Apostolul, Nr. 94 (2007)

APOSTOLUL
REVISTA CADRELOR DIDACTICE
Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]
PENTRU A FACE
PORTRETUL
UNUI PROFESOR
icta]i mai `ntì o [coal\

Cu o u[\ deschis\
Picta]i apoi
Ceva simplu,
Ceva modest,
Ceva util
Pentru profesor.
A[eza]i tabloul
~ n t r -u
un ora[
Pe o strad\ din centru
Sau, de ce nu,
~ n t r -u
un cartier la periferie.
A s c u n d e ] i -vv \ u n d e v a
F\r\ s\ spune]i nimic,
F\r\ s\ v\ mi[ca]i.
A[tepta]i profesorul.
{i, c`nd la sunetul clopo]elului
Profesorul sose[te,
O b s e r v a ] i -ll c u c e l m a i p r o f u n d r e s p e c t .
A[tepta]i s\ intre `n [coal\
{i c`nd a intrat
~nchide]i `nceti[or u[a cu pensonul,
Apoi [terge]i u[or, una c`te una,
Toate barierele care mai despart
Profesorul de elevi,
Av`nd mare grij\ s\ nu [tirbi]i
Nimic din demnitatea profesorului
Sau ceva din candoarea adolescen]ilor.
S|RB|TOAREA ~NCHEIERII ACTIVIT|}II

DIDACTICE PENTRU DASC|LII NEM}ENI
imeni nu v-a impus s\ v\

`mbr\ca]i de s\rb\toare, nici Dvoastr\ Domnilor profesori [i
profesoare, nici D-voastr\
Domnilor
`nv\]\tori
[i
`nv\]\toare, nici D-voastr\
Doamnelo educatoare!
E ultima zi de [coal\. Vine
vacan]a mare, dar pentru Dvoastr\, celor c\rora m\
adresez, vine o vacan]\ mult
mai mare, vine Vacan]a de pensionare.
Mai ieri a]i deschis parc\, cu m`na
tremur`nd\ [i inima b\t`nd mai tare, pentru
prima dat\, u[a la clas\ [i la cancelarie.
A durat doar o clip\, o clip\ mai mare,
timpul de la prima [i ultima deschidere de
u[\ la clas\ sau la cancelarie.
A fost parc\ o excursie prin [coal\, de
40 de ani, `n care a]i petrecut cu g`ndul, cu
privirea [i cu inima genera]ii la r`nd de
copii, de adolescen]i [i de tineri deschiz`nd
[i `nchiz`nd poarta [colii c\tre noua poart\
a vie]ii.
V-a]i g`ndit vreodat\ sau v-a]i imaginat
c`te inimi au pl`ns, c`te s-au bucurat, pentru o not\, pentru o mustrare sau pentru o
vorb\ bun\ de `mb\rb\tare spus\ cu
dragoste, pentru cei mai mici sau mai
mari, afla]i `n cump\n\ sau la grea `ncercare?
Pentru toate acestea, din inim\ v\
mul]umim, Domnilor profesori, profesoare,
Domnilor `nv\]\tori [i `nv\]\toare,
Doamnelor educatoare!
Nu numai pentru c\ ne-a]i `nv\]at s\
d\m bine]e tuturor oamenilor [i mai mari [i
mai mici, nu numai pentru c\ ne-a]i `nv\]at
taina literelor [i a numerelor, nu numai
pentru c\ ne-a]i deschis por]ile spre
cunoa[tere [i lumin\ `n toate domeniile
[tiin]ifice, tehnice [i umaniste, dar mai
ales, pentru c\ ne-a]i `nv\]at s\ fim
Oameni oriunde am fi pe p\m`nt, ne-a]i
`nv\]at mereu numai ce-i drept [i bun,
ne-a]i `nv\]at s\ iubim, ne-a]i `nv\]at s\
r`dem [i s\ pl`ngem, ne-a]i `nv\]at s\
tr\im. Pentru toate acestea, din inim\ v\
mul]umim!
Pentru Voi, azi e zi de mare s\rb\toare.
Prof. {tefan CORNEANU

(Continuaare `n pag. 2)
PASIUNE {I CULOARE
na dintre orbirile noastre cotidiene este aceea de a nu
realiza pe l`ng\ c`t\ istorie trecem [i cu cine s`ntem
contemporani. Nu prea mai vedem copacii din pricina
p\durii, iar c`nd ni-i amintim, imaginea p\le[te [i propor]iile se deformeaz\.
Ast\zi, avem [ansa, ca romni, s\ fim contemporani cu cea mai Mare Doamn\ a Acuarelei Romne[ti,
iar ca pietreni, avem norocul de a fi vecini cu doamna
Iulia H\l\ucescu.
Despre acest noroc [i, mai ales, despre omul din
umbra artistului, relateaz\ `ndelungatul colocviu
"Pasiune [i culoare", consemnat cu trud\ [i har de
c\tre distinsa profesoar\ Coralia Leti]ia Bunghez ("Pasiune [i
culoare". Convorbiri cu Iulia H\l\ucescu. Editura Nona, Piatra
Neam], 2007).
~ntre coperte semnate de prof. Gheorghe Bunghez (~n loc de
prefa]\- "Iulia H\l\ucescu- arta d\ruirii", revista "Asachi", august
Alege]i cu grij\ culorile hainelorProfesorul nu vrea s\ ias\ `n eviden]\

Dar, dac\ pute]i, trece]i cu vederea
Peste uzura hainelor [i a pantofilor...
Mircea ZAHARIA
Picta]i [i o sal\ de clas\

Aleg`nd cea mai frumoas\ catedr\
Pentru profesor.
(parafraz\ dup\ poemul lui Jacques Prevert, "Pour faire

la portrait d'un oiseau")
Prof. Stelu]a CR|CIUN
Colegiul Tehnic "Danubiana" Roman
N-o s\ `ntunec\m aceast\ zi cu neajunsurile [i lipsurile materiale pe care le-a]i

suportat an de an prin condi]iile de via]\ [i
salarizare. Gaudeamus igitur, fra]ilor, nu
v\ uita]i c\ n-ave]i prea mult prin buzunare
(!?) Via]a e scurt\, via]a e mai bun\ sau
mai rea, bucura]i-v\ de ea, e unic\ [i nu
mai e timp de medita]ie [i visare.
Ziua aceasta e zi de bilan]. Mai poate
cineva `n afar\ de voi s\ fac\ un asemenea bilan], nu cu cifre [i bunuri materiale,
ci cu suflete, inimi [i min]i de oameni care
au ie[it de pe b\ncile [colii [i au p\[it `n
via]\, cu fruntea sus, spre soare?
{i nu poate fi bucurie mai mare, c`nd
cei crescu]i [i educa]i de voi, cei mai mul]i
dintre ei stau drept, ca brazii, pot privi `n
ochii vo[tri [i ai semenilor lor f\r\ ezitare
[i s`nt m`ndri pentru faptele lor bune, pentru munca lor, pentru bucuriile [i
necazurile lor.
O carte esen]ial\
Picta]i apoi ceva din insomnia lungilor nop]i

De iarn\,
C`teva riduri, ap\rute prea devreme
~n col]ul ochilor,
Pu]ina frustrare
~n fa]a unei c\r]i prea scumpe
{i verdele str\lucitor al vacan]elor
Pe care profesorul
Nu [i le poate permite...
A[tepta]i ca profesorul s\ se hot\rasc\

S\ r\m`n\ `n clas\.
Dac\ nu r\m`ne, e semn r\uS e m n c \ [ i -a
a schimbat meseria
C\ a devenit om de afaceri
Sau altceva
Dar dac\ profesorul r\m`ne `n clas\
Este semn bunSemn c\ aceast\ societate mai poate spera,
C\ tabloul e reu[it
{i c\, pute]i semna.
Atunci, lua]i o bucat\ de cret\
{ i s c r i e ] i u n d e v a , ` n t r -u
un col] al tabloului,
Profesorul s`nt eu.
SERIE NOU|, ANUL IX, NR. 94

iunie 2007
An
nive
ers\r
ri
de
e tradi]ie
e
up\ 9 ani de ac]iuni
`n instan]ele de
judecat\,
prin
diferite judec\torii
din ]ar\, [i dup\ 15
h o t \ r ` r i
judec\tore[ti
(judec\torie, tribunal, curte de apel,
~nalta Curte de
Casa]ie), Asocia]ia
~nv\]\torilor Neam] a intrat `n
posesia imobilului proprietate,
respectiv, C\minul Cadrelor
Didactice. ~n urma unei decizii
a ~naltei Cur]i de Casa]ie, nr.
4237/ Dosar 3271/2002, din
data de 24 octombrie 2003,
irevocabil\, conducerea asocia]iei [i consiliul director au
ZIUA ~NV|}|TORULUI
purces la treab\. Adic\, renovarea sediului, amenajarea [i

dotarea incintelor.
Este binecunoscut faptul
c\ imobilul din strada Mihail
Sadoveanu nr. 21 a fost construit de cadre didactice pe un
teren achizi]ionat de la
Prim\ria Piatra Neam] `n anul
1934. Cl\direa construit\ prin
contribu]ia cadrelor didactice,
din salariul propriu, a avut
ini]ial destina]ia unui c\min
pentru `nv\]\torii din mediul
rural [i pentru copiii acestora
care studiau `n Piatra Neam].
Ulterior, imobilul a intrat `n proprietatea statului romn (f\r\
na]ionalizare sau expropriere)
fiind folosit dup\ dispozi]ia
autorit\]ilor. ~n anul 1990,

pre[edintele
Asocia]iei
~nv\]\torilor, `nv. Gheorghe
{erban, [i vicepre[edintele,
prof. Gheorghe Amaicii, au
`nceput demersurile de revendicare a imobilului, `n posesia
c\ruia au intrat abia `n ianuarie
2007.
Despre
Asocia]ia
~nv\]\torilor, presa vremii a
consemnat
nenum\rate
ac]iuni, precum [i rolul fundamental pe care l-a avut p`n\ `n
perioada postbelic\ pentru
cadrele didactice din jude]ul
Neam]. Astfel, `n revista
"{coala [i Vea]a" a Asocia]iei
Generale a ~nv\]\torilor din
Romnia, anul X, nr. 1, sep-
tembrie 1939, directorul T.D.

Iacobescu (`n pag. 155- 255)
prezenta secven]e din activitatea sec]iilor jude]ene. Despre
sec]ia Asocia]iei Jude]ene
Neam] se consemneaz\
urm\toarele:
"Sec]ia este `nfiin]at\ `n
anul 1912. Pre[edinte de la
1912 la 1914- dl. Leon
Mrejeriu; pre[edinte de la 1914
la 1916- dl. Constantin Fedele[
(mort `n r\zboi); pre[edinte de
la 1916 la 1920- dl. Constantin
Stan, inspector general (pensionar); pre[edinte de la 1920
Prof. Gheorghe
AMAICEI
S|RB|TOAREA DASC|LILOR
~N PREMIER|,
LA CEAS
DE S|RB|TOARE
~n premier\, la nivel jude]ean,
Sindicatul Liber din ~nv\]\m`nt organizeaz\, `n colaborare cu Inspectoratul
{colar, festivitatea pension\rii perso nalului didactic, didactic- auxiliar [i
nedidactic din jude]ul Neam].
S\rb\toarea va avea loc `n ziua de
16 iunie, ora 10,00, `n sala de festivit\]i
a Liceului "Calistrat Hoga[", iar masa
festiv\ `n Cantina- restaurant din incin ta liceului.
Finan]area ` ntregii festivit\]i este
sus]inut\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt,
iar programul artistic este asigurat de
c\tre Inspectoratul {colar.
Redac]ia Revistei Apostolul
S|RB|TOAREA
~NCHEIERII
ACTIVIT|}II
DIDACTICE
PENTRU DASC|LII
NEM}ENI
(urmaare din pag.1)
u to]i au
fost
cu
coroni]e [i
diplome de
onoare, dar
to]i [i-au
g\sit un
rost
`n
via]\, to]i
au muncit
[i muncesc
din greu [i cinstit [i-[i
fac datoria cu r\spundere, f\r\ ezitare.
Stima]i colegi, fi]i
m`ndri de munca [i
via]a voastr\ pe acest
altar sf`nt al [colii. ~n
fa]a voastr\ se
deschide o alt\ fereastr\ a vie]ii, prin
care v\ dorim s\
intra]i [i s\ privi]i cu
aceea[i `ncredere [i
speran]\. S\ ave]i
numai zile pline de
`mpliniri [i cu soare [i
bucurii, s\ v\ bucura]i
de o s\n\tate [i o
odihn\ binemeritate.
Fi]i convin[i c\
dincolo de greut\]ile
zilnice [i necazurile
inerente vie]ii [i profesiei voastre, misiunea
voastr\ este cea mai
nobil\ dintre toate, iar
florile recuno[tin]ei le
merita]i cu prisosin]\.
Pentru toate acestea,
din
inim\
v\
mul]umim [i v\ ur\m
din suflet Ani mul]i,
S\n\tate [i numai
bucurii, to]i cei care
am trecut prin [coal\!
PENSIONAREA LUCR|TORILOR DIN ~NV|}|M~NTUL

JUDE}ULUI NEAM}, PENTRU ANUL {COLAR 2006 - 2007
{COALA CU CLASELE I-V

VIII
ELENA CUZA PIATRA NEAM}
- PROF.GHEORGHIU VIRGINIA
- PROF. NEDELCU ARTEMIZA
- PROF. MANCAS DOREL
- PROF. ONICA ALEXANDRU
VIII
ALMA{
- INV. MURARU FLORICA
VIII NR. 2
PIATRA NEAM}
- PROF. DAVIDESCU DANIELA
- PROF. SIMIONEL MARGARETA
- ~NV. ESANU ELENA
- ~NV. CHIRIBAU ELENA
LICEUL COMERCIAL SPIRU HARET
- PROF. CONSTANTINESCU VIORICA
- EDUC. ASAVEI ANA
- EDUC. CREANGA MARIA
- EDUC. GRADINARU VENERA
- EDUC. HANGANU ELENA
VIII NR. 6
PIATRA NEAM}
- PROF. CIUREA LUCRETIA
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV
PIATRA NEAM}
- PROF. TOC DORINA
- PROF. NEGRU DORIN PETRU
VIII
DUMBRAVA RO{IE
- PROF. ENECHIUC SERGIU
- PROF. GARMANCEA ELENA
- PROF. PINTILIE GEORGETA
- PROF. TILICA CECILIA
{COALA CU CLASELE I VIII MOLDOVENI
- PROF. NASTASA MARIA
VIII TARC|U
- ~NV. STIRBU MARIA
VIII STANCA
- ~NV. AVARVAREI VIORICA
- PROF. BABOI NICULINA
VIII ADJUDENI
- PROF. ALBERT TEREZA
VIII NR.7 ROMAN
- ~NV. BEJAN TEREZA
- EDUC. LUNGU VICTORIA
- SECRT. CATALIN ELENA
- ~NV. STAMATE MARIA
COLEGIUL TEHNIC MIRON COSTIN

ROMAN
- PROF. GHIORGHITA TRAIAN
- PROF. CHIRILA SILVIA
- PROF. BARBU CONSTANTIN
- MAISTRU GOSMAN LIDIA
- TEODORU CONSTANTIN

VIII NR. 1 BICAZ
- PROF. LUCA ELENA

VIII NR. 1 ROMAN
- ~NV. PEICI VERONICA
- PROF. ANTOCHI ELENA
VIII ST|NI}A
- ~NV. STAFIE MARIA
VIII BRUSTURI
- ~NV. DAMIAN MARIA
- PROF. MOTOC MARIA
- PROF. STAFANOVICI VALERIA
- PROF. BEJINARIU MARIA
VIII DOLJE{TI
- PROF. HUSARU AGNESA
GRUP {COLAR BICAZ

- EDUC. ASAVEI ANA
- PROF. ALUNGULESEI VIORICA
- PROF. STURZU DAN
- SECRETAR COMONITA ANA
VIII FARCA{A
- ~NV. DIACONU OLIMPIA
SAM ION CREANG| PIPIRIG
- ~NV. TARDEA MARIA
- PROF. ANA MARIOARA
VIII HANGU
- EDUC. BALAN VIRGINIA
- ~NV. SCHIMAN DANIEL
VIII
N. GRIGORESCU AGAPIA
{COALA ROMAN MU{AT ROMAN

- PROF. MIRON ELENA
- PROF. NASTASE ANA
COLEGIUL TEHNIC DANUBIANA ROMAN
- PROF. BURUIANA NICULINA
- PROF. TAMBA NICULINA
- ~NV. POSTELNICU ELENA
- CASIER CHIRIAC MARIA
- NED. BAETANU CONSTANTIN
- NED. MIHAILA VASILE
- NED. HUCI VASILE
VIII T|M|{ENI
- PROF. IANCU AGNESA
- EDUC. ALEXA ECATERINA
{COALA DE ARTE {I MESERII
GH. P|TRA{CU BURUIENE{TI
- PROF. GRIGORE CONSTANTA
VIII NR. 5 ROMAN
- PROF. ZAHARIA ALEXANDRINA
- PROF. LUCHIAN ION
- EDUC. BOGDAN MARIA
- NED. ARSENICI VERGINIEA
VIII NR. 8 ROMAN
- PROF. GULINSCHI CORNELIA
VIII
GRUM|ZE{TI
- PROF. IRIMESCU MARIA

- PROF. IONITA ELENA
VIII DREPTU
- PROF. RUSU MINA
- NED. FARCASANU AURELIA
{COALA DE ARTE {I MESERII
B|L}|TE{TI
- PROF. BALTATESCU ELENA
- PROF. SBARNEA FLORICA
{COALA DE ARTE {I MESERII DULCE{TI
- PROF. SERBAN VASILE
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV ROMAN
- PROF. TAMBA NICULINA
- PROF. TOMA NICOLETA
- ~NV. VODA ELISABETA
ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
DASC|LILOR NO{TRI... CU MULT| DRAGOSTE!

estinul [colii romne[ti a fost
[i este str`ns legat de educatoare, `nv\]\tori [i profesori
care, cu mult\ d\ruire, o slujesc.
Ani de zile, mereu `n
mijlocul copiilor, cei care au
slujit `nv\]\m`ntul romnesc,
mereu au c\utat s\ fie `n
mijlocul copiilor, au c\utat s\
le trezeasc\ gustul pentru
nou, pentru frumos [i
adev\r, pentru aflarea de noi cuno[tin]e
cuprinse `ntre copertele manualelor
[colare.
Cu r\bdare, calm [i d\ruire au
dezlegat, r`nd pe r`nd, genera]iilor de
elevi, toate `ntreb\rile [i misterele care
le p\reau de nep\truns.
Cred c\ nici o profesiune de pe
p\m`nt nu este mai frumoas\ ca aceea
de "dasc\l", dar nici una nu cere at`ta
generozitate, dragoste de copii, d\ruire,
c\ldur\ uman\, pentru c\ timp de ani
Pag. 2
educatorul lucreaz\ cu materialul cel

mai pre]ios, mai complicat [i mai sensibil: omul `n devenire.
Pe parcursul anilor, oamenii de la
catedr\ observ\, cunosc, instruiesc,
stimuleaz\, cultiv\ [i organizeaz\,
corecteaz\ [i perfec]ioneaz\ procesul
des\v`r[irii calit\]ilor necesare omului
de mìne.
Credem c\ este cazul [i s\ le d\m
numele: doamna profesoar\ Albert
Tereza- {coala Adjudeni, doamna
`nv\]\toare Bejan Tereza- `nv\]\toare
{coala 7 Roman, doamna `nv\]\toare
Veronica Peici, {c. nr. 1, doamna profesoar\ Antochi Elena- {coala nr. 1,
doamna `nv\]\toare Maria Stafie{coala St\ni]a, doamna Miron Elena{coala nr. 9, doamna profesoar\
Buruian\ Niculina- Liceul 4 Roman,
doamna
profesoar\
Zaharia
Alexandrina [i domnul profesor Ion
Luchian- {coala nr. 5 Roman- [irul lor
ar putea continua dar la data c`nd am
scris articolul, nu am intrat `n posesia

celor care `[i `ncheie mandatul de profesorat [i `mi cer scuzele de rigoare.
Aceast\ minunat\, nobil\ [i grea
profesie, aceea de gr\dinar de suflete
umane, pentru cei `nzestra]i cu o
voca]ie deosebit\, pentru genera]iile de
elevi a `nsemnat d\ruire, sensibilitate,
`ncredere, competen]\.
~n numele celor care r\m`nem `n
sistem, mult sau pu]in, ne rug\m ca Cel
de Sus s\-i ]in\ s\n\to[i [i frumo[i, c\ci
au sufletul curat ca izvorul limpede din
care s-au ad\pat miile de vl\stare
tinere, pentru c\ EDUCA}IA nu este
altceva dec`t un pod peste care trece
omul, c\l\uzit de dasc\lul s\u, de la o
via]\ `nchis\ `n sine la con[tiin]a `ntregii
omeniri.
Prof. Valerian PERC|
APOSTOLUL
BUCURIA DE A C~NTA
uzica d\ farmec tinere]ii, e sc`nteia ce aprinde focul pasiunii, `nal]\ "sufletul c\tre tot ce este bun, drept [i frumos"
(Platon).
Un profesor de muzic\ nu poate fi dec`t un om sensibil,
talentat, dedicat artei [i menirii sale de educator. Doamna
Niccoletaa Tomaa este un astfel de profesor, care prin profunzimea sufletului s\u [i prin harul de pedagog a p\truns `n
inimile elevilor, sco]`nd la lumin\ sentimentele cele mai frumoase. Cu infinit\ r\bdare, pricepere [i devotament
`mplete[te cu succes via]a de familie cu cea profesional\.
Bun organizator, desf\[oar\ numeroase activit\]i artistice, `ncununate cu rezultate deosebite at`t `n cadrul [colii,
c`t [i `n cel al comunit\]ii locale, ob]in`nd premii chiar [i la nivel
na]ional. Motiva]ia pentru toate acestea o constituie pl\cerea [i bucuria de a c`nta [i de a-i `nv\]a pe ceilal]i s\ vibreze la unison cu muzica
universului [i cu speran]a pentru o lume mai bun\, mai dreapt\, mai
frumoas\, mai aproape de divinitate.
Mesager al armoniei [i al tr\irii intense, d\ tonul bunei dispozi]ii
`nsufle]in`nd atmosfera din jurul s\u.
"F\r\ muzic\, via]a ar fi o gre[eal\" (F. Nietzche) [i f\r\ doamna
Nicoleta Toma, [coala noastr\ nu ar mai fi la fel de bogat\.
E. CARAIMAN, M. HUCI
LPS ROMAN
iunie 2007
PENSIONAREA LUCR|TORILOR DIN ~NV|}|M~NTUL
JUDE}ULUI NEAM}, PENTRU ANUL {COLAR 2006 - 2007

VIII NR. 2
TIRGU NEAM}
- ~NV. TARABOANTA ILEANA
- PROF. GARBEA VASILICA
VIII
TIMI{E{TI
- PROF. ICHIM TEODORA
- PROF. TANASE ANA

VIII
NR. 11 PIATRA NEAM}
- ~NV.BARSAN RODICA
- PROF. MIHAILESCU MARINELA

- PROF. PETRARU ELENA
GRUP {COLAR ECONOMIC
- PROF. GURAU DORINA - LILIANA
- NED. TODERASC MARGARETA
{COALA CU CLASELE I - VIII
BICAZ ARDEAL
- ~NV. TOPLICEANU MARIA
- PROF. VOAIDES NEGUSTOR ANA
GRUP {COLAR BORCA
- ~NV. APOSTOL FEVRONIA
COLEGIUL DE INFORMATIC|
- CONTABIL VARVARA MARGARETA
COLEGIUL NA}IONAL
STEFAN CEL MARE TIRGU NEAM}
- PROF. AXINTE PETRU
- PROF. OBREJA MIHAELA MARIA

VIII }IBUCANI
- ~NV. BRANZEI ELENA
VIII T~RPE{TI
- PROF. TRIFAN MARIA
- PROF. LUCHIAN GABRIELA
- EDUC. GHIORGHIU MARIA
GRUP {COLAR GH. CARTIANU

PIATRA NEAM}
- PROF. POPA MIHAELA

VIII V~N|TORI
- PROF. DRAGANESCU LUCIA

VIII PILDE{TI
- PROF. NAZARE ADRIANA
GRUP {COLAR ROZNOV

- PROF. CARASILA VIORICA
- PROF. DARIE OFELIA
- PROF. HARJA ADRIANA
- MAISTRU HORCIU DUMITRU
- ING. LUPASCU MILIANA
GRUP {COLAR VASILE SAV ROMAN

- PROF. GAVRILUTA MIHAELA
- LABORANT AVARVARI ELENA
- MAISTRU MOCANU DAN STELIAN

VIII CRAC|OANI
- PROF. ANUSCA CONSTANTIN
GRUP {COLAR CONSTRUC}II MA{INI

ROMAN
- PROF. POPESCU PAUL
- PROF. STEFANESCU ELENA
- PROF. IAMANDI IOAN
- MAISTRU AVRAM CONSTANTIN
{COALA CU CLASELE I - VIII NR. 1

BICAZ CHEI
- PROF. CIOANCA NICULINA
- ~NV. BARB MARIA
(urmaare din pag. 1)

VIII P|STR|VENI
- ~NV. STANGU VIORICA
- EDUC. DURAL MARIA
- ~NV. NISTOR MARIA
{COALA DE ARTE {I MESERII NR. 3

T~RGU NEAM}
- EDUC. CUCORADA ELENA
- ~NV.DIACONU NICOLETA

VIII NR. 5
PIATRA NEAM}
- ~NV. DIACONU ANA
- ~NV. NECHITA ELENA
- ~NV. SAVA MIOARA
- PROF. BUTNARIU JENI
- PROF. CATANA MARIEA
- ADMN. PETRICA ELENA
- EDUC. ROBU MARIA

- ~NV. GRASU ELENA
- PROF. PRICOPIE LUCIA
- PROF.TEACA VASILE

VIII NR. 1
T~RGU NEAM}
- ~NV. MAXIM SANZAIANA
- PROF. LUNGU MARIA
- PROF. GAINA ELENA
VIII
MIHAI EMINESCU ROMAN
- PROF. NICULA ROMULUS
- PROF. TIRODII GEORGETA
- PROF. FULGA NICULINA
CLUBUL COPIILOR S|B|OANI
- MAISTRU ROBU FLAVIAN
COLEGIUL NA}IONAL ROMAN VOD|
ROMAN
- PROF. HARET JANETTA
- PROF. SEVERIN IOAN
LICEUL TEORETIC V. ALECSANDRI
S|B|OANI
ZIUA
~NV|}|TORULUI
{COALA SPECIAL| T~RGU NEAM}

- PROF. SAVA VICTORIA
VIII DOBRENI
- PROF. MIRON GABRIELA
- NED. ZAMFIR ELENA
VIII NR. 3
PIATRA NEAM}
- PROF. TARANU MARIA
- ~NV. MACOVEI ELENA
- ~NV. BALTAG ANGELA
- ADM. PASCAU MARICA
- PROF. VLASCEANU LIVIU BUCUR
COLEGIUL TEHNIC DE TRANSPORTURI
PIATRA NEAM}
- PROF. CHELARU MIHAI.
`n\ la 1939, dl. Ioan Radu- directorul

{colii nr. 1 din Piatra Neam].
Realiz\ri- Sec]ia Jude]ean\ Neam]
are ast\zi (1 septembrie 1939) 672
membri. Sec]ia Jude]ean\ Neam] are
local propriu cump\rat `n anul 1937 de
la Banca Na]ional\ a Romniei, sucursala Neam]. Sec]ia are "Banca Corpului
Didactic" `nfiin]at\ `n anul 1924, este
cea dintì din ]ar\ (`n momentul de fa]\
func]ioneaz\ sub denumirea de "Casa
de Ajutor Reciproc" a personalului din
`nv\]\m`nt, cu un num\r de 672 membri
(n.n.- ast\zi, peste 3000 membri).
Dl. Ioan Radu este pre[edintele actual, sub care
s-a cump\rat Casa de la Banca Na]ional\, cu banii
adu[i de dl. Leon Mrejeriu de la minister [i din cotiza]ii, precum [i din alte surse.
Sec]iunea are revista "Apostolul" ap\rut\ `n
noiembrie 1934 [i care s-a editat p`n\ `n anul 1945".
~n martie 1999, revista "Apostolul" a reap\rut `n
colaborare cu Inspectoratul {colar Neam], Sindicatul
din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam], Asocia]ia
~nv\]\torilor Neam]. Revista este editat\ de
Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam] [i a
ajuns la nr. 94 (iunie 2007). ~n perioada 1945- 1989,
timp de 44 ani, Asocia]ia nu a mai desf\[urat activit\]i dar nici nu a fost desfiin]at\. Dup\ Revolu]ia din
anul 1989, prin sentin]a civil\ nr. 63 din 5 octombrie
1990, a Judec\toriei Piatra Neam], definitiv\ [i
`nvestit\ cu formul\ executorie, Asocia]ia
~nv\]\torilor din Jude]ul Neam] a fost recunoscut\ cu
statut de personalitate juridic\.
Prelu`nd tradi]iile asocia]iei din perioada interbelic\ [i dispun`nd de cadre didactice cu o bogat\ [i
merituoas\ activitate `n domeniul `nv\]\m`ntului,
Asocia]ia ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] dore[te
s\-[i aduc\ o contribu]ie substan]ial\ la dezvoltarea
educa]iei continue `n regiune Nord Est, structur`ndu-[i [i orient`ndu-[i activit\]ile spre satisfacerea
cererilor de pe pia]a local\ a muncii prin: organizare
de cursuri de perfec]ionare- specializare `n domeniile
de interes pentru comunitatea local\, atragerea de
cadre didactice [i de speciali[ti de marc\ `n activit\]i
de formare profesional\ [i realizarea unor suporturi
curriculare etc.
Ca o prim\ ac]iune de amploare, Asocia]ia
~nv\]\torilor inten]ioneaz\ organizarea Zilei
~nv\]\torului, la data de 30 iunie, de altfel o zi a
tradi]iei `nv\]\m`ntului romnesc. De asemenea, `n
acela[i cadru, se vor s\rb\tori 95 de ani de la
`nfiin]area sec]iei jude]ene a Asocia]iei ~nv\]\torilor
Neam]. Activit\]ile programate vor `ncepe cu un Te
Deum, `n jurul orei 10,00, [i vor continua pe 1 iulie cu
simpozionul "Dasc\li nem]eni de alt\dat\", `n cadrul
c\ruia se vor prezenta diferite referate, [i va fi
lansat\ cartea "Cr`ncenul veac al XX-lea [i ororile
sale", scris\ de `nv\]\torul Mihai David Ghind\oani.
Asocia]ia ~nv\]\torilor Neam] invit\ cadrele
didactice pensionare, active [i viitoare la aceste
manifest\ri, precum [i pe to]i cei care s`nt lega]i de
tradi]ia `nv\]\m`ntului nem]ean.
VREME TRECE... VREME VINE...

15 IUNIE 2007
iua de 15 iunie 2007
are o dubl\ semnifica]ie: sf`r[itul anului
[colar [i, `n acela[i
timp, sf`r[itul unei
cariere didactice de
aproape 40 de ani.
O via]\ de om `n
mijlocul tinerelor
vl\stare.
Doamnele proMaariaa
fesoare
Georgetaa Tirodii , Nicculinaa
Fulgaa [i domnul profesor
Romuluss Nicculaa au contribuit
permanent la ridicarea prestigiului {colii "Mihai Eminescu"
Roman, jude]ul Neam], prin
competen]\
profesional\
dovedit\ prin rezultatele
deosebite ob]inute de elevii
iunie 2007
preg\ti]i de c\tre dumenalor,

at`t la examene c`t [i la concursuri [colare de limba [i literatura romn\ [i matematic\.
De asemenea, `n activitatea de consiliere au format
genera]ii de elevi cu o personalitate armonioas\ [i un comportament civic merituos.
Activit\]ile desf\[urate la
nivel de catedr\ sau cele
extra[colare arat\ implicarea
doamnelor profesoare [i a
domnului profesor `n via]a cultural\ [i [tiin]ific\ a [colii.
Se remarc\ rolul de mentor al doamnei profesoare
Maariaa Georgetaa Tirodii ca
responsabil al cercului pedagogic, sprijinind tinerele cadre
didactice sosite la noi `n [coal\
s\ se acomodeze, prin sfaturi

prietene[ti [i recomand\ri profesionale utile.
~n acela[i timp, doamna
profesoar\ Nicculinaa Fulgaa s-a
dovedit o bun\ coleg\, colabor`nd `ntotdeauna bine cu
catedra [i direc]iunea [colii.
Elevii preg\ti]i de doamna profesoar\ au avut rezultate de
excep]ie la olimpiada de limba
[i literatura romn\ [i la
Testele Na]ionale.
Domnul profesor Romuluss
Nicculaa este un profesor de
referin]\ `n [coal\, localitate,
fiind recunoscut ca un dasc\l
eficient. Genera]ii `ntregi au
beneficiat de calit\]ile extraordinare ca profesor de matematic\;
elevii preg\ti]i de domnul profesor au ob]inut rezultate

foarte bune la olimpiadele
[colare
la
matematic\,
ajung`nd `n faza na]ional\ [i la
examenele de la Testele
Na]ionale.
To]i trei au l\sat ceva din
sufletul dumnealor, s\dind
cuno[tin]e [i sentimente `n
min]ile [i inimile `nv\]\ceilor
din [coala noastr\.
~n numele p\rin]ilor,
elevilor [i al `ntregului colectiv
al
[colii
le mul]umim,
ar\t`ndu-le profund\ considera]ie [i ad`nc respect.
Prof. Silvia TINCU
{c. "Mihai Eminescu"
Roman
APOSTOLUL
Asocia]ia ~nv\]\torilor
din jude]ul Neam]
s\rb\tore[te 95 ani de la `nfiin]are
ocul `nt`lnirii: C\minul Cadrelor Didaacticce- str.
Mihaail Sadoveaanu nr. 21.
Data: 30.06 [i 01.07.2007
Programul manifest\rii:
Ziua I- 30.06.2007, ora 10,00- Te Deum
Cuv`ntul de deschidere adresat
participan]ilor de c\tre organizatori [i reprezentan]ii forurilor jude]ene [i locale; ~nm`narea
diplomelor aniversare; Puncte de vedere ale
invita]ilor [i ale unor colegi; Spectacol prezentat de forma]iile artistice ale Liceului de Art\ [i ale
Liceului Pedagogic, Facultatea de Muzic\, Palatul Copiilor,
gr\dini]e din Piatra Neam].
Ziua a II-aa - 01.07.2007, ora 10,00

Sessiune de comunicc\ri
Expozi]ii ~nt`lnire colegial\.
Pag. 3
O CATEGORIE
DE OAMENI APARTE...
asc\lii s`nt o categorie de oameni aparte... poate pu]in
vis\tori, poate pu]in copii.
F\r\ a ]ine cont de dificult\]ile profesiei, f\r\ a
]ine cont de retribu]ie, ace[ti OAMENI persevereaz\ o
via]\ `n a-[i face datoria, dedic`ndu-[i priceperea,
iubirea, copiilor...
... {i se mul]umesc cu pu]in, cu un cuv`nt de
respect din partea p\rin]ilor unor elevi de acum 10 ori
20 de ani, cu z`mbetul deschis, sincer al unui fost elev
sau cu o floare primit\ la `nceput sau sf`r[it de an
[colar...
Din ce se "compune" via]a unui profesor?
- concursuri, olimpiade, caiete corectate, teze,
examenele elevilor, examenele sale... apoi familia.
Privi]i de alte categorii sociale, dasc\lii par naivi, ciuda]i chiar.
Dac\ ar fi fost pragmatici, [i-ar fi schimbat profesia cu una mai
rentabil\. Cei n\scu]i pentru a fi `nv\]\tori sau profesori `[i v\d
lini[ti]i de treab\.
...{i uite a[a, trec anii [i dasc\lul trebuie s\-[i ia r\mas bun de
la [coal\, de la elevi [i se g`nde[te c\ ar fi putut avea o pensie mai
mare dac\...
Dar nu, dac\ ar fi s-o ia de la cap\t, cei mai mul]i tot dasc\li
s-ar face.
A[a ar proceda [i colegii no[tri, Dorel Manca[, Virginia
Gheorghiu, Artemiza Nedelcu, Sandu Onica- de la {coala "Elena
Cuza", Piatra Neam].
Sandu Onica, profesorul de educa]ie fizic\ [i "{eful
Sindicatului" `n [coal\, a `ncurajat talentele multor genera]ii de
sportivi. A fost mereu receptiv la "dolean]ele" colegilor, le-a transmis
mai SUS, dar numai noi, dasc\lii auzim ecoul. Ecoul atinge st`nca,
n-o p\trunde. Vor urma alte genera]ii, al]i lideri ai sindicatului din
care noi nu vom mai face parte (ie[ind, pe r`nd, la pensie) care,
poate, vor sf\r`ma st`nca. C`t timp va mai trece?
Colegii no[tri ies la pensie la sf`r[itul acestui an [colar. Ei [i-au
f\cut pe deplin datoria.
N-o pot lua de la cap\t chiar dac\ tot aceast\ profesie [i-ar
alege-o dac\ le-ar fi dat s\ fie din nou tineri. Sau... poate ar schimba-o (cine [tie!).
Cum, din p\cate pentru elevi, pentru noi, colegii, activitatea lor
se `ncheie, le dorim din suflet s\n\tate, `mpliniri pe mai departe, ani
mul]i, s\-i c\l\uzeasc\ pe al]i dasc\li tineri, dornici de ajutor, de
`ndrumare.
Le ur\m s\ tr\iasc\ [i s\ se bucure de via]\... [i, dac\ s-ar
putea, o pensie care s\ fac\ viabile ur\rile noastre.
Daniela TOMPEA
Din G~RCINA, `n CONGO

PROFESOR MANCA{ DOREL,
{COALA "ELENA CUZA" P. NEAM}
\scut la Deva, pe 5 decembrie
1943.
Studiile primare [i gimnaziale la Dorohoi [i apoi cele
liceale la R\d\u]i, dup\ care a
absolvit, `n 1966, studiile universitare la Ia[i, cu specializ\rile
biologie, agricultur\ [i geografie.
Debuteaz\ `n `nv\]\m`nt la
{coala General\ G`rcina, jud.
Neam], unde a fost repartizat [i
unde a r\mas 5 ani, dup\ care s-a
transferat, `n urma unui concurs la {coala
nr. 4 Piatra Neam], actuala "Elena Cuza".
~ntre anii 1974- 1978 a fost deta[at ca
profesor cooperant `n Republica Zair, actuala Republic\ Democratic\ Congo, `n capital\, unde a predat, succesiv la dou\ licee,
unul pedagogic [i unul de [tiin]e [i altul eco-
nomic.
"Consider ca o mare realizare faptul c\
am f\cut fa]\ `ncrederii acordate de c\tre
colegi, prin alegerea `n func]ia de director al
celei mai mari [coli gimnaziale din Moldova
(adic\ {coala nr. 4 Piatra Neam]) care avea,
`n 1993, 3800 elevi [i 200 cadre didactice,
plus o [coal\ primar\ (Sarata) [i 4 gr\dini]e"
(al\turi de 2 colegi directori adjunc]i)m\rturise[te domnul profesor.
De asemenea, ca t`n\r profesor [i director coordonator al [colilor comunei G`rcina,
[i-a adus o contribu]ie la realizarea
`nv\]\m`ntului de 10 ani.
Perioada de profesor cooperant a fost
fructuoas\ c\ci a cunoscut alt popor, alt sistem de `nv\]\m`nt [i social, colegi de diferite
na]iuni [i mai ales a sim]it simpatia elevilor
[i a colegilor str\ini.
~n [coala de baz\ a organizat un laborator de biologie [i a avut c`teva succese la
olimpiadele de biologie jude]ene [i chiar
na]ionale.
M-AM SIM}IT MEREU CA ~NTR-O FAMILIE

PROF.
NEDELCU
ARTEMIZA, {COALA "ELENA
CUZA"
-a n\scut la 5 aprilie
1949 `n comuna
Moto[eni,
jud.
Bac\u, `ntr-o familie
cu tradi]ie `n ale profesiei de dasc\l,
p\rin]ii
fiind
`nv\]\tori. A urmat
[coala primar\ `n
satul natal [i apoi
gimnaziul la Podu
Turcului [i liceul la
Liceul nr. 2 din
Tecuci.
~ntre 1967- 1972 a studiat la
Universitatea
Bucure[tiFacultatea de Filologie (sec]ia
romn\- francez\).
A `nceput activitatea `n
`nv\]\m`nt `n anul 1972 la Liceul
Bicaz, `ntr-un colectiv numeros,
simpatic [i exigent `n acela[i
timp. Exigen]a conducerii liceului
m-a ajutat foarte mult deoarece
mi-a impus o anumit\ rigoare pe
care am p\strat-o de-a lungul
`ntregii cariere- prof. Artemiza
Nedelcu.
~n anul 1974, dosar de fixare
pe catedra de limba francez\ de la
{coala Ta[ca, unde a func]ionat
p`n\ `n 1987, c`nd prin restr`ngere
de activitate, s-a titularizat la
{coala nr. 2 Piatra Neam].
Din 1987 p`n\ `n 2007 a
predat limba francez\ la mai
multe [coli din ora[ (2, 10, 4)
av`nd de fiecare dat\ o rela]ie
cordial\ cu colegii, elevii [i cu
PL|CEREA JOCURILOR SPORTIVE
ONICA ALEXANDRU- PROF. DE

EDUCA}IE FIZIC|- {COALA GENERAL| "ELENA CUZA" PIATRA NEAM}
\scut din p\rin]i `nv\]\tori, la 9
ianuarie 1944, `n comuna
Dume[ti, jud. Ia[i.
A urmat cursurile Liceului
"Costache Negruzzi"- Ia[i `ntre
anii 1954- 1961, continu`nd studiile Facult\]ii de Ed. fizic\ ale
Institutului Pedagogic Ia[i, completate cu studiile la IEFS
Bucure[ti.
Debutul `n `nv\]\m`nt la 15.11.1964 la {c.
Gen. din comuna Pris\cani, jud. Ia[i, apoi la 1
martie 1965 s-a transferat la Liceul Agricol
Podu- Iloaiei, jud. Ia[i.
Iat\ ce ne-a declarat cu prilejul `ncheierii

activit\]ii didactice:
"La ie[irea la pensie, am sentimentul
datoriei `mplinite, chiar dac\ cariera didactic\ nu mi-a fost visul din liceu [i facultate.
Regret c\ [coala romneasc\ a reculat
pu]in prin revenirea la `nv\]\m`ntul obligatoriu de 8 ani, la revenirea la v`rsta `nceperii
studiilor [colare la 7 ani, prin deposedarea
[colilor gimnaziale or\[ene[ti de elevii cei
mai buni, de c\tre licee, `n clase mai mult
sau mai pu]in speciale, ceea ce le scade
nivelul performan]elor [colare, aduc`ndu-le
aproape `n starea de [coli de recuperare.
{coala actual\ este pu]in `n deriv\ dar
sper\ s\ [i `ndrepte lucrurile. Colegii s`nt
inimo[i [i sper s\-[i fac\ datoria cu speran]a
s\ fie stimula]i.
~mi propun s\-mi reabilitez s\n\tatea,
s\ mai c\l\toresc, s\ mai `nv\] o limb\
str\in\ etc. M\ voi ruga pentru actualii [i
viitorii elevi, pentru colegii de munc\ [i de
profesie".
Transferul ca fotbalist la Clubul "Ceahl\ul"

din Piatra Neam] a condus [i la schimbarea
locului de munc\, r\mas definitiv `n municipiul
Piatra Neam].
Din 1965- 1 sept. p`n\ `n 1970, a func]ionat
ca profesor la Grupul {colar de Chimie, c`nd s-a
transferat la {c. Gen. nr. 4 P. Neam].
Din 1979 p`n\ `n 1989 a profesat la Clubul
{colar de Fotbal "Olimpia", dup\ care a revenit
la {c. nr. 4 P. Neam], unde a func]ionat p`n\ la
`ncheierea activit\]ii didactice.
Modest [i perseverent, pe parcursul activit\]ii a d\ruit [i transmis elevilor dragostea pentru sport [i mai ales i-a ini]iat `n tainele celui
mai frumos sport, fotbalul.
Activitatea i-a fost `ncununat\ de rezultate
deosebite prin locurile [i premiile ob]inute `n
competi]iile sportive la nivel jude]ean [i
na]ional [i mai ales prin promovarea unor

certe valori `n fotbalul romnesc din primul
e[alon (Vasilache Gh., Tama[ Const., Ivanov
Leon etc.). ~n 1987 a cucerit titlul na]ional `n
cadrul cluburilor sportive [colare iar `n acest
an locul I la faza jude]ean\ la Olimpiada de fotbal pentru clasele V- VIII
"Dup\ 43 de ani de activitate m\ bucur c\
am ajuns s\n\tos la ziua pension\rii [i c\ am
transmis multor copii pl\cerea de a practica
jocurile sportive, mai ales fotbalul".
Dup\ pensionare va lucra `n continuare ca
instructor- auto [i va practica sportul de
pl\cere al\turi de ceilal]i colegi mai tineri sau
de genera]ie.
"Le doresc colegilor mult\ s\n\tate [i putere de munc\ iar elevilor succese tot mai mari
pe linia [colar\ [i sportiv\", a declarat `n
`ncheiere dl. prof. Onica Alexandru.
p\rin]ii acestora.
Cele mai mari satisfac]ii i
le-au oferit copiii care prezentau
crea]ii proprii `n limba francez\.
Profesoara m\rturise[te: "~n
fiecare colectiv profesoral m-am
sim]it ca `ntr-o familie [i s`nt
convins\ c\ `mi vor lipsi at`t
copiii c`t [i colegii profesori".
{i-a f\cut meseria cu
pl\cere deoarece iube[te copiii
[i este o fire sociabil\. A `ncercat s\ le insufle elevilor pasiunea lecturii [i curajul de a aborda probleme de actualitate
f\c`nd conexiuni `ntre lucrurile
`nv\]ate la [coal\ [i cele v\zute
`n via]a de zi cu zi. "Nu s`nt nostalgic\, dar constat c\ [coala
din ultimii ani este `n oarecare
dificultate [i nu neap\rat din
lipsa banilor, care, ce-i drept,

s`nt pu]ini, dar s`nt mai mul]i factori ce concur\ la asta. Noi vrem
s\ facem multe, poate prea
multe [i uneori uit\m esen]ialul.
Elevul se pierde printre at`tea
priorit\]i. Consider c\ programele s`nt prea stufoase [i
elevii prea aglomera]i, p\rin]ii la
fel.
Ca pensionar\ `mi propun
s\ m\ plimb, s\ c\l\toresc, s\-mi
`ngrijesc s\n\tatea, s\ citesc tot
ce nu am putut citi din cauza
timpului.
Le doresc tuturor colegilor
mei mult\ s\n\tate, r\bdare [i
bucurii personale [i profesionale", m\rturise[te f\r\ ezitare
la `ncheierea activit\]ii didactice,
Doamna Profesoar\.
PROF. GHEORGHIU VIRGINIA
\scut\ 2 dec. 1948, com. Izvoru Alb, jud. Neam].

Studii- Facultatea de matematic\, Univ. "Al.I.
Cuza" Ia[i.
Locuri de munc\:
{coala cu clasele I- VIII, com. Bicaz Chei (19711979) profesor de matematic\ Clubul Copiilor Bicaz
[i {coala cu clasele I- VIII M\rceni- Bicaz, director [i,
respectiv profesor pentru norma de predare (19791986) Palatul Copiilor Piatra Neam]- profesor pe catedra de informatic\ [i cel care a `nfiin]at aceast\ activitate `n jude]ul
Neam]- (1986- 1988) {coala cu clasele I- VIII Elena Cuza Piatra
Neam]- 1989- prezent profesor de matematic\.
Distinc]ii: Profesor eviden]iat prin Ordin de Ministru.
Alte diplome cu diverse prilejuri.
Rezultate de excep]ie `n activitatea cu elevii la clas\, la concursurile [colare, la examenele de testare na]ional\.
rofesiunea de dasc\l
ar putea fi definit\
drept
condi]ia
uman\, cu alte
cuvinte preocuparea
de a ameliora `n permanen]\ pe plan
spiritual.
Prin
urmare,
dup\
ob]inerea calific\rii
nimeni nu poate
r\m`ne `n afara studiului f\r\
riscul descalific\rii, deoarece
nimic nu este mai d\un\tor
viitorului dasc\l dec`t formarea
sentimentului de "suficien]\" de
sine. S`nt necesare `n continuare ini]iative, ac]iuni concrete,
antrenare ritmic\, care s\ determine mobilizare total\, real\ [i
efectiv\ a cadrului didactic,
indiferent de specialitatea sa, pe
linia ridic\rii permanente a
nivelului de cuno[tin]e, prin utilizarea eficient\ a tuturor
formelor de perfec]ionare a
preg\tirii profesionale [i peda-
Pag. 4
PROFESIUNEA DE DASC|L - D|RUIRE DE SINE

gogice.
Nobila munc\ de autoperfec]ionare continu\ a educatorului [i de a s\di ceva din fiin]a sa
`n fiecare activitate cu tineretul
se cere f\cut\ cu mult\ pasiune,
cu mult\ dragoste, a[a cum au
f\cut-o at`]ia ctitori de [coal\
romneasc\: N. Iorga, T. Vianu,
G. C\linescu [.a. Ace[tia au
`n]eles c\ a fi un bun sau mare
dasc\l nu `nseamn\ numai a
avea fi[ele ultimelor nout\]i pe
care s\ le comunice cu "emfaz\
calculat\", ci `nseamn\ a fi un
bun pedagog [i patriot, adic\ a
iubi p`n\ la d\ruire total\ omul,
t`n\rul care vine `ncrez\tor s\
"devoreze" idei, `nseamn\ a iubi
cu ardoare ]ara cu viitorul ei, s\
cultive `n toate `mprejur\rile cel
mai scump tezaur al inimilor
noastre, care este limba
romneasc\, s\ cerceteze obiceiurile [i datinile str\mo[e[ti,

care trebuie p\strate cu sfin]enie
[i
transmise
nealterate
genera]iilor urm\toare.
Privit din aceast\ perspectiv\, dasc\lul este chemat s\ se
racordeze la cerin]ele vie]ii, s\
se implice total `n lupta pentru o
nou\ calitate `n `nv\]\m`nt, `n
solu]ionarea problemelor pe
care le pune integrarea acestuia
`n cercetare [i produc]ie.
Calitatea muncii acestuia este
dat\ nu numai de ceea ce [tie s\
fac\, ci, mai cu seam\, de felul
cum realizeaz\ ce trebuie s\
`nf\ptuiasc\, de orizontul s\u
spiritual, de for]a, ad`ncimea [i
cuprinderea `n]elegerii, g`ndirii [i
intui]iei sale, de vibra]ia [i tensiunea intelectual\ [i afectiv\ pe
care le investe[te [i cu care `[i
`nzestreaz\ munca.
De la omul [colii societatea
pretinde calitate [i eficien]\
maxim\, instruc]ia [i educa]ia
fiind socotite ca investi]ia cea
mai important\, o investi]ie
f\cut\ de om [i pentru om, rezultatele materializ`ndu-se `n
con[tiin]e, convingeri, sentimente [i atitudini. Aceasta presupune un efort permanent de
informare [i de `ncorporare
fireasc\ a noilor cuceriri ale
[tiin]ei [i tehnicii `n activitatea
teoretic\ [i practic\, condi]ie
esen]ial\ a men]inerii `n actualitate a oric\rui educator care se
vrea competent [i eficient.
Orice dasc\l `[i aminte[te cu
pl\cere anii de [coal\ [i
retr\ie[te tainica n\dejde cu
care [i-a ales aceast\ carier\:
APOSTOLUL
de a nu tr\i inutil, `nchis `n preocup\ri m\rginite, ci de a mai

avea o familie. Nu e o simpl\
metafor\ vorba "dasc\lul e al
doilea p\rinte al copilului", ci o
realitate. N-au oare dasc\lii,
dup\ `mprejur\ri, toat\ severitatea, toat\ ambi]ia, toat\
duio[ia, toat\ am\r\ciunea [i tot
orgoliul adev\ra]ilor p\rin]i? Ba
da! P`n\ `ntr-at`t c\, adesea, elevii [i studen]ii se `n[eal\ asupra
valorii iubirii reale a dasc\lului,
a[a cum se `n[eal\ uneori
asupra iubirii p\rin]ilor. Trebuie
s\ ajung\ oameni `n toat\ firea,
s\ tr\iasc\ departe de ace[tia,
pentru a-[i da seama de
adev\rata durere de inim\ ce st\
la izvorul unei m\suri aspre, a
ne`nduplec\rii, ce li s-a p\rut
grozav de grea atunci, dar sub
care era dorin]a [i truda de a-i

face oameni.
Iat\ de ce etica dasc\lului
se cade `n mod special s\ fie irepro[abil\, pentru c\ dasc\lii
reprezint\ principalul [i cel mai
`nrùritor model viu de comportament `n via]a elevilor. Un dasc\l
transmite, odat\ cu cuno[tin]ele
sale, [i, de regul\, f\r\ s\-[i dea
seama, [i modul lui de a fi, de a
g`ndi, de a se comporta `n societate [i `n via]\, `n raport cu
oamenii, cu valorile spirituale [i
materiale ale poporului nostru;
totul este s\ le transmit\ `ntr-un
sens pozitiv, creator, care s\
duc\ la configurarea nu a unui
cet\]ean oarecare, ci a omului
nou de care avem nevoie.
~nv. Tatiana G~RBEA
{coala "Otilia Cazimir", Cotu

Vame[
(continuare
`n num\rul viitor)
iunie 2007
Anul 5
nr. 18
iunie
2007
ROMANVODI{TII DE ALT|DAT|
ntr-o frumoas\ zi de var\ a
anului 2007, pe 2 iunie, ne-am
`nt`lnit, `n sala "Garabet
Ibr\ileanu" a liceului pe care
l-am absolvit `mpreun\,
acum 20 de ani, s\ serb\m
revederea noastr\.
S`ntem promo]ia 115 a
Liceului de Matematic\Fizic\ "Roman- Vod\" din
Roman [i s\rb\toarea
revederii noastre se al\tur\
unor evenimente importante
ale ora[ului:
- 615 ani de la prima atestare documentar\ a ora[ului Roman, la 30 martie
1392;
- 135 de ani de la `nfiin]area, la 30
septembrie 1872, a Gimnaziului "Roman
Vod\"- actualul Colegiu Na]ional
"Roman- Vod\".
Ne-am preg\tit din timp, a[a cum le
st\ bine unor elevi s`rguincio[i, `nc\ de la
aniversarea noastr\ de acum 10 ani de
la absolvirea liceului, pentru ca
re`nt`lnirea promo]iei 1987 s\ fie un
moment emo]ionant [i de pl\cut\ aducere aminte, pentru to]i participan]ii,
adun`nd `n ace[ti ani toate `mplinirile,
bucuriile [i speran]ele noastre, dar [i

toate regretele [i deziluziile.
Ne-am reg\sit colegii, am schimbat
impresii, adrese, ne-am spus p\rerile pe
forum, ca `ntr-o mare familie. Am ascultat cu mare emo]ie cuvintele pline de
dragoste, d\ruire profesional\ [i delicate]e sufleteasc\ ale stima]ilor no[tri
dasc\li, care ne-au `ndrumat pa[ii pe
c\r\rile, uneori anevoioase, ale
Cunoa[terii, `ndrept`ndu-ne mereu pe
calea Adev\rului, Cinstei, Onoarei [i
Bucuriei de a tr\i frumos [i intens.
M-am `ntors cu nostalgie `n timp. Am
retr\it cu ochii min]ii, cufundat\ `n [irul
frumoaselor amintiri pe care nimeni [i
nimic nu mi le va putea fura vreodat\,
momentele de "agonie [i extaz" din via]a
noastr\ de liceeni, `ntr-o perioad\ tulbure, nu tocmai comod\, dar care a avut un
farmec aparte.
~i ]in minte pe fiecare din Domnii
no[tri profesori, pe colegii, care ast\zi se
afl\ la "masa umbrelor" [i care vegheaz\
cu drag asupra destinelor noastre. Cum
a[ putea tr\i altfel? F\r\ ei via]a mea nu
ar avea nici un sens. Fiecare ocup\ un
loc aparte `n inima mea, `n sufletul meu.
~mi amintesc cu mare drag de to]i cei
~nt`lnire
de promo]ie
vremea banchetelor [i a
`ntlnirilor " de suflet". ~n
toate trgurile mioritice,
recent europenizate, se
perpelesc fripturi, curg valuri de bere. A[a a fost dintotdeauna `n iunie. Nu
crede]i? ~ntreba]i-v\ progeniturile din clasele terminale.
Smb\ta trecut\, exstuden]ii de la Istorie,
promo]ia 1962, s-au `ntlnit la orele
10,00 `n Amfiteatrul II- 7 din b\trna
Universitatea "Al. I. Cuza" Ia[i.
Pretextul? S-a `mplinit un num\r de
ani de la absolvirea facult\]ii. De la
vremea cnd erau frumo[i, tineri,
de[tep]i [i credeau c\ tot ce zboar\ se
m\nnc\. Dup\ ce au lustruit b\ncile
amfiteatrului 5 ani ( 1957- 1962),
entuzia[tii de atunci au intrat `n produc]ie. Aten]ie, cu reparti]ie [i prim\
de instalare. Au devenit apostolii neamului `n slujba lui Clio. {i-au d\ruit
care [i-au sacrificat, uneori, via]a personal\ [i s-au dedicat nou\, pun`ndu-se
cu toat\ fiin]a lor `n slujba [colii. Ace[ti
oameni deosebi]i au "[lefuit" caractere,
au creat Oameni.
~nv\]\turile dasc\lilor no[tri se
amestec\ azi cu mirosul persistent de
tei, cu imaginea cur]ii interioare a liceului
`n zilele examenelor, apoi `n zilele c`nd
ne-am fotografiat pe trepte, m`ndri [i
veseli, c`nd purtam `n ochi lumina
tinere]ii, c`nd ne ]ineam timid de m`n\
cuprin[i de fiorul primei iubiri [i c`nd ne
cl\deam speran]e de viitor.
Parfumul de alt\dat\ al anilor minuna]i de [coal\ `l voi sim]i toat\ via]a mea.
Ast\zi, c`nd, dup\ dou\ decenii, ne
dorim s\ mai fim liceeni pentru `nc\ o zi,
ce ar mai fi de spus?
V\ mul]umim, Domnilor profesori,
pentru curajul [i abnega]ia D-voastr\,
deoarece continua]i s\ face]i parte din
vie]ile noastre, indiferent unde s`nte]i
acum!
A consemnat prof.
Carmen- Elena VELE{CU
(DIACONU)
Liceu cu Program Sportiv Roman

absolvent\ a promo]iei 115 din 1987
DUP| 45 DE ANI
via]a [colii. Au ajuns la catedr\, unde

a vrut destinul. Cteva exemple? Iulius
Bu]incu- inspector la I.S.J. Neam],
{tefan Cuco[ - director la Muzeul de
Istorie din municipiul Piatra - Neam],
Dumitru Rusu - profesor la {c. "
Elena Cuza"... {i lista ar putea continua cu nume la fel de " ilustre".
S-a strigat Jurnalul Grupei 134
din anul de gra]ie 1962. Unii au
r\spuns " prezent" ca pe vremea studen]iei. Al]ii, au absentat, motivat. Au
plecat deja dincolo, cu luntra[ul
Charon. Predau istoria la `ngeri, `n
cer. {i o fac dumnezeie[te. Strngeri
de mn\ , confuzii, scuze, s\rut\ri,
amintiri. Dup\ aproape jum\tate de
secol, respectabilii pensionari de azi
au adus un pios omagiu fo[tilor universitari. Le-au f\cut o slujb\ de
pomenire la Biserica" 40 de Sfin]i" de
sub coasta universit\]ii. Nu le-au uitat
nici poreclele. " Mo[ul" -prof. univ. C.
Cihodaru, " Academicianul"- Gh.
Platon, " Diplomatul" - D. Berlescu, "
Carismaticul"- N. Gostar. Cel mai frumos [i elegant cadru didactic din

amfiteatrul "istoricilor". Al\turi de care
semnatarul acestor rnduri a f\cut
s\p\turi arheologice pe B`tca
Doamnei, `n vara anului 1957. La
cetatea dacic\ a regelui Dicomes.
Rezultatul investiga]iilor la care [i-a
adus aportul [i preotul C. M\tase?
Lucrarea " Cet\]i dacice din Nordul
Moldovei".
Despre ce au putut face " pu[tii"
trecu]i bine la 65 de ani, la Casa "
Pogor" din Ia[i, ve]i afla de la al]ii. V\
vnd un singur pont. L\sa]i de capul
lor , fo[tii studen]i au devenit temerari.
Au propus o nou\ `ntlnire, peste 10
ani , cnd vor fi mai tineri. Cum s-a terminat aniversarea? Cu '' Vivat
Academia , vivant profesores ! '' Cu
ur\ri de pensie lung\ [i baft\ . De ce
[i baft\ ? Pentru c\ [i cei de pe
Titanic au fost s\n\to[i dar pu]ini au
sc\pat `ntregi!
Dumitru RUSU
OLIMPIADA DE NEOGREAC|
nul acesta, `n luna mai, la
Craiova, s-a desf\[urat a
treia edi]ie (dup\ cea din
mai 2005 de la Bra[ov [i
cea din septembrie 2006 de
la Ploie[ti) a OLIMPIADEI
DE NEOGREAC|, organizat\ de Uniunea Elen\ din
Romnia, cu sprijinul
Republicii Elene, care asigur\, anual, fonduri pentru
excursii [i burse de studiu,
pentru elevi [i profesori din Romnia, `n
centre universitare din Grecia.
La aceast\ edi]ie, ca [i la precedentele, printre participan]ii celor 22 de
comunit\]i ale Uniunii Elene din
iunie 2007
Romnia, s-au num\rat [i reprezentan]i

ai celor dou\ comunit\]i din jude]ul
Neam]: Piatra-Neam] [i Roman.
Trebuie s\ preciz\m c\ la olimpiad\
particip\ att greci ct [i romni interesa]i s\-[i `nsu[easc\ aceast\ limb\.
Elevii din jude]ul Neam], participan]i
la Olimpiada din acest an, `nso]i]i de
profesorii lor, au ob]inut rezultate bune
[i foarte bune.
Astfel, cele dou\ eleve de la
Comunitatea Elen\ din Roman - Carp
Diana-Elena [i Tiron Paula, preg\tite de
profesorul Constantin Paidas, au
ob]inut nota 9 (nou\) [i, respectiv, 8
(opt).
De la Comunitatea din PiatraNeam], au ob]inut rezultate foarte bune

elevele Bra[oveanu Claudia [i
Teodosiade Sabrina, cea de a doua
ocupnd locul I la categoria `ncep\tori.
Concurentele au fost preg\tite de
Elisabeta Cristea, profesoar\ la Grupul
{colar Economic Administrativ din
Piatra-Neam], care pred\ de mul]i ani
limba neogreac\ la aceast\ comunitate.
Att elevele participante, ct [i profesorii care le-au preg\tit merit\ felicit\ri
[i ur\ri de a continua s\-[i `nsu[easc\
aceast\ limb\ pentru a putea descoperi
noi valori ale culturii elene.
Maria D~M
APOSTOLUL
ANTOLOGIA REVISTEI
APOSTOLUL
"G~NDURI PENTRU UN OM
OCUPAT"
Paradoxul vremurilor noastre `n istorie

este c\ avem cl\diri mai mari dar suflete mai mici;
autostr\zi mai largi dar min]i mai `nguste.
Cheltuim mai mult dar avem mai pu]in;
cump\r\m mai mult dar ne bucur\m mai pu]in.
Avem case mai mari dar familii mai mici.

Avem mai multe accesorii dar mai pu]in timp;
avem mai multe func]ii dar mai pu]in\ minte,
mai multe cuno[tin]e dar mai pu]in\ judecat\;
mai mul]i exper]i [i totu[i mai multe probleme,
mai mult\ medicin\, dar mai pu]in\ s\n\tate.
Bem prea mult, fum\m prea mult,
chletuim prea nes\buit,
R`dem prea pu]in,
conducem prea repede,
ne enerv\m prea tare,
ne culc\m prea t`rziu, ne scul\m prea obosi]i,
citim prea pu]in, ne uit\m prea mult la televizor.
Azi ne rug\m prea rar.
Ne-a
am multiplicat averile dar ne-a
am redus valorile.
Vorbim prea mult, iubim prea rar [i ur`m prea des.
Am `nv\]at cum s\ ne c`[tig\m existen]a
dar nu cum s\ ne facem o via]\,
am ad\ugat ani vie]ii [i nu via]\ anilor.
Am ajuns p`n\ la lun\ [i `napoi, dar avem probleme
c`nd trebuie s\ travers\m strada,
s\ facem cuno[tin]\ cu un vecin.
Am cucerit spa]iul cosmic dar nu [i pe cel interior.
Am f\cut lucruri mai mari dar nu mai bune.
Am cur\]at aerul dar am poluat solul.
Am cucerit atomul dar nu [i prejudec\]ile noastre.
Scriem mai mult dar `nv\]\m mai pu]in.
Pl\nuim mai multe dar realiz\m mai pu]ine.
Am `nv\]at s\ ne gr\bim dar nu [i s\ a[tept\m.
Am construit mai multe calculatoare
s\ de]inem mai multe informa]ii
s\ produc\ mai multe copii ca niciodat\
dar comunic\m din ce `n ce mai pu]in.
Acestea s`nt vremurile fast-ffood-u
urilor [i digestiei `ncete;
oamenilor mari [i caracterelor meschine;
profiturilor rapide [i rela]iilor superficiale.
Acestea s`nt vremurile `n care avem dou\ venituri
dar mai multe divor]uri,
case mai frumoase dar c\mine destr\mate.
Acestea s`nt vremurile `n care avem excursii rapide
scutece de unic\ folosin]\, moralitate de doi bani,
aventuri de-o
o noapte,
corpuri supraponderale [i pastile care `]i induc
orice stare de la bucurie la lini[te, la moarte.
S`nt ni[te vremuri `n care s`nt prea multe vitrine
Octavian PALER
(continuare `n pag. 7)
Pag. 5
PRIMIM DE LA ROMAN
PE AL}II
~NV|}~NDU-I,
O VIA}|...
n trecerea de la o societate care `[i reprima
tr\irile [i `[i transfera frustr\rile fie `n planul
ironiei, fie `n planul revoltei interioare la o societate care [i-a transformat inhibi]iile `n exhibi]ionism, pu]ine repere morale au r\mas. {coala este
cu certitudine unul din ele.
Cu toate discontinuit\]ile sistemului [i `n
ciuda acestora, copiii mai tr\iesc uimirile
cunoa[terii pe b\ncile [colii. {tiu, vor spune unii
c\ `nc\ din leag\n copiii manevreaz\ mouse-ul
calculatorului, c\ mass- media le ofer\ tot ce au
nevoie [i chiar mai mult dec`t at`t, dar, da]i-mi voie
s\ cred c\ minunea descoperirii primelor semne
grafice, satisfac]ia rotunjirii buclei primului "b", victoria asupra
primei `mp\r]iri cu "rest", dezvoltarea de sentimente [i atitudini de camaraderie, complicitate [i solidaritate, toate astea se
datoreaz\ `n primul r`nd [colii [i celor care au ales s\-[i
tr\iasc\ via]a `nv\]`ndu-i pe al]ii. Va veni vremea c`nd calculatorul nu va mai fi zeificat, ci `[i va rec\p\ta rolul de ma[in\
pus\ `n slujba omului, c\ci adev\ratele tr\iri nu le po]i `nv\]a
`n spa]iul virtual, calculatorul nu are suflet [i deci nici sentimente, calculatorul nu [terge lacrima de pe obrazul pistruiat
sup\rat pe o pat\ de cerneal\, nici nu ascult\ [i sf\tuie[te un
adolescent aflat la prima poveste de iubire. ~nv\]\torii [i profesorii exist\ ([i) pentru asta.
Marginaliza]i [i blama]i de o lume, vai, prea dornic\ de
c`[tiguri materiale mari [i imediate, cu modestie [i `n anonimat,
ei, dasc\lii, vin zilnic la [coal\ [i l\s`ndu-[i la poart\ grijile personale nu pu]ine, `[i transfer\ o p\rticic\ din suflet `n fiecare
copil pentru care se str\duie[te neprecupe]it [i necondi]ionat.
Pentru toate astea [i pentru multe altele nespuse, pentru
c\ le cunosc [i le stimez, aduc prin aceste r`nduri omagiul meu
doamnei `nv\]\toare Elenaa Posstelniccu, [i doamnelor profesoare Nicculinaa Buruiaan\ [i Nicculinaa Tambaa de la Colegiul
Tehnic "Danubiana" Roman, care `n acest c\lduros iunie 2007
`[i `ncheie cariera profesional\, cu ghiocei la t`mple dar cu
sufletul t`n\r.
Colegelor mele cu dragoste,
prof. Stelu]a CR|CIUN
Colegiul Tehnic "Danubiana" Roman
REVISTA {COLAR|
CRAI NOU
- not\ de prezentare -
M o t t o : "Pentru ca s\
creeze,, sufletul are nevoie de
entuziaasm"
(George C\linescu)
Crai Nou" este

revista clasei a III-a
F de la {coala cu cl,
I-VIII, Nr.1 Roman,
coordonat\
de
`nv\]\toarea clasei,
Sorlescu
Cristina.
Apare semestrial `ntr-un num\r de
60 de exemplare.
Obiective
urm\rite:
stimularea creativit\]ii [i
imagina]iei elevilor;
formarea unor atitudini
corecte fa]\ de munc\, fa]\ de
membrii din grupul primar [i
secundar din via]a lor
popularizarea unor crea]ii
ale [colarilor;
dezvoltarea interesului pen-
UN MODEL DE PROFESIONALISM
Oriunde omul a muncit, las\ [i ceva din inima lui" (Henryk Sienkiewicz). Astfel sim]im noi,
colegii doamnei profesoare Nicculinaa Tambaa, `n momentele `n care dumneaei se
preg\te[e pentru o nou\ etap\ a vie]ii sale. Va avea mai mult timp pentru a se dedica
proiectelor personale, pentru a se bucura din plin de o familie `mplinit\ [i frumoas\.
Pentru noi e un model de profesionalism, un pedagog ce-[i face cu d\ruire meseria,
ce-[i `nva]\ elevii nu doar cum s\ practice sportul, ci [i care s`nt regulile jocului, cum s\
c`[tige, cum s\ piard\ cu demnitate: s\ fie oameni. Este acel OM cu suflet nobil care
pred\ cu pasiune [i talent, dar ì `nva]\ pe copii, prin exemplul personal, [i lec]ia generozit\]ii, a perseveren]ei, a `ndr\znelii, a muncii.
~n cancelarie este o prezen]\ tonic\, `ntotdeauna vesel\ [i comunicativ\, sincer\ [i
ferm\ `n exprimarea opiniilor, cu ini]iativ\. E s\ritoare, implicat\, priceput\- omul potrivit
la locul potrivit.
Este persoana care demonstreaz\ c\ tinere]ea r\m`ne mereu a aceluia care-[i men]ine sufletul
t`n\r.
M. HUCI, E. CARAIMAN - LPS Roman
tru cunoa[terea unor no]iuni

din domeniul geografiei,
[tiin]ei,tehnicii, istoriei, a unor
personalit\]i marcante;
exersarea unor deprinderi
practice;
deconectarea prin jocuri,
probleme de perspicacitate,
rebusuri umor;
Deoarece copiii snt creativi `n mod natural, am ales
oportun\ lansarea primului
num\r al revistei `n cls I. Ei au
colaborat cu elevii din
genera]ia anterioar\, cu care
realizasem acela[i tip de activitate.
Numerele 5 si 6 din acest
an [colar 2006-2007 snt o
`ncununare a activita]ii creatoare a elevilor si demonstreaz\ o maturitate [i o preocupare
deosebit\
`n
realizarea fiecarui articol.
Interesul pentru lecturarea
revistei a fost dat de diversitatea rubricilor ei:
Din via]a clasei;
O excursie de vis;
Vorba dulce mult aduce;
S\ iubim animalele;
Iarna- anotimpul bucuriei;
Prim\vara-surs\ de inspira]ie;
Anivers\ri -Ion Creang\;
Mica enciclopedie de personaje celebre;
Codul bunelor maniere;
Educa]ia rutier\, educa]ia
pentru via]\;
Pentru copii iste]i;
Carnavalul fulgilor de nea;
Animale [i recorduri;
Mic dejun vesel;
Englez\ pentru copii;
S\ rdem copii;
Curiozit\]i, rebusuri.
Pentru ca s\ aib\ mult
succes [i o form\ pl\cut\ s-a
acordat o mare aten]ie
tehnoredact\rii.
Prin aceast\ revist\ am
contribuit la dezvoltarea personalit\]ii elevilor, am valorificat aptitudinile [i talentul, competi]ia, avnd sentimentul
muncii `mplinite.
~nv. Sorlescu
CRISTINA,
{coala cu clasele I-VIII,
Nr.1, Roman
Simpozion
interjude]ean
la a treia edi]ie
ineri, 25 mai 2007 s-a desf\[urat, `n cadrul Liceului

Teologic Romano - Catolic Sfntul Francisc de
Assisi" Roman, simpozionul interjude]ean Cultur\
[i civiliza]ie prin excursia [colar\ realizat\ `n cadrul
ariei curriculare Om [i societate". Simpozionul se
afl\ la cea de a treia edi]ie, fiind organizat de c\tre
Inspectoratul {colar al Jude]ului Neam] `n colaborare cu filiala Neam] a Asocia]iei profesorilor de
istorie din Romnia, filiala Neam] a Societ\]ii de
geografie din Romnia [i unitatea gazd\.
Manifestarea a reunit peste 400 de participan]i,
cadre didactice din aria curricular\ Om [i societate" (profesori de istorie, geografie, religie ortodox\, religie
romano - catolic\, discipline socio - umane). Dintre invita]ii de
seam\ ai simpozionului, care au [i conferen]iat pe tema dat\,
amintim pe: prof. univ. dr. Nicolae Ilinca, inspector general `n
M.Ed.C.T., prof. Doru Dumitrescu, inspector general `n
M.Ed.C.T., prof. univ. dr. Irina Ungureanu, Universitatea Al. I.
Cuza" Ia[i.
Excursiile organizate de [coal\ au multiple valen]e de
informare [i educare a elevilor. Acestea, bine preg\tite [i
organizate, snt atractive la orice vrst\ pentru c\ se
desf\[oar\ `ntr-un cadru nou, strnesc interes, produc
bucurie, faciliteaz\ acumularea de noi cuno[tin]e, chiar dac\
necesit\ [i un efort suplimentar. Orice excursie trebuie s\ aib\
un caracter complex, dimensiunile informative [i formative
fiind bine dozate `nc\ din faza de proiect.
Majoritatea proiectelor [i ac]iunilor [colii prev\d activit\]i
formativ - educative `n scopul sprijinirii elevilor de a deveni
oameni liberi, capabili s\ ia o decizie responsabil\".
Cercet\torii din domeniul transdisciplinarit\]ii vizeaz\
patru repere pe care ni le recomanda pentru a ]ine cont de ele:
a `nv\]a s\ cuno[ti, a `nv\]a s\ faci, a `nv\]a s\ tr\ie[ti al\turi
de ceilal]i [i a `nv\]a s\ exi[ti.
Interesant\ [i foarte apreciat\ de cei prezen]i a fost
expunerea `n Power Point realizat\ de pr. Emilian C\t\lin [i
prof. Ioan D\moc de la [coala gazd\, pe tema Obiective
formative transdisciplinare prin excursia [colar\", autorii
referindu-se la cazul concret al elevilor Liceului Teologic
Romano - Catolic Sf. Francisc de Assisi" Roman, care au vizitat, printre altele, Muzeul Rezisten]ei Anticomuniste de la
Sighet [i grupul statuar realizat de Vida Geza la Moisei. S-a
observat cum evenimentele istorice au fost `mbinate cu elementele geografice [i cu spiritualitatea poporului romn.
~n ultima parte a simpozionului s-a lucrat pe discipline `n
ateliere, abordndu-se probleme legate de programa [colar\,
activit\]ile extracurriculare, interdisciplinaritate [i transdisciplinaritate etc.
Considernd manifestarea drept reu[it\, mul]umim organizatorilor [i `n mod special doamnei prof. Dorina Lumini]a
Drexler, inspector [colar general al I.{.J. Neam], precum [i
domnilor inspectori de specialitate: Elena Preda, Eugen
Vasiliu, Mihai Giosan [i Victor Grigorescu, al\turi de care a
fost prof. pr. Emilian C\t\lin, directorul Liceului Teologic
Romano - Catolic Sf. Francisc de Assisi" Roman.
Drd. MIHAI FLOROAIA - I.{.J. Neam]
URARE
Pentru ast\zi,, pricchindei,,
Pentru ziuaa noaastr\ mare,,
Vreaau s\ aib\,, draagi copii,,
Ce-[[i dore[te fieccare.
S\ g\ssi]i la oricce pas
Mun]i `ntregi de `nghe]aat\.
Apaa rùlui veccin
Curg\ numaai fri[cc\,, toaat\.
Paapaagaali,, pissicci,, c\]ei,,
{otii fac\-vv\ ca-nn snoaave,,
{i `n parcc, `n locc de b\ncci,,
S\ g\ssi]i numaai scr`nccioaabe.
Voie bun\ v\ doresscR`de]i plini de s\n\taate!
C\cci atuncci c`nd r`de]i voi
S`nt mai luminoaase toaate.
Bianca
NECHITA
Pag. 6
ROADELE
CUVINTELOR
Trei cuvinte s\ s\de[ti
{i din suflet le-nngrije[ti,,
Vaa-nnflori bel[ug de stele,,
Tuturor s\ dai din ele.
Maamei- florile dintì
pentru nop]ile de veghe
c`nd ]i-aa staat la c\p\tì.
Tatii- ramuri d\ruite
s\-ii s\rute [an]ul frun]ii
paalmele-nndelung trudite.
}\rii- toaamnele cu fruccte...
ionaataane,, pergaamute,,
fiindcc\ ea ]i-aa dat,, s\ [tii,,
tot ce ai,, tot ce-aai s\ fii.
M\d\lina RADU
APOSTOLUL
1 IUNIE
Un glaas de buccurie
Str\baate azi p\m`ntul
{i luminoaase aripi
Ne-nnsenineaaz\ g`ndul.
E-nntìaa zi de var\
{i c`nt\ ciocc`rliaa,
Veni]i s\ ne d\m m`naa,
Copii din Romniaa!
{i horaa s\ cuprind\,,
P\m`ntu-nn lung [i-nn lat,,
Iaar pasul s\ `l batem
Voioss [i caden]aat.
Al nosstru-ii viitorul!
{i vissul tuturor
E s\-nnflorim plaanetaa
Cu porumbei `n zbor.
Amalia POPA
{coala "Mihai Eminescu"
Roman.
iunie 2007
ZIG - ZAG ZIG - ZAG ZIG - ZAG

NE ~NT~LNIM
LA CANNES"
D.
V.: - Ce mai face Costic\

Ghenescu?
C.G.: - S-a `ntors acas\.
D.V.: - Ce i s-aa mai
`ntmplat actorului pe plan
artistic?
C.G.: - Este o poveste
incredibil\. Unii o s\ spun\
c\ snt nebun, dar acest
nebun a mai f\cut un film,
despre care nu pot da prea
multe date dect dup\ premier\. ~]i pot spune numele regizorului este Andrei Moro[anu, un fost student
cu care am lucrat filmul lui de licen]\.
D.V.: - De ce este povestea acestor
film\ri att de special\?

C.G.: - Pentru c\ este ca o
`ntoarcere `n timp, adic\ ceea ce mi s-a
`ntmplat `n tinere]e `n mod real
reg\sesc `n scenariul acesta aproape
identic. Nu-i ciudat?
D.V.: - Da]i-nne cteva am\nunte s\
pricepem.
C.G.: - ~n tinere]e am lucrat 2 ani la
Fundeni pentru c\ am f\cut 3 ani de
{coal\ Sanitar\ pe Pitar Mo[i, lng\
Ambasada Elve]iei. ~n 1964, ]in minte,
pe 23 august, c\ tot personalul se uita la
televizor, eu lucram la morga. Acolo trebuia s\ disec un cadavru `n prezen]a
unuia care mnca lini[tit pit\ cu sl\nin\.
Exact acela[i lucru se `ntmpl\ [i `n
acest film, doar c\ acum eu eram mortul, de fapt pacientul `n moarte clinic\.
D.V.: - Cum a]i ajuns acolo (ca per sonaj)?
C.G.: - Eram victima unui accident
de tramvai. Dura cte o or\ [i jum\tate
pe zi machiajul, `]i dai seama ce efort?
D.V.: - Filmul mai are [i
alte
personaje?
C.G.: - Da, are 3 : Doru Ana, era cel
care mnca impasibil (ca `n pasajul real
de acum patru decenii) [i Irina ..., care
era asistenta, care [i-a dat seama c\ nu
snt mort de tot [i a alertat medicii.
D.V.: - Ai mai avut [i al]i colaboratori
pe care vrei s\-ii men]ionezi?
C.G.: - Da. Drago[, C\lin [i Andrei
erau 3 copii care aveau grij\ s\ nu
`nghe] [i-mi aduceau ceai fierbinte, iar
scenografa a pus pe masa de por]elan o
folie de poliester ca s\ nu m\ apuce
tremuratul. Filmam gol la 50C [i trebuia
s\ fiu inert, chiar `n]epenit, rigid.
D.V.: - Ai voie s\ dezv\lui numele
casei de film?
C.G.: - Da, am vorbit cu regizorul la
telefon [i [tiu ce [i ct am voie s\ spun `n
avanpremier\. Se nume[te Casa de film
Libra", unde am mai lucrat `ntr-un serial
pentru televiziune, numit Hacker, cu
Alexandra Gulea (fata lui Stere) [i cu
b\iatul lui Liviu Ciulei. Acolo e o echip\
mic\, simpl\, to]i tineri foarte serio[i,
care m-au tratat cu un respect deosebit.
D.V.: - De ce ai zis c\ ai tr\it o
situa]ie ciudat\, aproape paranormal\?
C.G.: - Din cauza modului special
de comunicare. Oamenii aceia auzeau
ce gndeam. Cu un an `n urm\ am lucrat
3 zile cu un regizor, cu care n-am schimbat nici un cuvnt. Tot mesajul se transmitea prin ochi, ne `n]elegeam din
priviri. ~]i vine s\ crezi? Filmul se numea
Legiunea str\in\". Filmam printre
d\rm\turi, era un decor auster, nu
vedeai dect ni[te cini vagabonzi [i vreo
dou\ pisici am\rte; atunci am avut [i
cascador. Cu to]ii cei de acolo comunicam doar prin gnduri. A venit Mircea
Daneliuc, ne-a dat indica]iile de regizor
[i a plecat.
D.V.: - S\ revenim la ultimul film.
C.G.: - ~n primul
rnd las\-m\ s\
spun c\ mi-a fost
oferit un apartament
cu 2 camere, lng\
Cinemax (cred) pe
tot
parcursul
film\rilor. Avea aer
condi]ionat
[i
aragaz, mi-au pus [i
ma[in\ la dispozi]ie
s\ ajung la platou.
Doamna care `mi
aducea zilnic ceai
termina cu replica:
Ne `ntlnim la
Cannes". E un film
artistic de 40 minute.
D.V.: - {i dac\ ajungi totu[i la
Cannes? Poate-ii o premoni]ie a doamnei cu pricina [i nu doar o `ncurajare
galant\ a[a cum o iei tu.
C.G.: - N-am ce c\uta eu la
Cannes...nici n-am costum. Adic\ am
unul serios, dar `l ]in pentru `nmormntare.
D.V.: - Ai ]inut s\-m
mi m\rturise[ti
bucuria ultimelor film\ri?
C.G.: - Da, am fost sincer 100%,
mai ceva ca la un duhovnic, la care nu
m\ duc pentru c\ mi-e fric\ s\ nu poat\
s\ m\ cread\. Prin metoda comunic\rii
de acest tip m\ eliberez, scap de singur\tate.
D.V.: - Ce-aa f\cut actorul Constantin
Ghenescu azi `n Piatra Neam]?
C.G.: - S\-]i spun drept am v\ruit `n
garsonier\. Ieri m-au l\sat balt\
zugravii, am v\zut cum f\ceau ei [i
m-am gndit c\ pot [i eu. Ai s\ rzi, dar
mi-a ie[it bine.
D.V.: - Cum ai g\sit T.T.?
C.G.: - M\ bucur c\ a disp\rut
Internetul [i c\ e luminat occidental.
Dumnezeu s\-i dea putere lui Liviu
Timu[ s\ fac\ tot ce [i-a propus. S\
fac\ un fel de cur\]enie actoriceasc\:
10 actori, 5 spectacole pe stagiune [i 2
regizori [i va fi de ajuns.
D.V.: - Fa]\ de ultima `ntlnire te-aam
g\sit mai trist, sau mi se pare mie?
C.G.: - Snt obosit [i trist pentru c\
snt s\tul de brfe. Eu cred c\ un actor
are dreptul s\ aib\ toate defectele din
lume. Dac\ eram [ofer, nimeni n-ar fi
vorbit despre mine, dar a[a? Nu snt
cine [tie ce celebritate. S\ m\ lase s\
tr\iesc.
D.V.: - Sntem `n luna florilor, hai s\
`ncheiem optimist.
C.G.: - Sntem `n ultima smb\t\ din
mai. Incredibil, nimic nu-i `ntmpl\tor.
Azi se `mplinesc 45 de ani de la
absolvirea Liceului Horia, Clo[ca [i
Cri[an" din Alba Iulia. Unde or fi colegii
mei, c]i or mai fi?
A consemnat
Dida V ASILCA
ANTOLOGIA REVISTEI APOSTOLUL

(Urmaare din pag. 5)
dar nimic `n interior.

Vremuri `n care
tehnologia `]i poate
aduce aceast\
scrisoare [i `n
care po]i decide
fie
s\
`mp\rt\[e[ti acest
punct de vedere,
fie s\ [tergi
acest mesaj.
Aminte[te-]]i s\-]]i petreci

timp cu persoanele iubite,
Pentru c\ nu vor fi l`ng\ tine
o eternitate.
Aminte[te-]]i s\ spui o vorb\
bun\ copilului care te venereaz\,
pentru c\ acel copil va
cre[te cur`nd [i va pleca de l`ng\
tine.
Aminte[te-]]i s\-ll `mbr\]i[ezi
cu dragoste pe cel de l`ng\ tine
pentru c\ aceasta este sin-
gura comoar\ pe care o po]i oferi

cu inima
[i nu te cost\ nimic.
Aminte[te-]]i s\ spui "TE
IUBESC" partenerului [i
persoanelor pe care le
`ndr\ge[ti,
dar mai ales s\ o spui din
inim\.
O s\rutare [i o `mbr\]i[are
vor alina durerea atunci
c`nd s`nt
sincere.
Aminte[te-]]i s\-ii ]ii pe cei
dragi de m`n\
[i s\ pre]uie[ti acel moment
pentru c\ `ntr-oo zi
acea persoan\ nu va mai fi
l`ng\ tine.
F\-]]i timp s\ iube[ti, f\-]]i
timp s\ vorbe[ti,
f\-]]i timp s\ `mp\rt\[e[ti
g`ndurile pre]ioase
pe care le ai.
tuturor prietenilor mei, v\
mul]umesc c\ exista]i".
D-ALE ELEVILOR
onform actualelor statistici, mii de copii se afl\ `n

grija vecinilor. Motivele?
Se [tiu. Alte mii de kinderi
n\scu]i pe plaiul mioritic,
snt crescu]i `n centre de
plasament.
"Restul lumii", tot de
ordinul miilor, a acceptat
s\-[i lase progeniturile `n
grija unor persoane care
nu au nimic comun cu
educa]ia [i instruc]ia. Destul de alarmant, nu? Probabil din aceast\ cauz\
se `ntmpl\ attea nenorociri.
Nu avem cifre precise cu num\rul
minorilor care cer[esc pe uli]ele
scumpei noastre ]\ri. De pild\, la
Piatra - Neam]. A copiilor care `[i v\d
unul dintre p\rin]i la o s\pt\mn\, la o
lun\ sau la un an, o dat\. Nu au fost
num\ra]i nici copiii care nu au televizor sau nu au cump\rat `n via]a lor o
carte. Nimeni nu ne poate oferi
num\rul pruncilor care nu au ie[it
vreodat\ din localitatea de ba[tin\,
cei care n-au v\zut marea [i muntele.
C]i ]nci n-au ]inut `n via]a lor un
mouse `n mn\... [i a[a mai departe.
Statisticile actuale nu snt generoase `n detalii. Nu ne ofer\ date

despre elevii care beau [i fumeaz\
de la o vrst\ fraged\. A celor care `[i
v\d p\rin]ii be]i sau f\cnd sex sub
ochii lor. Nimeni nu raporteaz\ cifric
c]i `nv\]\cei stau acas\, nu merg la
[coal\ pentru c\ nu au cu ce se
`mbr\ca. Nu se sufl\ o vorbuli]\
despre copiii care merg cu oile, bat
coclaurile [i se drogheaz\. Statistica
din tranzi]ie ne d\ destul de des o
dimensiune oarecum periculoas\ a
situa]iei. Unii spun chiar apocaliptic\
sau exagerat\ a cazurilor de copii [i
adolescen]i pe care nici familia, nici
[coala nu-i preg\tesc suficient pentru
viitor. Lumea se mi[c\. Familia se
modific\. Nu-i suficient de Ziua familiei sau Ziua Copilului s\ ie[i `n centrul trgului pentru desene pe asfalt.
Nici dac\ elevii strig\: "Ocroti]i
Natura!", nu rezolv\ nimic! Nu
crede]i? Privi]i pe sticl\! La aurolacii
contemporani [i westernurile din
[coli! Copiii nu se cresc [i nu se
educ\ singuri. Dintotdeauna, familia
[i [coala au jucat un rol determinant.
Chiar nu se `n]elege acest lucru?
Dumitru RUSU
(Urmaare din pag. 1)
PASIUNE {I CULOARE
003) [i Coralia Bunghez

(Postfa]\, octombrie 2006),
cartea este structurat\ pe opt
capitole (Acas\ la Iulia
H\l\ucescu, Ob`r[ii, ~nceputuri,
La Piatra Neam] `n anii grei dar
frumo[i ai tinere]ii, C\l\torii,
excursii [i expozi]ii `n
str\in\tate, C\l\torii `n ]ar\,
Muzeul de Art\"Iulia H\l\ucescu", Prietenii statornice) av`nd
`n anexe o selec]ie de texte
publicate de ([i despre) Iulia
H\l\ucescu, precum [i o sintez\ privind
via]a [i activitatea creatoarei- o sintez\
elaborat\ de so]ul artistei- Lucian Petronius
H\l\ucescu.
Cartea pe care v-o propunem aten]iei [i
lecturii este important\ [i relevant\ din mai
multe puncte de vedere. ~n primul r`nd,
"Pasiune [i culoare" va intra `n bibliografia
obligatorie privind spiritualitatea timpului [i
a ora[ului Piatra Neam], `n al doilea r`nd ea
iunie 2007
va confirma c\ `ntre pictura [i sufletul artistului Iulia H\l\ucescu nu exist\ nici o distrorsiune: lumina, cur\]enia, puritatea,
lini[tea [i dragostea care-i inund\ opera
fiind deopotriv\ ale penelului [i inimii sale.
~n al treilea r`nd, m\rturisirile artistei
izbutesc un tablou viu al veacului trecut, cu
o foarte bine mascat\ nostalgie a traiului
patriarhal, dar [i cu m`ndria de a fi pus
um\rul al\turi de so]ul s\u la buna mi[care
artistic\ ([i organizatoric\) a olasticii
nem]ene. Uimesc mereu memoria extrem
de prodigioas\ a artistei, sentimentul acut
al prieteniei [i `ncrederii, lipsa de ranchiun\
[i credin]a `n valorile morale [i ale familiei,
obsesia muncii ca necesitate, ca imperativ
continuu al existen]ei artistice.
Extrem de dificil\ a fost, `n acest dialog,
sarcina semnatarei textului. Dincolo de
imensa munc\ de documentare pe care o
presupune referirea aplicat\ la activitatea [i
performan]ele artistice ale interlocutoarei,
doamna Bunghez a trebuit s\ suporte at`t
avatarurile conducerii discu]iei- cu o foarte
bun\ prieten\- pe coordonatele temelor

propuse, c`t [i consemnarea vorbirilor
`nregistrate- [i numai cine n-a pus m`na pe
un reportofon crede c\ aceasta e o fericire.
Dialogul domniei sale are vivacitate, expresivitate, decen]\ doct\ [i un aer u[or
bosumflat `n clipa `n care nu mai poate
st\p`ni divaga]ia partenerului. Replica sa
atinge `ns\ [i aciditatea tiradei c`nd se
refer\, de pild\, la v`n\toarea [i prigonirea
intelectualilor `n anii '50- '60, la dispari]ia
prieteniei `n aceste vremuri tulburi de
tranzi]ie sau la dispari]ia monumentelor [i
maltratarea piesajului pietrean. S`nt lucruri
de bun sim], lucruri normale de care arar se
mai ]ine cont.
Revenind la "Pasiune [i culoare", a[
zice c\ aceast\ carte esen]ial\ nu poate fi
v`ndut\ dec`t la pachet. Adic\ numai `mpreun\ cu muzeul "Iulia H\l\ucescu" din
Tarc\u [i albumul "O `ncercare de efigie" de
Grigore Ilisei. Este un pachet cu care po]i
porni lini[tit sub bra], spre Europa.
APOSTOLUL
Anuarul Colegiului
Tehnic "Gheorghe
Cartianu"
um\rul 11 al anuarului pe care `l editeaz\ Grupul [colar de

chimie - coordonatori, profesorii Olimpia Sima [i Constantin
Tom[a - ne ofer\ un sumar foarte bogat [i variat. Domeniul
literar este reprezentat de lucr\rile despre Tolstoi, Vasile
Alecsandri, Cezar Baltag, Mitropolitul Varlaam, Basarab
Nicorescu, Ha[deu, Mircea Eliade, Mihai Codreanu.
Volumul se deschide cu un articol aniversar (la 100 de ani
de la na[tere) despre Gheorghe Cartianu, p\rintele spiritual
al institu]iei [colare, dar colaboratorii anuarului aduc `n
aten]ia cititorilor [i alte teme interesante precum: "O tipologie a minciunilor", "Cine a fost Mozart", "Politica de concordate a Papei Pius al XI-a", "Unde electromagnetice",
"Istoricul apari]iei unor ramuri sportive `n Neam]", "Cupluri
mai mult sau mai pu]in conjugale `n comedia romneasc\", "Teoria
inteligen]elor multiple", "Enzime folosite `n industria alimentar\" etc.
Anuarul prezint\ [i `n acest num\r, la Capitolul II al c\r]ii, listele absolven]ilor, oamenii [colii [i structura claselor, precum [i planul de
[colarizare pe anul 2007-2008. O carte interesant\ pentru toate categoriile de cititori, dar care, din p\cate, nu se g\se[te de cump\rat la
chio[curile de ziare, de[i ar trebui. (N.S.)
Pag. 7
SINDICATUL ~NV|}|M~NT SE IMPLIC|

VISUL UNEI NOP}I DE IARN|
SE VISEAZ| PRIM|VARA
La concuren]\ cu referendumul lui B\sescu, luna

trecut\ s-aa desf\[urat la Piatra Neam], sub emblema
bufonului Yorick, un important referendum pentru
teatru.
Organizat\ de Casa de Cultur\ a Sindicatelor
Piatra Neam] [i Compania de Teatru "Draga OlteanuMatei", cea de a XVII-aa edi]ie a Festivalului a debutat
cu premiera spectacolului "Visul unei nop]i de iarn\"
prezentat de TEATRUL VOSTRU din Piatra Neam]. {i
a continuat cu dou\ zile pline de teatru.
c\ nici rigoarea nu-i rea pe o scen\ unde lumea `nc\ nu

st\p`ne[te pe deplin mijloacele tehnice: respira]ia, frazarea,
t\cerea, reac]ia la replica partenerului. Dar dac\ acest lucrurigoarea regizoral\- e binevenit `n cazul actorilor Viorel Ailincu]ei
[i Vali Pricope- dispu[i oric`nd s\-[i scape personajele de sub
control- `n cazul lui Radu Costin [i Nicoleta Munteanu, c\rora li
se impune un stil de interpretare acuzat " la interbelic" poate
crea uneori falsete sau atitudini artificiale, studiate, neacoperite
emo]ional. Tot ce vedem pe scen\ e frumos; at`ta doar c\ e
foarte frumos.
Dincolo de aceste mofturi de fat\ b\tr`n\, lumea care vine la
spectacol pentru ca s\ se bucure, pentru ca s\ tr\iasc\ pentru o
clip\ via]a altor personaje [i s\ se decupleze de la realitate, o
poate face cu brio. ~ndelungatele aplauze ale spectatorilor cinsti]i
au demonstrat-o cu prisosin]\.
UN DEBUT MEMORABIL
Bine a]i venit `n inima mea", a rostit realmente emo]ionat\
actri]a Draga Olteanu, adres`ndu-se unui imens num\r de spectatori prezen]i `n sala Casei de Cultur\. {i `n inima Marii Doamne
a Teatrului Romnesc `nc\peau aproape 500 de inimi ale unui
public avizat [i iubitor de teatru- prezent de regul\ [i la premierele
TT-ului- dar [i ale unui grup imens de prieteni din Capital\.
"Prezent\m `n ast\ sear\ primul teatru cu actori neprofesioni[ti din Romnia, a anun]at distinsa actri]\, punct`nd pe scurt
inten]iile companiei sale de teatru [i mul]umind tuturor societ\]ilor
care s-au implicat `n realizarea acestui proiect cultural.
O scrisoare de felicitare [i bune ur\ri la `nceput de drum din
partea actorilor Radu Beligan, Gheorghe Dinic\ [i Marin Moraru a
citit actorul Iurie Darie ("... sub veche [i neclintit\ admira]ie `]i
dorim s\ c`[tigi inimile spectatorilor sub binecuv`ntarea cereasc\
a lui Nenea Tudoric\ [i a lui Nenea Iancu, din a c\rui Chiri]\ ai
f\cut o bijuterie a Teatrului Romnesc...") iar realizatoarea TV
Ioana Bogdan a transmis salutul actorilor Stela Popescu, Ar[inel
[i Tamara Buciuceanu, afla]i `n turneu `n Israel.
Domnul Dumitru Luca, directorul Casei de Cultur\, a subliniat
importan]a prezen]ei unui lider artistic [i a unui mentor cultural `n
preajma noastr\, a mul]umit doamnei Draga [i a vorbit despre
aspira]iile noii trupe de teatru a institu]iei.
al doilea r`nd, roata istoriei `nv`rtindu-se normal, ne-am trezit c\

publicul de condi]ie medie de ast\zi are acelea[i probleme ca [i
cel interbelic: s\r\cie lucie, fisc, aspira]ii [i dorin]e nem\rturisite.
Parc\ te intereseaz\ mai mult o dram\ care te poate privi [i pe
tine dec`t cea a personajelor lui Ionesco, Sartre [i, pardon de
al\turare, Vi[niec.
CUM S-AU COMPORTAT

ACTORII
NEA TUDORIC|
MU{ATESCU Z~MBE{TE
Al\turi de celebrele "Titanic vals" [i "Escu", "Visul unei nop]i

de iarn\" se `nscrie `n seria celor mai reu[ite comedii lirice interbelice. Textul e o poveste de dragoste care se `mpline[te `n
noaptea anului nou, Maria Panait- un personaj cu o existen]\
tern\ reu[ind s\-l cunoasc\ [i cucereasc\ pe Alexandru Manea,
un celebru scriitor pe care `l iube[te `n tain\. Cam asta e
povestea- fata s\rac\, Cenu[\reasa, r\spl\tite pentru iubirea,
cinstea [i credin]a lor. Un vis doar la `ndem`na fetelor foarte
cumin]i. ~n paralel cu aceast\ victorie a inocen]ei, piesa relev\
valen]ele de autoironie [i parodie ale lui Mu[atescu, multe din
replicile sale- celebrele mu[atisme- confirm`ndu-[i `nc\ perenitatea. Succesul reprezenta]iei nem]ene face, exact la 70 de ani de
la premier\, un eveniment teatral.
NICI DRAGA OLTEANU

NU SE ~NTRISTEAZ|
Dincolo de pariul c`[tigat de realizatoarea spectacolului- acela
c\ mul]i actori "amatori" se pot ridica la nivelul "profesioni[tilor",
spectacolul mai demonstreaz\ c`teva lucruri. Cel mai important
este perenitatea lui Tudor Mu[atescu, faptul c\ ast\zi o asemenea poveste simpl\ mai poate interesa [i `nduio[a. M\rturisesc c\
am avut `ndoieli `n acest sens, dar reac]iile s\lii m-au contrazis. ~n
Dac\ ar fi participat la concurs "Visul..." ar fi luat, pe

bune, cel pu]in patru premii:
marele premiu, pentru regie,
interpretare masculin\ [i femi-
SERGIU TUDOSE:
"Trebuie s\ ne `ndrept\m
cu toat\ dragostea spre
[tiuta [i ne[tiuta dramaturgie romn\".
Actorice[te, spectacolul e conving\tor, mai ales `n partea I,

mai mult [i mai atent lucrat\, regizorul descoperind [i pun`nd `n
valoare talentul protagoni[tilor Nicoleta Munteanu (Dorule]) [i
Radu Costin (Alexandru Manea). Dorule] are farmec, c\ldur\ [i o
naivitate vecin\ cu incon[tien]a; Manea e discret, inteligent, re]inut
`n reac]ii, neostentativ, stilat [i elegant.
Dumitru Luca (George Panait), Leti]ia Aruxandei (Natalia
Panait) [i Viorel Ailincu]ei (Asistentul...) au un contact `ndelungat
cu scena [i `[i creioneaz\ neostentativ personajele. Toate cele
trei "apari]ii" se bucur\ [i de simpatia publicului, av`nd la `ndem`n\
sarcini scenice clare [i un text spumos. Ceva mai ingrate rolurile
Sidoniei Grozavu (Elvira) [i Vali Procopie (Bebe Cristian) s`nt mai
schematic `ncarnate, cu apel la sert\ra[e cunoscute (vampa [i
be]ivu'), dar cu [ansa de a c\p\ta grada]ie [i omenesc `n contact
mai `ndelungat cu publicul. Iar Ciprian Solomon face ce poate `n
scurta sa interven]ie scenic\.
CU CE PLEAC|
SPECTATORUL
Spectacolul e jucat `n cheie realist\, decorurile [i costumeleparc\ prea frumoase [i elegante pentru o lume cam s\r\cu]\- se
preocup\ la s`nge de am\nuntul semnificativ; muzica [i lumina
s`nt reglate [i func]ioneaz\ ca la cele mai bune case. Se simte
totu[i o anumit\ rigiditate, care poate pleca fie din rigoarea regizoral\, fie din lipsa rodajului actorilor. Nimic d\un\tor. Mai ales
APOSTOLUL
LITERAR [i ARTISTIC
Pag. 8
CUM R|M~NE CU YORICK
nin\. Anul acesta diferen]a

valoric\ dintre propunerea
gazdelor [i oferta oaspe]ilor a
fost imens\. Nu fac aceast\
afirma]ie cu m`ndrie ci cu
durere. Trupe cu un palmares
solid (Casa de Cultur\ Tulcea,
Casa de Cultur\ Slatina,
Teatrul Traian Groz\vescu
Lugoj) au cobor`t serios
[tacheta, d`nd dovad\ de
op]iune repertorial\. Juriul

(Draga Olteanu- Matei, {tefan
Corneanu, Sergiu Tudose, Ion
Parhon, Mircea Zaharia) nu a
acordat marele premiu, lu`nd
totu[i `n seam\ propuneri
teatrale cinstite (Casa de
Cultur\ Reghin, "Acul cumetrei Gurton") semisofisticate
(Casa de Cultur\ a Studen]ilor
Ia[i, "Casa Bernardei Alba")
sau poetice (Teatrul din Lugoj,
"~ntr-un bazar sentimental").
A fost un efort imens din
partea organizatorilor care au
lucrat cu oameni pu]ini dar
inimo[i, cu bani pu]ini
(mul]umim sponsorilor!) dar
`ncuraja]i de dragostea [i simpatia spectatorilor- [i de o
sponsorizare nesemnificativ\
din
partea
Sindicatului
~nv\]\m`nt Piatra Neam].
Edi]ia
viitoare
a
Festivalului va avea, dup\
cum sus]ine unul dintre coorganizatori, un alt trofeu-
DUMITRU LUCA:
"Draga Olteanu- Matei
este o perfec]ionist\;
munca al\turi de ea
reprezint\ mereu drumul
cel mai scurt c\tre teatru".
Prof. LUCIAN
CORNEANU:
"Ast\zi un Festival de
Teatru pentru amatori nu
este un act de curaj ci unul
de sfin]enie".
oboseal\, lips\ de inspira]ie
regizoral\ sau de neadecvat\
ZIMBRUL DE PIATR|- [i un
alt profil- axarea pe comedia
romneasc\ "Ca s\ am [i eu
cui s\ ofer premiul care `mi
poart\ numele", dup\ cum [i-a
v\rsat n\duful amfitrioana
Draga Olteanu- Matei.
Mircea ZAHARIA
P.S. O not\ bun\ pentru

populaarizaareaa fesstivaalului [i
specctaacolului
"Vissul..."fotograafiile [i afi[ul araat\ chiaar
ca la teaatru. Adicc\ se poaate.
COLEGIUL DE REDAC}IE: Mircea ZAHARIA; Constantin TOM{A;
APOSTOLUL
{tefan CORNEANU
iunie 2007
LEC}IA DE ISTORIE
IDEI {I FAPTE PEDAGOGICE
LA VASILE PRVAN
n urm\ cu 80 de ani,
la 26 iunie 1927, trecea `n ve[nicie
savantul
istoric,
filosoful, profesor al
Universit\]ii
Bucure[ti din 1909,
literatul, organizatorul de institu]ii,
academicianul, din
1911, Vasile Prvan.
Se n\scuse la 28
sept./ 10 oct. 1882 (`l
s\rb\torim [i la 125 de ani de la
na[tere), `n c\tunul Perchiu, din
comuna Huruie[ti, azi `n jude]ul

Bac\u. Tat\l s\u, Andrei, era
`nv\]\tor. Mama sa, Aristi]a, era
fiica r\ze[ului Ion Kiriac din
Dobreni [i era veri[oar\ cu
filosoful Vasile Conta, n\scut `n
Ghind\oani.
"Magistrul", cum cu m`ndrie
`l vor numi studen]ii s\i, a fost,
din copil\rie, pedagog (cel ce
`nva]\ pe al]ii). La terminarea
[colii primare, mama sa,
`mpov\rat\ cu grija a patru copii,
dintre care el era cel mai mare, la dat ucenic la cism\rie. Tat\l
s\u dezertase de la `ndatorirea
de p\rinte din cauza alcoolismului. Patronul, v\z`ndu-l iste], l-a
dat la liceu `mpreun\ cu fiul s\u,
ca s\-i poarte de grij\ [i s\-l
ajute la `nv\]\tur\, fiind `n
aceea[i clas\. {i-a `mplinit
magistral misiunea. Mai mult, din
clasa a III-a a liceului (a VII-a de
azi), a `nceput s\ preg\teasc\ [i
pe al]i elevi slabi, din clase mai
mici [i chiar mai mari. Banii
ob]inu]i ì d\dea mamei pentru
`ntre]inerea celor trei surori mai
mici, pentru care el a fost, prin
sfaturi de frate, [i educator.
A intrat, apoi, ca student bursier, la Universitatea Bucure[ti.
Ca s\-[i ajute surorile, s-a angajat pedagog la un liceu particular.

Apoi, profesor la alt liceu [i chiar
func]ionar
la
Biblioteca
Academiei.
La absolvirea facult\]ii
(1904) a dat examen de capacitate (pentru un post `n
`nv\]\m`nt). A reu[it primul pe
]ar\ [i a fost numit ca profesor la
un liceu din Foc[ani. N-a
func]ionat. {i-a luat concedii fiind
trimis, cu burs\, pentru studii, la
Jena (Germania). Dup\ un an de
studiu la Jena, e numit profesor
la un liceu din Bac\u (azi, G.
Bacovia). La 5 sept. 1905
depune aici jur\m`ntul, `n care `[i
exprim\ idei pedagogice de valoare: "... a lucra cu toate puterile
mele pentru a da [colarilor mei o
cre[tere `n principiile de munc\
onest\, de iubire [i devotament
ne]\rmurit pentru ]ar\... de a nu
l\sa ca spiritul copiilor s\ fie infestat [i de a dezr\d\cina dintr-`nsul sentimentele de ur\, de invidie, de cupiditate [i de
nesupunere la legile ]\rii [i la
principiile moralei". Nu va
func]iona nici aici. A fost trimis tot
ca bursier al statului, la studii `n
Berlin. ~n 1906 elaboreaz\, `n
numele colegilor s\i la studii `n
Berlin "Scrisoare de la c`]iva
dasc\li pleca]i `n str\ini c\tre
colegii lor din ]ar\". {i `n aceast\
scrisoare exprim\ idei pedagogice program: "Idealul nostru
na]ional trebuie s\ fie ridicarea
din toate punctele de vedere a
neamului nostru [i unirea lui `ntr-o
via]\ comun\ `n limitele `ntinderii
lui etnografic- geografice, `ntr-o
via]\ `n care el, `n deplin\ libertate, s\-[i poat\ desf\[ura
`ntregile puteri ale sufletului s\u
a[a de deosebit de al altor
popoare, `mplinindu-[i astfel
misiunea sa". Acest ideal se va

`mplini `n 1918 [i cu contribu]ia
cadrelor didactice, unii jertfindu-[i
via]a `n r\zboi. Un nou ideal, cu
noi sarcini se contura. Vasile
Prvan e mereu activ. Public\
"P\reri propuse public Marelui
Sfat Na]ional al Romnilor din
Ardeal,
Banat
[i
}ara
Ungureasc\", o `n]eleapt\ strategie de creare a Universit\]ii
Na]ionale a Daciei Superioare
din Cluj. Lec]ia inaugural\ a
acestei prestigioase universit\]i o
va ]ine el `n 3.11.1919, cu titlul
"Datoria vie]ii noastre", un luminos program pedagogic na]ional
de dezvoltare a `nv\]\m`ntului `n
Romnia ~ntregit\.
Ca expresie a grijii lui pentru
`ntreg `nv\]\m`ntul romnesc, cu
prec\dere a temeliilor lui`nv\]\m`ntul primar- a creat,
`mpreun\ cu al]i colegi, societatea cultural\ "~nv\]\torul
Romn", edit`nd [i revista cu
acela[i nume.
Pentru
afirmarea
`nv\]\m`ntului romnesc `n lume
a deschis acum 85 de ani, `n oct.
1922, "Academia di Romania" la
Roma, numit\ [i {coala Romn\
de la Roma, cu sec]iile istorie,
filologie, arte plastice [i arhitectur\ ai c\rei "membri" fac m`ndria
Romniei [i a culturii `n umanitate. Dup\ spusa directorului
Academiei Americane de la
Roma, Gorham P. Stevens, prin
ea "Prvan a contribuit accelerarea pulsului umanit\]ii".
Cuvine-se recitirea acestor
materiale `n volumul editat de Al.
Zob `n 1981, "Scrieri" de Vasile
Prvan, despre care Nichita
St\nescu a spus c\ "`]i vine s\-l
ui]i pentru c\ este prea mare".
REMEMBER ~N PRAG DE PENSIE

a 1 septembrie 1973 am p\[it cu
`ncredere, al\turi de `nc\ [ase colege
de clas\ pe poarta {colii B\lu[e[ti,
comuna Icu[e[ti, jude]ul Neam].
Veneam dintr-un sat sucevean [i timpul
m-a purtat prin mai multe [coli
nem]ene (Girov, Bicaz, Dumbrava
Ro[ie, S\vine[ti), p`n\ c`nd am reu[it
s\ ob]in un post la {coala nr. 4 din
Piatra Neam].
C`nd s-au deschis por]ile {colii nr.
10, am f\cut parte din echipa de cadre
didactice, elevi [i personal administrativ care avea s\ dea via]\ acestui l\ca[ de
`nv\]\tur\. Anii au trecut, copiii au crescut [i au
plecat, l\s`nd locul din banc\ altor genera]ii.
Ast\zi m\ preg\tesc [i eu de plecare din
aceast\ [coal\, pentru a `ncepe o nou\ etap\ a
vie]ii. Cred c\ am l\sat loc de "bun\ ziua" [i, atunci

c`nd dorul de [coal\ [i de copii m\ va cuprinde,
colegii mai tineri `mi vor permite s\ fiu l`ng\ ei.
Dasc\lul tr\ie[te bucuriile [i durerile al\turi de
elevii s\i [i de p\rin]ii acestora. E lucru mare s\
consta]i c\ peste zece, dou\zeci sau treizeci de
ani, fo[ti elevi, p\rin]i acum, cu meserii diverse
(profesori, cadre militare, jandarmi, economi[ti,
mecanici, lucr\tori `n diferite domenii) nu te-au
uitat, cu toate c\ timpul ]i-a "furat" tinere]ea [i ]i-a
pus m\rg\ritare `n p\r. Aceasta `nseamn\ c\ nu ai
tr\it degeaba [i ai reu[it s\ s\de[ti `n mintea
`nv\]\ceilor s\m`n]a s\n\toas\ [i roditoare a
cunoa[terii, bun\t\]ii [i pre]uirii.
Mul]umesc celor care m-au `n]eles [i au fost
al\turi de mine la bucurie, dar [i la necaz [i le
doresc via]\ f\r\ suspine [i tinere]e f\r\ b\tr`ne]e.
~nv. Felicia SAVIN
O CARIER| DIDACTIC| ~MPLINIT|

~nv. CIUBOTARU ELENA{COALA GENERAL| NR. 10 PIATRA NEAM}
nv\]\toare gradul I, cu o vechime
ne`ntrerupt\ de 36 ani `n `nv\]\m`nt, este
absolvent\ a Liceului Pedagogic Bac\upromo]ia 1971.
A profesat succesiv la {c. nr. 1 }ibucani, {c. Sarata- Dobreni, {c. 25 Piatra
Neam], {c. nr. 26 [i 6 Piatra Neam] [i
[i-a `ncheiat activitatea didactic\ la {c.
nr. 10 Piatra Neam].
A fost preocupat\ permanent pentru
perfec]ionarea [i `mplinirea carierei
didactice absolvind diverse cursuri de
informatic\ [i calculatoare, de consiliere, formare [i
orientare. De asemenea, a participat la diverse sesiuni de comunic\ri (6 edi]ii succesive) la Piatra Neam],
Suceava, Bac\u, Moine[ti, prezent`nd [i diverse
comunic\ri, lec]ii [i activit\]i demonstrative.
A colaborat la revista noastr\ "Apostolul".
Modest\, harnic\ [i con[tiincioas\ a condus [i
format genera]ii succesive de elevi contribuind cu
mintea [i inima ei la formarea lor ca oameni cu o
comportare civilizat\, inocul`ndu-le sim]ul muncii [i
al datoriei, sentimentele de stim\ [i respect fa]\ de
oameni, dragoste fa]\ de patrie, dorin]a de performan]\ [i afirmare.
A fost [i este `ndr\git\ de elevi [i p\rin]i, stimat\ [i pre]uit\ de colegi, iar acum la `ncheierea
activit\]ii didactice tr\ie[te sim]ul [i m`ndria datoriei
`mplinite.
ALEAS| NOBLE}E SUFLETEASC|
Prof. Traian
CICOARE
n dasc\l poate fi o f\clie permanent vie a

c\rei str\lucire c\l\uze[te drumul celor
ce-i s`nt `ncredin]a]i spre formare [i
educa]ie. Iar dac\ acest drum ajunge tocmai `n patria lui Voltaire, menirea sa este
cu at`t mai nobil\.
Profesionalism, seriozitate, pasiune
s`nt doar c`teva din atributele ce definesc
personalitatea distinsei noastre colege,
profesor Cornelia Gulinschi. Ajuns\
`ntr-un moment al bilan]ului profesional,
poate privi cu m`ndrie `n urm\, c\ci sentin]ele aruncate `n sufletul elevilor s\i au `ncol]it [i au dat rod
bogat. Iar roadele s-au materializat `n diplome [i premii meritorii ob]inute la concursurile na]ionale [i interna]ionale.
Cinstim un dasc\l, un om de aleas\ noble]e
sufleteasc\. Cuvintele s`nt prea s\race pentru a `ncununa munca depus\ ani de-a r`ndul `n cetatea luminii
[i `n]elepciunii.
Director, Liliana CHELARIU,

{c. nr. 8
PERFORMAN}A OLIMPIC|
DAVIDESCU DANIELA
rofesor de matematic\ la {coala cu

clasele I- VIII nr. 2 din Piatra Neam];
absolvent al Facult\]ii de matematic\mecanic\, Universitatea Bucure[ti,
promo]ia 1972, gradul didactic I.
35 ani vechime `n `nv\]\m`nt din
care 18 la {coala cu clasele I- VIII nr. 2
Piatra Neam] [i 10 la {coala nr. 9 Piatra
Neam].
Rezultate foarte bune cu elevii
preg\ti]i la clas\, la examenele de
admitere `n liceu, capacitate, teste
na]ionale.
Activitatea de performan]\- lec]ii la Centrul de
excelen]\ la nivelul ora[ului [i la cercul de performan]\ din [coal\.
~n ultimii 3 ani: 3 locuri I la Olimpiada jude]ean\
de matematic\, prin elevii Vasile Diana -2005; Rotaru
Teodor- 2006 [i 2007 [i locul II prin eleva Popescu
Anca. ~n acest an locul II la Olimpiada Na]ional\ de
Matematic\ [i medalia de aur- elevul Rotaru Tudor [i
medalie de bronz- eleva Popescu Anca.
Director la [coal\, 1984- 1990 ({c. nr. 9 din
Piatra Neam]), lider de sindicat la {coala cu clasele IVIII nr. 2 Piatra Neam].
umele lui Mihai Stere Derdena (n. 7. 03. 1934, `n satul
Stna Cadnei din jude]ul Caliacra, `ntr-o familie de
macedoromni) este cunoscut cititorilor de reviste culturale, [i nu numai, dac\ avem `n vedere colaborarea
domniei sale la revista ,,Asachi" din Piatra-Neam]
(1993- 2005), dar [i la altele publica]ii din ]ar\
(,,Albina", ,,Bana arm\neasc\", ,,Buciumul", ,,Tribuna
`nv\]\mntului",
,,De[teptarea",
,,Memoria",
,,Dimandarea", ,,Permanen]e" etc.) sau de peste
hotare (,,Cuvntul romnesc" din Hamilton - Canada).
Activitatea publicistic\ [i editorial\ (,,Trei teme literare"; ,,M\rturisirea unui ne`nvins", 1998; ,,Cronici literare la c\r]i foarte rare", ,,{tim oare s\ vorbim?",
,,Scrieri de atitudine civic\ (articole politice)", ,,Suflete de crin [i
caractere pilduitoare", 2004) este motivat\ de convingerea
autorului -un lait motiv al operei sale - ,,c\ pieirea neamului romnesc devine inevitabil\ prin degradarea moral\ la maximum a intelectualit\]ii, clas\ alc\tuit\, `ndeosebi dup\ 1944, exclusiv din
lichele [i din iude".
Acum, c`nd avem `n fa]\ cea de-a [aptea carte a lui Mihai
Stere Derdena - ~N AP|RAREA LIMBII NOASTRE SFINTE - ,
consider\m c\ nu este lipsit de interes s\ facem cunoscute o
parte din ,,`ncerc\rile" prin care a trecut autorul pn\ `n 1992, anul
debutului s\u publicistic: pe cnd `mplinea [ase ani (1940), familia sa se refugiaz\ din Cadrilaterul cedat bulgarilor ,,de c\tre
tr\d\torii guvernan]i carli[ti", stabilindu-se `n satul ialomi]ean
Pribegi, apoi `n c\tunul tulcean Caugagia; aici frecventeaz\
clasele primare, iar dup\ absolvirea Liceului Teoretic ,,Spiru
Haret" din Tulcea (1952), nepermi]ndu-i-se sus]inerea examenu-
iunie 2007
lui de admitere la Facultatea de {tiin]e Juridice, din cauza ,,originii sociale nes\n\toase", ,,se `nroleaz\ ca brigadier voluntar" pe
[antierul viitoarei hidrocentrale de la Stejaru (Neam]); `n 1952,
devine student la Facultatea de Ziaristic\ a Universit\]ii Bucure[ti;
`n anul IV, este arestat [i condamnat la 5 ani de `nchisoare ,,pentru tentativa de manifesta]ie studen]easc\ antiguvernamental\";
Note de lector:
~N AP|RAREA LIMBII
NOASTRE SFINTE
de Mihai Stere DERDENA
de[i a devenit posesorul a dou\ licen]e (romn\ [i francez\), a

lucrat ca salahor, iar de la 13 februarie 1990, a fost reintegrat `n
`nv\]\mnt, func]ionnd ca profesor pn\ la pensionare (1998); `n
1981, pentru [apte luni, se stabile[te `n SUA, dar, constatnd c\
,,America-i pentru comuni[ti (ca Pacepa) mum\, iar pentru
na]ionali[ti cium\", se `ntoarce `n ]ar\.
Recenta sa carte - ~N AP|RAREA LIMBII NOASTRE SFINTE
- este un tom consistent, `n care au fost adunate tabletele ,,de cultivare a limbii" risipite timp de peste un deceniu [i mai bine `n
,,publica]ii din Bucure[ti, din provincie (multe `n revista ,,Asachi")
APOSTOLUL
[i din str\in\tate".
Dup\ cum afl\m din ,,cuvntul autorului c\tre cititor", a[ezat
dup\ un laudatio de Teofil Mija, cartea de acum este o continuare
a celei intitulate ,,{tim oare s\ vorbim?" (2004).
Cartea domnului Mihai Stere Derdena este un avertisment [i
un `ndreptar pentru cine vrea s\ se exprime corect `n limba
romn\. Nu vom prezenta ,,subiectele" abordate `n cele aproape
o sut\ cincizeci de tablete, limtndu-ne la a nota cteva titluri ce ar
putea determina cititorul acestor rnduri s\ caute cartea: ,,Ce
`nseamn\ <fortuit>?", Toponimul <Piatra-Neam]>", ,,<Alegerile
electorale>", ,,Handbal feminin (masculin), ,,<Nu eliber\m re]ete
compensate>".
Merit\ amintit [i faptul c\ autorul introduce `n tabletele sale
aspecte din propria-i biografie, precum [i unele fapte, aparent `n
afara temei abordate. Aceste inser]ii dau un farmec aparte c\r]ii,
sporind apetitul pentru lectur\ [i, `n acela[i timp, realiznd, nu de
pu]ine ori, un umor de bun\ calitate, ca atunci cnd relateaz\ c\,
de[i posesor a ,,dou\ atest\ri universitare", a fost nevoit, `nainte
de 1990, s\ presteze ,,munci <de jos>", urmare a diplomei dobndite ,,la <sorbonele> Jilava, Gherla, Periprava [i Rubla".
}inuta [tiin]ific\, academic\ chiar, a tabletelor sale [i, implicit,
a `ntregului volum, deosebit de consistent, este dat\ de forma]ia
profesional\ a domnului Mihai Stere Derdena [i impune un veritabil lingvist ce scoate `n relief ,,norma" de urmat `n folosirea oral\
sau scris\ a limbii noastre materne, chiar [i atunci c`nd nu este de
acord, pe bun\ dreptate, cu normele impuse vremelnic de forurile
academice.
Constantin TOM{A
Pag. 9
CONTINU|RI DIN NUM|RUL TRECUT

EXERCI}IU DE CHRISTOLOGIE
HERMENEUTIC| (IV)
(urmaare din nr. treccut)
Schnackenburg
scrie: "Cristologia
ioanic\ nu s-a construit pe un model
de specula]ie mitologic\ despre un
r\scump\r\tor
cobor`t din cer [i
care se `ntoarce
`napoi `n cer. Este
mai
degrab\
dorin]a de a stabili
cu claritate puterea
de a salva a
r\scump\r\torului cre[tin, ceea
ce conduce la accentuarea
asupra pre-existen]ei sale, astfel
`nc`t, `n prezent, vedem mai clar
c\ drumul s\u `ncepe "de sus" [i
R.
se `ntoarce din nou acolo".

Grija lui Ioan [i preocuparea
lui este c\ Verbul lui Dumnezeu
este Dumnezeu ~nsu[i, care S-a
f\cut om `n Iisus din Nazaret.
Astfel, pe primul plan nu este
chestiunea speculativ\ de a [ti
cum anume omul Iisus a putut
avea gloria lui Dumnezeu, ci confesiunea/ m\rturia/ m\rturisirea
c\ omul Iisus din Nazaret este
Logos-ul lui Dumnezeu `n
Persoan\ [i este Logosul ca om
muritor. Totu[i, El nu este
Logosul dec`t pentru cei care s`nt
preg\ti]i s\ cread\, crez`nd
Cuv`ntul lui Dumnezeu `n cuv`ntul
S\u, istoriei lui Dumnezeu `n
via]a Sa [i milei lui Dumnezeu `n
Crucea Sa" (K.J. Huschel,
dintr-un studiu critic minu]ios documentat referitor la cristologia
Sf. Ioan).
Noi `l privim pe Hristos ca pe
cineva care, dezv\luindu-Se [i
lep\d`ndu-Se trupe[te, ne conduce la misterul inefabil al lui
Dumnezeu.
Kenoza
Sa
`nseamn\ c\ El nu {i-a `nsu[it cu

invidie rangul care-L f\cea egalul
lui Dumnezeu. Era un act de
abandonare necondi]ionat\ a
Sinelui c\tre Tat\l. Era o
prezen]\ `n supunere la voin]a
salvatoare universal\ a Tat\lui
S\u. Fiul a acceptat condi]ia
uman\ p`n\ la consecin]ele
extreme. El s-a d\ruit total celorlal]i, nu a ezitat s\ `nl\ture anumite convingeri religioase ale
poporului S\u, cu scopul de a
r\m`ne fidel misiunii Sale.
Aceasta a condus la expresia
ultim\ a Kenozei, moartea pe
cruce, con- sacrat\ prin ~nviere [i
simbolizat\ `n Euharistie.
A[a cum con[tiin]a uman\ a
lui Iisus ca Fiu nu putea, prin
natura sa, s\ epuizeze misterul
lui Dumnezeu, tot a[a evenimentul Hristos nu epuizeaz\ puterea
salvatoare a lui Dumnezeu, care
r\m`ne sursa ultim\ a revela]iei [i
m`ntuirii.
(Cgr.
Doquoc,
Mesianismul lui Iisus [i discre]ia
lui Dumnezeu).
~n timp ce ac]iunea uman\ a
Logos este con- sacrarea universal\ a ac]iunii salutare a lui
Dumnezeu, ea nu epuizeaz\
ac]iunea Logos-ului. O ac]iune
distinct\ a Logos-ului continu\ s\
existe.
Particularitatea evenimentului Iisus Hristos `n raport cu universalitate, planului salutar al lui
Dumnezeu deschide teologilor
aviza]i noi piste pentru o teologie
a pluralismului religios, care s\
poat\ face loc la diverse c\i de
"m`ntuire".
A spune c\ Iisus Hristos este
"fa]a uman\ a lui Dumnezeu"
`nseamn\ c\ `n el Dumnezeu
devine
Dumnezeu
pentru
oameni, `n manier\ deplin
uman\.
Tradi]ia hindus\ clasic\
prezint\, probabil, `n doctrina
Saccidananda, conceptul
de
Dumnezeu cel mai
apropiat
de
Trinitatea cre[tin\
pe care-l poate oferi
istoria
religiilor.
Exist\ o paralel\
frapant\ `ntre conceptul de avatara
pentru bhakti hindus
[i conceptul cre[tin
de ~ntrupare, deci
hinduismul dispune
de distinc]ia singular\ de a oferi

elemente
de
doctrin\
asem\n\toare, cu toate c\ nu
identice, cu ceea ce constituie
substan]a credin]ei cre[tine:
Trinitatea [i ~ntruparea.
~n timp ce Krishna reprezint\
f\r\ `ndoial\ absolutul (conceput
ca Dumnezeu personal Vi[nu),
conform tradi]iei clasice bhakti,
manifest\rii sale terestre i-au fost
atribuite interpret\ri diferite.
Consider`nd maya `n sensul
de "iluzie", shankara a redus
existen]a uman\ a lui Krishna la
o simpl\ aparen]\. La cel\lalt pol,
Ramanuja `n]elege maya ca putere creatoare a lui Dumnezeu [i
concluzioneaz\ asupra unei existen]e umane autentice a lui
Krishna. Adev\rul [i valoarea
premanent\ a vie]ilor Rama [i
Krishna rezid\ `n persisten]a lor
ca form\, prezen]\ [i influen]\
spiritual\ `n con[tiin]a intim\ a
rasei [i `n via]a sufletului uman
(Sri Aurobinda). Pentru credin]a
cre[tin\, dimpotriv\, ~ntruparea
semnific\ intrarea personal\ a
Fiului lui Dumnezeu `n istoria
omenirii [i a lumii. Cuv`ntul lui
Dumnezeu, f\cut om, este `n
mod real [i autentic o fiin]\
uman\; a murit pentru m`ntuirea
noastr\, a fost `nvelit `n giulgiu, a
`nviat din mor]i [i s-a constituit
Hristos [i Domn prin Dumnezeu.
"Unicitatea"
[i
"Universalitatea" lui Iisus Hristos
nu s`nt nici absolute, nici relative.
Am spus c\ erau "constitutive" `n
m\sura `n care evenimentul
Hristos exercit\ o influen]\ universal\; `n El Dumnezeu a realizat
m`ntuirea
universal\;
omenirea re`nviat\ `n Hristos
este garan]ia uniunii/ comuniunii
indisolubile a lui Dumnezeu cu
neamul omenesc.
Prof. masterand
Dumitri]a VASILCA
Un colec]ionar pasionat, `nv\]\torul ALEXANDRU APARU
PASIUNEA
UNUI OM (III)
(urmare din nr. trecut)

ersoanele avizate, competente au
apreciat pasiunea de colec]ionar, bucuria de a prezenta exponatele, interesul
pentru conservarea tuturor vestigiilor
trecutului.
Mai ad\ug\m c\ expozi]ia reprezint\
zona `n care a tr\it Alexandru Aparu,
iar uneori ]ara sau str\in\tatea. "Este
rezultatul muncii unui pasionat [i
minu]ios cercet\tor al trecutului, permanent deschis spre nou, spre
cunoa[tere [i aprofundare".
Cuvinte de laud\ au fost adresate [i
familiei, mamei mele, Tamara, `nv\]\toare [i ea, o
bun\ sf\tuitoare [i colaboratoare, care l-a `n]eles
[i l-a sprijinit `n materializarea unei str\lucite pasiuni.
Unii au r\mas uimi]i de truda a peste 50 de ani a

acestui om care, de unul singur, f\r\ ajutorul
autorit\]ilor locale sau superioare, a realizat at`tea.
Eu m\ m`ndresc de vizita persoanelor alese de la
muzeele din : Gala]i, Br\ila, Tecuci, Foc[ani,
Bucure[ti, Panciu, Vaslui, Bistri]a- N\s\ud, Bac\u,
P. Neam] [i de colaborarea cu distin[ii profesori
Iulian Antonescu sau Adrian Daicoviciu.
De multe ori a insistat s\-mi exprim [i eu p\rerea
despre expozi]ie `n a[a-zisa "Carte de impresii",
dar am tot am`nat, iar acum `ncerc un mare regret.
R\m`n `ndatorat\ c\ mi-a]i dat prilejul s\ creionez
c`teva aspecte din pasiunea tat\lui meu.
Soarta a f\cut ca, departe de satul s\u, de oamenii
cunoscu]i [i apropia]i, de obiectele dragi lui, s\ se
sting\ din via]\, `n vara anului 1995, la P. Neam].
Pe ultimul drum s-a `nt`mplat s\ fie `nso]it doar de
c`teva persoane, aproape necunoscute [i gr\bite.
Aceasta a fost povestea unui dasc\l de ]ar\ cunoscut pe meleagurile jude]ului Bac\u cu diminutivul
SNEL APARU [i a unei frumoase colec]ii
muzeale.
Prof. Elena APARU
~nv\]\torul CONSTANTIN ROMANESCU

(urmaare din nr. treccut)
e[i nedrept\]ile dor [i de[i so]ii

Romanescu le-au resim]it din plin au
reu[it s\ treac\ cu mult\ `n]elepciune, decen]\ [i verticalitate peste ele
[i s\-[i continue neobosi]i munca de
luminare- la propriu- a ]\ranilor de la
Dreptu. Pensiona]i `n 1967 au contribuit mai departe la construc]ia
noului local al [colii: la chemarea
Domnului ~nv\]\tor, oamenii din sat
au venit cu mic cu mare, cu unelte
dar [i cu mìnile goale. Vechea motociclet\ cu ata[ [i-a servit cu credin]\ st\p`nul pe
toate drumurile necesare ob]inerii aprob\rilor,
materialelor, dot\rilor. A fost nevoie de mult\
munc\ dar mai ales de mult suflet.
Oamenii [colii de pe Valea Muntelui, colegii
mai tineri, to]i cei care l-au cunoscut pe Domnul
~nv\]\tor Constantin Romanescu, beneficiari ai
uria[ei experien]e didactice dar [i de via]\ a
familiei Romanescu au sim]it de-a lungul timpului extraordinara generozitate a acestora. Cu
mare bun\tate, cu mult\ iubire pentru oameni,
pentru copii [i pentru meserie i-au ajutat pe to]i
cei din jur [i [i-au c`[tigat astfel recuno[tin]a [i
respectul tuturor. ~l citez pe distinsul s\u nepot

Horia Romanescu care a participat `n 2004 la
festivitatea de decernare a titlului de "Cet\]ean
de onoare" al Comunei Poiana Teiului acordat
post mortem de Prim\rie: "Multe a `nf\ptuit `n
via]\ Costic\ Romanescu [i mari vorbe se pot
rosti `n evocarea vie]ii lui, dar peste toate se
a[az\ o certitudine: Costic\ Romanescu a fost
generos. Generos este [i acum, c`nd dumneavoastr\ a]i hot\r`t s\-l onora]i cum se cuvine, iar
bucuria unui asemenea moment avem prilejul
s\ o tr\im noi, cei pentru care Costic\
Romanescu este so], p\rinte [i bunic".
Domnul ~nv\]\tor Constantin Romanescu s-a
s\v`r[it din via]\ la Dreptu `n ziua de 2 iunie
1994. ~n fiecare var\ Doamna Maria- centenar\fiul Dragomir [i nepotul Horia vin la Dreptu unde
`l reg\sesc.
~nchei cit`ndu-l din nou pe Domnul Horia
Romanescu: "To]i oamenii au calit\]i, doar c\ unii
au mai multe dec`t al]ii. Cu to]ii s`ntem, m\car
odat\ `n via]\ binecuv`nta]i de Dumnezeu, doar
c\ unii o merit\, iar al]ii nu. Despre fiecare cineva
p\streaz\ o amintire, doar c\ s`nt oameni care au
tr\it astfel `nc`t orice clip\ a vie]ii lor poate fi un
exemplu pentru cei din jur".
Prof. Alexandru }|RANU
Nimic nu-ii mai frumos, mai nobil [i mai `n\l]\tor dec`t meseria de profesor sau `nv\]\tor, de gr\dinar de suflete umane, de c\l\uz\ a celor mai
curate, mai pline de energie [i de c\ldur\ fiin]e omene[ti. (Dumitru ALMA{)
Munca `nv\]\torului are efect asupra eternit\]ii [i nu se poate spune
niciodat\ unde se opre[te influen]a sa.
(din proverbele lumii)
ARTE & MESERII * ARTE & MESERII * ARTE & MESERII * ARTE & MESERII
CULTURA COST| BANI
MUL}I, DAR INCULTURA MULT MAI MUL}I
cord`nd un interviu redactorului Daniel Dr\gan de la revista
bra[ovean\ ASTRA (nr.
5/2007), renumitul dirijor
Ilarion
Ionescu
Gala]i
vorbe[te despre starea culturii din ]\rile prin care a trecut
(multe) dar [i din Romnia. El
afirm\,
printre
altele:
"Sus]inerea, la nivelul `naltei
performan]e, a institu]iilor culturale, [tim cu to]ii c\ este
foarte costisitoare. Da, cultura
cost\ bani. Chiar bani mul]i. Dar incultura
cost\ mult mai mul]i bani. Cultura
`nseamn\ civiliza]ie, educa]ie, frumuse]e,
s\n\tate fizic\ [i moral\. Incultura
`nseamn\ violen]\, vulgaritate, promiscuitate, alcoolism, droguri, spirit gregar,
demagogie, delicven]\, huliganism [i ineficien]\ la toate nivelurile societ\]ii. Iar `n
perspectiva integr\rii [i a globaliz\rii care
vin peste noi ca fenomene inevitabile, cultura - cultura noastr\ na]ional\! - este cea
care ne va legitima `n lume, f\c`ndu-ne s\
Pag. 10
fim o na]iune, un popor [i nu o simpl\

popula]ie b\utoare de coca-cola [i consumatoare de muzic\ rock".
FEMEIA-C
CREATOR ESTE
JUDECAT| PRINTR-U
UN
VIZOR MISOGIN
Cel mai recent num\r al revistei
CUV~NTUL (nr. 5/2007) public\ un interesant interviu acordat de scriitoarea
Ruxandra Cesereanu secretarului de
redac]ie al revistei, poetul Cosmin Per]a.
Referitor la femeia-creator, poeta [i
cercet\toarea clujeanc\ afirm\: "Femeia,
[i `n special femeia-creator, este judecat\
adesea printr-un vizor misogin; societatea
romneasc\ nu este extrem misogin\, dar
este totu[i `ndeajuns de misogin\ `nc`t
orice femeie s\ fie prudent\, suspicioas\
cu cei din jur, ridic`nd adesea grani]e `ntre
ea [i ceilal]i".
NOI, ARTI{TII, S~NTEM

NI{TE SEISMOGRAFI AI
TIMPULUI ~N CARE TR|IM
Mircia Dumitrescu, unul dintre cei mai
mari graficieni romni, `ntr-o convorbire cu
Marius Vasileanu, redactorul [ef al

ADEV|RULUI LITERAR {I ARTISTIC (nr.
873/2007), poveste[te c`teva din amintirile
sale cu scriitori, actori, arti[ti plastici din
]ar\ [i de peste hotare. Spre finalul tulbur\torului s\u discurs despre art\,
marele artist afirm\: "~n fond, noi, ca
arti[ti, ce facem? S`ntem ni[te seismografi
Revista
presei
literare
ai spa]iului [i timpului `n care tr\im. Dac\
eu tr\iesc aici, `n mizeria asta, ori
`mbun\t\]esc, ori le ad`ncesc, dar nu
copiez ni[te lucruri din Vest. Aici este
nenorocirea. Exist\ un reflex al g`ndirii
noastre: acela de a copia. ~ncepem s\
copiem, dar nu lucrurile serioase, ci pe
cele pe care nici vesticii nu le mai
agreeaz\. Aici este una din problemele
graficii noastre [i cred c\ trebuie s\ ne
reg\sim din nou. Dar va fi complicat".
CELE 11 ELEGII ALE LUI

NICHITA, O PREMIER|
POETIC| ROMNEASC|
C~ND A ~NCEPUT DRUMUL SCRIITORULUI ION

CREANG| ~N LUME
~n recentul num\r al revistei

LUCEAF|RUL (21/2007) criticul literar
nem]ean Adrian G. Romil\ reia subiectul
celor "11 elegii" ale lui Nichita St\nescu,
cu ocazia reedit\rii acestora de c\tre
Editura "Humanitas": "Nu despre moarte
[i triste]ea efemerului e vorba `n texte, ci
despre imposibilitatea de a dep\[i fragmentarismul cunoa[terii, redundan]a limbajului [i caracterul limitat al facult\]ilor
sufletului. S\ recunoa[tem, o premier\
poetic\ romneasc\, at`t prin melanjul
dintre for]a formularistic\ [i tonul incantatoriu, at`t prin densitatea simbolic\ [i ineditul
trimiterilor intertextuale din palimpsestul
poemelor. Volumul pare mai degrab\ o
antologie de exerci]ii speculative [i deloc
unitare, pe o gam\ tematic\ legat\ de
imposibilitatea de a dep\[i dualit\]ile inerente condi]iei umane: cu-sine, cu-lume,
cuv`nt-realitate, trup-suflet, na[teremoarte, exterior-interior, tot-unu. E o
imposibilitate resim]it\ ca boal\
existen]ial\, poate [i de aici pretinsul ton
elegiac".
Poetul Daniel Corbu noteaz\, la 170

de ani de la na[terea lui Ion Creang\,
c`teva informa]ii de istorie literar\, din calitatea sa de muzeograf la Bojdeuca din
}ic\u. Din textul s\u, ap\rut `n nr. 72/2007
al revistei DACIA LITERAR| [i intitulat
"Ion Creang\ `n oglinzile paralele [i
neparalele ale timpului", afl\m, printre
altele: "Drumul lui Ion Creang\ `n lume a
`nceput cu adev\rat `n 1870, c`nd povestitorul este prezentat pentru prima oar\ `n
"Dizionario biografico degli scrittori contemporanei" (pag. 324) publicat de Angelo
de Gubernatis la Firenze, apoi `n 1881,
c`nd apare cu trei pove[ti `n culegerea
Rumanische Marchen, publicat\ `n
Germania `n alc\tuirea [i traducerea dnei
Mite Kremnitz [i, mai ales, dup\ apari]ia
volumelor de "Scrieri" (1890 [i 1892).
Poetul Daniel Corbu [i-a dat recent doctoratul `n filologie cu o lucrare despre
"Paradigmele genera]iei poetice '80".
APOSTOLUL
OCHELARIST
iunie 2007
REVISTA REVISTELOR {COLARE

CLIPA - 33/2007
evista
Colegiului
tehnic
"Danubiana" din Roman, ajuns\
la al 33-lea num\r, este foarte
bogat\ `n materiale care mai de
care mai interesante. Cele
aproape 60 de pagini ale ei
cuprind texte scrise deopotriv\
de elevi [i profesori ai acestei
institu]ii, articolele din acest
num\r acoperind toate domeniile, de la istorie [i literatur\ p`n\
la mod\ [i buc\t\rie. Ne-au
re]inut aten]ia
articolele dedicate lui Mircea
E l i a d e ,
Brncu[i, Unirii
Basarabiei cu
Romnia
[i
U n i r i i
Principatelor [i
altor personalit\]i [i evenimente.
Nu
pu]ine dintre
paginile revistei
g\zduiesc
`ncerc\ri ale
elevilor `n versuri [i proz\, unele din aceste
fiind chiar debuturi. O revist\ frumoas\, complet\, vie, care atrage cu siguran]\ pe elevi
spre ea. S\ o citeasc\ sau s\ colaboreze la
redactarea ei. Profesorul ei coordonator,
Constantin Adamovici, merit\ felicit\rile
noastre.
boreaz\ [i cele mai tinere condeie scriitorice[ti din liceu, elevii de la clasele gimnaziale, ei colabor`nd cu poezii [i scurte
povestioare despre via]a lor de elevi. Revista
este frumos ilustrat\ cu desene semnate de
elevi.
LUMIN| LIN| 31 - 32 / 2007

Seminari[tii de la Piatra Neam]
(Seminarul Teologic Ortodox "Constantin [i
Elena") scot trimestrial o revist\ deosebit de
util\, instructiv\ [i dens\. Colaboratorii acesteia, cei mai mul]i dintre ei elevii din anii terminali, particip\, prin articolele lor scrise cu
talent [i d\ruire, la dezbateri pe teme legate
de via]a Bisericii Ortodoxe Romne `n contemporaneitate, istoria acesteia, prezentul [i
viitorul ei, dar [i teme legate de via]a
duhovniceasc\. Viitorii preo]i sau c\lug\ri
s`nt preocupa]i at`t de a `nv\]a tainele cultului religios `ntru care `[i duc via]a lor de viitori
p\stori duhovnice[ti c`t [i de ale trecutului
acestuia. Afl\m din articolele lor informa]ii
despre Sinodul ecumenic din 787 de la
Niceea, via]a Sf`ntului Ioan Gur\ de Aur, ritualul Proscomidiei din secolul XIV, Biserica
ortodox\ din Transilvania, M\n\stirea
Bistri]a, Catedrala mitropolitan\ din Ia[i, mitropolitul Dosoftei etc. O revist\ frumos `ngrijit\ [i tehnoredactat\, scris\ cu acurate]e
lingvistic\, `ntr-o frumoas\ limb\ literar\,
toate fiind semne ale seriozit\]ii cu care se
face [coal\ `n aceast\ institu]ie de
`nv\]\m`nt.
HARE}II 6/2007
GENERA}IA 9 11/2007
Revista
[colar\ semestrial\ a Liceului
"Spiru Haret"
din
Piatra
Neam]
se
deschide cu un
cuv`nt al directorului acestuia,
prof.
M i h a e l a
Arsenoaia, [i
continu\
cu
succinte [tiri
despre activit\]ile petrecute
`n institu]ie de la `nceputul anului `ncoace,
toate ap\rute sub semn\tura elevilor de
liceu. Concluziile unui interesant sondaj de
opinie despre "{coal\, p\rin]i [i noi" ne s`nt
dezv\luite de profesorul psiholog Alina
G`tlan, iar prof. Elena Pintilie public\ un
studiu pe tema timpului liber. La revist\ cola-
Prichindeii de la {coala nr. 2 Piatra

Neam] au o revist\ a lor la care colaboreaz\
cu s`rg [i talent, sub coordonarea unui profesor care [i-a c\p\tat un renume prin talentul
[i d\ruirea cu care se `ngrije[te de educa]ia
`ntru limba romn\ a copiilor ce au aplecare
spre scris, profesoara Cristea Monica. Din
acest num\r am re]inut articolele despre
regele Ferdinand I, notele de c\l\torie din
Italia [i Grecia, interviul realizat cu profesoara
de
matematic\
M \ r i u ] a
Asimionesei,
interviul luat
unui [ef de
clas\, Claudiu
Ladan,
din
clasa a I-a, frumoasele texte
`n versuri [i
proz\ semnate
de
elevi.
Desenele copiilor, cu care este ilustrat\

revista, `ntregesc bogatul sumar cu care se
prezint\ ea tinerilor cititori.
IZVORA{UL 8/2007
"Izvora[ul", revista elevilor de la {coala
Hangu, ne-a
procurat
o
pl\cut\ surpriz\
prin calitatea
excep]ional\ a
t e x t e l o r
cuprinse `n ea
[i profesionista
ei
tehnoredactare.
Frumos ilustrat\ [i colorat\,
deosebit
de
atr\g\toare
pentru elevi, ea
ne prezint\ `n cele peste 20 de pagini ale
sale tot ce are mai de pre] `n materie de condei literar aceast\ [coal\. ~i felicit\m pe elevii Oana Munteanu, Gabriel Popoaia, Maria
Irimia, Diana Laz\r, Ecaterina Dominte,
Bonta[ Georgiana, Liliana Bostan, Laura
Gheorghiu, Ioana Pntea, Larisa Bort\,
Antoneta Gruber, pentru frumoasele lor texte
pe care le-au semnat. ~ntre ei am descoperit
multe talente, care, dac\ vor confirma, unul
din scopurile revistei este deja atins.
ANOTIMPURI 47/2007
"Veterana" revistelor [colare din jude],
"Anotimpuri"-le de la Grupul [colar
"Cartianu" `[i p\streaz\ aceea[i `nalt\
[tachet\ de calitate. Cel mai proasp\t num\r
sosit la redac]ia naostr\ este deosebit de
bogat [i instructiv. Cititorii afl\ din el interesante informa]ii despre poetul florilor,
Dimitrie Anghel, despre Independen]a din
1877 sau ziua de 9 Mai, c`te ceva din tainele
gramaticii. Deosebit de interesante ni s-au
p\rut interven]iile colaboratorilor revistei cu
privire la modul cum v\d ei rezolvarea problemele v`rstei lor, note adunate sub genericul
"Quo vadis, adolescentia?" Am re]inut un
fragment din interven]ia pe aceast\ tem\,
semnat\ de Matei Iurea: "Nici nu [tiu cum s\
definesc anii sau clipele ce le las `n urm\.
Am trecut peste multe, am dezam\git uneori,
am trecut peste iubire de-o lun\ sau mai
mult, am c`[tigat premii, am fost `n Tab\ra
na]ional\ de crea]ie [i `n Centrul de excelen]\, ba chiar [i la Parlament. Dar f\r\ cei
ce mi-au fost al\turi, nimic din toate astea nu
ar fi fost posibil".
UN CETITOR
Simpozion na]ional
la Piatra Neam]
iceul Particular Nr. 1 Aurora Ouatu" Piatra Neam] a g\zduit, `n perioada 25 - 27 mai 2007
Simpozionul Na]ional Perspectiva `nv\]\mntului
privat preuniversitar din Romnia", la care au participat peste 80 reprezentan]i ai unit\]ilor de
`nv\]\mnt particular din ]ar\.
La aceast\ ac]iune a participat doamna prof.
Constan]a - Valentina Mih\il\, vicepre[edinte
ARACIP din cadrul M.Ed.C.T., care a prezentat
ultimile nout\]i legislative [i metodologice privind
asigurarea calit\]ii `n `nv\]\mntul preuniversitar.
Inspectoratul {colar al Jude]ului Neam] a fost reprezentat
de prof. Dorina Lumini]a Drexler, inspector [colar general,
care a apreciat ini]iativa Liceului Particular Nr. 1 Aurora
Ouatu" de a organiza [i g\zdui o asemenea manifestare,
men]ionnd totodat\ faptul c\, `n Romnia, `nv\]\mntul particular trebuie s\ se bucure de acelea[i drepturi [i de acela[i
cadru legislativ ca [i `nv\]\mntul de stat, [i prof. Mihai
Floroaia, inspector [colar cu `nv\]\mntul particular [i alternative educa]ionale, care a subliniat faptul c\ trebuie schimbat\ mentalitatea conform c\reia, din punct de vedere calitativ, `nv\]\mntul privat ar fi inferior celui de stat [i c\, `n
Romnia post - decembrist\ s-a gre[it prin privatizarea
`nv\]\mntului universitar `naintea celui preuniversitar,
respectiv pre[colar.
Temele supuse dezbaterii au fost: Standardele de acreditare (care se aplic\ `nv\]\mntului preuniversitar de stat [i
particular [i se refer\ la domeniile prev\zute de art. 10 al
O.U.G. nr. 75/2005, cu modific\rile aduse prin Legea nr.
87/2006) [i proiectul - Legea `nv\]\mntului preuniversitar.
Dezbaterile au avut loc pe sec]iuni: `nv\]\mnt pre[colar [i
primar, `nv\]\mnt gimnazial, `nv\]\mnt liceal, profesional [i
postliceal. Propunerile [i proiectele pentru `mbun\t\]irea
situa]iei `nv\]\mntului privat din Romnia au fost sintetizate
`ntr-un raport [i `naintate M.Ed.C.T., precum [i Parlamentului
Romniei.
Participan]ii la simpozion au remarcat, `n cadrul Liceului
Particular Nr. 1 Aurora Ouatu" din Piatra - Neam], bogata
baz\ tehnico - material\ [i diversitatea activit\]ilor extracurriculare ce se desf\[oar\ `n cadrul acestei institu]ii. Acestea ne
determin\ s\ afirm\m c\ Liceul Aurora Ouatu" reprezint\
`nv\]\mntul particular nem]ean, fiind o carte de vizit\ pentru
acesta.
~n ultima zi a activit\]ilor, participan]ii s-au destins fiind
organizat\ o excursie ce a avut drept obiective m\n\stirile din
zon\ [i Lacul Ro[u. Simpozionul a constituit un real schimb
de experien]\ `ntre reprezentan]ii diverselor institu]ii de
`nv\]\mnt particular din ]ara noastr\ [i un mod de a semnala
ministerului problemele cu care se confrunt\ ast\zi aceste
institu]ii.
Drd. MIHAI FLOROAIA - I.{.J. Neam]
Proiecte de ecologizare la {coala Gura V\ii - C\ciule[ti

,,Tot ce se afl\ pe fa]aa P\mntului se traanssform\ neccontenit,, fiindcc\ P\mntul e viu [i are
suflet. Noi facem parte din acesst suflet [i rareori
ne d\m seaamaa c\ el luccreaaz\ totdeaaunaa pentru
binele nosstru." (Pablo Coelho - Alchimistul)
n condi]iile actuale, protec]ia mediului a
devenit una dintre cele mai importante
preocup\ri ale societ\]ii contemporane, urm\rind trei aspecte importante:
prevenirea deterior\rii mediului, ac]iuni
de depoluare [i ac]iuni de reconstruc]ie
ecologic\. Scopul principal al educa]iei
privind protec]ia mediului `nconjur\tor
este acela de a oferi fiec\rui individ
posibilitatea de a manifesta o atitudine
responsabil\ fa]\ de mediul `n care
tr\ie[te.
Este necesar ca la fiecare
nivel de [colarizare , `ncepnd de la `nv\]\mntul
pre[colar, s\ se cultive dragostea [i respectul fa]\
de natura `nconjur\toare. Elevii trebuie `ndruma]i
s\ cunoasc\ natura, pentru a le forma convingeri [i
iunie 2007
comportamente menite s\ asigure p\strarea mediului `nconjur\tor nealterat, pentru a men]ine echilibrele naturale pe Terra.
La {coala cu clasele I-IV Gura - V\ii,
C\ciule[ti , comuna Girov s-a derulat subproiectul
PIR ,,Ocrotind natura, salv\m via]a pe Terra", care
a urm\rit sensibilizarea comunit\]ii locale `n ceea
ce prive[te pericolul `n care se afl\ via]a noastr\,
din cauza agresiunilor `mpotriva mediului `nconjur\tor. Ac]iunea a `ncercat s\-i fac\ pe oameni s\
`n]eleag\ c\ nu pot cl\di o societate s\n\toas\ pe
o natur\ bolnav\, iar p\strarea mediului `nconjur\tor este responsabilitatea tuturor. Au fost
desf\[urate activit\]i care au contribuit la formarea
la elevi a unui comportament ecologic, care s\ le
permit\ tr\irea `n armonie cu natura, i-a stimulat `n
luarea unor decizii privind problemele mediului
`nconjur\tor. Din activit\]ile reprezentative amintim
ac]iunile de ecologizare de pe raza localit\]ii,
plantarea unui num\r de 200 de puie]i de brad `n
curtea [colii, dar [i a celor dou\ biserici, monumente istorice, de cur\]are a izvoarelor de ap\.
Cea mai semnificativ\ realizare a [colii este ame-
najarea unui cabinet metodic de educa]ie ecologic\, unde am organizat o expozi]ie cu obiecte
realizate din materiale refolosibile. Tot `n cadrul
proiectului s-a organizat o excursie tematic\ `n
jude], pentru a studia cele mai importante rezerva]ii
naturale. Pe lng\ observarea tipului de rezerva]ie
[i a caracteristicilor sale, elevii au `nv\]at [i regulile
de comportament civilizat, `n spirit ecologic.
Pentru asigurarea continuit\]ii demersului
nostru ecologic, unitatea [colar\ s-a `nscris `n
Programul Interna]ional ECO - {coala", unde a
fost acceptat\ `n urma evalu\rii documenta]iei
trimise. Acest Program `[i propune s\ contribuie la
cre[terea gradului de con[tientizare a problemelor
de mediu [i s\ fundamenteze elementele dezvolt\rii durabile prin ac]iuni concrete. Astfel, elevii
realizeaz\ c\ P\mntul nu este o mo[tenire de la
p\rin]i, ci un `mprumut de la copiii no[tri.
Pornind de la considerentul c\ omul are nevoie
pentru supravie]uire nu numai de hran\ [i ap\
potabil\, ci [i de un mediu s\n\tos, cu aer curat,
de soluri stabile, de diversitatea lumii vegetale [i
animale, cadrele didactice din [coal\: Mititelu
APOSTOLUL
Viorica, Simira[ Alexandrina, Chiriloi Paula, Vrabie

Nicoleta, P\r\oanu Maria, sub coordonarea doamnei director Florentina Georgeta Molc\lu], s-au
implicat `n Programul Interna]ional LeAF ,,S\
`nv\]\m despre p\dure", cu dou\ proiecte:
,,{coala din p\dure" [i ,,Siha[tri [i p\durea", program ce ì ajut\ pe elevi s\ devin\ cet\]eni responsabili fa]\ de mediu [i con[tien]i de `ndatoririle lor
fa]\ de tot ceea ce-i `nconjoar\. Ei au `n]eles c\
p\durea este proprietatea unei na]iuni [i nu a unei
genera]ii, c\ ea trebuie exploatat\ cu ra]iune,
deoarece, de existen]a ei depinde s\n\tatea planetei.
Prin toate activit\]ile desf\[urate, elevii {colii
cu clasele I-IV Gura - V\ii, au dovedit c\, de[i snt
mici, pot contribui [i ei la men]inerea unui mediu
curat.
Inst. VIORICA MITITELU, {coala

cu clasele I-IIV Gura - V\ii;
insp. MIHAI FLOROAIA I{J Neam]
Pag. 11
Zig - Zag
COMUNICAT
F.S.L.I. [i M.E.C.T. au aprobat `n Comisia de Dialog
Social, `n data de 6 iunie 2007, Ordinul pentru aprobarea
metodologiilor de calcul al drepturilor salariale care se acord\
personalului didactic `ncadrat pe func]iile din anexele la
Ordonan]a Guvernului nr. 11/2007
ajoritatea propunerilor F.S.L.I. la acest proiect de
ordin au fost acceptate cele mai importante fiind
urm\toarele:
1. indemniza]ia de dirigen]ie se acord\ [i
cadrelor didactice care exercit\ func]ia de diriginte
la clasele de la `nv\]\m`ntul seral [i f\r\
frecven]\;
2. pentru profesorii dirigin]i `ncadra]i pe o
frac]iune din norma didactic\ de predare, indemniza]ia de dirigen]ie se calculeaz\ ca procent de
10% din salariul de baz\ corespunz\tor func]iei
didactice `ndeplinite, gradului didactic [i tran[ei de
vechime `n `nv\]\m`nt. Concret, indiferent de num\rul de ore
de predare pe care le efectueaz\, pentru cadrul didactic care
are dirigen]ie, indemniza]ia se calculeaz\ ca procent de 10%
din salariul de baz\ corespunz\tor func]iei didactice [i nu ca
procent de 10% din salariul de baz\ stabilit `n func]ie de
num\rul orelor de predare efectuate.;
3. `ncadrarea personalului didactic calificat pe posturi
didactice/ catedre rezervate se face prin decizie a inspectoratului [colar general, la propunerea conducerii unit\]ii de
`nv\]\m`nt, pentru perioada 1 septembrie- 31 august a
fiec\rui an [colar sau p`n\ la revenirea titularului pe post;
4. tarifele pentru plata cu ora la educatori, `nv\]\tori, institutori se calculeaz\ astfel:
- 1/80 pentru educatoare, institutori din `nv\]\m`ntul
pre[colar;
- 1/80 pentru `nv\]\tori, institutori din `nv\]\m`ntul primar;
5. pentru personalul didactic de predare cu o vechime
efectiv\ `n `nv\]\m`nt de peste 25 ani [i gradul didactic I tarifele orale se stabilesc astfel:
- 1/72 pentru educatoare, institutori din `nv\]\m`ntul
pre[colar;
- 1/72 pentru `nv\]\tori, institutori din `nv\]\m`ntul primar.
II. Comisia de dialog social a mai avizat [i urm\toarele
proiecte de acte normative:
1. Proiectul de Hot\r`re privind completarea Hot\r`rii
Guvernului nr. 320/2007 privind aprobarea tarifelor de autorizare, acreditare [i evaluare extern\ periodic\ a unit\]ilor de
`nv\]\m`nt preuniversitar.
2. Proiectul de Hot\r`re privind participarea Romniei la
Programul Interna]ional din domeniul educa]iei, dezvoltat de
c\tre OECD - PISA.
III. M.Ed.C.T. a prezentat membrilor Comisiei de Dialog
Social:
1. Programul na]ional de reforme, componenta Educa]ie,
2007- 2010 (document `n lucru care se g\se[te pe site-uul ministerului/ ultimele documente).
2. Proiect de ordin de ministru privind aprobarea criteriilor
generale de admitere `n `nv\]\m`ntul postliceal de stat.
Lider,
Florin FLORESCU
Zig - Zag
Vin ai vo[tri? Pleac\ ai no[tri? Cine trebuie... r\mne!
e `ncheie `nc\ un an [colar, an

`nc\rcat `n diverse evenimente [i
marcat de numeroase controale
ale reprezentan]ilor M.Ed.C.T.,
care, cnd nici nu te a[teptai,
ap\reau pe neanun]ate la I.{.J.
Neam], aceast\ institu]ie devenind
un adev\rat loc de pelerinaj" att
pentru ministeriabili, ct mai ales
pentru pres\ [i gurile rele care,
speculnd fiecare mi[care, debitau
fel de fel de fabula]ii mu[cate din
plin de c\tre opinia public\.
Salaria]ii din `nv\]\mnt s-au obi[nuit cu aceste
controale, ba chiar s-au bucurat c\ unii din
minister stau mai mult prin teritoriu, doar se vor
cunoa[te mai bine. Dac\ echipele de control au
avut inten]ii mai mult sau mai pu]in ne-ortodoxe, ne vom da seama urm\rind evolu]ia
evenimentelor din cadrul Inspectoratului
{colar. C\ politicul se amestec\ prea mult `n
administra]ie [i nu ]ine cont de competen]ele
profesionale ale celor pu[i s\ conduc\ destinele `nv\]\mntului, s-a observat foarte u[or [i
de c\tre neprofesioni[ti, dar asta-i situa]ia `n
Romnia anului 2007 [i... n-ai ce-i face! Faptul

c\, `n `nv\]\mntul nem]ean s-a investit foarte
mult `n infrastructur\ [i `n dotarea bazei tehnico - materiale, c\ `n ultimii doi ani nu s-au mai
promovat examenele pe baz\ de [pag\ [i nu
au mai cotizat p\rin]ii la examenele de
bacalaureat pentru a ob]ine copiii lor note ct
mai mari ce le asigurau un loc la cea mai bun\
facultate, se pare c\ se trece cu vederea. C\
func]iile de directori [i inspectori [colari se
ocup\ `n urma unui concurs legal [i serios, f\r\
a avea recomandarea" unui anumit partid,
constituie iar\[i un fapt trecut cu vederea sau
care nu intereseaz\ pe nimeni. Tot ce conteaz\
este c\ justi]ia Romniei aflat\ `n primul ei an
de membr\ U.E., anuleaz\ hot\rrile
Inspectoratului {colar, dorind s\ repun\ `n
func]ii personaje care, pn\ nu demult contribuiau la buna imagine a partidului de
guvern\mnt prin cotiza]iile consistente c\tre
centru, cotiza]ii adunate de la p\rin]i, elevi [i
profesori ce treceau prin febra examenelor.
C\ ministrul educa]iei nu cunoa[te cte
stele are steagul U.E., ce mai conteaz\?
Important e faptul c\ va propune un cod deon-
~n numerele anterioare au fost consemnate urm\toarele

anivers\ri `n iunie: Cezarina Str\til\, 2/1942; Vasile Vasile,
3/1943; Boris Alexianu, 4/1921; Elena Botez- Butnariu,
7/1925; Eugenia Popovici, 8/1884; C. Avadanei, 9/1934; Ion
Creang\, 10/1839; P. Gheorgheasa, 13/1878; Victor
Brauner, 15/1903; N. Horodniceanu, 16/1907; Aurel Stan,
9/1910; Arhimandritul Ciprian Zaharia, 19/1931; Elisabeta
Gavrilescu, 19/1937 (La mul]i ani dup\ 70!); N. P\duraru,
19/1946; N. Asandei, 21/1928. I. Ionescu de la Brad (grafiat
de unii Delabrad), 24/1818; Georgeta Pralea- Buzil\,
24/1924; M. Avadanei, 29/1907.
{i comemor\rile: 9/1912, I.L. Caragiale; 16/2003,
Emanuel Elenescu; 26/1927, Vasile P`rvan; 26/1982, Gh.
Cartianu; 26/1984, D. Braharu.
~ncep testele
na]ionale
bsolven]ii clasei a
opta s`nt `n vacan]\
`nc\ de pe 8 iunie. De
luni, 18 iunie, ei vor
sus]ine
testele
na]ionale.
Pentru
acest examen, la nivel
na]ional, s-au nscris
228429 elevi, repartiza]i n 1043 centre de
examen. Lucr\rile lor
vor fi corectate n 192
centre de evaluare.
Examenul con]ine trei probe
obligatorii pentru elevii care au
absolvit cursurile n [coli cu
predare n limba romn\ (limba [i
literatura romn\, matematic\ [i
istoria romnilor sau geografia
Romniei), n func]ie de op]iunea
fiec\rui candidat. Elevii care au
absolvit cursurile clasei a VIII-a la
o unitate colar\ cu predare n limbile minorit\]ilor na]ionale vor
sus]ine [i o prob\ de limb\
matern\.
Prima prob\ a Testelor
na]ionale se va desf\[ura luni, 18
iunie, la limba [i literatura romn\.
Mar]i, 19 iunie, elevii care provin
de la [colile cu predare n limbile
minorit\]ilor na]ionale vor sus]ine
proba de limb\ matern\. n zilele
urm\toare, respectiv 20 [i 21
iunie, s`nt programate probele
scrise la matematic\, respectiv - la

alegere - istoria romnilor sau
geografia Romniei. Prima afi[are
a rezultatelor va avea loc n data
de 24 iunie, p`n\ la ora 16.00. n
aceea[i zi, ntre orele 16.00 [i
20.00, vor putea fi depuse contesta]iile. Rezolvarea acestora este
prev\zut\ n perioada 25- 27
iunie, iar afi[area rezultatelor
finale, pe 28 iunie.
Testele na]ionale se organizeaz\ n vederea realiz\rii
selec]iei
[i
repartiz\rii
absolven]ilor de clasa a VIII-a n
clasa a IX-a, la liceu sau [coli de
arte [i meserii. Procedura de
selec]ie
privind
accesul
absolven]ilor clasei a VIII-a n
clasa a IX-a are n vedere media
la testele na]ionale, cu o pondere
de 50% [i media de absolvire a
claselor a V- VIII, cu o pondere de
50%.
La testele na]ionale pot participa cei care au promovat clasa a
VIII-a `n seria curent\, c`t [i cei din
seriile anterioare, care nu au promovat examenul de capacitate
sau testele na]ionale, indiferent de
v`rst\. Examenul se sus]ine f\r\
tax\.
Dasc\lul de [coal\ veche
Bacalaureat 2007
Cel de-al doilea mare examen

din `nv\]\m`ntul preuniversitar,
bacalaureatul, se va desf\[ura
dup\ urm\torul program:
10/2006, la {coala Farca[a, condus\ de d-na Maria Andronic, a

avut loc o consf\tuire zonal\ cu tema "Optimizarea pred\rii la clasele
simultane". Au participat de la Inspectoratul {colar Jude]ean Neam],
doamnele Dorina- Lumini]a Drexler, inspector general [i Elena Ni]\,
mentor.
12/1939, n. la V`n\tori- Neam], N. Teodorescu, profesor de biologie `n comuna natal\, fost inspector [colar (decedat 2001).
14/1918, n. la P. Neam], profesoara de lb. romn\, Maria
Celmare- Nicolau, cunoscut\ scriitoare [i publicist\ (d. 1998, Buc.)
20/1938, n. la Be]e[ti, com. Rediu, prof. Mihai Merticaru, care a
func]ionat la [colile din Nem]i[or, Buhu[i, Piatra Neam] ({c. nr. 5), poet,
publicist, fost redactor la ziarul "Ceahl\ul" (1968- 1974).
27/1933, poetul profesor din P. Neam], C. Matas\ a prezentat la
radio conferin]a "Drumuri [i popasuri domne[ti `n Neam]".
Prof. Traian CICOARE
Sesiunea iunie
- 1-11 mai 2007 - `nscrierea
candida]ilor
- 15 iunie 2007- `ncheierea
cursurilor pentru clasa a XII-a;
- 25- 26 iunie 2007- limba [i
literatura romn\ (proba oral\);
- 26- 27 iunie 2007- limba [i
literatura matern\ (proba oral\);
- 27- 28 iunie 2007- limba [i
literatura modern\ (proba oral\);
- 29 iunie 2007- limba [i literatura romn\ - proba a (prob\
scris\);
- 2 iulie 2007- limba [i literatura matern\ - proba c (prob\
scris\);
- 3 iulie 2007- proba obligatorie a profilului - proba d (prob\
scris\);
- 4 iulie 2007- o prob\ la
alegere din aria curricular\ corespunzatoare specializ\rii- proba e
(prob\ scris\ sau practic\);
- 5 iulie 2007- o prob\ la
alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare- proba f (prob\
scris\ sau practic\);
- 7 iulie 2007- afi[area rezultatelor (p`n\ la ora 16) [i
depunerea contesta]iilor (orele 16
- 20);
- 8-9 iulie 2007- rezolvarea
contesta]iilor;
- 10 iulie 2007- afi[area rezultatelor finale.
Sesiunea septembrie
Sindicatului ~nv\]\m`nt Neam] [i Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] (martie 1999).
FONDATORI: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Av\danei (noiembrie, 1934)

rector
r general, Iosif COVASAN - dir
rector
r econ
nom
mic
c,
CONSILIUL DE ADMINISTRA}IE: Florin FLORESCU - dir
Constantin TOM{A - dir
rector
r exe
ecutiv, Gheorghe AMAICEI, {tefan CORNEANU.
nct, Dumitri]a VASILCA,
CONSILIUL DE REDAC}IE: Mircea ZAHARIA - redactor [ef, {tefan CORNEANU - redactor [ef adjun
Dan AGRIGOROAE, Niculina NI}|, Valerian PERC| (Subredac]ia Roman, tel. 732.738), Carmen DASC|LU (secretar).
APOSTOLUL
curricular\ corespunzatoare specializ\rii- proba e (prob\ scris\

sau practic\);
- 29 august 2007- o prob\ la
alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare- proba f (prob\
scris\ sau practic\);
- 31 august 2007- afi[area
rezultatelor (p`n\ la ora 16) [i
depunerea contesta]iilor (orele 16
- 20);
- 1-2 septembrie 2007rezolvarea contesta]iilor;
- 3 septembrie 2007- afi[area
rezultatelor finale.
90 de milioane de
euro pentru gr\dini]e
Criza locurilor din gr\dini]e
are solu]ii de rezolvare, dar rezultatele vor ap\rea mai t`rziu.
La `nceputul lunii iunie,
Guvernul a aprobat un acord de
`mprumut dintre Romnia [i
Banca de Dezvoltare a Consiliului
Europei, `n valoare de 66,8 milioane euro, pentru finan]area
proiectului "Reforma educa]iei timpurii `n Romnia". Guvernul va
aloca, n bugetul Ministerului
Educa]iei, Cercet\rii [i Tineretului,
`nc\ 21,5 milioane euro.
Suma total\, aproape 90 milioane euro, va fi folosit\ pentru
reabilitarea [i dezvoltarea infrastructurii gr\dini]elor, dezvoltarea
resurselor umane [i profesionale,
dezvoltarea capacit\]ii sistemului
educa]iei timpurii de a asigura servicii de calitate [i nt\rirea capacit\]ii manageriale a proiectului.
Proiectul "Reforma educa]iei
timpurii n Romnia" se ntinde
p`n\ n 2011 [i are drept obiectiv
asigurarea accesului la un
nv\]\m`nt pre[colar de calitate.
16- 20 iulie 2007 - `nscrierea

candida]ilor
- 20 august 2007- limba [i literatura romn\ (proba oral\);
- 21 august 2007- limba [i literatura matern\ (proba oral\);
- 22 august 2007- limba [i literatura modern\ (proba oral\);
- 23 august 2007- limba [i literatura romn\ - proba a
Textele se pot trimite [i pe adresa
(prob\ scris\);
- 24 august 2007- limba
revista_apostolul@yahoo.com
[i literatura matern\ - proba
c (prob\ scris\);
- 27 august 2007proba obligatorie a profilului
- proba d (prob\ scris\);
- 28 august 2007- o
REVIST| EDITAT| DE
prob\ la alegere din aria
APOSTOLUL - revist\ a cadrelor didactice din jude]ul Neam], serie nou\, apare prin colaborarea
Pag. 12
tologic al cadrelor didactice, [i a[a ajunse de

batjocura tuturor, cnd dup\ 1990, fiecare
cet\]ean se pricepe la `nv\]\mnt [i la educa]ie
ca la fotbal. De faptul c\ nu a fost `ntocmit [i nu
s-a aplicat un regulament [colar serios, care s\
previn\ degradarea la care a ajuns comportamentul elevilor, nu mai aminte[te nimeni. La ce
mai e bun? Elevii vin la ore cu cercei `n nas [i
buric, fetele snt `mbr\cate sumar ar\tndu-[i
buricul gol etc., doar este democra]ie"
`n]eleas\ `n cel mai original sens posibil.
Revenind la oile noastre, ne `ntreb\m de
ce se `nvrte roata numai `n jurul acelor persoane care au mai fost reprezentan]i ai
`nv\]\mntului" din jude]ul nostru. Vin ai no[tri
... pleac\ ai vo[tri [i .... unii, indispensabili
bine`n]eles, vor face c\r]ile" `n continuare ca [i
pn\ acum de vreo cteva mandate `ncoace.
Ce este dureros? Faptul c\ la noi `n boul care
trage la jug, `n acela se d\ cu biciul", iar de
respectarea legii [i spiritul corectitudinii... nici
nu poate fi vorba!
U LT I M A O R | U LT I M A O R | U LT I M A O R |
REMEMOR|RI PEDAGOGICE NEM}ENE

IUNIE 2007
Zig - Zag
APOSTOLUL
SINDICATUL
~NV|}|M~NT
NEAM}
ISSN - 1582-3
3121
Redac]ia [i administra]ia:
str. Petru Rare[ nr. 24,
tel/fax: 22.53.32, Piatra
Neam]
P re ] u l : 1 L E U
iunie 2007

Apostolul, Nr. 94 (2007)

Diunggah oleh

Informasi Dokumen

Judul Asli

Hak Cipta

Format Tersedia

Bagikan dokumen Ini

Bagikan atau Tanam Dokumen

Opsi Berbagi

Apakah menurut Anda dokumen ini bermanfaat?

Apakah konten ini tidak pantas?

Hak Cipta:

Format Tersedia

Apostolul, Nr. 94 (2007)

Diunggah oleh

Hak Cipta:

Format Tersedia

APOSTOLUL

REVISTA CADRELOR DIDACTICE

Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

icta]i mai `nt`i o [coal\

S|RB|TOAREA ~NCHEIERII ACTIVIT|}II

imeni nu v-a impus s\ v\

Prof. {tefan CORNEANU

Alege]i cu grij\ culorile hainelorProfesorul nu vrea s\ ias\ `n eviden]\

Picta]i [i o sal\ de clas\

(parafraz\ dup\ poemul lui Jacques Prevert, "Pour faire

N-o s\ `ntunec\m aceast\ zi cu neajunsurile [i lipsurile materiale pe care le-a]i

Picta]i apoi ceva din insomnia lungilor nop]i

A[tepta]i ca profesorul s\ se hot\rasc\

SERIE NOU|, ANUL IX, NR. 94

purces la treab\. Adic\, renovarea sediului, amenajarea [i

autorit\]ilor. ~n anul 1990,

tembrie 1939, directorul T.D.

PENSIONAREA LUCR|TORILOR DIN ~NV|}|M~NTUL

{COALA CU CLASELE I-V

- SECRT. CATALIN ELENA

- ~NV. STAMATE MARIA

COLEGIUL TEHNIC MIRON COSTIN

{COALA CU CLASELE I-V

{COALA CU CLASELE I-V

GRUP {COLAR BICAZ

{COALA ROMAN MU{AT ROMAN

- PROF. IRIMESCU MARIA

DASC|LILOR NO{TRI... CU MULT| DRAGOSTE!

educatorul lucreaz\ cu materialul cel

scris articolul, nu am intrat `n posesia

{COALA CU CLASELE I-V

{COALA CU CLASELE I-V

- PROF. MIHAILESCU MARINELA

{COALA CU CLASELE I-V

GRUP {COLAR GH. CARTIANU

{COALA CU CLASELE I-V

{COALA CU CLASELE I-V

GRUP {COLAR ROZNOV

GRUP {COLAR VASILE SAV ROMAN

{COALA CU CLASELE I-V

GRUP {COLAR CONSTRUC}II MA{INI

{COALA CU CLASELE I - VIII NR. 1

(urmaare din pag. 1)

{COALA CU CLASELE I-V

{COALA DE ARTE {I MESERII NR. 3

{COALA CU CLASELE I-V

- EDUC. ROBU MARIA

{COALA CU CLASELE I-V

{COALA SPECIAL| T~RGU NEAM}

`n\ la 1939, dl. Ioan Radu- directorul

VREME TRECE... VREME VINE...

preg\ti]i de c\tre dumenalor,

s\ se acomodeze, prin sfaturi

elevii preg\ti]i de domnul profesor au ob]inut rezultate

Ziua a II-aa - 01.07.2007, ora 10,00

Din G~RCINA, `n CONGO

M-AM SIM}IT MEREU CA ~NTR-O FAMILIE

PL|CEREA JOCURILOR SPORTIVE

ONICA ALEXANDRU- PROF. DE

Iat\ ce ne-a declarat cu prilejul `ncheierii

Transferul ca fotbalist la Clubul "Ceahl\ul"

na]ional [i mai ales prin promovarea unor

lipsa banilor, care, ce-i drept,