice, ce[ti dacice,
amfore romane [i nenum\rate
monede de argint, p\strate cu
sfin]enie pentru a le folosi ca
metarial didactic la orele de
istorie, dar [i cu ocazia conferin]elor care aveau loc
s\pt\m`nal sau la s\rb\torile
na]ionale.
Se oprea ori de c`te ori era
solicitat de c\tre cet\]eni care
erau pe ogorul lor, `n
apropierea unui izvor sau
undeva, `ntr-un loc `ndep\rtat,

`ntr-o zon\ p\duroas\, unde
ap\reau fosile sau alte materiale care se `ncadreaz\ `n ceea
ce numim, "`nceputurile
poporului nostru".
Alteori, deplas\rile erau
mult mai lungi, prin diferite
localit\]i din ]ar\. Tocmai de la
Sulina, a adus dou\ ancore
uzate, o elice de bronz, o
timon\ de bronz, un telegraf cu
postament, o bucat\ de lan] cu
cheie de `mpreunare.
Cum treceai pragul casei,
te `nt`mpinau multe minun\]ii [i
`ntrebarea este: cine i-a trezit
interesul pentru vestigiile trecutului, ca, la r`ndul s\u, s\-i
determine [i pe al]ii s\-[i
iubeasc\ `nainta[ii? Mare lovitur\ a suferit, `n toamna anilor
'60, la Consf\tuirile cadrelor
didactice, c`nd, `n plen, un
tovar\[ de la partid, din Bac\u,
l-a apostrofat foarte ur`t pentru
aceste preocup\ri "nefolositoare".
A avut puterea s\ treac\
mai departe [i peste aceast\
lovitur\ [i a continuat ce trebuia.
Tot prin anii '60, marele
profesor arheolog NicolaescuPlop[or [i prof. Maria Bitiri au
poposit `n casa noastr\. Atunci
am avut minunata bucurie s\
ascult poezia distinsului profesor intitulat\ "Tivisoc [i
Tivismoc"- `n manuscris.
Ace[tia au z\bovit `n fa]a
exponatelor care se aflau
peste tot, `ncep`nd de la
intrare, pe cerdacul casei, `n
curte [i cele mai valoroase- `n
holul de la intrare [i-n cele
dou\ camere mari.
Pe cerdac te `nt`mpinau
pietrele de r`[ni]\, `ncep`nd cu
epoca neolitic\, a bronzului, dacic\ [i feudal\. La loc de cinste,
tot felul de br\zdare [i cu]ite de
plug, obiecte etnografice,
pietre naturale, care `nf\]i[au
chipuri umane [i zoomorfe,
gra]ie naturii care le z\mislise.
Prof. Elena APARU

(Continuare `n nr. viitor)
n ultima perioad\ a vie]ii lui, Nae Ionescu

a fost unul din principalii protagoni[ti ai
mi[c\rii politice Garda de Fier. Urma[ii s\i
la redac]ia Cuvntului au l\sat s\ se
acrediteze ideea unei conversiuni a lui
Nae Ionescu la gardism.
Ideologic, explic\ Mircea Vulc\nescu,
Nae Ionescu era predispus pentru
apropierea de Legiune. Este evident, `ns\,
c\ [i conjunctura politicii regale este o
motiva]ie pentru acest contact.
Distan]ndu-se de ]\r\ni[ti [i Maniu, ulterior, [i de Rege, Profesorul `ncepe colaborarea cu gruparea de extrem\ dreapta
definit\ ca na]ionalist\, antisemit\, antidemocratic\ [i
anticomunist\.
S\ fi alunecat, se `ntreba Vulc\nescu, Nae
Ionescu de la pozi]ia lui religioas\ a transcenden]ei
asociale a cre[tinismului la mntuirea social\ prin
politic\ ? S\ fi biruit, la el, filosofia politic\ asupra
metafizicii religioase ? Dac\ lucrul ar fi adev\rat, ne-am
g\si `n fa]a unei prefaceri att de importante, `nct
nou\, celor pe care ne-a cucerit luptnd `mpotriva
veacului, ne-ar fi greu s\-l mai reg\sim! {i totu[i, dup\
martie 2007
atta vreme de desp\r]ire, l-am reg\sit, `n preajma

mor]ii, la acelea[i vechi pasiuni ale `nceputului Nicolae Cusanul, Bach, problema libert\]ii [i leg\tura
ei cu [tiin]a binelui [i r\ului, logica...
Parafrazndu-l pe Nichifor Crainic, Legiunea a
p\strat [i afirmat `n mod ostentativ ideea c\ spiritul
ortodoxismului prezida singularitatea cosmic\ a
poporului romn. Nae Ionescu a urmat calea marcat\
de gndirismul teoretizat de Crainic [i , `n general, de
ambian]a de neomisticism [i de c\utare a specificului
na]ional, `n care se situa [i Lucian Blaga. Analiza pe
care a f\cut-o Nae Ionescu spiritului ortodox, care pentru el, era definitoriu romnului `ntr-o epoc\ `n care
materialismul p\rea s\ fie `n declin `n toat\ Europa, se
baza mai degrab\ pe abstrac]iuni filosofice, dect pe
istorie, astfel `nct ortodoxia era considerat\ un mod
firesc de a fi `n lume.
Nae Ionescu este, de asemenea, teoreticianul
tr\irismului, o variant\ romneasc\ a existen]ialismului. ~ns\ `n paralel, respingerea ra]ionalismului [i pozitivismului a dat roade politice. Profesorul a[a cum era
numit de discipoli a denun]at democra]ia ca sistem
politic produs de mentalitatea protestant\, neadaptat
realit\]ii spirituale romne[ti. Totodat\, a respins capitalismul [i, o dat\ cu el, mo[tenirea cultural\ a Europei
occidentale. S-a apropiat pe acest teren ideatic de
legionari, r\mnnd `n leg\tur\ cu ei, personal sau prin

discipolii s\i [i a sfr[it prin a deveni unul dintre inspiratorii cei mai distin[i ai retoricii Mi[c\rii legionare.
Mesajul religios omniprezent, apologia mor]ii,
exacerbarea misticismului snt tr\s\turile esen]iale ale
legionarismului [i explica]ia atrac]iei pe care o exercita
Mi[carea asupra multor intelectuali ai perioadei interbelice.
Romnia legionar\ a[a dup\ cum o vedea Nae
Ionescu va fi o form\ de via]\ politic\, economic\ [i
spiritual\, alta dect cea de ast\zi. De asemenea, `n
Garda de Fier a g\sit Profesorul ideea na]iunii
`n]eleas\ ca o comunitate de destin, opus\ atomismului aritmetizant al democra]iilor carteziene de care
avea oroare.
Citnd literatura gardist\, inclusiv declara]iile oficiale ale diferi]ilor conduc\tori legionari, Lucre]iu
P\tr\[canu considera c\ nu se poate desprinde, `n
afar\ de fraze goale despre spiritualitatea Legiunii, nici
o singur\ idee care s\ enun]e un program de realiz\ri,
`ntr-unul din sectoarele vie]ii publice, dac\ un `nceput
de `nf\ptuire era `nc\ imposibil.
Antrenarea `n politic\ a Profesorului a fost urmat\
de solidarizarea unora dintre discipolii s\i cu ideile [i
op]iunile sale. Moartea sa `n martie 1940 i-a afectat
profund, dar, `ntr-un anumit sens, i-a eliberat, potrivit
APOSTOLUL
afirma]iei lui Eliade de trecutul imediat. Destinul tinerei

genera]ii era exclusiv cultural.
~n sfr[it, o explica]ie pentru apartenen]a la dreapta este oferit\ de Vintil\ Horia: "Nimeni n-ar fi devenit
legionar [i nici m\car de dreapta [i nici m\car din
punct de vedere intelectual, dac\, de la r\s\rit [i din
interiorul ]\rii, nu ne-am fi sim]it amenin]a]i de marxism
sub forma lui cea mai virulent\, cea sovietic\...Faptul
c\ scriitorii cei mai str\luci]i ai acelor timpuri au militat
cum trebuie este o dovad\ clar\ c\ ei nu puteau, prin
`ns\[i stringen]a dramatic\ a lucrurilor, s\ se comporte
`n alt fel. Ar fi fost, `n acest caz, ni[te tr\d\tori sau ni[te
incon[tien]i. Eliade a fost, pe aceast\ linie
romneasc\, un model demn de a fi iubit [i admirat att
ca romancier ct [i ca premerg\tor luminat".
Discutnd despre dreapta [i stnga, chiar Nae
Ionescu nu [tia c\rei grup\ri apar]ine pentru c\ acestea nu snt univoc definite, nu snt suficient de precizate, a[a `nct s\ determine situa]ii structural
deosebite.
Via]a omului spunea M. Eliade, e plin\ de primejdii, surpat\ de erori [i dac\ `n via]a individual\ libertatea omului este numai libertatea de a p\c\tui, exist\
`nc\ un fel de libertate, spiritual\: aceea de a te integra
legilor, de a alege istoria. El, Eliade, a ales istoria.
Articol preluat din revista Antiteze" 12/2002
Pag. 7
SUB SEMNUL ~NTREB|RII
P
t\]ii.
roblema christologic\ se afl\ `n centrul

dezbaterilor
actuale
asupra
teologiei religiilor.
Ceea ce `mparte
diferite grup\ri de
opinie este r\spuns
la `ntrebarea formulat\ asupra `n]elegerii
(accept\rii
semnifica]iilor) tradi]ionale a lui Iisus
Hristos ca M`ntuitor
universal al umani-
Poate fi men]inut\ aceast\

`n]elegere `n contextul pluralismului religios [i al dialogului
inter- religios?
P\rerile despre schimb\rile
de paradigm\ de la christocentrism la teocentrism s`nt simptomatice pentru re-punerea `n
discu]ie a problemelor din christologie.
Ap\r\torii paradigmei teocentrice afirm\ c\ noua abordare se adreseaz\ cre[tinilor
`n[i[i cu o teorie inteligibil\, pentru c\ ei nu mai reu[esc s\
recunoasc\ semnifica]ia tradi]ional\, pe care Biserica o
prop\v\duie[te despre El.
Reducerea persoanei lui
Iisus Hristos la propor]ii mai
modeste (preconizat\ de plurali[ti) este fundamentat\ pe trei
considera]ii/ componente:
a) Filosofic\- orice cunoa[tere uman\ a adev\rului
(misterului divin) e relativ\,
r\m`ne dincolo de `n]elegerea
uman\;
b) Istorico- critic\- exegetic\
(biblic\ [i neo- testamentar\)fa]\ de afirma]iile lui Iisus
Hristos cel istoric din Noul
Testament,
centrat
pe
Dumnezeu pe care ~l vestea
`mpreun\ cu ~mp\r\]ia Lui,
Biserica
apostolic\
este
r\spunz\toare de denaturarea
mesajului lui Iisus Hristos, prin
schimbarea paradigmei de la
teocentrism la cristocentrism; de
aici, rezult\ necesitatea r\sturn\rii situa]iei [i `ntoarcerea la
teocentrism;
c) Teologic\- este stabilit\ o
dihotomie `ntre: particularitatea
evenimentului Iisus Hristos,
localizat `n timp [i spa]iu- deci
limitat- [i preten]ia cre[tin\ de a
da o semnifica]ie universal\
acestui eveniment; istoria religiilor dovede[te o varietate de
"c\i" spre m`ntuire, cu o valoare
"egal\", de[i toate avanseaz\
preten]ii c\tre universalitate,
dac\ nu chiar c\tre absolutism.
Afirmarea echilibrat\ a
unicit\]ii [i universalit\]ii cuvenite lui Iisus Hristos las\ cale
liber\ unei teologii deschise a
religiilor [i a pluralismului religios. Combinate, ele se armonizeaz\ cu cristologia inclusiv\.
O perspectiv\ cristocentrist\ trebuie s\ `nlocuiasc\ una
ecleziocentrist\.
Problema
absoluit\]ii
(Hegel, Barth) consider\ c\ trebuie evitat\ discu]ia despre
semnifica]ia absolut\ `n cazul lui
Iisus Hristos [i al cre[tinismului
[i aceasta pentru c\ absoluitatea este un atribut al ultimei
Realit\]i, al Fiin]ei infinite, M`ntuitorul absolut fiind Dumnezeu
~nsu[i.
Unicitatea [i universalitatea
lui Iisus Hristos nu s`nt nici "relative", nici "absolute". Ele s`nt
constitutive pentru c\ au semnifica]ia m`ntuirii pentru `ntreaga
omenire (iar evenimentul Iisus
Hristos- misterul pascal al mor]ii
[i al ~nvierii Lui este cauza
m`ntuirii).
~n Iisus Hristos Dumnezeu a
devenit al oamenilor, deplin
uman (Emmanu-el), astfel Iisus
Hristos este v\zut ca "universal
concret", `n care s`nt rezumate
[i reunite toate "avansurile" lui
Dumnezeu c\tre oameni, `n
decursul istoriei.
Paradigma teocentrist\ `n
teologia religiilor este bazat\ pe
o cristologie "tevizionist\", calificat\ drept "gradat\" sau "gradual\"; este ceea ce admit
ap\r\torii modelului pluralist.
P.F. Knitter `n lucrarea "Iisus [i
celelalte Nume" spune: "A-l afirma pe Iisus ca `ntr-adev\r
Cuv`ntul
lui
Dumnezeu
`nseamn\ a-i atribui o tr\s\tur\
care ì este proprie (...); a-l crede
cu adev\rat Fiul lui Dumnezeu [i
M`ntuitorul universal vrea s\
spun\ a-l recunoa[te ca
binecuv`ntat de Dumnezeu, ca
`ntrupare, realitate istoric\, simbol, istoria care `l face
Dumnezeu adev\rat [i efectiv
pentru mine". Knitter sugereaz\
c\ numele de "Profet- plin- despirit" trebuie utilizat drept cheie

hermeneutic\ pentru numeroasele denumiri cristologice date lui
Iisus `n Noul Testament. Iisus este
un Cuv`nt care nu poate fi `n]eles
dec`t `n dialog cu alte Cuvinte.
~n ceea ce prive[te dezabsolutizarea [i dezobiectivarea
adev\rului, L. Swidler consider\
c\ o cunoa[tere obiectiv\ r\m`ne
un mit, iar orice preten]ie de a
de]ine adev\rul absolut, una
respins\, situa]ie rezumat\ `n 6
puncte:
1) Orice adev\r nu are
valoare dec`t `n raport la contextul istoric;
2) Dincolo de condi]ionarea
istoric\ exist\ inten]ia care st\ la
baza unei ac]iuni practice;
3) Adev\rul se raporteaz\ la
un punct de vedere, adic\ mediul
cultural, clasa social\... influ en]eaz\ adev\rul comunicat;
4) Adev\rul e legat de lim baj, deci limitat de frontierele
acestuia;
5) Adev\rul e suspus inter pret\rii [i se raporteaz\ la o
pre`n]elegere a persoanei;
6) Adev\rul e dialogic.
Coment`nd cele 6 tendin]e,
Bernhardt conchide: "Adev\rul
sau Realitatea, `n ea `ns\[i, trebuie deosebite de cunoa[terea
uman\ a acestora (...); chiar
dup\ revelarea lui Dumnezeu `n
Iisus Hristos, cunoa[terea
uman\ a lui Dumnezeu r\m`ne
iremediabil imperfect\ [i provizorie (...). De altfel, `n timp ce
`n\]elegerea noastr\ asupra
misterului divin este "relativ\",
taina lui Dumnezeu `n sine este
"absolut\". Dumnezeu este
Adev\r; numai El se cunoa[te
absolut".
Mesajul lui Iisus Hristos se
reg\se[te plasat sub o "rezerv\
escatologic\", `n m\sura `n care
adev\rul final r\m`ne `n rezerv\
p`n\ la deplina sa revelare `n
caracteristica de "`nc\ nu" a
eschatonului. Unicitatea lui Iisus
Hristos este, `ntr-un sens real,
mesajul
`ntregului
Nou
Testament. Cum trebuie s\-l
interpret\m `n contextul nostru
actual?
(va urma)
TEATRUL ~NTRE
LIMBAJ {I MESAJ (III)
(Urmare din nr. 88)

e-a lungul timpului, au izbucnit periodic
controverse pasionante cu privire la
natura actului teatral, `n func]ie de prioritatea acordat\, `n ordinea accentului
de valoare, textului literar sau
mijloacelor de reprezentare scenic\.
Uneori opiniile au fost radicale (teatrul
literar a afirmat hegemonia textului
manifest`ndu-[i ne`ncrederea `n
mijloacele de expresie ale actorului;
mari regizori Craig, Tairov sau
Meyerhold au pledat `n favoarea
voca]iei independente a artei scenice
dar nu s-au putut lipsi de text), dar destinul teatral al unei lucr\ri dramatice continu\ s\ se
decid\ `n spa]iul cuprins `ntre virtu]ile textului [i
expresia lui scenic\.
"Uneori spectacolul `ntrece
`n zbor piesa, dar totdeauna decoleaz\ de pe o foaie
de h`rtie" (Radu Beligan). "Montarea scenic\... trebuie s\ p\trund\ `n g`ndirea profund\ a autorului [i
s\ fac\ sensibil visul s\u publicului, `ntr-un mod viabil" (Peter Brook).
Sinteza teatral\ se cristalizeaz\ `n jurul gestului
actorului. "~n orice alt\ art\, creatorul, materialul,
unealta [i opera de art\ `ns\[i- rezultanta `ntregului
proces de crea]ie- s`nt separate unele de altele [i,
pe l`ng\ aceasta, cele trei din urm\ se afl\ `n afara
personalit\]ii creatoare. Numai `n arta actorului, at`t
personalitatea creatoare c`t [i materialul, unealta [i
`ns\[i opera de art\ s`nt `ntrunite `n unul [i acela[i
obiect [i chiar organic nu s`nt `n stare s\ se separe
una de cealalt\" (Tairov). Misiunea actorului nu este
de a ne oferi iluzia realit\]ii, ci de a ne introduce `n
lumea de fic]iune a piesei; crea]ia sa nu are un caracter pur reproductiv, ci unul creator care se dezvolt\ pe e[afodajul unei g`ndiri dramatice, implicat\
`n structura piesei [i a personajului pe care-l interpreteaz\.
Cuv`ntul este pe scen\ numai unul din [irul de
factori care creaz\ impresia de ansamblu, o valoare

sugestiv\ `ntre altele, adesea chiar mai pu]in percutant\ dec`t gestul actorului. Verbul epurat,
esen]ializat, montat, reprezint\ pentru teatru principalul chip de expresie [i mijloc de ac]iune- un limbaj
subsidiar, `n\untrul altui limbaj. ~n ceremonialul
magic al scenei cuv`ntul nu e descriere ori evocare,
ci fapt\. Umberto Eco ajunge chiar la concluzia unei
puteri conotative adi]ionale a cuv`ntului [i comportamentului `n reprezenta]ia teatral\, gra]ie dubl\rii
lor de un num\r impresionant de mijloace scenice
specifice.
~n procesul de comunica]ie a actorului [i lumii
sale materiale cu publicul, lumina condi]ioneaz\
interac]iunea dintre crea]ie [i receptarea produsului
artistic finit, dar, simultan poate s\ adauge noi
valen]e estetice sistemului de imagini teatrale sau
spectaculare, `n general.
Cu alte cuvinte, pe l`ng\
vizualizarea spa]iului de
reprezenta]ie lumina se
poate integra actului creator, stabilind, cu diferitele componente ale spectacolului, rela]ii complexe [i variabile `n timp [i spa]iu,
`n favoarea echilibrului [i unit\]ii ra]ionalemo]ionale a imaginii artistice. Dac\ se iau `n considera]ie toate aceste raporturi, se poate aprecia c\
lumina se `nscrie `n spectacolul modern cu o participare activ\, func]ional\, extrem de supl\ [i dinamic\. Acompaniind sensibil jocul actorului, ea are
totodat\ posibilitatea s\ valorifice decorul, sau s\
modeleze un spa]iu necesar desf\[ur\rii ac]iunii, s\
configureze un anumit mediu, s\ dezv\luie prin
metafore vizuale sensurile profunde ale scenariului
dramatic, s\ devin\ un element de fuziune al componentelor reprezenta]iei [i s\ se constituie ca un
factor de ritm [i anima]ie al imaginii de spectacol.
Muzica `n teatrul de azi a `ncetat s\ mai fie un
simplu acompaniament: ea a devenit unul din cele
mai puternice elemente de contaminare, de subjugare a aten]iei spectatorului. De multe ori valoarea
muzicii se ridic\ p`n\ la valoarea imaginii. Cu ajutorul muzicii se pot exprima chiar sensul [i
`nc\rc\tura afectiv\ a unor dialoguri sau monologuri care n-au
fost scrise.
G.M. Zamfirescu: "Decorul nu
este o art\ `n sine. Mai precis, nu
este o art\ liber\... Decorul e
chemat s\ formeze cadrul unei
ac]iuni, s\ stabileasc\ atmosfera
general\ [i s\ determine locul
anume, s\ inspire spectatorului
sentimentul general al piesei [i s\
stimuleze imagina]ia celui care
asist\ la spectacolul de pe scen\.
~n sf`r[it... s\ concentreze- cu
colaborarea reflectorului- toat\
aten]ia asupra actorului, `mprumut`nd gestului [i jocului s\u mai
mult\ amploare".
ABC estetic
VR|JITORUL DIN OZ pe scena TT
EXERCI}IU DE CHRISTOLOGIE
HERMENEUTIC|
Prof. masterand
Dumitri]a VASILCA
Mircea ZAHARIA
Scurt\ istorie a utopiilor negative [i rela]ia dintre ele [i "1984"
a `nceput, trebuie s\ ne amintim c\ motiva]ia primordial\ a oric\rei scrieri utopice este dorin]a de a ataca
r\ul dintr-o anumit\ societate [i a trasa direc]ii de
remediere, iar utopiile negative sau anti-utopiile ofer\
[i ele, `ntr-un mod contradictoriu, e adev\rat, solu]ii
utopice pentru problemele economice, sociale sau
politice, de[i cititorul observ\ la un moment dat c\
inten]ia autorului este una satiric\.
Una dintre cele mai faimoase utopii negative premerg\toare lui Orwell este "Minunata lume nou\" a lui
Aldous Huxley, care ofer\ o proiec]ie a ceea ce ar
putea deveni via]a pe p\mnt peste 500 de ani dac\
tehnologia joac\ un rol din ce `n ce mai important iar fericirea universal\ este controlat\ prin "pastila de fericire" numit\ "soma".
Cea mai radical\ tr\s\tur\ anti-utopic\ egalit\]ii este negarea.
Omenirea este clasificat\ `ntr-un sistem de cast\ men]inut prin
controlul genetic ce asigur\ societ\]ii o infuzie de indivizi submediocri meni]i s\ preia atribu]ii dezagreabile.
Aceast\ a[a-zis\ "minunat\ lume nou\", bazat\ pe tehnologie
avansat\ [i control este, `n esen]\, o oroare, pentru c\ aduce
moartea individualit\]ii (na[terea [i dezvoltarea individului e controlat\ genetic), a libert\]ii, a literaturii [i artei-a spiritului uman.
Acum este momentul s\ introducem compara]ia `ntre aceste
dou\ ilustre utopii negative, anume "1984" [i romanul lui Huxley,
`ncepnd cu un citat din Prefa]a la romanul celui din urm\:

"Procust `n haine moderne, omul de [tiin]\ va preg\ti patul pe
care omenirea trebuie s\ se a[eze; [i dac\ omenirea nu se
potrive[te-ei bine, cu att mai r\u pentru ea . Vor trebui f\cute
ni[te extensii [i ni[te amput\ri -acela[i tip de extensii [i amput\ri
care s-au petrecut de cnd aplicarea [tiin]ei a c\p\tat amploare,
numai c\ de aceast\ dat\ vor fi mult mai drastice dect `n trecut".
U T O P I A C A R E A L I TA T E ( I V )
Prelund ideea lui Huxley c\ [tiin]a modern\ [i egoist\ este un
agent de tip procustian, se poate spune c\ putem identifica
acela[i tip de agent care manevreaz\ factorul uman, istoria [i
timpul folosind "extensii [i amput\ri" [i acesta este `ntruchiparea
puterii absolute, Partidul!!!
Viziunea lui Huxley asupra viitorului este similar\ celei a lui
Orwell, pentru c\, exceptnd problema puterii absolute [i a tonului
dictatorial, Huxley prezint\ de asemenea o lume f\r\ emo]ii reale,
o via]\ f\r\ durere (adic\ f\r\ luciditate), o lume `n care [tiin]a,
arta [i rela]iile interumane snt eradicate `n mod constant.
Este interesant de remarcat c\ att eroul lui Orwell,Winston,
ct [i cel al lui Huxley, John, citesc Shakespeare, `l admir\, se
APOSTOLUL
LITERAR [i ARTISTIC
Pag. 8
`ndr\gostesc, `ncearc\ s\ reinstaureze un set de reguli interioare

[i personale, bazate pe ra]iune [i emo]ie, pe art\ [i revolt\
`mpotriva uniformiz\rii. John strig\: "Nu vreau comfort. ~l vreau pe
Dumnezeu, vreau poezie, vreau pericol real, vreau libertate,
vreau bun\tate, vreau p\cat!!!" iar Winston spune: "{tiu c\ voi
e[ua. Exist\ ceva `n univers -nu [tiu, un spirit, un principiu - pe
care nu-l voi dobor` niciodat\. Spiritul Omului. Asta simte
Windston, la `nceputurile lui curajoase, despre viitorul pe care
O'Brien [i Partidul `l preg\teau pentru Oceania, dar, conform
modelului anti-utopic, cei doi rebeli se transform\ `n legumecet\]eni perfec]i ai Oceaniei - Minunata lume nou\.
Lund `n considerare faptul c\ "1984" ca roman modern este,
`n acela[i timp [i un roman politic, realist, de fic]iune dar [i psihologic, `ndr\znim s\ l\rgim sfera posibilelor corela]ii `ntre acest
roman [i alte utopii negative. "1984" trebuie considerat un poem
despre putere, o saga a R\ului, un co[mar institu]ionalizat, un
imens oximoron (vezi numele eroului "Winston" eroicul Winston
Churchill [i "Smith"- unul
dintre cele mai comune nume
engleze[ti.
~n urm\toarele materiale ne vom ocupa de alte scrieri cu valoare anti-utopic\ de dup\ "1984" ce pot fi a[ezate `n aceea[i
sfer\ de influen]\.
Prof. Daniela Ioana NICOAR|
COLEGIUL DE REDAC}IE: Mircea ZAHARIA; Constantin TOM{A;
APOSTOLUL
{tefan CORNEANU
martie 2007
LEC}IA DE ISTORIE
UN DASC|L CENTENAR
ncerc s\ sensibilizez cititorii

revistei, despre `nv\]\torul
MIHAI -DAVID -Ghind\oani,
care s-a n\scut la 16 martie
1907 [i a mers, bra] la bra]",
cu secolul XX , pn\ la 17
martie 1999, a[a cum se precizeaz\, `n cuvntul autorului,
din ultimul volum, ap\rut post
mortem, `n anul 2005 Crncenul veac XX [i ororile
sale". A fost al zecelea fiu `n
casa vestitului gospodar Ion N\stase
David, din comuna Ghind\oani, dintre
care doar cinci r\mn `n via]\. O `mbinare reu[it\ a unei familii regale str\vechi [i
a unui arhanghel vestit al cerului, ì compun numele [i prenumele [i care i-au
`nt\rit puterea spiritual\ [i material\.
De[i nu era o fire robust\, face fa]\
cu brio `ncerc\rilor dure, cu care este
confruntat un copil de ]\ran, ajutndu-[i,
dup\ posibilit\]i, p\rin]ii, la treburile gospod\re[ti. Dragostea de carte a `nvins [i
`n anul 1927, a absolvit {coal\ Normal\
de b\ie]i din Piatra Neam] devenind
`nv\]\tor. Primii pa[i, `n cariera didactic\,
ì `ncepe `n sudul Basarabiei, un obicei al
vremii de a da o mn\ de ajutor, `n domeniul educa]iei teritoriului de peste Prut.
Ajunge [i prin Ardeal, dar dorul de
acas\ [i de ]inutul Neam]ului a `nvins,
stabilindu-se pentru totdeauna la {coal\
primar\, din comuna natal\, sem\nnd
lumin\ `n sufletele multor promo]ii de
copii, ajutnd dup\ puteri la educarea [i
civilizarea consngenilor s\i. A fost un
b\rbat frumos [i educat, iubit de elevi [i
chiar de colegii de [coal\ [i de serviciu.
Colaboreaz\ `nc\ din perioada [colar\ [i
apoi toat\ via]a la reviste [i ziare:
Petrodava, Reformatorul, Avntul,
Apostolul, Revista Corpului Didactic,
Ceahl\ul, `mpreun\, cu mai mul]i colegi,
`n perioada 1935-1937, editeaz\ revista
Prietenul s\teanului", care a fost
difuzat\ `n Moldova, Basarabia [i chiar `n
unele jude]e din Muntenia.
~n scurta sa carier\ de institutor, a
c\utat s\-[i `mbun\t\]easc\ metodele
de predare a buchiei pentru tn\ra genera]ie, care a fost `nm\nunchiate `ntr-o
carte- Aventurile lui Singurel". Simpatia
fa]\ de mi[carea legionar\ [i de conduc\torul ei, starea material\, r\mas\
drept mo[tenire, c\s\toria cu fiica
preotului din comun\, i-au adus numai
ghinioane. Pe lng\ invidie, a luat [i pulsul `nchisorilor, att `n perioada interbelic\ [i dup\, care i-au [ubrezit s\n\tatea,
ce era [i a[a diminuat\, din cauza eforturilor depuse, pe t\rmul educa]iei.
Cel mai greu de suportat a fost dup\

1948, cnd i se refuza dreptul de a profesa la catedr\ timp de 20 ani, lovitur\ pe
care a suportat-o cu stoicism. Doar cu 2
ani si jum\tate `nainte de pensionare,
este reprimit cu 1/2 norm\ ca secretar la
{coala General\ din comun\. Nu se d\
b\tut. Cuno[tin]ele pe care le avea `n
domeniul agricol de la p\rin]i [i din
scoal\, `l vor ajuta s\-[i organizeze o
livad\ model, un petic de vi]\ de vie, o
mic\ stupin\, cu cteva pas\ri de curte.
Al\turi de domnia sa, a `mp\rt\[it
durerile [i suferin]ele so]ia, distinsa profesoara Veronica David, care a profesat
`n cadrul {colii Generale din comun\,
doar numai la catedr\, nu [i la condu-
cerea ei, de[i a fost singura dintre cadre

cu diplom\ universitar\, o bun\ perioad\
de timp.
~mi aduc bine aminte, `n vara anului
1962, am v\zut `n livad\, `mpreun\ cu
domnul David, pe un distins profesor de
la Institutul Agronomic din Ia[i, inginerul
Cirea[\ [i cunoscndu-i bine musafirul,
mi-am permis sa-i `ntrerup, cu prezen]a
mea intempenstiv\.
Profesorul a fost `ncntat de
revedere. Nu acela[i lucru s-a putut
spune despre gazd\, care [i-a v\zut
secretul descoperit, `ntruct renumitul
dasc\l nu era la prima sa vizit\. Dnsul
culegea date de pe teren pentru lucrarea
sa de doctorat, despre renumitul P\r de
toamn\ Ghind\oane" [i de fapt `ntre ei
se `nfiripase o prietenie trainic\. Seara
trziu, se las\ `n urma discu]iilor cu un
concert de vioar\, unde cei doi se `ntreceau, leg\nnd visele ]\ranilor obosi]i de
munc\.
Particip\ la Congresele `nv\]\torilor,
ca delegat din partea jude]ului Neam],
sprijin\ ac]iunea de `nfiin]are a muzeului
din Piatra Neam], dus\ de Constantin
M\tas\, iar costumele na]ionale din
Ghind\oani, snt expuse `n s\lile de
etnografie din anul 1934.
Dup\ 1989, activitatea sa se `nvioreaz\ [i de[i trecuse de opt decenii particip\
la diferite simpozioane [i sesiuni literare
la Piatra Neam], Chi[in\u, B\l]i, iar la
Orhei, doneaz\ c\r]i din biblioteca personal\. ~nfiin]eaz\ `mpreun\ cu profesorii din cadrul {colii Generale, `ntr-o
sal\ de clas\, muzeul Vasile Conta" [i
doneaz\ acestuia c\r]ile ilustrului c\rturar, monografia comunei `ntocmit\ de el
[i cteva costume de art\ popular\ specifice zonei. Se implic\ efectiv, spiritual [i
material, la s\rb\torirea centenarului
marelui filozof `n anul 1992. A iubit nespus de mult costumul popular al ]\ranului romn, pe care `l purta de s\rb\tori la
biseric\ [i la toate evenimentele din
comun\.
Pe perete, `n camera sa, se afl\,
portretul c\pitanului, care n-a fost g\sit
`n timpul deselor perchezi]ii [i doar o
privire mai atent\, ne scutea de o confuzie, c\ci al\turi se afl\ [i portretul s\u;
ambele `n costume na]ionale romne[ti.
~n afar\ de lucr\rile amintite pe parcurs, au mai ap\rut: Fluierul fermecat"
1938, Memoriul meu Th. I .{tefan"
1976, Via]a mea" 1984, Ultima
vacan]\" 1995, Mndra Basarabie dulce
Bucovin\"1992. Nu au avut mo[tenitori,
de[i [i-au dorit mult, iar din c[tigul lor au
ajutat mul]i copii nevoia[i dota]i intelectual, s\-[i termine studiile liceale, sau chiar
universitare.
Dup\ o via]\ zbuciumat\ [i plin\ de
neprev\zut, se stinge f\r\ suferin]\ la
vrsta de 92 ani, fiind `nmormntat `n
curtea bisericii din comun\, lng\ cei
dragi.
~i cer iertare prin acest articol, na[ului
meu de botez, care m-a ]inut `n bra]e `n
anul 1940, `n biserica din comun\ (suflndu-mi praf de stele), pentru pu]inele
cuvinte care nu au reu[it s\ cuprind\
completa [i zbuciumata sa via]\ `nchinat\, dragostei, binelui [i iubirii.
Pe cnd un muzeu Mihai David Ghind\oani?
S\rut m`na p\rinte al satului natal.
12.02.2007
Inginer Virgil SAVIN
LUPTA CADRELOR
DIDACTICE {I A
ASOCIA}IILOR LOR
PROFESIONALE PENTRU
UNIFICARE
ORGANIZATORIC| (IV)
a 27 noiembrie 1930,
comitetul executiv al
Federa]iei a prezentat
un memoriu regelui. ~n
acest
memoriu,
Federa]ia aducea la
cuno[tin]\ "un dureros
fenomen
social"
ap\rut de c`]iva ani [i
crescut `n propor]ii
primejdioase `n ultimii
doi ani; acesta eradup\ cum aprecia
conducerea Federa]iei- "r\zboiul pornit de politica ]\rii
`mpotriva [colii". ~n memoriu se relata situa]ia disperat\ a `nv\]\m`ntului.
"{coala primar\ se ruineaz\",
[coala secundar\ [i universitatea
s`nt amenin]ate de acela[i dezastru
din cauza lipsei de mijloace materiale, iar `n ultimul timp `nv\]\m`ntului
i s-a dat o nou\ lovitur\- desfiin]area
unui num\r mare de [coli.
Se `nf\]i[eaz\ de asemenea
starea de mizerie material\ creat\
cadrelor didactice `n urma ilegalit\]ii
[i a nedrept\]ilor la care au fost
supuse de c\tre toate guvernele
`nc\ din 1928 [i `n continuare. Dup\
toate acestea- se arat\ `n memoriuacum se preconizeaz\ `nc\ o nou\
reducere de salariu.
~n aceast\ situa]ie alarmant\,
cadrele didactice declar\ c\ nu pot
accepta povara tuturor nedrept\]ilor
pe care politicianismul nefast
`ncearc\ s\ le impun\.
~n "Comunicatul Federa]iei corpului didactic" publicat de "Foaia
`nv\]\torului" se anun]\ c\ `n urma
audien]ei la rege, s-au `nscris `n
bugetul anului 1931 anumite sume.
Regele a dat asigur\ri, de
asemenea, c\ nu se va aplica nici
un fel de reducere la salariile membrilor corpului didactic; cu toate
acestea comisia bugetar\ propunea
ca `n proiectul de buget pe 1931, s\
fie prev\zut\ aplicarea unei noi
curbe de sacrificiu asupra salariilor
corpului didactic.
Comitetul federa]iei, alarmat de
aceast\ nou\ [i dureroas\ lovitur\,
s-a `ntrunit `n decembrie 1930,
hot\r`nd s\ fac\ o urgent\ interven]ie la primul ministru, la ministrul
instruc]iunii, precum [i la pre[edintele comisiei bugetare [i la parlamentari, prin care s\ cear\ s\ fie
ap\rat corpul didactic [i s\ se
respecte asigurarea ce i s-a dat c\

"nu i se va aplica nici o reducere de
salar `nainte de a fi introdus `n lege".
Prin aceste demersuri s-a
ob]inut recunoa[terea anumitor
drepturi.
Referindu-se la aceast\ mult
tr`mbi]at\ "Acordare par]ial\ a drepturilor", `ntr-un memoriu c\tre
guvern al Federa]iei, se arat\ c\
sporul acordat prin recalcularea coeficientului este infim fa]\ de reducerea vechiului salariu cu 15- 22%
prin noile prevederi bugetare. "C-o
m`n\ i se `ntinde o f\r`mitur\, iar cu
cealalt\ i se ia enorm de mult.
Re]inerile merg cresc`nd, `n a[a fel
c\ unui profesor cu 6 grada]ii, i se
re]in 55% din salariu".
Av`nd `n vedere efectele dezastruoase ale aplic\rii curbei asupra
salariilor, comitetul executiv al
Federa]iei convoac\ pentru ziua de
8 martie 1931 la sediul Cercului profesorilor din Bucure[ti, pe membrii
celor trei comitete centrale, pe
pre[edin]ii celor patru sec]ii ale
Asocia]iei profesorilor universitari,
dup\ cum specific\ Foaia
interna]ional\, pe to]i pre[edin]ii
sec]iilor asocia]iei profesorilor
secundari [i ai sec]iilor jude]ene ale
Asocia]iei `nv\]\torilor.
Consf\tuirea trebuia s\ dezbat\
urm\toarele chestiuni: curba asupra
salariilor; achitarea salariilor cu
`nt`rzieri de luni; suprimarea dreptului legal la plata suplinitorului de
c\tre stat `n caz de concediu de
boal\ (art. 139 din lege); publicarea
ilegal\ a datei examenelor de
capacitate; definitiv\ri ale personalului de control v\t\m\toare [colii;
impunerea manualelor didactice ale
personalului de control; neaplicarea
legii de organizare a ministerului
instruc]iei publice privitor la: consiliul
general de instruc]ie, consiliul permanent, casa de credit a corpului
didactic.
Adunarea de la 8 martie a fost
prezidat\ de prof. dr. Dragomir
Hurmuzescu.
Oni]a GOGOL Organiza]iile

Profesionale
ale
Cadrelor
Didactice din Romnia `ntre 1865 1944. Editura Didactic\ [i
Pedagogic\, Bucure[ti, 1969
(Material pus la dispozi]ie de prof.
Gh. Amaicei)
(va urma)
PEDAGOGUL I.C. PETRESCU {I BIBLIOTECILE {COLARE
n acest an- 2007- la 26 ianuarie s-au

`mplinit 115 ani de la na[terea (1892)
[i 40 de la trecerea `n nemurire
(1967) a unuia dintre cei mai originali
creatori de pedagogie romneasc\.
A fost profesor de pedagogie al
Facult\]ii de Litere [i Filosofie a
Universit\]ii Bucure[ti (1930- 1947),
director al Seminarului Pedagogic
Universitar Bucure[ti (1938- 1940),
subsecretar de stat `n Ministerul
~nv\]\m`ntului `n vremea ministeriatului lui Ion Petrovici (4.12.1941- 23.08.1944),
c`nd a ap\rut deseori `n paginile prestigioasei
reviste Apostolul- serie veche. A creat
numeroase [i importante lucr\ri privind diverse
aspecte ale vie]ii [colii [i [tiin]ei pedagogice
romne[ti. S-a n\scut `n comuna R\de[ti, jud.
Muscel, `n familia unui reputat `nv\]\tor. Era,
a[adar "os din os d\sc\lesc". A absolvit {coala
Normal\ "Regele Carol I" din C`mpulung Muscel
[i, apoi, Facultatea de Litere [i Filosofie din
Bucure[ti, unde a avut profesori pe G.G.
Antonescu (c\ruia i-a fost admirabil discipol [i
colaborator `n consolidarea "{colii Pedagogice
martie 2007
de la Bucure[ti"), pe C. R\dulescu- Motru [i pe

Dimitrie Gusti. {i-a perfec]ionat, apoi, preg\tirea
la universit\]ile din: Leipzig, Berlin, Dresda [i
Paris. {i-a luat doctoratul la Bucure[ti, sub
`ndrumarea lui G.G. Antonescu, cu teza de profund\ g`ndire [i real\ originalitate "{coala
activ\", publicat\ `n 1926. Fiind de peren\ valoare, a fost reeditat\, `n a IV-a edi]ie, `n 1973, la
Editura Didactic\ [i Pedagogic\, colec]ia
"Pedagogia Secolului XX", 314 p. EditorulAnghel Manolache- ne-a oferit un cuprinz\tor
Studiu Introductiv, pp 5- 20.
I.C. Petrescu a f\cut s\ r\sune glasul
Pedagogiei Romne[ti la `ntruniri pedagogice
interna]ionale, la care a participat: Congresul
Interna]ional al Asocia]iilor Pedagogice
(Geneva, 1929); Congresul Interna]ional al
{colilor `n Aer Liber (Freiburg, 1933); Congresul
Interna]ional Pedagogic (Bruxelles, 1939) [.a. A
d\ruit pedagogiei romne[ti necesare traduceri:
Prelegeri de pedagogie de Herbart (1925) [i
Cum `[i `nva]\ Gertruda copiii de Pestalozzi
(1929). A `mbog\]it pedagogia romneasc\ [i a
contribuit la "personalizarea energetic\" a ei, cu
lucr\ri de unanim recunoscut\ valoare:
Problema selec]iei `n [coala democra]iei (1928);

Activismul [i noile reforme [colare (1928);
{coala [i via]a (1929); Metode pentru studiul
individualit\]ii (1931); Regionalismul educativ
(1931); Contribu]ii la o pedagogie romneasc\
(1938); Bibliografia pedagogic\ romneasc\
(1939); Institu]ii de preg\tire a profesorului
secundar (1941) etc. etc. A `nfiin]at la Editura
Casa {coalelor, seria "Biblioteca Liceului
Romnesc" `n care au ap\rut, sub `ngrijirea lui,
8 volume de didactici speciale.
Pentru lucr\rile lui de bibliografie pedagogic\ [i pentru numeroasele lui referiri la rolul
bibliotecilor [colare `n `nv\]\m`ntul romnesc
(de pild\, la 11.XI.1932 a prezentat la radio conferin]a "Via]a unei biblioteci [colare"), `n 1992,
c`nd a fost s\rb\torit la centenarul na[terii,
Biblioteca Central\ Pedagogic\ a primit numele
I.C. Petrescu, iar `n 1997 a primit titulatura
"Biblioteca Pedagogic\ Na]ional\ I.C. Petrescu",
cu misiunea de a `ndruma activitatea tuturor bibliotecilor universitare, ale Caselor Corpului
Didactic Jude]ene [i, prin ele, a tuturor bibliotecilor [colare din ]ar\.
APOSTOLUL
C.C.D. Neam], prin directoarea- Daniela

M\t\saru- [i bibliotecara- Ana Macovei- colaboreaz\ efectiv [i creator cu institu]ia patronatoare, Biblioteca Pedagogic\ Na]ional\ "I.C.
Petrescu". Bibliotecile [colare din jude]ul nostru,
ca [i revista Apostolul, cu prilejul rememor\rilor
men]ionate `n introducere, va contribui la
cunoa[terea vie]ii [i operei admirabilului pedagog I.C. Petrescu, din p\cate pu]in cunoscut din
cauza prigoanei din regimul totalitar care l-a
trimis la "reeducare" `n multe temni]e, mai ales
pentru lucrarea "Contribu]ii la o pedagogie
romneasc\", 1938, Craiova, 272 p, `n care
scrie c\ romnul "a obi[nuit s\ `nve]e prin
munc\ proprie" (p. 16) [i c\ "`nv\]\torul romn e
omul care influen]eaz\ con[tient [i sistematic
dezvoltarea noilor genera]ii" (p. 244), c\ci
"Valorile curate ale culturii romne[ti `[i cer
dreptul la lumin\" (p. 3). {i azi e necesar s\ ne
aducem aminte c\, "cultura romneasc\ , constituit\ de veacuri, `[i leap\d\ hainele de `mprumut [i apare m`ndr\ cu ale sale" (p. 3).
Prof. Traian CICOARE
Pag. 9
FESTUM ALUMNI
Imre Beatrix Leila
N\scut\ la data de 27 martie
1971, `n Trgu Mure[, Imre
Beatrix Leila a absolvit `n 2001
Colegiul Universitar de Muzic\
clasic\ (cu elve]ianul Rolland

Mller - 1999, sau `n
Bkscsaba, Ungaria - 2005), la
festivaluri (Festivalul de chitar\
clasic\", Alba Iulia - 2002,
Festivalul Na]ional de chitar\
clasic\", Cluj Napoca - 2003,
unde a ob]inut men]iune [i premiul special al juriului).
~n prezent, este profesor titular de chitar\ clasic\ la Liceul de
Art\ Aurel Popp din Satu Mare.
Cristina St\uceanu
din Piatra Neam] din cadrul

Conservatorului
Gheorghe
Dima" din Cluj Napoca, continundu-[i apoi studiile la
Facultatea de Muzic\ din
Timi[oara, unde a fost licen]iat\
la clasa de canto, sec]ia interpretare, [i a urmat cursurile de
master la aceea[i specializare.
Participant\ la numeroase
competi]ii
na]ionale
[i
interna]ionale de canto, precum
Hariclea Darcle" (Br\ila, 1999),
Francisco Vinas" (Barcelona,
2004), Festivalul de Jazz
Studen]esc (Sibiu, 2002-2005) unde `n 2002 a fost onorat\ cu
premiul al II-lea, Imre Beatrix
Leila are o intens\ activitate cultural\, fiind invitat\ ca guest star
`n talk-show-uri de televiziune
(Jazz pentru toate vrstele",
TVR1, 2004), sau invitat\ de
onoare la Festivalul Interna]ional
de Jazz de la Garna (2005),
`nfiin]nd [i trupa de teatru amator Nitti Theatre" din Timi[oara.
Anul trecut, a interpretat rolul
Donnei Anna din opera "Don
Giovanni" de W.A. Mozart, a participat la organizarea Festivalului
de Jazz Zilele mure[ene" [i a
unui spectacol de oper\ `n cadrul
proiectului Timi[oara, mica
Vien\", realiznd totodat\ un
album promo]ional de jazz, cu
`nregistrarea unui tur de concerte
live `n Romnia [i Germania.
Actualmente, este lector universitar la Facultatea de Muzic\
Jazz [i Pop Oschanitzky" din
cadrul Universit\]ii Tibiscus din
Timi[oara.
Kovts (Virgins)
Anna-T
Tnde
Originar\ din Trgu-Mure[,
unde a absolvit `n 1999 Liceul de
Art\ la specializarea chitar\ clasic\, Kovts Anna-Tnde a
Absolvent\ a Academiei de
Muzic\ Gheorghe Dima din Cluj
Napoca, sec]ia canto, Cristina
St\uceanu a urmat cursurile de
folclor ale lect.univ. Delia Irimie [i
prof. dr. Ioan Boc[a. Pe durata
facult\]ii, a fost membr\ a
Facultatea de Canto [i Art\

Scenic\ din cadrul Academiei de
Napoca, unde `n prezent este
masterand\ `n anul I.
A urmat cursurile de
m\iestrie artistic\ sus]inute de
Theodore Coressi [i are o bogat\
activitate artistic\, participnd ca
membr\ a corului sau ca solist\
la numeroase turnee `n
Romnia,
Fran]a,
Italia,
Germania, Austria. ~n calitate de
sopran\, a interpretat rolul
Susannei din Nunta lui Figaro"
de W.A. Mozart, al Clorindei din
Cenu[\reasa" de G. Rossini [i
al lui Mercedes [i Frasquita din
opera Carmen" de G. Bizet.
A cntat `mpreun\ cu
Ansamblul folcloric de la Piatra
N\scut\ `n 4 mai 1984 `n

Odorheiu Secuiesc, Andras
Ildiko a terminat Liceul de Art\
Pallo Imre din ora[ul natal,
urmnd apoi `ntre 2002-2005
cursurile Colegiului Universitar
de Muzic\ din Piatra Neam], la
clasa de canto a lect.univ.
Gabriela Pepelea. {i-a continuat
studiile la Academia de Muzic\
Gheorghe Dima din Cluj Napoca,
iar din anul 2006 este profesoar\
de canto clasic la Liceul de Art\
Pallo Imre din Odorheiu
Secuiesc.
Mathe Katalin
{i-a f\cut studiile la Liceul
de Art\ Pallo Imre din Odorheiu
Secuiesc, apoi la Colegiul
Universitar de Muzic\ din Piatra
Mihaela Spiridon, Raluca Nica a

urmat apoi cursurile Academiei
de Muzic\ Gheorghe Dima din
Cluj Napoca.
~n prezent, este cadru didactic titular la catedra de pian principal la Liceul de Art\ Victor
Brauner din Piatra Neam].
Alexandru Vele[cu
N\scut `n Piatra Neam], la 5
septembrie 1983, Alexandru
Vele[cu a absolvit Liceul de Art\
din Piatra Neam], specializarea
fagot, la clasa prof. Ioan
Spiridon. ~n 2002 a `nceput
cursurile Colegiului Universitar
de Muzic\ din Piatra Neam], la
clasa de percu]ie a prof.univ.dr.
Grigore Pop, iar `ntre 2005-2006
Lect. univ. Radu O}EL
Decanul Facult\]ii de Muzic\ Piatra Neam]
Neam], condus de lect.univ.

Delia Irimie, precum [i cu
Ansamblul "Icoane" condus de
Ioan Boc[a.
Neam], absolvind `n 2004 [i

cursurile Academiei de Muzic\
{tefan Iustin Ciuche

Originar din Bac\u, unde a
absolvit Liceul de Art\ George
Apostu, la clasa profesorului M.
Com\nescu, {tefan Iustin
Ciuche a urmat Colegiul
Ansamblului
de
Muzic\
Tradi]ional\ "Icoane" condus de
Ioan
Boc[a,
sus]innd
numeroase concerte `n ]ar\.
~n prezent, este profesor de
canto la Liceul de Muzic\ din
Bistri]a [i referent la Centrul
Jude]ean pentru Cultur\ Bistri]a
N\s\ud, colabornd totodat\ cu
Orchestra de muzic\ popular\
"Rapsozii Boto[anilor" din
Boto[ani.
Oana-M
Magdalena
Pandelea
Aspostu din Bac\u, soprana

Oana-Magdalena Pandelea a
urmat cursurile Colegiului de
Muzic\ din Piatra Neam], avnd-o
ca profesoar\ pe lect.univ.
Anastasia Buruian, continundu-[i apoi studiile de canto la
data de 24 octombrie 1975,

Rodica Seling Pop este absolvent\ a Colegiului Universitar de
Muzic\ din Piatra Neam],
promo]ia 2001. {i-a continuat
apoi studiile la Academia de
Napoca, absolvind apoi masteratul la aceea[i institu]ie `n 2005.
A sus]inut numeroase concerte ca solist\ de muzic\ popular\ `n cadrul Ansamblului folcloric Porolissum. Actualmente,
este profesor de muzic\ vocal\
la Liceul de Art\ Ioan Sima.
Nicoleta Maier
Universitar de Muzic\ din Piatra

Neam], promo]ia 2006, la clasa
de vioar\ a lect.univ. Titus
Fluera[. A participat la multiple
concursuri, recitaluri [i concerte
de muzic\ de camer\ [i jazz.
~ntre 2001-2005 a urmat cursurile
de m\iestrie ale prof. Ursula
Bagdasarjanz (Elve]ia).
Actualmente, `[i continu\
la clasa prof. A. Cardan.

sec]ia canto clasic. A sus]inut
recitaluri att `n Romnia, ct [i `n
Ungaria, urmnd [i cursurile de
m\iestrie la clasa prof. Szaboki
Tunde la Sarospatak (Ungaria).
Din 2004 este profesor de
canto clasic la Liceul de Art\
Pallo Imre din Odorheiu
Secuiesc.
Absolvent\ a Liceului de
Muzic\ din Bistri]a, Nicoleta
Maier a urmat cursurile
Derzsi Denes [i-a f\cut

studiile de chitar\ clasic\ la
Colegiul Universitar de Muzic\
din Piatra Neam], apoi la
Academia de Muzic\ Gheorghe
Dima din Cluj Napoca, urmnd
cursurile de m\iestrie la clasa lui
Connie Sheu la Sarospatak

(Ungaria). A sus]inut numeroase
recitaluri `mpreun\ cu Kato
Arpad, Trio Arsis, Mathe Katalin
[i violonista Lakatos Erzsebet.
APOSTOLUL
[i-a continuat studiile la

Dima din Cluj Napoca.
Din 2003, a sus]inut
numeroase recitaluri de percu]ie,
att `n Piatra Neam], ct [i `n Cluj
Napoca. Actualmente, pred\ la
catedra de percu]ie a Liceului de
Art\ Victor Brauner [i este
prep.univ. la Facultatea de
Muzic\ din Piatra Neam], la clasa
de percu]ie.
Iulian Stoica
Derzsi Denes
Andras Ildiko
Pag. 10
N\scut\ `n jude]ul S\laj, `n
Fiin]`nd sub auspiciile Academiei de Muzic\ din Cluj- Napoca [i bucur`ndu-se, prin aceasta, de o
autoritate de prim rang `n peisajul `nv\]\m`ntului nostru, Facultatea de Muzic\ din Piatra Neam] se
num\r\ printre cele mai tinere [coli superioare de muzic\ din Romnia.
Prima sarcin\ asumat\ de Colegiul de Muzic\ [i, apoi, de Facultate a fost aceea de a nu produce
[omeri; aici lucrurile au fost luate `n serios [i studen]ii no[tri chiar `nva]\ carte. Dar, dincolo de studiu,
pentru absolven]ii unei institu]ii artistice, fundamental\ este practica.
Stagiunea artistic\ a Facult\]ii (anual, octombrie- mai), "Vacan]ele Muzicale la Piatra Neam]", cursurile de m\iestrie, participarea `n ansamblurile Facult\]ii (Corul de camer\, Orchesta de camer\,
Ansamblul de muzic\ tradi]ional\) sau individual, la programe culturale na]ionale [i interna]ionale ale
Academiei de Muzic\ "Gheorghe Dima", ofer\ studen]ilor Facult\]ii de Muzic\ Piatra Neam] un climat
favorabil dezvolt\rii personalit\]ii artistice.
"Festum Alumni" este, a[a cum o arat\ [i numele, o s\rb\toare a `nv\]\ceilor. Fo[tii no[tri studen]i
c`nt\ `mpreun\, deap\n\ amintiri `mpreun\, `[i fac bilan]uri [i planuri de viitor `mpreun\. Concertul lor
sus]inut la Liceul de Art\ "Victor Brauner" din Piatra Neam] (joi, 29 martie a.c.) reune[te `ntr-o singur\
voce dorin]a de a c`nta [i de a ne bucura din nou, `nv\]\cei [i dasc\li, `mpreun\.
Tuturor, urarea sincer\ de a tr\i din plin de succesul pe care-l merit\. Ei [i [coala romneasc\ de
muzic\.
N\scut\ la data de 6
octombrie 1982, `n Com\ne[ti,
jude]ul Bac\u, dup\ absolvirea `n
2001 a Liceului de Art\ George
urmat cursurile Colegiului

Universitar de Muzic\ de la
Piatra Neam], continundu-[i
la aceea[i specializare.
A sus]inut numeroase
recitaluri solo [i de muzic\ de
camer\ (Budapesta, Szeged 1998, Piatra Neam], Cluj-Napoca
- 1999-2004), a participat la
cursuri de m\iestrie de chitar\
~n prezent, este profesor de

chitar\ clasic\ la Liceul de Art\
Pallo Imre, din Odorheiu
Secuiesc.
Rodica Seling Pop
Colegiului Universitar de Muzic\

din Piatra Neam], sec]ia canto, la
clasa lect.univ. Anastasia
Buruian. ~n 2006, Nicoleta Maier
[i-a continuat studiile la
Dima din Cluj Napoca, la clasa
asist.univ. Iulia Merca.
Ca solist\, a avut multiple
apari]ii `n concerte, recitaluri, ct
[i la diverse evenimente culturale
precum lans\ri de carte,
vernisaje de pictur\, emisiuni
televizate la Piatra Neam],
Bistri]a [i Cluj Napoca.
Raluca Nica
Absolvent\ `n 2001 a
Colegiului Universitar de Muzic\
din Piatra Neam], sec]ia interpretare pian, la clasa lect.univ.
Originar din Piatra Neam],

Iulian Stoica a absolvit `n 2006
clasa de chitar\ clasic\ a
conf.univ. Constantin Andrei din
cadrul Colegiului Universitar de
Muzic\ din Piatra Neam].
Actualmente, este student `n
anul IV la Academia de Muzic\
la clasa aceluia[i profesor.
A participat la dou\ din
edi]iile Festivalului Interna]ional
de Chitar\ Clasic\, organizat `n

Cluj Napoca [i a sus]inut
numeroase recitaluri solo, duo,
trio [i cvartet pe scenele unor
prestigioase institu]ii din Piatra
Neam], Cluj Napoca, Ia[i, One[ti,
Roman.
martie 2007
DIALOGUL GENERA}IILOR
PROFESORUL, POETUL HAR MIH|ILESCU
AR FI ~MPLINIT 100 DE ANI
(Urmare din nr. 89)
dev\rul este c\,

av`nd o neclintit\
`ncredere `n scopul
c\ruia [i-a `nchinat
via]a [i o con[tiin]\ a
datoriei cum pu]ini se
`nt`mpl\ s-o aib\, [ia `ndeplinit, cu
hot\r`re [i severitate
munca, a fost un profesor
care
se
str\duia s\ dea
elevilor con[tiin]a c\,
`n studiu, munca `nd`rjit\ nu se
poate `nl\tura, nici `nconjura; iar
aprecierea sa, prin note, era
dreapt\, sigur\, sever\, inexorabil\. Ea impunea ca axiom\
ideea c\ limba latin\ trebuie
cunoscut\- ca temelie a limbii
romne- [i studiul ei `nseamn\
descifrarea testamentului ce
atest\ noble]ea neamului romnesc.
Str\dania `n slujba acestei
idei a constituit, `n primul r`nd,
patriotismul- neclamat `n vorbe
mari- al distinsului coleg Har
Mih\ilescu.
De aceea, cei care au vrut
diplome- f\r\ eforturi deosebitepentru progeniturile lor au c\utat
motive pentru a-l `ndep\rta de la
Liceul "Petru Rare[", ceea ce au
[i reu[it. A[a a ajuns s\ lucreze

la liceul din Borca [i la cel din
Roznov, la fel de serios, dar
locuind c`]iva ani departe de
familie. P`n\ la urm\, dreptatea
i-a fost recunoscut\, fiind titularizat la singurul liceu din ora[ cu
profil de filologie, Liceul
"Calistrat Hoga[", de unde s-a [i
pensionat.
F\c`nd, un timp, [i eu parte
din acela[i cerc pedagogic cu
profesorul Mih\ilescu, am ascultat- cu mult respect, ca to]i
colegii participan]i- analizele
sale p\trunz\toare asupra
lec]iilor [i a materialelor teoretice
prezentate, `ndrum\rile pertinente date celor mai tineri sau
cu mai pu]in\ experien]\ didactic\, toate f\cute cu vorb\ r\spicat\ [i lapidar\, cu des\v`r[it
gust literar, din larga perspectiv\
a omului de vast\ cultur\, ceea
ce f\cea din `nt`lnirile noastre
profesionale s\rb\tori de neuitat.
~n societate, `n multiplele
rela]ii cu oamenii, acest profesor
erudit [i scriitor de talent a fost
de o mare modestie: era prea
`nv\]at, prea `n]elept, ca s\ fie
trufa[ ori l\ud\ros.
Absorbit cu totul de studiu,
de lectur\, de scris [i de profesie, n-a avut timp [i nici aplecare
pentru
preocup\ri
de
chiverniseal\ material\, dar a
avut marele noroc s\ fie `n]eles,
iubit [i respectat de familie, care
nu i-a cerut s\ fac\ ceea ce
con[tiin]a lui respingea.
Cu profesorul Har Mih\ilescu am fost [i vecini, familia sa
ocup`nd, mul]i ani, apartamentul
de care ne desp\r]ea doar un
plafon. Noi, to]i vecinii, am putut
`nt`lni, `n orice `mprejurare, `n
to]i membrii acestei familii,
oameni de neasemuit bun- sim]
[i de polite]e des\v`r[it\. Capul
familiei, distinsul profesor, se
str\duia, cu dragoste [i `n]elepciune, s\-[i deprind\ nepo]ii, de
la cea mai fraged\ v`rst\, cu o
comportare civilizat\, iar rezultatele erau din cele mai bune.
Nu puteau rosti `nc\ bine cuvintele de salut, dar [tiau s\ salute
cu respect [i bun\- cuviin]\.
Respectatul nostru vecin a
murit cum a tr\it: `ntre c\r]i, cu
care se sim]ea fericit, ca `ntr-un
cerc de prieteni vechi, f\r\ uitare
[i f\r\ moarte- `n biblioteca
adunat\ cu dragoste, `ntr-o
via]\, bucat\ cu bucat\.
~n ultima discu]ie pe care am
avut-o, mi-a promis s\-mi arate
un manuscris original al lui
Perpessicius.
Ultimul s\u act de via]\ a
fost s\ caute `n bibliotec\ o carte

de Caragiale, de care avea
nevoie fiica unui vecin, elev\.
8 martie 1992 a fost ziua `n
care [i rostirea `n graiul c\rturarilor latini, [i graiul romnesc au
`nghe]at pentru totdeauna pe
buzele lui; iar `n a 12-a zi a lui
martie, l-am condus spre
morm`ntul ales `ntr-un loc `nalt [i
luminos din cimitir, cu sentimentul c\, odat\ cu el, `nmorm`nt\m
[i o parte din gloria `nv\]\m`ntului nem]ean...
{i totu[i, r\m`ne pilda cea
bun\ [i elocvent\ a vie]ii tr\ite `n
acord cu concep]ia cea mai
`nalt\ despre misiunea profesorului de limba latin\, despre
familie [i despre convie]uirea cu
semenii.
Iar celor care au cunoscutm\car `n parte- opera unor mari
poe]i latini, poate c\ le r\sun\ `n
suflete versurile lui Hora]iu: "Non
omnis moriar"; "Nu voi muri cu
totul;
Ce e mai bun `n mine va s\
`nfr`ng\ moartea..."
Prof. Veronica
MIH|ILESCU
Teste de management [i legisla]ie

n contextul actual al reformelor
educa]ionale, `n `nv\]\mntul
preuniversitar romnesc se
pune un deosebit accent pe
calitatea muncii manageriale
din unit\]ile de `nv\]\mnt [i
respectiv
coordonatoarele
acestora,
inspectoratele
[colare. Astfel, nu cu mult timp
`nainte de a avea loc o nou\
etap\
`n
desf\[urarea
concursurilor pentru ocuparea func]iilor de
inspector [colar [i director/director
adjunct, Inspectoratul {colar Jude]ean
Neam] vine `n sprijinul eventualilor aspiran]i la aceste func]ii prin publicarea unui
ghid de legisla]ie [colar\ [i management.
Alc\tuit\ de un distins colectiv de inspectori [colari de specialitate [i cadre didactice precum: Maria Rusu, Ilie }edli, Mihai
Obreja, Mihaella Arsenoaia, Antoaneta
Constantinescu, Manuela Preisler, Florin

Irimia [i Vasile Purice, sub `ndrumarea
doamnei inspector [colar general, prof.
Dorina-Lumini]a Drexler, lucrarea Teste de
management [i legisla]ie pentru directori
[i inspectori, ap\rut\ la Editura Alfa,
Piatra-Neam], 2007, reprezint\ o culegere
de teste pentru preg\tirea candida]ilor
care doresc s\ participe la concursurile
pentru ocuparea func]iilor de director sau
inspector [colar.
Cartea trateaz\ subiecte de la
condi]iile de participare [i lista documentelor necesare `nscrierii la un astfel de
concurs, tematica [i bibliografia, cadrul
legislativ al desf\[ur\rii concursului pentru
ocuparea func]iilor de inspector [colar,
director [i director adjunct, la diverse exerci]ii clasificate pe categorii de legisla]ie
[colar\ [i management educa]ional, texte
(itemi) `n limbile francez\ [i englez\, cri-
teriile de evaluare a unui proiect de dezvoltare institu]ional\ etc., `n condi]iile `n

care reforma din sistemul educa]ional
actual pune tot mai mare accent pe management [i dezvoltarea resurselor umane
`n vederea asigur\rii unui `nv\]\mnt de
calitate. Totodat\ culegerea sugereaz\ [i
r\spunsurile corecte la subiectele propuse, fapt ce nu poate fi dect de un real
folos candida]ilor, ace[tia avnd posibilitatea de a se verifica.
Considernd-o ca fiind de utilitate tuturor cadrelor didactice care doresc s\
devin\ manageri profesioni[ti ai
`nv\]\mntului nem]ean, o recomand tuturor celor care doresc s\-[i `ncerce norocul
la un astfel de concurs ([i a[ dori s\ existe
ct mai mul]i tineri) dorindu-le mult succes.
Inspector [colar
MIHAI FLOROAIA
LAPTOPUL {I CORNUL
-a l\]it zvonul c\ s`ntem amenin]a]i de o epidemie de
laptopuri ultramoderne. Sculele alea de[tepte pe care
le vedem `n filmele americane. Nu e r\u. Asta
`nseamn\ c\ intr\m `n Era de Aur a Comunic\rii. C\
`ntr-un viitor apropiat, vor avea laptopuri to]i sapien[ii
de pe meleagurile mioritice. {i func]ionarii publici, [i
medicii, [i tractori[tii de pe ogoarele scumpei noastre
]\ri. Dup\ "nevoile poporului", vorba unui genial politician contemporan din Parlament.
Dasc\lii [i `nv\]\ceii s-au buricat. Au cerut [i ei
scule de[tepte `n cadrul programului "laptopul [i cornul". Binevoitorii, politicienii le-au promis, [i marea, [i
sarea. Cum politichia este o dam\ cu mofturi, proiectul dot\rii
pu[tanilor de [coal\ cu...a c\zut. S-a anulat. {i poate nu s-a
gre[it. S-a constatat c\ pretinsele instrumente inteligente, nu s`nt
prea grozave. S`nt la nivelul locuitorilor din ]\rile lumii a [aptea.
Educa]ia se poate face [i f\r\ ele. Mai ales c\ respectiva afacere
cu laptopuri seam\n\ foarte bine cu alt ghi[eft, cel al
microbuzelor pentru transportul elevilor din mediul rural.
Cump\rate la un pre] piperat, spun r\ut\cio[ii.
Se pare c\ un rol hot\r`tor `n respingerea proiectului numit
"Educa]ie cu m`ner" l-a jucat [i Mihail H\rd\u. Un ministru atacat
permanent de c`rcota[ii Huidu [i G\inu[\ dar [i de slujitorii [colii,
pe motiv c\ e certat cu limba na]ional\. Mai mult, recent a fost
taxat cu o mo]iune de cenzur\ simpl\. Denumirea ei? "Falimentul
`nv\]\m`ntului [i cercet\rii romne[ti". Autor? P.S.D. -ul care de
c`nd e `n Opozi]ie, nu-i mai place nimic. Reac]ia MEC?
Categoric\. "Nu poate fi vorba despre faliment `n anul `n care
`nv\]\m`ntul a primit cele mai multe resurse. O firm\ intr\ `n faliment `n momentul c`nd nu are resurse s\-[i continue activitatea."
~n 2006 s-a dep\[it pentru prima dat\ `n istorie 4 la sut\ din PIB
pentru educa]ie, ajung`nd la 5,6 la sut\, sus]in ministeriabilii. {i ca
s\ riposteze la obiect, au conchis: "compara]i cu o medie de 3,5
la sut\ de pe vremea PSD-ului [i trage]i singuri concluzia". Am
tras-o, tare e dulce Puterea! Tare o mai regret\ cei care o pierd!
Dumitru RUSU
DULCE BUCOVIN|
~ntr-o
o zi de prim\var\
Norii grei se adunar\
{i venind din r\s
s\rit
Toat\ via]a ne-a
au st`lcit
Bucovina drag\ nou\
A fos
st des
sp\r]it\-n
n dou\
Cea de sud, la romni
{i cea de nord la p\g`ni.
Cei care au iubit via]\
S-a
au trezit `n Siberii de ghea]\
Mul]i acolo au murit
{i-n
napoi n-a
au mai venit.
M\ rog cu sufletul de tin\
S\ fii iar `ntreag\ Bucovin\.
Vasile M|NESCU
"AM LUAT PARTE LA BOICOTUL
MIORITIC AL ISTORIEI"
n num\rul 1-/2007 al revistei
LUCEAF|UL, la rubrica sa
s\pt\m`n\ "Memorii", reputatul critic literar Gheorghe
Grigurcu `[i noteaz\ c`teva
amintiri din copil\ria sa, petrecut\ din veacul trecut.
Citindu-l, ne d\m seama c\
noi, contemporanii lui, am tr\it
cam `n acelea[i condi]ii
despre care scrie el: "~ntre 9 [i
14 ani, n-am fost niciodat\ la cinematograf. ~ntre 9 [i 14 ani, n-am ascultat
niciodat\ un aparat de radio sau m\car un
patefon. ~ntre 9 [i 14 ani, nu m-am urcat
niciodat\ `ntr-un tren sau `ntr-un automobil. ~ntre 9 [i 14 ani, n-am cunoscut curentul electric, canalizarea, [oselele asfaltate.
Am citit seara la lumina l\mpii de petrol [i
a lum`n\rilor. Gre[esc oare mult dac\
afirm c\ la acea v`rst\ am fost contemporan cu veacurile trecute, c\, spre a m\
folosi de o vorb\ mare, am luat parte la
"boicotul" mioritic al istoriei? Dar tot r\ul
spre bine! Poate c\, `n]elenindu-mi-se astfel via]a incipient\, `ntr-un sat gorjean
(Pe[teana-Jiu), am avut putin]a unei acu-
martie 2007
mul\ri de energie, asemenea unui pui de

]\ran , dac\ nu n\scut, m\car f\cut. Sun\
romantic, nu-i a[a".
O AMINTIRE SCUMP| CU ACTORUL
VASILE NI}ULESCU
~n rubrica sa de amintiri din ROMANIA LITERAR| nr. 10/2007, scriitorul
Constantin }oiu deap\n\ o amintire,
scump\ lui, despre actorul Vasile Ni]ulescu: "~nt`lnire cu actorul Vasile Ni]ulescu pe
strad\, iarna. ~nfofolit `n ursonul lui [i
p\r`nd foarte b\ut, se oprise `naintea
mea. Cl\tin`ndu-se u[or, `ncerca s\mi spun\ ceva [i nu reu[ea; apoi,
d`nd din m`n\ a lehamite, plecase
leg\n`ndu-se [i alunec`nd pe ghe]u[c\.
M-am uitat dup\ el un timp, s\ nu cad\.
F\r\ s\ [tie, f\r\ s\ m\ vad\ pe mine,
care `l pre]uiam ca artist - mai [i scria
bine. Nici p`n\ ast\zi nu am putut s\
ghicesc ce se c\znea s\ articuleze. C`nd
s-a pr\p\dit, sau ori de c`te ori trec pe
l`ng\ morm`ntul s\u de la Bellu, m\
g`ndesc ce-o fi vrut s\-mi spun\..."
apari]ie, comentarii critice prin revistele literare. Ultimele dou\ apar]in poe]ilor
Adrian Alui Gheorghe [i Daniel Corbu. ~n
revista CONVORBIRI LITERARE nr.
2/2007, scrie Adrian Alui Gheorghe
despre poezia acestuia: "Poezia lui
Nicolae Sava se minuneaz\ c\ Nicolae
Sava exist\ cu adev\rat, de asta `l ia la
`ntreb\ri din toate pozi]iile, din toate
unghiurile! Poetul se b`lbìe, se justific\, se
autoflageleaz\, se minuneaz\ el `nsu[i de
(...)Sentimentul unei singur\t\]i acute, o

singur\tate asumat\ p`n\ la tragic, e
prezent `n aproape toate poemele c\r]ii".
PE SCURT PE SCURT PE SCURT
Aceea[i revist\, ROMANIA LITERAR|,
nr. 5/2007 consemneaz\ trecerea `n eternitate a unui important prozator din genera]ia optzecist\, Gheorghe Cr\ciun.
Semneaz\ articole despre el Ioana
P`rvulescu, Florina Ili[, Alexandru
Mu[ina, Alexandru Matei, Andrei
Bodiu, Alex. {tef\nescu. ~n
OBSERVATORUL CULTURAL nr.
101/2007, Constantin Hu[tiuc scrie
despre expozi]ia dedicat\ comunismului
din Romnia, deschis\ la Muzeul Na]ional
de istorie Bucure[ti, sub titlul "Candoarea
ca un zid". Un interesant interviu cu
prozatorul [i regizorul Mircea Danieliuc
semneaz\ poetul Nicolae Coande `n
revista SUPLIMENTUL DE CULTUR| nr.
114/2007; Ovidiu Pecican polemizeaz\
`n IDEI ~N DIALOG nr. 11/2006 cu Florian
Roatis pe marginea comentariului acestuia la cartea Martei Petreu "Filosofii paralele", `n care acesta o considera pe
autoare incompetent\ filozific. Tinerii
traduc\tori dau glas marilor autori - o
anchet\ despre starea traducerilor reali-
Revista presei literare
"SENTIMENTUL UNEI SINGUR|T|}I

ACUTE, ASUMAT| P~N| LA TRAGIC"
Ultima carte a poetului Nicolae Sava
mai st`rne[te [i ast\zi, dup\ 3 ani de la
adev\rurile poeziei care se ofer\ s\-l

exprime. (...) Nicolae Sava e ([i) un
Dimitrie Stelaru al "optzeci[tilor", rug\ciunile sale nu cer ceva, ele vor s\ justifice
preaplinul de emo]ie, noroiul de pe suflet
care e mai nobil (oricum) dec`t noroiul de
pe haine". ~n revista POEZIA nr. 1-2/2007,
Daniel Corbu afirm\ despre poezia lui
Nicolae Sava: "Codurile lui Nicolae Sava
s`nt misterioase. Comunicarea se face cel
mai adesea prin parabol\. {i cum parabola e forma cu fond care poate comunica
mai mult dec`t se arat\ textual, poemul e
investit cu o magie care plute[te deasupra-i ca o pulbere de aur.
APOSTOLUL
zate de noua genera]ie citim `n SUPLIMENTUL DE CULTUR|, nr. 112/2007.

O ampl\ discu]ie despre comunism citim
`n revista APOSTROF nr. 1/2007, la care
particip\ Ruxandra Cesereanu, Ion
Manolescu, Corin Braga, Doru Pop,
Angelo Mitchievici, Ion Stanomir, Paul
Cernat, Ovidiu Pecican, Dorin Dobrincu [i
{tefan Borbely.
"PERFORMERII NE~NREGIMENTA}I
R|M~N NEPREMIA}I"
Prozatoarea Magda Ursache, care
sus]ine un editorial `n revista OGLINDA
LITERAR|, noteaz\ `n num\rul 63/2007
al revistei: "Provincia `ncearc\ s\-[i
tracteze spre v`rf ga[ca de baie]i.
Str\dania de a-i urca `n top n-ar fi rea
deloc, dac\ n-ar crea gloriole pe baz\ de
auzenii, de mirosenii [i de vedenii; dac\
fiecare n-ar avea `n grij\ doar a lui ceat\.
Performerii ne`nregimenta]i r\m`n
nepremia]i, mai ales c`nd n-au apeten]\
pentru promovarea pe sticl\ [i pe s`rm\.
Depinde de felul cum faci zarv\, cum
tocme[ti gonacii ca s\ ob]ii premiul-trofeu,
nu de cota real\ a c\rii. Favoritul se
cunoa[te dinainte; `l ghice[ti lesne [tiind
cine cu cine-i `n ga[c\".
OCHELARIST
Pag. 11
Zig - Zag
Zig - Zag
Zig - Zag
Sfnta Tradi]ie [i Istoria Bisericeasc\. Izvoare pentru curriculum-ul formal la religie
prezenta elevilor rnduiala Sfintelor

Taine ale Bisericii, elemente ale cultului divin precum [i folosirea diferitelor
materii `n cultul cre[tin.
Referitor la Istoria Bisericeasc\,
att Istoria Bisericeasc\ Universal\
dar mai ales Istoria Bisericii Ortodoxe
Romne au o importan]\ deosebit\
pentru genera]iile de ast\zi.
Cunoa[terea vechimii Bisericii noastre, a jertfelor care au fost necesare
pentru r\spndirea [i p\strarea
credin]ei snt un bun mijloc de a `nv\]a
tn\ra genera]ie s\ cinsteasc\ [i s\
`ngrijeasc\ cu sfin]enie comoara
suprem\ a religiei str\mo[e[ti. Elevii
au ocazia s\ afle despre
personalit\]ile cre[tine c\rora li se
datoreaz\ biruin]a [i persisten]a `n
lume a Bisericii Cre[tine, mucenicii [i
martirii care s-au jertfit pentru Hristos
[i pentru Biserica Sa.
Educa]ia religioas\ va deveni
deosebit de productiv\ dac\ educatorul aduce `n sufletul elevilor tradi]ia
Culese de Dumitru RUSU
Bisericii Ortodoxe, religiozitatea

poporului romn [i crea]ia moralcre[tin\ a slujitorilor Bisericii Ortodoxe
Romne. Astfel copiii vor [ti c\
poporul romn apare `n istorie ca
popor n\scut cre[tin, [i vor duce mai
departe credin]a [i datinile
str\mo[e[ti. Poporul nostru romnesc, `n trecutul s\u istoric, a [tiut s\
~n numerele anterioare au fost semnalate anivers\rile din martie:

N. Mateescu Movil\, 1/1860; Eugenia Livezeanu, 3/1925; Aurel
Buzil\, 6/1923; Simion T. Kirileanu, 7/1879; Mihai Sterc Derdena,
7/1934; Gh. Ungureanu, 8/1907; Teofan Macovei, 8/1908;
Emanuel Elenescu, 8/1911; D.D. Botez, 10/1904; G.T. Kirileanu,
13/1872; V. Vasiliu, 14/1893; V. M\rculescu, 15/1923;
Virgil Gheorghiu, 22/1905; Gh. A.M. Ciobanu,
25/1925; Eleonora Tuhan, 27/1932; G.
Simion, 27/1950; Tudor Ghideanu,
30/1938; Eugen Tureschi, 30/1942; Iulia
H\l\ucescu, 31/1924.
{i comemor\rile: 2/1968, Eugenia Mrejeriu; 9/1929,
Theodor Sperantia; 9/1948, Panaite Crive]; 10/1967, I.S. Antoniu; 12/1995, D.
Alma[ (Ailinc\i); 14/1972, I. Enescu; 19/1980, Th. Naum.
1/2007, `n multe [coli nem]ene s-au amintit tradi]iile de m\r]i[or [i,
c`ndva, de `nceput de an calendaristic.
1/1867 `ncepe s\ apar\ la Ia[i revista Convorbiri literare, util\ [i azi
elevilor.
9/1992, m. la P. Neam], profesorul scriitor Haralambie Mih\ilescu (n.
V`n\tori, 21.10.1906).
Drd. MIHAI FLOROAIA ISJ Neam]
14/2007, unii profesori nem]eni de matematic\, au amintit c\ este Ziua

Interna]ional\ a Num\rului "?" (3, 14).
14/1907, n. la Ghind\oani, `nv\]\torul scriitor Mihai David- Ghind\oani,
cel ce a `ntre]inut cultul lui Vasile Conta (m. la Ghind\oani, 18 martie 1999).
15/1967 m. pedagogul I.C. Petrescu al c\rui nume, din 1992 (c`nd a fost
s\rb\torit la centenarul na[terii) `l poart\ Biblioteca Na]ional\
Pedagogic\ din Buc., care dirijeaz\ activitatea bibliotecilor
[colare din ]ar\. Biblioteca CCD Neam] [i bibliotecile
[colare nem]ene `l omagiaz\ acum.
15/1950, n. Hangu, profesorul de matematic\ `n
Neam], C. Catrinoiu, fost inspector general al I.{.J. Neam]
(1990- 1993) cu rezultate excelente.
21/2007, cenaclurile literare din [colile nem]ene s\rb\toresc Ziua
Mondial\ a Poeziei.
24/1874, n. Gh. Beiu- Palade, fost elev [i profesor la P. Neam], autor de
lucr\ri [tiin]ifice [i de manuale [colare.
27 a.c., `n unele [coli nem]ene se evoc\ Ziua Mondial\ a Teatrului,
inclusiv la Colegiul Tehnic "Gh. Cartianu" din P. Neam], de c\tre vestita trup\
de teatru EUROFAN, condus\ de profesoara Alina Balu[.
Martie
2007
Prof. Traian CICOARE
RE}ET| PENTRU UN TEATRU PERFECT
e ia o sal\ cu scaune [i o
scen\ f\r\. Scaunele trebuie s\ se b`]ìe [i s\
sc`r]ìe, s\ tu[easc\ [i s\
icneasc\, s\ sughit\ [i tot
felul de sunete s\ emit\.
~n sal\ se adaug\:
colonete,
mochete
cochete, tapete bochete,
l\mpi de perete, un candelabru vopsit `n cinabru,
lumini de incendiu, pompieri pentru
sediu, oglinzi flatante, c`teva scaune
pliante, fotografii `n rame, o fat\ cu programe de wewwxxy lei bucata, v\
rug\m s\ veni]i cu bani potrivi]i. ~n hall
se pune un bust robust, cum ar fi bustul lui Plaut sau Pan c`nt`nd din nai sau
din flaut, c`teva fete blonde sau
brunete, cu siluete, cu bonete discrete,
cochete care s\ rup\ bilete, pe
`ndelete. Un b\rbat distins cu p\rul
nins, care, atunci c`nd e `nghesuial\, s\
coordoneze intrarea `n sal\. Mobilier
de lemn, demn ca s\-]i dea un `ndemn,
solemn. Totul s\ fie f\]os, ar\tos, luxos,
sclipicios, pre]ios, valoros, prestigios,
cuviincios, ceremonios, gra]ios,
atrac]ios, armonios, generos, grandios,
luminos, pompos, maiestuos.
Pe scen\ rivalte `nalte, reflectoare
orbitoare, "c\ld\ri" [i alte `ndem`n\ri,
panouri cu fal], o lamp\ de quar], un
circular albastru pal, pentru fundal,
cuie, burghie, cle[ti, ciocane, [prai]uri

[i lea]uri, doi arlechini, un mantou, contrabale, sufite, practicabile demontabile
[i u[or transformabile.
Un gong!!!!!
Un director magician, un contabil
[ef estetician, un administrator echilibrist, un organizator optimist, un [ef de
produc]ie intreprid [i
acid, un croitor
Christian Dior, un
t`mplar atot[tiutor,
un ma[inist [ef
activ, un recuziter
inventiv, un electrician peisagist, un
sonorizator sufletist,
un pictor haios, un tapi]er zelos, un
sufleor [optitor ca apa de izvor, un regizor tehnic calm, calm, calm...
Se ia un secretar, c`t se poate de
literar, care s\ cunoasc\ literele mari
pentru cronicari [i literele mici colibrici
pentru g`g`lici, se pune `ntr-un purgatoriu ca s\ poat\ fi stors un repertoriu.
Mai trebuie ceva: A! Da!
O m`n\- dou\ de actori, un regizor,
un scenograf [i talent... un praf. Actorii
s\ fie juni- primi, brune]i rumeiori sau
blonzi cu candori, eroi, tr\d\tori, p\rin]i,
nobili, seniori, marchiji [i con]i, de[tep]i
[i ton]i, boga]i sau s\raci, `n min\
ortaci, pe c`mp [\rani, milionari cu
bani, cu voci a[ezate, pozate, timbrate,
catifelate, insinuante, antrenante sau zer, trei degete de piper, lucruri tr\ite,
calmante, captivante, conciliante sau ofilite [i reamintite, o c\p\]`n\ de visuri
incitante, dominante, emo]ionante, noi, nuc[oar\, usturoi, dou\ ro[ii, ro[ii
exaltate, exuberante, fascinante, fra- [i voioase, sentimente `n\l]\toare, frupante, fulminante, palpitante, percu- moase, un v`rf de cu]it de sare, un v`rf
tante.
de cu]it, de pumnal, un foc de pistol
Actri]ele s\ fie frumoase, banal, un foc de pistol, un loc `n inim\
`nvoalate, mici sau `nalte, ofelii, juliete, gol, un pesc\ru[ decedat, un adev\r
duene,
cochete, vechi [i uitat, cui[oare de trei parale, tot
mame duioase, ce a scris Caragiale.
iubite focoase.
Se rumene[te c`t trebuie[te. Nici
Se iau actorii, crud [i z\lud, nici scrum cu fum. Se ]ine
se t\v\lesc prin c`tva timp la rece [i se ofer\ publicului
iarb\ apoi s`nt pu[i [i cu sergentul zece. Dar dac\ n-ai pus
s\ fiarb\: `n sucul lor, reverii, `n ore t`rzii, insomnii, triste]i [i
`n suc de migdale [i bucurii [i un suflet, ca Me[terul Manole
de portocale, `n o An\, efortul e de poman\.
{i mai trebuie ceva de pus [i care
smoal\ [i catran, `n pucioasa lui Satan,
se scrie cu liter\ mare:
`n caiele [i `n praf de stele.
R\bdare!
Se adaug\ clei pentru temei,
c`teva flori de tei [i boia de ardei. Se
Eduard COVALI
mai pun grime, c`teva replici `n rime,
b\rbi false, must\]i, chelii, c`teva ore
t`rzii, fond de ten, o c\ciul\, un joben,
Textele se pot trimite [i pe adresa
cincizeci de grame de mastic, o
revista_apostolul@yahoo.com
b`lbìal\ `n aspic, trac, replici uitate,
odihn\ pe jum\tate.
Se ia un regizor [i se pune cu
actorii la cuptor. Se mai pune [i un
scenograf cu ideile amestecate- vraf!
Se d\ la foc mic. Se adaug\ c`te un
pic foi de dafin, umor fin, enibahar, o
REVIST| EDITAT| DE
lingur\ de g`nd amar, un pahar de
Antologia revistei
APOSTOLUL
APOSTOLUL - revist\ a cadrelor didactice din jude]ul Neam], serie nou\, apare prin colaborarea
Sindicatului ~nv\]\m`nt Neam] [i Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] (martie 1999).
FONDATORI: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Av\danei (noiembrie, 1934)

rector
r general, Iosif COVASAN - dir
rector
r econ
nom
mic
c,
CONSILIUL DE ADMINISTRA}IE: Florin FLORESCU - dir
Constantin TOM{A - dir
rector
r exe
ecutiv, Gheorghe AMAICEI, {tefan CORNEANU.
nct, Dumitri]a VASILCA,
CONSILIUL DE REDAC}IE: Mircea ZAHARIA - redactor [ef, {tefan CORNEANU - redactor [ef adjun
Dan AGRIGOROAE, Niculina NI}|, Valerian PERC| (Subredac]ia Roman, tel. 732.738), Carmen DASC|LU (secretar).
Ilustra]ia num\rului - grafic\ semn
nat\ de elevii profesorului Arcadie R|IL
LEANU
Pag. 12
Romne se va prezenta paralel cu

istoria patriei noastre. Istoria, spunea
Vasile Prvan, e a `n]elege cu inim\
iubitoare [i cu cuget trecutul... Ce-i
drept, istoria Bisericii noastre nici nu
se poate `n]elege deplin f\r\ istoria
general\ a poporului nostru."
Pentru a nu p\rea rigide, lec]iile
de istorie bisericeasc\ trebuie prezentate elevilor `ntr-un mod ct mai pl\cut,
accentundu-se permanent aspectele
spirituale. Dup\ cum sublinia [i pr. dr.
N. Terchil\, materialul istoric trebuie
`mbr\cat `n hain\ potrivit\ ca s\ fie
primit `n sanctuarul sufletului
copil\resc", pentru a trezi con[tiin]a
religioas\. Nici elementele de istorie
local\ nu trebuie neglijate de c\tre
profesorul de religie, acestea constituind un bun prilej pentru elevi de a
cunoa[te trecutul comunit\]ii din care
fac parte.
REMEMOR|RI PEDAGOGICE NEM}ENE
AMALGAM
"Biblia ne `nva]\ s\ ne iubim
aproapele, dar [i du[manul" (G.
K. Chesserton). Pentru c\ s-ar
putea s\ fie aceea[i persoan\.
"Mul]umesc lui Dumnezeu c\ s`nt
ateu" (Luis Bunnel). Prudent ar fi
s\ c\uta]i un alt vinovat. "Unii
spun c\ Dumnezeu exist\, al]iic\ nu. Probabil c\ adev\rul e
undeva la mijloc" (W. B. Yeats).
La mijlocul cui? "S\ devin protestant?
Nici nu se pune problema. Faptul c\ mi- am
pierdut credin]a nu `nseamn\ c\ mi-aam pierdut [i min]ile!" (James Joyce). Mda. Nimic
nu se pierde, totul se r\t\ce[te. "Un singur om m-aa `n]eles [i acela nu m-aa priceput"
(Hegel). O fi `n]eles pe dos, s\rmanul!
"Nu m\ l\sa]i niciodat\ singur\ l`ng\ un
b\rbat care c`nt\" (Ana Ahmatova). C\ se
las\ cu c`ntec. "Marin Preda trebuie s\ fie
poet" (O. Paler). Dup\ c`te femei l-au umilit,
da, merit\. "Dar dac\ imbecilii au dreptate?" (Tudor Teodorescu Brani[te). Asta
ne-ar mai trebui. "Matei Basarab a dat o
lege c\ ]iganii s\ nu fie pedepsi]i dac\ fur\
valori mici" (C. Toiu). {i de atunci pentru ei
toate s`nt m\run]i[uri. "Criticii arunc\
asupra operelor poe]ilor gr\mezi de gunoaie
erudite" (Benedetto Croce). Tocmai ei, marii
vidanjori. "Banii nu au miros" (Vespasian).
Ba da! Put [i cei murdari [i cei sp\la]i. ~ntreba]i-i pe politicienii actuali, corup]i. S`nt `n
m\sur\ s\ v\ r\spund\. Inscrip]ie la intrarea `ntr-un ospiciu: "Cei mul]i s`nt afar\!".
A[a este! Dar cine mai poate aduna toate
hahalerele? "Noi romnii, nu putem s\ ne
realiz\m dec`t `n e[ec". (Cioran). Pentru c\
e ceva mai simplu. Privi]i spre cei 17 ani de
libertate. "Copiii no[tri vor avea de ce s\
pl`ng\, noi am r`s destul." (I.L. Caragiale).
Nea Iancule r`dem [i noi, dar cam albastru!
"Comunismul a reu[it s\ realizeze omul
nou?" (AL. Paleologu). Nu. Televiziunea
actual\, da. Nu cea de la Piatra-Neam].
dea un r\spuns bun

la chem\rile dumnezeie[ti de pe vremea
Sfntului
Apostol
Andrei,
binefacerile primite
`n urma acestui
r\spuns
fiind
nenum\rate",
men]iona istoricul V.
Prvan. A[a cum
ne-o dovede[te istoria, existen]a noastr\ a depins de
acest
r\spuns,
poporul romn `narmndu-se cu t\ria puterilor dumnezeie[ti putnd rezista la toate vitregiile istoriei.
Elevii vor cunoa[te contribu]ia
B.O.R. la `ntemeierea [colilor
romne[ti, la dezvoltarea literaturii [i
culturii poporului romn, la primele
institu]ii sociale dezvoltate pe lng\
m\n\stiri. Istoria Bisericii Ortodoxe
ANDRADA BULAI
n predarea educa]iei religioase, Sfnta Tradi]ie are

un rol major al\turi de
Sfnta Scriptur\. Elevii trebuie con[tientiza]i de faptul c\ aceasta reprezint\ al
doilea izvor al revela]iei
dumnezeie[ti: Dar snt [i
alte multe lucruri pe care
le-a f\cut Iisus [i care,
dac\ s-ar fi scris cu deam\nuntul, cred c\ lumea
aceasta n-ar cuprinde c\r]ile ce s-ar fi
scris."(Ioan XXI, 25), importan]a ei
religioas\ [i pedagogic\ fiind identic\
cu a Sfintei Scripturi.
Constituie un izvor nesecat pentru
producerea
vie]ii
religioase.
Valorificnd scrierile Sfin]ilor P\rin]i,
genera]iile tinere se vor deprinde cu
operele acestora [i vor cunoa[te
adev\rata via]\ religioas\, pentru ca
s\ vad\ lumina credin]ei adev\rate [i
s\-[i `ndrepte propria via]\ dup\ modele din vie]ile sfin]ilor. Li se va
APOSTOLUL
APOSTOLUL
SINDICATUL
~NV|}|M~NT
NEAM}
ISSN - 1582-3
3121
Redac]ia [i administra]ia:
str. Petru Rare[ nr. 24,
tel/fax: 22.53.32, Piatra
Neam]
P re ] u l : 1 L E U
martie 2007

Apostolul, Nr. 91 (2007)

Diunggah oleh

Informasi Dokumen

Judul Asli

Hak Cipta

Format Tersedia

Bagikan dokumen Ini

Bagikan atau Tanam Dokumen

Opsi Berbagi

Apakah menurut Anda dokumen ini bermanfaat?

Apakah konten ini tidak pantas?

Hak Cipta:

Format Tersedia

Apostolul, Nr. 91 (2007)

Diunggah oleh

Hak Cipta:

Format Tersedia

APOSTOLUL

REVISTA CADRELOR DIDACTICE

Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

MIRCEA ELIADE - ~NTRE CULTUR| {I POLITIC|

n ultimele decenii s-au f\cut

revolu]iile contemporane au ca scop

~n martie 1937 un prieten al lui

De ce migreaz\ tineretul la cote

SERIE NOU|, ANUL IX, NR. 91

verseaz\ Oceanul [i vlaga neamului

ION CREANG| - 170 de ani de la na[tere

Nu [tiu al]ii cum sunt, dar eu, cnd m\

Je ne sais comment sont les autres,

ar\taser\ `n deceniul precedent. Sf[ia]i

Drd. Mihai FLOROAIA,

fost at`t de reu[it `nc`t va fi

in ce `n ce mai des, v\d sau aud de c`te o b\taie

R\zboiul micului ecran cu mintea copiilor

creierului. Mintea uman\ se

Atrofia cortical\, conform

zorului f\r\ a avea o preocupare serioas\, pur [i simplu de

DIN NOU DESPRE BLESTEME {I SCRISORI DESCHISE

Pann s-a n\scut cu c]iva ani `n urm\,

acestea, cocheteaz\ cu iubita pe care

ROMNII {I TRANSNISTRIA (I)

atunci istoria provinciei: dup\ r\zboiul

men]ioneaz\ prezen]a volohilor `n acela[i

Manca[ Geta [i Matei Elena,

DIN NOU DESPRE BLESTEME {I SCRISORI DESCHISE

lesteme / ... / Le-oi

loc ,,de cinste" fiind `nv\]\mntul

alt\dat\, la persiflare [i ton

duioas\ amintire: ,,S\ vii,

Textul de mai sus este

ARACIP NU VREA H~RTII

gen]ia Romn\ de Asigurare a Calit\]ii `n

1. Programele [colare [i creativitatea elevilor

Reforma [colar\ urm\re[te trecerea de la un sistem

toleran]\ sc\zut\ pentru perspectivele diferite, chiar contradictorii;

2. Proiectarea demersului didactic

proprii. ~n locul stresului provocat de spiritul de competi]ie din

Rubric\ coordonat\ de Dan AGRIGOROAIE

LIMBA ROMN| {I ~NV|}|M~NTUL PRIMAR

conota]ii profunde, chiar [i numai

limbii materne, c`t [i `nv\]area

forma [i dezvolta capacitatea de

obiecte de `nv\]\m`nt, sub raportul corectitudinii exprim\rii, ele

~nv. Tatiana G~RBEA

Cotu Vame[, Neam]

~NT~I TREBUIE S| AVEM CALITATE {I APOI COPII

torul Palatului Copiilor, prof.

ideea c\ Palatul Copiilor este, `n

Emilia Panaitescu), redac]iepres\, radio, tv- majorete (prof.

Adunate, informa]iile de mai sus nu au

Intra]i `n h\uri neputin]i neroade

u-i vremea socotelilor totale

{i-obosit s-alunec pe ]\r`n\

timpul ar putea s\ ne arate, f\r\ `ndoial\,

ASUL ELEVILOR 20/2007

neajunsul de a nu fi prins\ `ntre

p`n\ acum, revista este scris\

de la Gala directorilor, not\

TINERE CONDEIE ROMA{CANE