APOSTOLUL

REVISTA CADRELOR DIDACTICE

Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

PROSTUL
DE TRANZI}IE

,,

Cu prostul ne[colarizat / Te lup]i pu]in [i ai sc\pat/

Dar duci o lupt\ colosal\/ Cu prostul care are [coal\!
Hopa, ce e asta? Un catren dedicat pro[tilor de
tranzi]ie. Care pro[ti pot fi: cu carte, f\r\, slugarnici,
fuduli, solemni, nevrotici. Am aflat din mass - media
c\ un profesor necalificat a ajuns director de [coal\
`ntr-un sat (?!), [i a b\gat `n pat o elev\. O buc\]ic\
bun\. Mai mult, acum candideaz\ la fotoliul de primar.
Evident, `n aceast\ conjunctur\, lucrurile se complic\
r\u de tot. To]i se `ntreab\: cine s`nt pro[tii? S\tenii,
c\ nu l-au alungat din sat pe neispr\vit, sau inspectorii [colari, care cunosc situa]ia [i o tolereaz\? Cum
ancheta este `n plin\ desf\[urare, momentan un
r\spuns prompt nu poate fi dat. }i se poate spune: Stai b\ jos,
c\ e[ti...!
Prostul ajuns la putere se crede Dumnezeu. Vrea totul. Nu
accept\ s\ `mpart\ puterea cu colaboratorii. ~n prima zi face ur`t
la func]ionari, s\ [tie tot am\r\[teanul cine m`nuie[te p`inea [i
cu]itul. Apoi, prive[te de sus femeile ar\toase. Pe alea decoltate,
cu toc cui. Nu `mparte puterea cu nimeni. Vrea toate func]iile. Se
admir\ `n toate oglinzile. Prostul butoneaz\ televizorul tot timpul.
~i plac politicienii dintr-o bucat\, care zic c\ vor eradica [i corup]ia
cu parul [i mitraliera. Pe ace[ti candida]i `i va vota la 1 Iunie.
Prostul ajuns sus `[i schimb\ : vocabularul, ma[ina, casa, prietenii din tinere]e, frizura. Nu-i mai salut\ pe vecini. Dac\ cumva
candideaz\ la un fotoliu pufos [i face buf, d\ vina pe electorat.
Cum sun\ acuzele lui? Am fost furat de adversari. Sondajele
f\cute `nainte de alegeri au fost trucate. {o[onarii ( pensionarii)
n-au fost la vot, s`nt sup\ra]i pe politicieni. Concluzia? De vin\ e
electoratul. El e prost. Uit\ c\ din electorat fac parte: [i p\rin]ii lui,
[i so]ia cu fiii, [i rudele. S\racul de el! ~n fond fiecare om `[i
tr\ie[te via]a `n felul lui ! C`]i pro[ti s`nt `n scumpa noastr\
]\ri[oar\? Mul]i! Un mare om de cultur\ spunea c\, la primar\,
80 la sut\ dintre colegii lui au fost pro[ti. La liceu [i facultate,
num\rul pro[tilor s-a apropiat tot de 80 la sut\. Ceea ce
`nseamn\ c\ ...S\ nu m\ `ntreba]i c`]i politicieni s`nt...

Dumitru RUSU

SERIE NOU|, ANUL X, NR. 104

aprillie 2008

STRU}UL {I HIENA
(fabul\)

l nu vede dec`t ce-i

convine. Nu aude
dec`t
ce-i
convine,iar de nu,
repede te avertizeaz\ :
-M\ ab]in!
Justific\ subtil,dar g\unos:
-Sunt echidistant ! Sau impar]ial,
confund`nd ilicit dar inten]ionat
echidistan]a cu obiectivitatea .
- Nu m\ amestec! Nu m\
pronun]!
Vrea s\ fac\ impresia unui
tip tran[ant,om dintr-o bucat\,
pe care te po]i bizui, cu judecat\ matur\, s\n\toas\. Nu se
pripe[te [i nu se agit\.
Pretinde c\ judec\ la rece,
c\ nimeni [i nimic nu i-ar putea
deturna convingerile.
Nu-i po]i cere o p\rere,
necum s\-l determini la
adaptarea vreunei atitudini de
acceptare sau respingere, c\ci
te va amenda:
- Sunt deasupra nimicurilor, a disputelor partizane,
interesele m\runte [i meschine m\ sc`rbesc!
Ce model comportamental! O adev\rat\ lec]ie dat\ de

un aristocrat al moralei, p\cat

c\ nu s`nt mai mul]i care s\-i
semene...
Ca [i stru]ul, prefer\ s\ nu
[tie nimic [i se preface cu
dib\cie, [tiind s\ se eschiveze
de la orice l-ar `mpiedica pro
sau contra.
Aparent, nimeni [i nimic
nu-l scoate din camuflajul `n
care vie]uie[te lini[tit. {i totu[i,
exist\ o situa]ie `n care stru]ul
tresare nelini[tit, ca [i cum
cineva i-ar smulge un smoc de
pene din coad\.
Nu care cumva s\-l atingi
`n interese, s\-i ceri socoteal\
pentru incompeten]\, oportunism sau duplicitate.
Orice atingere o simte ca
mu[c\tura pr\d\torului, a[a
c\-[i abandoneaz\ echidistan]a [i scoate din nisip cele
mai murdare arme: calomnia,
[antajul, obr\znicia mahalageasc\ [i minciuna sfruntat\.
E gata s\ te prefac\ `n
stan\ de piatr\, se pretinde
victimizat p`n\ la crucificare.
Detractorii s`nt ni[te
demoni, el este un `nger care a
dorit [i a propov\duit pacea,
armonia, lini[tea.
Dac\ fiin]a lui este
amenin]at\ de vreo critic\ sau
de vreo imputa]ie, ei bine,
atunci lumea `ns\[i poate s\
piar\!
Nu mai poate fi impar]ial,
nici conciliant.
Se dezbrac\ de caracter [i
te face albie de porci. Invoc\
publicul ca avocat, ca ap\r\tor,
pretext`nd c\ multora le-a
f\cut servicii [i le-a dorit
binele.
De aceea, nu-l scoate]i din
nisip! Dac\-l ve]i tulbura din
lini[tea amor]irii sale, risca]i s\
constata]i c\ stru]ul este de
fapt o hien\.
Prof. dr.
D.D. URSACHE

Quo vadis?

ulg\rele de z\pad\
pus `n mi[care `n
decembrie
'89
cre[te [i se rostogole[te cu vitez\
din ce `n ce mai
mare. ~n zadar
planeta
se
`nc\lze[te.
Bulg\rele
trece
peste prim\veri,
veri [i toamne [i cre[te mereu.
Ce las\ `n urm\? Urme
ad`nci, vizibile, dar [i r\ni
groaznice,
nevindecabile.
S`ntem liberi. Avem libertate [i
democra]ie. Am intrat `n NATO
[i UE. Avem economie de
pia]\, concuren]ial\. Dar ce
economie? Cea mai scump\
dintre toate ]\rile de l`ng\ noi
[i de departe de noi. Mai
s\raci ca acum nu am fost de
c`nd ne [tim. {i ce mult\ mizerie e peste tot ... [i fizic\ [i
fiziologic\ [i mai ales moral\!
Ne-a invadat [i cople[it
snobismul. Ne ploconim `n fa]a
tuturor. Copiem pe al]ii.
Introducem forme de organizare [i civiliza]ie f\r\ noim\,
care nu ni se potrivesc. Ne-am
stricat [i portul [i limba.
M`nc\m hran\ modern\ [i mai
ales ce apuc\m. ~n S\n\tate [i
`n ~nv\]\m`nt, nimeni nu mai
poate face nimic, nu se mai

poate pune ordine.

Facem, `n schimb, legi,
mereu alte legi, mereu alte
ordonan]e. Toate se bat cap `n
cap, cea nou\ o anuleaz\ pe
cea veche. Cea mai recent\
ordonan]\ guvernamental\,
dat\ `n urma mitingului sindicatelor din `nv\]\m`nt, din
Bucure[ti, 16 aprilie 2008, readuce `n plat\ tichetele cadou,
anulate acum dou\ s\pt\m`ni.
Ultimele nout\]i din
`nv\]\m`nt s`nt legate de o
nou\ Lege a `nlocuirii manualelor [colare cu memorystickuri (alt barbarism) adic\, mai
pe `n]elesul tuturor, `nlocuirea
muncii de cunoa[tere, cea mai
mare zestre dat\ omului de
c\tre Dumnezeu, cu butoane
[i sim]ire magnetic\.
Dragii mei colegi, dasc\li
de o via]\, s`ntem din nou `n
campanie electoral\. A venit
iar\[i circul. Deschide]i ochii
bine, votul uninominal e o
momeal\ ademenitoare pentru
to]i. {i atunci, eu, ca romnul
impar]ial, te `ntreb: eu cu cine
votez?
~n rest, la final, s\ ne
amintim c\ vin Sfintele Pa[te [i
s\ ne ur\m S\rb\tori fericcitee!
Biroul operativ
{tefan CORNEANU

Un miting legitim [i moral LIUBLIANA - 2008

u pu]in timp `nainte de `nchiderea SUMIT-ului NATO,

Confedera]iile Sindicale din Romnia se preg\teau
pentru un miting, de mare amploare, ce avea s\ aib\
loc la Liubliana, `n Slovenia.
Din cadrul F.S.L.I. Neam], cei care au reprezentat
sindicatul nem]ean au fost domnul inginer Gabriel
Plosc\, vicepre[edinte la nivel na]ional [i domnul profesor Ion Andronic, lider sindical, zona T`rgu Neam].
Prin amabilitatea domnului Gabriel Plosc\, am
reu[it s\ afl\m detalii.
- Domnulee Gabrieel Ploscc\, `n perioada 3- 7 apriliee
a avut locc un miting al sindiccali[tilor din Confeedeera]ia
Europeean\ a Sindiccateelor CES), iar r\suneetul lui nu a fost foartee
meediatizat la vreemeea respeectiv\. Pentru ce s-aa manifeestat la
Liubliana [i caree au fost rezultateelee?
G a b r i e l P L O S C | : - S-a manifestat pentru plata corect\ a
salariilor [i pentru cre[terea real\ a salariilor la nivel european.
S-a manifestat pentru un salariu decent al tuturor categoriilor
sociale, un salariu care s\ duc\ la combaterea s\r\ciei, nu doar

la nivelul Romniei, ci la nivel european. Trebuie s\ recunoa[tem

c\ dorim, nu doar noi, ci tot ce `nseamn\ Europa, salarii egale,
at`t pentru femei c`t [i pentru b\rba]i [i, de ce nu, un tratament
corect pentru lucr\torii din serviciile publice. {i s\ nu uit\m, dorim
o reducere a diferen]ei salariale dintre manageri [i lucr\tori, ceea
ce mi se pare un lucru firesc [i corect.
- De ce s-aa alees Liubliana?
G . P . : - S-a ales Liubliana, capitala Sloveniei, pentru c\ `n
perioada 4 - 5 aprilie, la o distan]\ foarte mic\ `n timp, Mini[trii de
Finan]e din ]\rile Uniunii Europene au avut aici o reuniune, normal, pe probleme de finan]e, iar conducerea Confedera]iei
Europene a Sindicatelor nu a dorit s\ piard\ acest prilej pentru a
atrage privirea celor care m`nuiesc "finan]ele" c\ trebuie s\-[i
`ndrepte aten]ia spre cei care produc bunurile materiale.
- Reveenind la mi[ccareea sindiccal\ din Romnia, caree s`nt celee
mai gravee probleemee r\masee pe lista de urgeen]ee a [colii [i a
mi[cc\rii ei sindiccalee?
G . P . : - Nu pot spune c\ mitingul de la Liubliana a rezolvat
sau va rezolva problemele [colii romne[ti. Vreau s\ precizez,

`nainte de a v\ r\spunde la `ntrebare, c\ deplasarea mea [i a

colegului meu, Andronic, a fost un bun prilej pentru a vedea unde
se afl\ ]\rile din Uniunea European\ (Ungaria- Slovenia) fa]\ de
]ara noastr\. M\ refer aici la cur\]enia ora[elor pe unde am trecut, infrastructura- [osele ca `n palm\- civiliza]ia lor, lucruri pe
care le dorim materializate [i la noi.
Cu ce se confrunt\ [coala romneasc\? Cu foarte multe
probleme. ~n primul r`nd, ne dorim o nou\ lege a salariz\rii pentru cei care lucreaz\ `n `nv\]\m`ntul romnesc [i nu doar index\ri
salariale. S-au dezb\tut Legile Educa]iei. C`nd [i cum vor fi materializate? S-a discutat mult despre acel Pact al Educa]iei. ~ntre
cine [i cine s-a `ncheiat. S\ fie clar pentru toat\ lumea, ca s\
`nchei un PACT, trebuie s\ fie doi sau mai mul]i parteneri, dar mult
mediatizatul PACT s-a elaborat la insisten]ele Pre[edintelui
Romniei. Dac\ ai semnat un PACT, cine l-a semnat, pentru c\
liderii na]ionali ai FSLI nu au f\cut-o?
prof. Valerian PERC|
(ccontinuaree `n pag. 2)

ULTIMA OR| LA ROMAN

CALCULATORUL - MIJLOC
DE ~NV|}|M~NT?
rodus\ ca efect al
progresului
[tiin]ific [i tehnic,
modernizarea
mijloacelor
de
`nv\]\m`nt a f\cut
posibil\ trecerea
de la materialul
intuitiv static, la
calculator.
C`[tigul [colii
contemporane,
din acest punct de
vedere, este acela al [ansei
sporite de a alege dintr-o
palet\ mult mai larg\ [i de a
recurge simultan la mai multe
mijloace, printre care [i calculatorul.
Acesta, `mpreun\ cu toate
mijloacele
tehnice,
revolu]ioneaz\ profund nu
numai metodele didactice
(instruirea programat\, instruirea asistat\ de calculator) sau
principii (principiul intui]iei), ci
chiar teoria curriculum-ului `n
ansamblul s\u, neexist`nd
aspect al procesului didactic
care s\ nu suporte modific\ri
`n urma impactului cu calculatorul (de la comunicarea/
descoperirea con]inuturilor
p`n\ la stil didactic [i rela]ia
profesor- elev). Prin specificul
[i valen]ele sale, `n sine, calculatorul se constituie ca un autentic mijloc de `nv\]\m`nt,
numai c\ lui i se asociaz\ un
soft, un pachet de obiective ce
trebuie atinse, o anumit\ combinare de metode [i procedee
ce transform\ utilizarea sa
`ntr-o strategie didactic\.
Intrarea sa `n lumea
educa]iei
nu
a
fost
`nt`mpl\toare, ci s-a constituit
ca un act necesar de adaptare
a tehnologiei didactice la societatea informatizat\ din care
copilul de azi va face m`ine
parte.
~n esen]\ este vorba de
dou\ c\i, pentru a ilustra modurile `n care calculatorul penetreaz\ c`mpul curricular:
- introducerea `nv\]\m`n tului de informatic\ `n [coli, ca
disciplin\ de sine st\t\toare.
Prin intermediul unor asemenea cursuri de informatic\, elevii se pot familiariza cu struc tura [i func]ionarea calcula torului, cu o serie de direc]ii `n

care acesta poate fi utilizat,

precum [i cu aplica]iile sale;
- utilizarea calculatorului
ca mijloc de `nv\]\m`nt `n
cadrul procesului didactic, caz
`n care el dob`nde[te, din start,
valoarea de strategie iar uti lizarea sa presupune un minim
de competen]e `n domeniul
computerelor. O c`nt\rire rela tiv corect\ a valorii sale pre supune compararea avanta jelor [i dezavantajelor date de
folosirea sa.
Dintre avantaje, ar fi
urm\toarele:
- se adapteaz\ perfect la
particularit\]ile copilului, care
este un vizual prin excelen]\
- ofer\ elevilor cu rapiditate [i f\r\ gre[eal\ un mare
volum de informa]ie
- asigur\ accesul concomitent [i ne`ngr\dit al unui mare
num\r de utilizatori la softurile
educa]ionale
- realizeaz\ o individu alizare real\ [i complet\ a
`nv\]\rii, gener`nd un autentic
dialog cu cel care solicit\ sprijinul
- disciplineaz\ activitatea
didactic\, l\rgind sfera de
manifestare a creativit\]ii fac torilor implica]i
- l\rge[te orizontul de
cunoa[tere, [ansele de
`nv\]are prin descoperire, cul tiv\ sensibilitatea estetic\.
Deci, dac\ este s\ amplific\m avantajele pe care le are
folosirea
calculatorului,
abord\m problema sarcinilor
didactice `n care se poate
implica acesta:
- furnizeaz\ informa]ii, din
perspectiv\
el
aceast\
seam\n\ cu o bibliotec\ perfect organizat\ [i prompt\
- evaluarea performan]elor
[colare (aplicarea de probe,
teste [i prezentarea rezul tatelor ob]inute)
- sprijinirea eforturilor de
autoevaluare a celui care
`nva]\
- promovarea creativit\]ii.

prof. Violeta
POJAR

LPS Roman

(continuare `n num\rul viitor)

FRANCOFONIA ~N CETATEA MU{ATIN|

rancofonia `nseamn\ o limb\, o
mare cultur\ [i, negre[it, un
mod de a fi sau un mod de a te
situa `n lume. Ea reprezint\ un
mod de a-]i ascu]i spiritul, un
mod de a g`ndi lumea [i un
mod de a te bucura de existen]\. Dac\ exist\ fericire pe
lume, atunci ea are, `n primul
r`nd, o dimensiune francez\.
Chiar [i nefericirea de a fi
fericit, cum zice Cioran, este tot de origine
francez\. (Eugen Simion).
Vineri, 21 martie 2008, `n cinstea Zilei
Interna]ionale a Francofoniei, a avut loc, `n
Sala Mare a Prim\riei din Roman, un

spectacol organizat de Asocia]ia francofon\.

Urm`ndu-se o frumoas\ tradi]ie, profesorul Iulian T\taru, pre[edintele asocia]iei,
[i membrii acesteia (elevi [i profesori de
limba francez\) au `ncercat s\ s\rb\toreasc\ `mpreun\ aceast\ zi.
Programul spectacolului a cuprins
c`ntece, scenete de teatru, cele mai multe
dintre ele fiind exprimate evident `n limba
lui Moliere [i dansuri, at`t romne[ti c`t [i
interna]ionale.
La acest specatcol au participat elevi
de la liceele [i [colile generale roma[cane
[i din `mprejurimi (Colegiul Na]ional
Roman Vod\, Liceul cu Program Sportiv,

{coala nr. 1, {coala Cotu- Vame[, Grup

{colar Vasile Sav, Colegiul Tehnic Miron
Costin, care au `nc`ntat auditoriul prin
programele prezentate. Al\turi de ace[tia
au mai participat la spectacol trupa de
dansuri Amici]ia, coordonat\ de Aurica
}ura [i Mihai P\duraru [i forma]ia Colour
Blind, care, prin muzica lor, au `nviorat
atmosfera [i au invitat inevitabil la dans.
Spectacolul a avut un real succes. {i
cum s\ fie altfel, c`nd elevii, coordona]i de
profesorii lor, au f\cut ceea ce le place [i
astfel, au reu[it s\ ajung\ la sufletele
spectatorilor?
Daniela- Gabriela PETCU
LPS Roman

Un miting legitim [i moral LIUBLIANA - 2008

(urmaare din pag.1)

u ce ne mai confrunt\m? Cu faptul

c\ salaria]ii no[tri
au un acces limitat
la biletele de tratament [i cu faptul c\
s-a redus num\rul
zilelor de odihn\, c\
s-au
suspendat
tichetele
cadou,
chiar dac\ `n unele
locuri nu s-au dat,
faptul c\ se `ncalc\ legile acestei ]\ri `n fiecare zi de c\tre cei
care le elaboreaz\ [i le
voteaz\.
- Pentru c\ am ajunss aicci,,
vorbind
de
condi]iaa
daasc\lului... De ce professorii
no[tri s`nt printre cei mai s\raaci
`n Europaa? Avem noi,, cei ce
luccr\m `n sisstem,, [ansse de
reaabilitaare?
G . P . : - Dac\ a[ fi analist
economic sau ministru de
finan]e a[ spune c\ dasc\lii
s`nt s\raci pentru c\ economia
romneasc\ nu poate sus]ine
cre[teri salariale majore, c\ o
`mbun\t\]ire a salariz\rii trebuie s\ ]in\ cont de rata
infla]iei [i de productivitate [i
c\ o cre[tere salarial\ la profesori ar conduce la s\r\cirea
celorlaltor 22 de milioane de
romni.
Ce pot spune este c\
s`ntem s\raci pentru c\ `n
Romnia, `n cei 18 ani de la

Revolu]ie, nici un partid politic

aflat la putere nu a luat o
decizie politic\ major\, prin
care `nv\]\m`ntul [i slujitorii s\i
s\ devin\ cu adev\rat o prioritate na]ional\.
Tr\im `ntr-o ]ar\ `n care
politicienii nu au fost [i nu vor fi
impresiona]i de cei care m`nuiesc stiloul [i c\r]ile. {i m\
opresc aici.
- Domnule Gabriel Plossc\,,
s`ntem s\raaci dar,, zicc eu,,
demni de ceeaa ce avem. ~n
acesst context,, cum a fosst privit\ delegaa]iaa Romniei la
mitingul de la Liubliaanaa?
G . P . : - Este un punct pe
care l-a[ fi remarcat chiar dac\
nu m-a]i fi `ntrebat.
Ne-am bucurat de o simpatie deosebit\
din partea organizatorilor.
A[
men]iona pozi]ia
Romniei,
`n
cadrul mitingului.
Gazdele au
dorit, iar noi am
fost onora]i, ca
aceia care lucreaz\ `n sistemul
educa]ional,
indiferent de ]ara
din care proveneau, s\ fie
`mpreun\, iar noi,
romnii, s\ fim
cap de coloan\. A
fost un lucru

extraordinar.
Nu pot s\ trec cu vederea
c\ delega]ia Romniei a fost
apreciat\ [i privit\ cu simpatie
de organizatorii mitingului [i
popula]ia din Slovenia. Pe un
mare panou se putea citi:
Romnia- Slovenia- EuropaEduca]ie- Solidaritate, iar tricolorul Romniei, de dimensiuni mari a fost fluturat `n semn
de simpatie [i solidaritate de
un grup de sloveni.
A fost un moment semnificativ [i momentul c`nd unul
din liderii CES a f\cut apel la
solidaritatea cu muncitorii de la
Dacia, care se aflau `n grev\.
- Messajul dvss.,, `n `nccheiere?
G . P . : - Ar fi foarte multe

de spus, dar cum spa]iul nostru e limitat vreau s\ subliniez

faptul c\ mitingul de la
Liubliana a demonstrat c\
Romnia [i noi romnii nu
s`ntem izola]i, c\ facem parte
din
marea
familie
a
sindicali[tilor. Ne-am sim]it
m`ndri de tricolorul romnesc,
iar `mpreun\ cu cei din
Federa]ia Blocului Na]ional
sindical [i Cartel ALPHA, am
reprezentat cu demnitate
Romnia Sindical\.
- V\ mul]umim pentru
amaabilitaate [i adress\m tuturor
cititorilor no[tri,, `n numele subredaac]iei revisstei Aposstolul,,
traadi]ionaalaa uraare de Pa[te:

HRISTTOS A ~NVIATT!

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

Dialog cu d-n
na
Violeta Dinu, [efa
sec]iei de Art\
a Complexului
muzeal Piatra
Neam]

{tefan Hotnog s-a

n\scut la 10 septembrie
1920, `n Ia[i. Absolv\
Academia
de
Arte
Frumoase din Ia[i (1945) [i
debuteaz\ `n Saloanele Oficiale ale
Moldovei figur`nd apoi `n expozi]iile
colective ale arti[tilor ie[eni deschise la
Ia[i, Bac\u, Roman, Piatra Neam],
Suceava.
Studiaz\ grafica la Praga cu Anton
Stranadel (1947- 1948) [i deschide o
expozi]ie personal\ de acuarel\.
Expozi]ii personale de grafic\ [i pictur\
la Ia[i (1962- 1968) [i la Bac\u (1964).
A fost membru al UAP, inclus `n
dic]ionare [i sinteze critice consacrate
acuarelei. Elocvent\ carier\ didactic\ `n
`nv\]\m`ntul liceal [i universitar. Moare
la Ia[i, `n 1993.

Pag. 2

Expozi]ia de grafic\ Mirajul

culorii `ncearc\ s\ readuc\ `n actualitate personalitatea celui care a fost pic torul, graficianul [i profesorul {tefan
Hotnog. Este o prim\ `ncercare de
asemenea amploare, o ini]iativ\ realizat\ cu sprijinul sec]iei de Art\ a

exagerat?
V . D . : - Nu e exagerat, pentru c\,
locuind destul de mult timp `n Piatra
Neam] a urm\rit transform\rile urbei.
Chiar are un titlu de lucrare, ni]el cam
tezist Noul `nvinge vechiul. Putem fi
convin[i c\ acest titlu r\spunde unei

comenzi sociale, dar nu e mai pu]in

adev\rat c\ a existat [i un romantism al
epocii pe care cei mai mul]i tineri ideali[ti l-au pl\tit scump.
Cu cine era coleg de genera]ie
din Piatra Neam]?
V . D . : - Am avut surpriza s\ aflu

{TEFAN HOTNOG sau MIRAJUL CULORII

Complexului Muzeal Na]ional Moldova
Ia[i [i se desf\[oar\ la Piatra Neam],
pentru c\ `n anii 50- 70, artistul a tr\it
aici. Ce vom avea pe simeze, doamn\
Violeta Dinu?
V i o l e t a D i n u : - Lucr\rile relev\
preocup\rile artistului pentru natura
acestui spa]iu: dealuri molcome, mun]i
`mp\duri]i, jocuri de umbre [i lumini...
Dar mare parte dintre lucr\ri au ca
subiecte locuri din Piatra Neam], cum
era alt\dat\, cu case mici, cu magherni]e plasate pe malul p`r`ului Cuiejdi.
Se poate spune c\ Hotnog a
realizat o cronic\ pictat\ a vremii sau e

APOSTOLUL

mai t`rziu- pentru c\

de[i ne-a fost profesor
la
Ia[i,
nou\,
studen]ilor
ni
se
dest\inuia mai pu]in ca
om sau artist- am avut
surpriza, zic, s\ aflu c\
a studiat cu d-na
Tereza Gogu `n acela[i
atelier. Au fost colegi
de
genera]ie
la
Academia de Arte
Frumoase din Ia[i,
av`nd profesori celebri:
pe Ion Irimescu la mod-

elaj, pe Corneliu Baba la pictur\...

{i ce vom mai putea vedea pe
simeze?
V . D . : - Vor fi mai multe peisaje,
c`teva din zona B`tca Doamnei- un
spa]iu foarte pitoresc cu o puternic\
`nc\rc\tur\ emo]ional\. Hotnog are
c`teva lucr\ri `n care urm\re[te stadiul
construc]iei hidrocentralei, dar [i unele
simbolice `n care `mbin\ tradi]ia istoric\
cu noua arhitectur\.
Dintr-oo ochire asupra tablourilor
ce urmeaz\ a fi expuse, v\d c\ nu s`nt
ni[te lucr\ri teziste st`nd sub heirupis mul epocii...
V . D . : - Nici vorb\, au o mare
`nc\rc\tur\ de poezie [i se simte preocuparea pentru cromatic\ dincolo de
construc]ia imaginii. Compozi]ia la
Hotnog este foarte solid\, echilibrat\,
cu forme foarte bine construite, dar
peste aceast\ construc]ie se suprapun
`ntotdeauna tonuri armonioase.

A consemnat
Mircea ZAHARIA
(continuare `n pag. 3)

aprilie 2008

~NV|}|M~NTUL NEM}EAN, AZI

ATEN}IE LA ISTORIE
e zice c\ t\ria unei reforme [colare e dat\ de manuale,
programe [i dasc\li. Ai c\r]i profunde, succesul e asigurat.
Nu ai, nema cultura. ~nainta[ul nostru, Spiru Haret, a triumfat cu reforma lui pentru c\ a [tiut ce vrea. Noi `nc\ nu
[tim. ~n ultimii patru ani, am avut trei mini[tri. Fiecare a
g`ndit altcum. Rezultatul ? Elevii s`nt debusola]i, nu [tiu ce
au de f\cut la anul. Vin la [coal\ de gura babacilor. E jale!
De ceva ani, istoria - o materie extrem de iubit\
[i pre]uit\ c`ndva, a devenit a [aptea roat\ la c\ru]a
`nv\]\m`ntului. Cuvintele: {tefan cel Mare, Mihai Viteazul,
Al. I. Cuza se aud din ce `n ce mai rar. ~n [oaptele elevilor.
Sunt pronun]ate cu jen\. Din manuale au disp\rut
chipurile marilor personalit\]i [i a ap\rut [tirista Esca de
la PRO - TV. Frumoas\ , de[teapt\, a[a cum o [tim. Ei, [i? Ne `nc`nt\
ochii. Prin manuale au r\s\rit teme care n-aau nici o leg\tur\ cu istoria
neamului. Sunt `nrudite cu disciplina cultura civic\ [i tematica de dirigen]ie. Exemple? Noile tehnologii [i timpul liber , Impactul tehnologiei asupra vie]ii cotidiene [i asupra mediului, Evolu]ia `n medicin\,
Despre avort [i homosexualitate. De c`nd se ocup\ istoria na]ional\
de educa]ia sexual\? Din tranzi]ia `n care ne b\l\cim. Urm\rile ime-

Cu g`ndul la
s\n\tatea
elevilor

Comunic\ri
[tiin]ifice la
chimie

uvernan]ii au anun]at
c\ `n [colile nem]ene
ar putea reap\rea
cabinetele medicale.
~nc\ nu se [tie cu
exactitate `n c`te din
unit\]ile
de
`nv\]\m`nt vor fi
deschise, `n prima
faz\, aceste cabinete,
deoarece trebuie s\
existe `n prealabil discu]ii [i cu
medicii de familie care ar fi
interesa]i de astfel de colabor\ri.
~n orice caz, primele semnale
pozitive au fost date de la nivel
na]ional. Ministerul S\n\t\]ii a
anun]at c\ dore[te s\ demareze
un program na]ional de investi]ii
`n medicina [colar\, care s\ permit\ prevenirea `mboln\virilor `n
r`ndul elevilor, dar [i depistarea
[i tratarea precoce a unor maladii. ~n momentul de fa]\ se
evalueaz\ situa]ia re]elei de
medicin\ [colar\, sau mai bine
zis a ceea ce a mai r\mas din
ea. Important este c\ mai mul]i
medici de familie din Neam] au
anun]at c\ s`nt dispu[i s\ intre `n
acest program. Pentru activitatea pe care o vor desf\[ura `n
[coli, ace[tia vor fi pl\ti]i suplimentar.

olegiul Tehnic de
Transporturi Piatra
Neam] a g\zduit
prima edi]ie a concursului de comunic\ri
[tiin]ifice, referate [i
postere la disciplina
chimie, manifestare
ce se `nscrie `n preocuparea
[colii
romne[ti pentru dezvoltarea creativit\]ii,
inov\rii,cercet\rii [i
pentru promovarea talentelor
artistice, competen]e cheie la
elevii din `nv\]\m`ntul preuniversitar liceal. La concurs s-au
prezentat 14 luc\ri la sec]iunea
comunicare [i 2 postere, ce au
fost evaluate de comisii formate
din profesori cu rezultate
deosebite la concursuri [i
olimpiade, dup\ criterii stabilite
de Ministerul Educa]iei: rigoare
[tiin]ific\, metode cercetare
folosite, mod de redactare [i
expunere, argumentare, creativitate [i `ncadrare `n timp, dup\
cum a precizat inspectorul [colar
general, Mihai L\c\tu[u.
Trebuie subliniat c\ `n urma
evalu\rii efectuate de juriu, s-au
acordat dou\ premii I [i un premiu III. Ionic\ Andreea [i
Gr\dinaru Alexandru (ambii de la
CN Petru Rare[, Piatra Neam]profesor `ndrum\tor Ionic\
Florica) au ob]inut premiul `nt`i

diate? Elevii deschid tot mai rar c\r]ile. Au internet. La examenele cui,
fug de istoria na]ional\ ca dracul de t\m`ie. Actualele manuale con]in
erori [tiin]ifice inadmisibile, nu respect\ cronologia. La clasa a XII- a ,
liceenii `nt`i `nva]\ despre UE [i apoi despre Romnia interbelic\.
Explica]ii? Exist\ o nou\ viziune `n predarea istoriei. Nu se mai pune
accent pe transmiterea masiv\ de informa]ii. Se merge pe ideea de formare a viitorilor cet\]enii. Cele mai criticate manuale s`nt cele din clasa
a XI - a [i a - XII - a. Asta nu `nseamn\ c\ la gimnaziu nu s-aa gafat.
Argumente? Solda]ii ridicau dup\ fiecare zi de mar[ c`te un castru.
A[a c\ puteau fi socotite zilele de mar[ dup\ num\rul de castre ( v.
manualul de cls. a V-aa, Ed. Teora, pag 111). ~n acela[i manual, la pag.
58, g\sim o [tire [i mai important\. Coloni[tii greci aduceau `n colonii
maimu]e domestice. Epocala informa]ie! Evident c\ defini]ia: istoria
este cea dint`i carte a unei na]ii... p\le[te `n fa]a unor astfel de manuale. Avem elevii pe care `i merit\m. R\ceala lor fa]\ de faptele `nainta[ilor am provocat-oo noi, dasc\lii de azi. {i evident, reformatorii
`nv\]\m`ntului. Se spune c\ cei din UE ne vor tot mai pro[ti. E
adev\rat?

Dumitru RUSU

pentru lucrarea Poluarea apei `n

Piatra Neam] [i `n zonele adiacente. O alt\ lucrare ce a ob]inut
punctaj maxim s-a intitulat
Igiena Apei, autori fiind elevii
Zamfiroi Andrei [i Cojocaru
Codrin (de la CN Roman Vod\,
Roman- profesor `ndrum\tor
Enescu Aurica). Premiul al treilea
a fost ob]inut de Vl\du] {tefan,
de la Gr.{c, Vasile Sav, Roman
(profesor `ndrum\tor Paula
Leanc\), tema lucr\rii fiind
Indicatori acido-bazici naturali.
Lucr\rile premiate vor
reprezenta [coala nem]ean\ de
chimie la Sesiunea de
Comunic\ri, referate [i postere:
Chimia prieten sau du[man ce
va avea loc la Bucure[ti, la data
de 10 mai 2008.

Viitor `n
informatic\
a `nceputul lunii
aprilie au fost afi[ate
rezultatele la faza
jude]ean\
a
Olimpiadei
de
Informatic\ Aplicat\,
la care au participat
elevi de clasa a X-a
de la mai multe licee
din jude]. ~n urma
evalu\rii efectuate
at`t prin prob\ practic\, scris\ [i prin
sus]inerea proiectului, premiul I a
fost acordat lui Adrian Florentin
David, de la Colegiul Na]ional
Petru Rare[. Pe locurile II [i III
s-au clasat doi elevi ai Colegiului

Na]ional de Informatic\ din

Piatra Neam], Vlad Ioni]\ [i
Valentin Vr`nceanu. Tot un elev al
acestei unit\]i de `nv\]\m`nt,
Ioan Tabacariu, a ob]inut [i prima
men]iune. Alte men]iuni au fost
oferite lui Octavian Andronic
(C.N. Petru Rare[), Adrian Nicu
Lupu (C.N. Roman Vod\),
Claudiu Lionte (C.N. Petru
Rare[) [i Geanina Vasile
(Colegiul Tehnic Ion Creang\
T`rgu Neam]).

Profesorii
pot accesa
proiecte
europene!
ariana
Ro[anu,
inspector [colar pe
programe, a beneficiat, la `nceputul acestei luni, de o vizit\ de
studiu la Salonic,
materializare a unui
proiect `n cadrul celor
educa]ionale derulate
prin
Agen]ia
Na]ional\
de
Programe.
Banii
necesari
pentru
aceast\ deplasare au fost acorda]i de Uniunea European\. De
fapt, nu a fost vorba doar de
vizita unui romn, ci de un
proiect amplu, Mariana Ro[anu
av`nd ocazia s\ se `nt`lneasc\,
pe l`ng\ profesorii [i elevii greci,
cu numeroase cadre didactice
din Uniunea European\.

Trebuie men]ionat c\ orice

cadru didactic din Neam] ar
putea beneficia de experien]e de
acest gen, `n cadrul unor
proiecte europene. Mentru
aceasta, ar trebui s\ acceseze
site-ul http://www.anpcdefp.ro/,
de unde se pot afla toate detaliile
legate de modalit\]ile de accesare a programelor pentru
cadrele didactice. ~n timpul acestei vizite, inspectorul [colar
nem]ean a vizitat un liceu particular, cu dot\ri de ultim\
genera]ie, sau, cum spunea
Mariana Ro[anu dotat cu tot ce
`[i poate imagina un cadru didactic, dar [i o [coal\ tehnic\ de
stat (un fel de {coal\ de Art\ [i
Meserii de la noi), o [coal\ pentru copii cu deficien]e de auz, dar
[i o unitate [colar\ multi-cultural\. La aceasta din urm\, mai
bine de 60% dintre copii erau de
alte na]ionalit\]i dec`t cea
greac\, mul]i `nv\]`nd aceast\
limb\ `n momentul de fa]\. M-a
impresionat [i deschiderea
cadrelor
didactice
pentru
proiecte europene. ~n [colile din
Grecia nu se ocup\ de proiecte
europene doar unul sau doi profesori. Toate cadrele didactice
completeaz\ formulare, aplic\
pentru proiecte trans-frontaliere,
a declarat Mariana Ro[anu.

{tiin]a
Calculatorul
ui la C.N.
Petru
Rare[
olegiul
Na]ional
Petru Rare[ a fost
gazda a dou\ delega]ii de elevi [i profesori din Turcia,
respectiv
Spania.
Evenimentul a avut
loc `n cadrul unui
proiect amplu, care
are ca obiectiv specific utilizarea calculatorului `n sistemul de
`nv\]\m`nt, fiind intitulat {tiin]a Calculatorului. Un
accent deosebit este pus pe soft-ul educa]ional. Mai multe detalii
legate de acest proiect au fost
oferite de Dorel Haralamb: A
fost vorba de o `nt`lnire `n cadrul
programului Comenius, `ntr-un
proiect `n care s`nt implicate 3
[coli. {coala noastr\ este coordonatoare de proiect, de aseme-

nea `n proiect fiind implicate o

[coal\ din Spania [i una din
Turcia. Proiectul a `nceput `n
urm\ cu doi ani, cu o vizit\
preg\titoare a colaboratorilor
no[tri la Piatra Neam]. Anul trecut, am fost noi `n Spania, iar
anul viitor vom face o vizit\ similar\ `n Turcia. Probabil c\ cel mai
important obiectiv al proiectului
este cunoa[terea reciproc\.
Obiectivul de specialitate este
`mbun\t\]irea folosirii calculatoarelor, nu ca scop `n sine, ci ca
o unealt\ valoroas\ `n procesul
de `nv\]\m`nt. Tinerii oaspe]i au
p\r\sit municipiul Piatra Neam]
pe 19 aprilie (delega]ia din
Spania), respectiv pe 20 aprilie
(delega]ia din Turcia).

~nt`lnire cu
ministrul
Educa]iei
a `nceputul acestei
luni a avut loc la
Oradea o `nt`lnire a
inspectorilor [colari
generali cu ministrul
Educa]iei, Tineretului
[i cercet\rii, Cristian
Adomni]ei.
La
aceast\ reuniune,
jude]ul Neam] a fost
reprezentat
de
inspectorul [colar
general
Mihai
L\c\tu[u. Unul dintre principalele subiecte ce s-au discutat
la acest eveniment a fost stadiul
derul\rii investi]iilor `n infrastructura [colar\. Trebuie men]ionat
faptul c\ 2008 este un an foarte
important pentru `nv\]\m`ntul
nem]ean, `n condi]iile `n care au
fost deja alocate c`teva zeci de
miliarde de lei, at`t pentru modernizarea sau construirea de [coli
[i gr\dini]e, c`t [i pentru
achizi]ionarea de mobilier [colar
nou [i pentru modernizarea
re]elelor de calculatoare. Un alt
subiect dezb\tut a f\cut referire
la noul pachet de legi ale
`nv\]\m`ntului. Mihai L\c\tu[u a
prezentat la Oradea [i propunerile cadrelor didactice din jude]
pentru `mbun\t\]irea acestui
pachet de acte normative. De
asemenea, s-a mai discutat
despre organizarea sesiunii
2008 a Bacalaureatului [i despre
mi[carea personalului didactic.

Marius GHEGHICI

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
(urmaare din pag. 2)

{TEFAN H O T N O G s a u M I R A J U L CULORII

or mai fi pe simeze imagini ale centrului istoric al ora[ului,

Turnul lui {tefan- una dintre cele mai reu[ite reprezent\ri
ale acestui monument- mai multe
locuri pitore[ti pe Cozla, cu st`ncile
[i cromatica exuberant\ de toamn\,
lucr\ri din zona Oborului, cu casele
vechi de alt\dat\, biserici,
m\n\stirea
Bistri]a,
Teatrul
Tineretului. Aceast\ perioad\ a
crea]iei sale va fi `mplinit\ de
lucr\rile care vor sosi de la Ia[i,
lucr\ri din toate perioadele sale de
crea]ie. Astfel, vom putea cunoa[te [i aprecia,
`n toat\ complexitatea sa, un artist adev\rat,
care trebuie neap\rat readus `n memoria publicului nem]ean. Subliniez faptul c\ aceste lucr\ri
s`nt expuse `n premier\, au fost `nr\mate abia
acum [i v\d lumina unei expozi]ii dup\ mai bine
de 30 de ani.
Am `n]eles c\ va fi lansat\ [i o monografie, un catalog {tefan Hotnog?
V . D . : - Nu. Va fi lansat un album ce va
con]ine toate datele biografiei artistice a lui

aprilie 2008

Hotnog. Albumul a fost `ntocmit de colega mea, [ef\

de sec]ie a Muzeului de Art\ din Ia[i, d-na Ivona
Aram\, care a avut toate materialele documentare
puse la dispozi]ie de c\tre familie, de d-na Ana
Hotnog. Lucrarea va fi `nso]it\ de
reproduceri de calitate, a[a c\ vom
avea o oglind\ `ntr-adev\r fidel\ a
operei unui artist adev\rat.
S\ vorbim pu]in despre
activitatea dvs. curent\.
V . D . : - Am `nceput anul amenaj`nd sala Iulia H\l\ucescu a[a
cum [i-a dorit foarte mult artista. {i
cum merita, pentru c\ este printre
pu]inii arti[ti nem]eni care au fondat
colec]ia Muzeului de Art\ din ora[ [i care ne-a
preg\tit o dona]ie de 300 de lucr\ri- spun un num\r
aproximativ- peste cele donate `n anii anteriori.
Dorin]a doamnei H\l\ucescu a fost ca aceste
lucr\ri s\ fie expuse pe cicluri de crea]ie [i noi am
inaugurat aceast\ sal\ cu ciclul Medita]ii.
Apoi, tot `n ideea de a cinsti memoria arti[tilor
no[tri plastici, dac\ mijloacele materiale ne vor permite, vom `ncerca, aproape anual, o repaginare a
operei pictorilor nem]eni, pe nedrept uita]i sau

APOSTOLUL

ignora]i...
C`t timp va
func]iona
expozi]ia
Hotnog?
V . D . : - Va func]iona
dou\ luni, p`n\ `n iunie,
c`nd preg\tim o expozi]ie
foarte interesant\, pe
care
am
intitulat-o
Mae[trii artei romne[ti,
unde vor expune Iulia
H\l\ucescu [i maestrul ei
Rudolf
SchweitzerCump\na.
Vine lumea la
Muzeul de Art\? ~ntre vernisaje, mai exact?
V . D . : - Avem o eviden]\ clar\ a vizitatorilor [i dup\ aproape
dou\ decenii de munc\ aici am putut s\ trag propriile concluzii
asupra fenomenului. Num\rul vizitatorilor variaz\ `n func]ie de
anotimp, vreme, vacan]\ [colar\, s\rb\tori oficiale [i religioase etc.
Avem suficien]i vizitatori din ]ar\ [i de peste grani]\ [i cu mici abateri,
`nregistr\m un flux de peste 3000 iubitori ai artei, care ne calc\ pragul lunar. {i sper\m s\ fie [i mai mul]i.
V-oo dorim din toat\ inima!

Pag. 3

LEC}IA DE ISTORIE
REMEMOR|RI NEM}ENE

14 aprilie 1457

~NSC|UNAREA LUI {TEFAN

CEL MARE {I SF~NT
eleagurile jude]ului Neam] au fost martore ale zbuciumatei istorii a neamului nostru `n lupta pentru libertate [i
unitate na]ional\. Nu `nt`mpl\tor, marele nostru geograf
Simion Mehedin]i, afirma `n 1928 c\ }ara de Sus,
partea de marginea dinspre munte se leag\ istoria ce
mai veche a Moldovei, iar `n acest ]inut, cea dinspre
Bistri]a [i Siret ocup\ locul de frunte, iar oamenii din
partea locului au stat `ntotdeauna `n frunte. De la {tefan
p`n\ la Alecsandri, Eminescu, Creang\, Conta [i al]i
oameni de seam\, latura aceia a ]\rii ne apare cu deosebire `nzestrat\...
Urcarea pe tronul Moldovei, `n 14 aprilie 1457, a
celui care a r\mas pentru totdeauna `n istoria zbuciumat\ a ]\rii Cel mare [i Sf`nt s-a s\v`r[it cu sprijinul lui
Vlad }epe[, domnul }\rii Romne[ti. Pe valea Siretului,
l`ng\ satul Dolje[ti- Roman, la 12 aprilie 1457, t`n\rul {tefan (n\scut
`n jurul anului 1435- n.n.), fiul lui Bogdan al II-lea, `l `nvinge pe uciga[ul
tat\lui s\u de la Reuseni, Petru Aron Vod\, urm`nd peste dou\ zile, `n
14 aprilie, la Orbic- Buhu[i, a doua victorie asupra lui Aron Vod\, care
se refugiaz\ `n Polonia.
~n aceast\ zi, la locul numit Direptate de l`ng\ Suceava, `n aclama]iile mul]imii, reprezentan]ilor clerului, o parte din boieri [i comandan]ii o[tirii, {tefan este uns ca domn de Mitropolitul Moldovei
Teoctist.
A stat `n scaunul Moldovei 47 de ani, 2 luni [i 18 zile, cea mai
lung\ domnie din istoria evului mediu romnesc (14 aprilie 1457- 2
iulie 1504), dep\[it `n istoria Romniei doar de Regele Carol I (10 mai
1866- 27 septembrie 1914- 48 de ani, 4 luni [i 17 zile, n.n.).
Marele domnitor a avut mintea ager\ [i bra]ul iute. C`nd nu i-au
ajuns vorbele spre a convinge s-a ajutat de palo[ [i lucrarea a ie[it pe
m\sura voin]ei sale. A luptat cu ungurii, turcii, le[ii (polonezi- n.n.), cu
t\tarii- `n total 36 de r\zboaie din care a biruit `n 34. Niciodat\ `ns\
n-a c\utat el g`lceav\, n-a luptat din pornirea de a cuceri p\m`nturile
altora [i nici din dorin]a de a vedea curg`nd s`ngele. ~n toate r\zboaiele
el [i-a ap\rat legea [i ]ara. A fost, cum bine spunea marele istoric
Iorga un b\tr`n r\ze[ sub c\ciul\ de osta[, `n fiin]a c\ruia a tr\it
ne[tirbit\ n\zuin]a de libertate [i dreptate a neamului s\u.
Dar, diplomatul [i strategul militar des\v`r[it a fost dublat `n permanen]\ de gospodarul atent [i priceput. ~n cei 47 de ani ai domniei
sale, Moldova a atins pragul unei `nalte prosperit\]i economice pe fondul c\reia artele- arhitectura, pictura, sculptura, broderia, argint\ria [i
miniatura- au realizat un important [i spectaculos salt valoric. ~ntr-un
cuv`nt e vorba de o alt\ component\ a personalit\]ii marelui voievod:
voca]ia de constructor, cu trei direc]ii distincte: mai `nt`i a ref\cut
cet\]ile vechi (Suceava, Neam], Cetatea Alb\) [i a construit altele noi
(G`din]i- Roman, Chilia, Orhei) `n vederea `nt\ririi capacit\]ii de
ap\rare a ]\rii, apoi a zidit cur]i pentru familia domneasc\ [i pentru
primirea soliilor (Ia[i, Hu[i, Vaslui, Bac\u, Piatra Neam] [.a.m.d.) [i
abia dup\ aceea, biserici [i m\n\stiri `n memoria celor c\zu]i `n
r\zboaie (Putna, Biserica Alb\ din Baia, Biserica din P\tr\u]i, Biserica
Sf. Ilie de l`ng\ Suceava, Vorone], Biserica Sf. Ioan din Vaslui, Biserica
Precista din Bac\u, Biserica Sf. Gheorghe din H`rl\u, Biserica Sf.
Nicolae Domnesc din Ia[i, Biserica din Borze[ti, Biserica Sf. MIhail din
R\zboieni, Bisreica din Tazl\u, Biserica Sf. Ioan din Piatra Neam],
M\n\stirea Neam] etc., inclusiv biserici `n Transilvania: Biserica de la
Feleac- Cluj, cea din Vad- pe malul st`ng al r`ului Some[, cele de la
Ciceu [i Mih\ie[ti).
Personalitatea excep]ional\, cultul lui {tefan cel Mare [i Sf`nt cu
toate `ncerc\rile unor denigratori de ocazie [i r\u inten]iona]i din
zilele noastre, fie de la noi sau de aiurea- este [i ast\zi at`t de ad`nc
[i de viu `n popor, `nc`t tot ce pare vechi, durabil [i valoros [i nu se mai
[tie cui a apar]inut, indiferent dac\ e cetate, m\n\stire, biseric\ sau
simplu pod peste un firicel de ap\, i se atribuie lui, dob`ndind astfel,
brusc, o nou\ [i statornic\ str\lucire.
Prof. Gh. RADU

APRILIE 2008
1/1928, se `mplinesc 80 de ani de c`nd Tudor
Vianu a vorbit despre H. Ibsen, `n cadrul unei [ez\tori
culturale ce s-a desf\[urat la Ateneul Popular din
Piatra-Neam]. Atunci a c`ntat corul Liceului de Fete
condus de Sidonia Hoga[.
1/1944, n. `n comuna C`nde[ti, jude]ul Buz\u,
prof. Florin Florescu, lider sindical, cel care a militat
pentru `nfiin]area Sindicatului Liber al Lucr\torilor din
~nv\]\m`nt (1990) [i care, `mpreun\ cu Dumitri]a
Vasilca, Lucian Corneanu [i Mircea Zaharia, a hot\r`t
publicarea, din martie 1999, a revistei ,,Apostolul
(seria nou\).
2/1938, n., la Filioara, comuna Agapia, jude]ul Neam], profesorul, ziaristul, omul de aleas\ cultur\ C\t\lin-Florin Stupcanu
(d. 26. 09. 2000). Acum, c`nd ar fi `mplinit 70 de ani, i-a fost publicat\, la Editura Cetatea Doamnei, o culegere de poezie [i
proz\ scurt\ ,,Z\pad\ [i fum (scrieri de tinere]e) pe baza unei
selec]ii [i sub `ngrijirea Mariei Stupcanu, so]ia sa.
5/1912, d., la Ia[i, Leon Scully (n. la Piatra-Neam], 1853),
primul decan al Facult\]ii de Medicin\ din Ia[i.
7/20/1903, n., la Roznov, Grigore Gr. Cugler (d. 1972, la
Lima, Peru), diplomat, muzician, scriitor. Cartea sa de referin]\
este ,,Apunake [i alte fenomene, publicat\ `n 1934 [i reeditat\ la
Editura Cogito, `n 1996.
8/1922, n., la Piatra-Neam], Eugen Cr\ciun, artist plastic. A
debutat `n 1949, la Salonul Moldovei din Ia[i. Este prezent cu
numeroase lucr\ri `n expozi]ii din ]ar\ [i din str\in\tate.
8/2008 a `ncetat din via]\, la Piatra-Neam], pictorul Dan
Cepoi (n. 21 iunie 1949, T`rgu-Neam]), absolvent al Facult\]ii de
Arte Plastice din Ia[i (1971), prezen]\ permanent\ `n activitatea
expozi]ional\ din ]ar\ (`ncep`nd cu expozi]ia de debut, ca student,
Ia[i, 1969) [i din str\in\tate, multe dintre tablourile sale afl`ndu-se `n colec]ii de stat [i particulare din Romnia, Suedia, SUA,
Spania, Fran]a... A fost membru al Uniunii Arti[tilor Plastici din
Romnia. Odihneasc\-se-n pace!
10/1881, V. A. Urechia (n. la Piatra-Neam], 15. 02. 1834 d.1931) devine ministru al Cultelor [i Instruc]iunii (p`n\ la 01. 08.
1882), prelu`nd func]ia de la nem]eanul Vasile Conta.
10/1912, n., la Suli]a, jude]ul Boto[ani, Cleopa Ilie
(din botez, Constantin) (d. 5. 12. 1998, la M\n\stirea
Sih\stria), unul dintre cei mai `nzestra]i duhovnici ai ortodoxiei romne[ti din secolul al XX-lea.
10/1943, se `mplinesc anul acesta 65 de ani de c`nd
profesorul de religie [i de limba romn\ Vasile C. Vasiliu a
sus]inut, `n sala Teatrului din Piatra-Neam], conferin]a
,,{tiin]a [i credin]a - dou\ aripi care numai c`nd bat `mpreun\ pot `n\l]a spiritul omenesc pe adev\ratele culmi ale
menirii sale.
13/1862, n., la Tarc\u, Tereza Stratilescu, profesor,
istoric, publicist, care, dup\ absolvirea studiilor universitare
(Ia[i), va ob]ine o burs\ la Londra, unde va publica ,,From
Carpathion to Pindus (1906), o carte de istorie a
Romniei.
14/1908, se `mplinesc anul acesta 100 de ani de la
premiera spectacolului, ce a avut loc la Piatra-Neam], cu
piesa de teatru ,,Satul [i `nv\]\torul de Zulnia Is\cescu,

institutoare.
15/1898, n., la Piatra-Neam], Gheorghe Ante (d. 6 iunie
1978). Participant la Primul R\zboi Mondial, ca sublocotenent `n
regimentul 15 Infanterie, este decorat cu Ordinul ,,Mihai Viteazul,
clasa a III-a. A fost comandantul Garnizoanei Piatra-Neam]
(1939-1947). A scris versuri (,,Doiniri Voivodale, Tipografia
,,Lumina, 1938; un alt caiet se afl\ la Muzeul din Piatra-Neam],).
A colaborat la publica]iile ,,Calendarul osta[ului, ,,Magazin
istoric, ,,Flac\ra. A reorganizat Corul Veteranilor din PiatraNeam].
15-16/1911, la Bruxelles, `n cadrul primului Congres de
Pedagogie, Ana Conta-Kernbach (n., la T`rgu-Neam], 5. 11.
1863), sora lui Vasile Conta, a prezentat lucr\rile ,,Lefort volontaire [i ,,Leducation manuelle.
17/1889, este ales membru al Academiei Romne pedagogul dr. C. I. Istrati (n., la Roman, 05/17. 09. 1850), cel care va
deveni, `ntre 1913-1916, pre[edinte al acestei institu]ii.
19/1948, n., la Tecuci, scriitorul Calistrat Hoga[, cel care a
fost primul director al Gimnazului Comunal din Piatra-Neam]
(1969).
19/1848, n., Roznov, jud. Neam], Dimitrie Cantemir (d. 4
martie 1896, Piatra-Neam]). Absolvent al {colii de Medicin\
Militar\ din Bucure[ti, apoi, ca bursier, urmeaz\ Facultatea de
Medicin\ a Universit\]ii Turin, Italia. Va ocupa, prin concurs, postul de medic primar al spitalului din Piatra-Neam]. Aici va profesa
timp de 25 de ani. Este unul din ini]iatorii Societ\]ii Literar{tiin]ifice ,,Asachi. A contribuit la modernizarea B\ilor din
B\l]\te[ti [i a publicat mai multe lucr\ri [tiin]ifice:,,B\ile minerale
de la B\l]\te[ti, ,,S\rurile minerale de la B\l]\te[ti [.a.
19/1976, d., la Piatra-Neam], Sidonia Hoga[, autoarea
c\r]ii ,,Tataia. Amintiri despre via]a lui Calistrat Hoga[ (1940),
reeditat\ `n 2000 [i 2007 de profesoara Alexandrina Bostan, fost
custode al Casei Memoriale din Piatra-Neam].
21/1882, d., la Bucure[ti [i `nhumat la Ia[i, filosoful Vasile
Conta (n. la Ghind\oani, 1845).
22/1944, n., Galda de Jos, jud. Alba, pictorul Gheorghe
Diaconu (d. 19.03. 2008).
24/1919, la Bucure[ti, are loc prima adunare a Asocia]iei
Generale a Profesorilor Secundari din Romnia, la care a participat, din Piatra-Neam], profesorul Panaite Crive].

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
n revista CONTRAFORT din
Chi[in\u, nr. 3/2008, poetul
Nichita
Danilov
se
dest\inuie, `ntr-un interviu,
cum `[i scrie opera: "M-ai
ntrebat cnd scriu. De obicei
n prima parte a zilei, cnd
creierul e limpede [i ideile vin
de la sine. Sunt un tip matinal. Creierul meu s-a obi[nuit
cu un anumit program.
Noaptea rumeg tot ce am
tr\it [i am gndit pe parcursul unei zile [i
diminea]a ncep s\ regndesc totul ntr-o
alt\ perspectiv\. Nu sunt o fire disciplinat\, ci haotic\. Gndesc ns\ destul
de articulat [i atunci cnd plec de la o
idee, caut s-o duc pn\ la final. De[i sunt
comunicativ, nu m\ izolez de lume, nici
cnd scriu, nici cnd nu scriu. Chiar am
nevoie de un pic de agita]ie [i de zgomot
n jurul meu pentru a-mi pune n ordine
ideile. Fiind un singuratic, am nevoie de
prezen]a celorlal]i, altfel ar fi redundant.
Lumea interioar\, pentru a se coagula,
are nevoie mereu de lian]i. Izolarea de
lume nu-]i aduce pe tav\ nici inspira]ie,
nici starea de gra]ie. De multe ori, aceas-

Pag. 4

ta e inhibant\ pentru artist. Oricum, cnd

lucrezi n interiorul unui proiect, cum spui
tu, e[ti nconjurat de o pelicul\ ce te
desparte de ceilal]i. Tr\ie[ti printre
ceilal]i, n carcasa unei sfere, [i orice
zgomot venit din afara ei poate fi, la un
moment dat, un motiv sau punctul ce
declan[eaz\ inspira]ia. Nu cred c\ turnul
de filde[ e o solu]ie benefic\ pentru un
creator".

actoriceasc\, n sensul conven]iei cinematografice amintite, a lui Cezar Antal, a

Coc\i Bloos, a lui Tudor T\b\caru [i a lui
Constantin Cojocaru. Cuvintele, gesturile, mi[c\rile, ritmul aveau o rigoare
matematic\. {i numai respectarea ei, a
rigorii, f\cea posibil\ emo]ia autentic\,
energia pove[tii, a genera]iilor de actori
care se ntlneau pe aceea[i scen\.
ntr-un fel, am g\sit acest spectacol

Marina Constantinescu a publicat `n

revista ROMNIA LITERAR| 11/2008 un
articol despre regizorul Radu Afrim. Ea
`[i aminte[te [i de atmosfera de acum un
an de la Piatra Neam]: "Cnd vara trecut\
am v\zut, la Piatra Neam] - acolo unde
acum [apte ani f\cea "Ocean cafe" - ,
"Povestiri despre nebunia (noastr\) cea
de toate zilele" de Petr Zelenka am sim]it
c\ a nchis o etap\ a crea]iei. C\ barocul
limbajului s\u a devenit unul esen]ial,
simplu, foarte direct, foarte just. Desenul
spectacolului a la Lars von Trier din
"Dogville" m-a tu[at [i m-a prins o dat\ n
plus. Ca [i remarcabila performan]\

cumva atipic pentru Radu Afrim, minimalist, f\r\ chestiuni n plus sau reziduale. F\r\ ndoial\ c\ la asta a pus
um\rul [i Lars von Trier. n acela[i timp,
f\r\ actori nu se poate face [i nu se
poate duce pn\ la cap\t aceast\ conven]ie".
O simpatic\ povestire ne spune
Igor Cobileanski, regizor din Chi[in\u,
`ntr-un interviu din revista SUPLIMENTUL DE CULTUR|, 174/2008: "Uite o
chestie real\: ni[te moldoveni `n Occident
nu pl\teau c\ldura, undeva prin Elve]ia,

pentru c\, la contorizare, aveau ni[te

aparate instalate la calorifer care te obligau s\ arunci o moned\ [i `n ziua respectiv\ aveai caldur\ 24 de ore. {i atunci
b\ie]ii s-au g`ndit c\ n-ar fi foarte ok s\
pl\teasc\ at`]ia bani. C`nd au venit cei cu
verific\rile s\ scoat\ banii din aparate [i
[i-au dat seama c\ nu e nici un b\nu]
acolo de[i era o caldur\ `n camer\ [i `n
cas\ incredibil\, s-au pus pe g`nduri. Au
venit a doua oar\. La fel. I-au
`ntrebat ce fac. Ei au zis
c\ nici nu s-au atins de
aparatul cu pricina. De
fapt, ce f\ceau? Luau forma
unei fise (trebuie s\ ginde[ti treaba asta,
nu e simplu, s\ [tii...) din plastilin\, turnau ap\, o puneau `n congelator.
R\ceau o fis\ din ghea]\, o foloseau,
aveau caldura 24 de ore, apoi apa se
evapora. Astea-s lucruri condamnabile,
bine`n]eles, din punct de vedere social,
economic etc. Eu admir, `n schimb,
inventivitatea lor. E o form\ de
supravie]uire p`n\ la urm\ destul de
pa[nic\".

R e v i s t a p re s e i l i t e r a re

APOSTOLUL

Dan Gulea, `n revista TOMIS

1/2008, despre "Dic]ionarul general al literaturii romne", editat de Academia

Romn\, lucrare `n 7 volume, `n care
apar [i fi[ele scriitorilor nem]eni Aurel
Dumitra[cu, Adrian Alui Gheorghe, Emil
Nicolae, Cristian Livescu, Nicolae Sava,
Lucian Strochi [i Vasile Spiridon:
"Dic]ionarul este primul care analizeaz\
dintr-o perspectiv\ mai larg\ dect
precedentele instrumente lexicografice
fenomenul literar, n]eles n sens larg,
ilustrnd perspectiva maximalist\ a culturii romne, dincolo de limitele politice
sau de cele lingvistice, autorii (peste 160
de critici [i istorici literari) identificnd [i
glosnd manifest\ri ale culturii [i limbii
romne n Basarabia sau Israel sau n
limba latin\ ori slavon\. Pn\ la urm\, un
dic]ionar este o oper\ de istorie literar\,
iar a[ezarea unui fenomen hermeneutic
n con[tiin]a actual\ cere un anumit interval; aici este [i riscul pe care [i-l asum\
Dic]ionarul, pentru c\ mai ales partea de
critic\ literar\, care nu prea are ce c\uta
ntr-o asemenea lucrare, este vizat\ de
polemicile [i de alega]iile pamfletare.

OCHELARIST

aprilie 2008

DIALOG CU PREZENTUL
PROIEC}IILE VIDEO {I ORA DE RELIGIE

esajele audio - vizuale permit s\ se acumuleze [i s\ se

transmit\ un num\r sporit de informa]ii foarte precise [i cu
mult\ rapiditate. Principala func]ie a diapozitivelor,
diafilmelor, discurilor, benzilor, filmelor este aceea de a-l
apropia pe elev de realitate, c\ut`nd s\ fac\ mai accesibil
con]inutul `nv\]\rii, u[ur`nd `n]elegerea, abstractizarea [i
re]inerea cuno[tin]elor. S-a demonstrat c\ proiec]ia luminoas\ are influen]\ mai puternic\ dec`t tabloul. De exemplu,
putem oferi copiilor: proiec]ii cu m\n\stiri, biserici, locurile
sfinte, tradi]ii, obiceiuri, filme cu via]a [i activitatea M`ntuitorului etc. Filmul accelereaz\ [i memorarea informa]iilor
prin intuitismul, expresivitatea [i dinamismul lor,
reprezent\rile, faptele, ac]iunile [i fenomenele imprim`nduse mai puternic `n memorie. Prin intermediul filmului ac]ion\m asupra
scoar]ei cerebrale a elevului prin dou\ din cele mai dezvoltate organe de
sim] - analizatorul vizual [i cel auditiv. Totodat\ filmul combate oboseala
[i plictiseala. Sonorul filmului (muzica `n special), introduce momente de
tr\iri emotive [i intensific\ impresia. Lumina, culoarea, contrastele,
schimb\rile bru[te concentreaz\ aten]ia, relev\ starea obiectelor [i
fenomenelor, contribuie la sublinierea elementelor caracteristice etc. Prin
natura lui, filmul aduce `n clas\ acel substrat emotiv care lipse[te adeseori unor lec]ii.
Profesorul poate face apel la imaginea cinematografic\ ori de c`te ori
vrea s\ trezeasc\ interesul pentru studierea materiei ce urmeaz\ a fi
predat\. Diferite imagini, secven]e pot servi ca introduceri la anumite
capitole (teme), proiec]iile pot `ndeplini func]ia principal\ de transmitere
a noilor cuno[tin]e. Uneori filmul aduce informa]ii suplimentare la cele
prezentate de profesor.
~n cadrul folosirii filmului, didactica modern\ sus]ine c\ accentul trebuie s\ cad\ cu prec\dere pe:
a) adoptarea corespunz\toare a structurii metodice a lec]iei `nc`t s\
se asigure o `ncadrare organic\ a filmului, la locul [i `n momentul oportun;
b) atribuirea unei func]ii specifice profesorului de direc]ionare [i
activizare a perceperii [i `n]elegerii mesajului , ceea ce face necesar\ o
preg\tire prealabil\ a clasei, o direc]ionare a percep]iei [i `n]elegerii `n
timpul vizion\rii [i o prelucrare [i interpretare selectiv\ a informa]iilor `n
raport cu sarcinile propuse.

Prof. dr. Ioan Cerghit, referindu-se la lec]ia de comunicare a noilor

cuno[tin]e ([i cea mixt\), `n principiu adopt\ trei variante de folosire a filmului:
a) proiec]ia cinematografic\ are loc la `nceputul lec]iei [i cuprinde:
verificarea cuno[tin]elor, preg\tirea elevilor pentru recep]ia filmului,
proiectarea filmului, continuarea comunic\rii cuno[tin]elor prin discu]ii,
explica]ii, nara]iune, fixarea cuno[tin]elor, tema pentru acas\. Sunt
prezentate obiectele, fenomenele `nainte ca mintea elevilor s\ `nceap\
analizarea lor.
b) filmul este proiectat `n etapa de comunicare a cuno[tin]elor, fapt
ce va pune mai bine `n eviden]\ obiectele [i fenomenele studiate
permi]`nd elevilor s\-[[i formeze reprezent\rile corecte, deoarece filmul
este a[ezat acolo unde `n mod firesc este cerut de mersul pred\rii. Se
pot proiecta astfel imagini cu biserici, m\n\stiri, scene biblice, icoane [i
se fac comentariile necesare pe baza imaginilor.
c) filmul este proiectat la sf`r[itul etapei de comunicare - este de
preferat c`nd elevii nu cunosc aproape nimic despre scena prezentat\. ~n
acest caz, dac\ filmul s-aar derula la `nceputul lec]iei, `n]elegerea sa ar fi
anevoioas\. Astfel, la sf`r[it, el vine ca o sintez\ a celor predate.
~n alegerea momentului proiect\rii filmului totul depinde de profesor
ca [i modul `n care acesta se va prezenta. ~n proiectarea unor imagini
au loc mai multe etape:
a) preg\tirea clasei - Ce vom privi? Se poart\ discu]ii cu elevii reactualiz`ndu-sse cuno[tin]ele despre tema tratat\ `n film, apoi li se aduce la
cuno[tin]\ copiilor titlul [i subiectul filmului `nso]ite de o motivare din
care rezult\ de ce li se prezint\ toate acestea. b) stimularea percep]iei
[i aten]iei elevilor `n timpul pred\rii: Care este mesajul filmului?
Contactul elevilor cu mesajul este de fapt act de `nv\]are. Profesorul `i
va `ndruma cum s\ `nve]e dup\ un asemenea material.
c) prelucrarea [i interpretarea informa]iei filmului - elevii trebuie s\
comenteze filmul, s\ poarte discu]ii libere cu profesorul. Conversa]ia
poate avea loc [i pe baza relu\rii unor secven]e din film.
De[i exist\ un num\r mare de metode [i procedee, profesorul le
poate folosi printr-o judicioas\ combina]ie care reprezint\ un act de
crea]ie `n activitatea didactic\ a acestuia. Toate metodele didactice s`nt
c\l\uze pedagogice pentru buna desf\[urare a lec]iilor, `ns\ nu metoda
este totul, ci modul `n care profesorul [tie s\ o foloseasc\.

Noica [i mi[carea legionar\

icen]iat `n medicin\ [i
filozofie, doctor `n filozofie, Sorin Lavric, `n
cartea Noica [i
mi[carea legionar\,
ap\rut\ la Editura
Humanitas, Bucure[ti,
2007, abordeaz\ unul
dintre subiectele considerate tabu ale istoriei
romnilor:
mi[carea legionar\.
~n
cuprinsul
lucr\rii, autorul `ncearc\ [i
reu[e[te s\ scrie despre legionari
f\r\ prejudec\]i [i f\r\ poli]e
secrete de pl\tit, oferind un
r\spuns la o problem\ la care
nimeni nu i-a dat o l\murire potrivit\. Aceast\ problem\ ne este
`nf\]i[at\ prin trei `ntreb\ri: cum a
fost posibil ca at`]ia oameni de factur\ intelectual\ incontestabil\ s\
intre, cu o d\ruire aproape

prozelitic\, `n r`ndul unei mi[c\ri

totalitare? Cum s-a putut ca
Eliade, Cioran, Noica, Barbu etc.,
s\ scrie despre Corneliu Zelea Codreanu ca despre un adev\rat
zeu, f\r\ s\-i fi obligat cineva?
Cum s-a putut ca asemenea
oameni de valoare s\ treac\ de
partea unei mi[c\ri care, judecat\
prin prisma actual\, a fost o
`ntruchipare a r\ului? La aceste
`ntreb\ri nu s-au g\sit r\spunsuri,
`ns\ s-au dat sentin]e, s-au aruncat anateme [i s-au distrus multe
vie]i.
Noica face referire la trecutul
s\u legionar `n trei locuri: `n
Declara]ia autojustificativ\ din
1959 de la Securitatea Pite[ti, `n
Autobiografia" `naintat\ directorului Centrului de Logic\ `n 1965 [i `n
primul articol publicat `n Glasul
Patriei `n aprilie 1965. Urm\rind
felul `n care traseul biografic al

filosofului Constantin Noica s-a

`ntret\iat cu Mi[carea Legionar\
(`nceputurile, studen]ia, convertirea, aderarea, tribula]iile, condeiul legionarului, agonia), studiul
lui Sorin Lavric `ncearc\ s\
l\mureasc\ aceast\ problem\.
A[ez`ndu-se `ntr-un spa]iu
neutru, autorul ne prezint\ un
portret interbelic al lui Noica, locul
simpatiilor [i antipatiilor fiind luat
de transpunerea `n mentalitatea
epocii.
Dac\ `l judec\m din perspectiva ne`ncr`ncenat\ a celor 80 de ani
trecu]i de la apari]ia lui, legionarismul a reprezentat o adeziune
politic\ f\cut\ dintr-un act de
credin]\. Se pare c\ Mi[carea
Legionar\ a constituit un fenomen
de contagiune colectiv\ ce a dat
na[tere la trei fatale confuzii: confuzia dintre contempla]ie [i
ac]iune, confuzia dintre mistic\ [i

politic\, confuzia dintre via]\ [i ideologie. Acestor confuzii le-a c\zut

victim\ [i Noica. Spiritul lui
Constantin Noica a pierdut la un
moment dat intervalul desp\r]itor
dintre idei [i fapte, dintre sentimente [i acte, dintre via]\ [i teorie.
Genera]ia lui Noica a g`ndit
ideologia ca pe o chestiune de
via]\ intim\ `n care ideile erau fragmente de tr\ire sufleteasc\.
Aventura legionar\ a marelui
filosof nu a stat `ntr-un calcul
politic, ci `ntr-o angajare de
credin]\.
Cercetarea efectuat\ de Sorin
Lavric ofer\ cititorului o imagine
obiectiv\ [i impar]ial\ a rela]iilor lui
Noica cu legionarii, fapt ce ne
determin\ s\ nu emitem concluzii
pripite [i nefundamentate pe marginea acestui subiect.

Drd. Mihai FLOROAIA I.{.J. Neam]

{COLI SECUNDARE
DIN COMUNA HANGU
LA ~NCEPUTUL
VEACULUI XX
(urmaare din num\rul treccut)

{coala preg\titoare
n anul Marii Uniri, 1918, c`nd legea Mehedin]i,
`nfiin]eaz\ [colile preg\titoare, [coala normal\ a
fost transformat\ `n cea preg\titoare, func]ion`nd
cu dou\ clase, elevii clasei I fiind recruta]i din
absolven]ii claselor primare, iar ai clasei a II-a din
elevii anului precedent ai fostei [coli normale.
Trebuie s\ amintim c\ unul dintre profesorii
cei mai de seam\ [i directorul acestor dou\ [coli
a fost Gavril Galinescu, absolvent al
Conservatorului de muzic\ din Leipzig, care a
studiat `n ora[ul german [i filozofia (`n deceniul al
patrulea din veacul XX a predat ca profesor la Conservatorul
din Cern\u]i- n.n.)
De precizat [i alte am\nunte. ~n anul 1918, Simion
Mehedin]i, Ministrul Instruc]iunii [i al Cultelor `n cabinetul
Marghiloman, a f\cut o nou\ reform\ [colar\. Acesta sus]inea
ideea c\ "]\ranii nu trebuie sco[i din mediul lor firesc, natural,
at`t de frumos, at`t de s\n\tos, at`t de specific neamului nostru. De aceea feciorii de ]\ran nu trebuie du[i la [colile secundare de la ora[e, unde via]a cosmopolit\ `i determin\, `ncetul
cu `ncetul, s\-[i schimbe obiceiurile [i portul, s\-[i strice graiul
[i s\ nu se mai `ntoarc\ `n mediul `n care au crescut".
{colile preg\titoare, conform acestei viziuni, trebuiau
`ntre]inute de s\teni, care, `n acest scop, vor alc\tui a[anumitele eforii [colare pentru buna func]ionare [i administra]ie
a [colilor.
Ideea lui Mehedin]i "s-a tradus" prin `nfiin]area, `n 1918, a
Legii pentru eforiile comunale [i Legea pentru [coala
preg\titoare [i seminariile normale. Urmarea a fost apari]ia
mai multor [coli preg\titoare `n numeroase sate din Romnia,
fostul jude] Neam] `nscriindu-se cu [colile din Hangu, Bicaz,
R\zboieni, Dobreni [i Humule[ti. ~n unele p\r]i, [colile
preg\titoare nu au fost dec`t o continuare a [colilor normale,
`nfiin]ate anul anterior. ~n alte p\r]i, [colile normale au fost desfiin]ate [i `n locul acestora s-au `nfiin]at [coli preg\titoare, dar
`n alte sate.
Toate aceste [coli "au tr\it" un an de zile, deoarece `n
toamna anului 1918, Puterile Centrale `n frunte cu Germania
au fost `nvinse de Antanta, iar guvernul Marghiloman a c\zut,
guvern progerman. Romnii `[i elibereaz\ teritoriul ocupat de
inamic- nem]i [i unguri- iar guvernele care urmeaz\, `n anul
1919, anuleaz\ toat\ legisla]ia amintitului guvern. Mai preciz\m c\ `nscrierile elevilor la [colile preg\titoare se f\ceau de
revizoratele [colare.
Prof. Gh. RADU
Complexul Muzeal Jude]ean Neam]

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

OAMENII AU NEVOIE DE POVESTE

(Lumini]a PLOAIE: ,,Lacrimi `n apus,
Editura Cetatea Doamnei, Piatra-Neam], 2008)

oua carte a Lumini]ei Ploaie - romanul ,,Lacrimi `n apus, al doilea dup\ cel
publicat `n 2007 (,,Vis, Editura ,,Nona), confirm\ `nc\ o dat\ titlul acestui
text.
~nc\ de la primele pagini cititorul este avertizat c\ se afl\ `n fa]a unei
pove[ti de iubire dintre un preot catolic [i o
femeie m\ritat\. Desigur, g`ndul `l duce rapid,
f\r\ ezitare, la ,,Pas\rea spin, numai c\
autoarea noastr\ evit\ cu subtilitate [i cu pricepere subiectul arhicunoscut.
Cartea Lumini]ei Ploaie este o invita]ie la
iubire adresat\ semenilor no[tri, un `ndemn de a gusta din via]\ p`n\ nu
vor regreta (,,A venit, `n sf`r[it, prim\vara gr\bit\, plin\ de flori, trezind la
via]\ pe cei amor]i]i, `ndemn`ndu-i s\ guste din via]\, acum c`nd `nc\ nu-i
prea t`rziu.), este o pledoarie adresat\ b\rba]ilor, c\rora le atrage aten]ia c\ femeia
este ca o oper\ de art\, una creat\ de Dumnezeu, `n a[a fel `nc`t ei s\-i descopere `n
fiecare zi noi [i noi calit\]i, atunci c`nd s`nt cu adev\rat st\p`n]i de iubire.
La fel ca `n primul roman, autoarea `ncearc\ s\ dea r\spunsuri la `ntreb\rile existen]iale care o/ne preocup\; define[te iubirea, socotind-o un r\spuns la acele fr\m`nt\ri
interioare; este preocupat\ de a g\si locul destinului, al hazardului, al `nt`mpl\rii [i al
necesit\]ii, al norocului, `n via]a noastr\; se apropie frecvent de credin]a c\ ,,salvarea
se afl\ `n noi `n[ine, c\ ,,numai credin]a [i dragostea ne pot salva.
Citind romanul Lumini]ei Ploaie, devenim mai buni cu noi `n[ine [i cu semenii no[tri
[i cred c\ acesta este cel mai mare bun c`[tigat prin lectura unei c\r]i. Finalul, de[i cam
tezist, plin de precepte morale, la fel ca `ntr-o fabul\, con]ine un adev\r pe care l-am

mai citit `n alt\/alte poveste/pove[ti, dar care ne place s\-l citim de multe ori, [i poate
vom ]ine seama de el.
Cartea de acum ne convinge c\ autoarea ei este un ,,povesta[, `n sensul prezentat de Mario Vargas-Llosa (v. ,,Povesta[ul), un ,,povesta[, pe care `l a[tept\m [i `n
viitor cu pove[tile sale.
De[i cititorul mai exigent va mai `nt`lni [i unele mici ,,neglijen]e (automatisme preluate din limbajul cotidian mai pu]in `ngrijit: ,,ca [i; ,,`]i doresc o diminea]\/o dup\amiaz\/o zi pl\cut\/bun\; ,,ai grj\ de tine; ,,parfumul de tei - sintagm\ folosit\
aproape obsedant, uneori [i `n lunile c`nd teiul [i-a scuturat de mult floarea; `ncurcarea
unor nume de personaje [. a.), cu toate acestea, cartea de acum este scris\, redactat\
[i tehnoredactat\ cu mai mult\ aten]ie dec`t prima.
Remarc\m grija autoarei de a eviden]ia fragmentele
ce alc\tuiesc intertextualitatea c\]ii (adev\rat\ sau inventat\), fragmente care, [i de aceast\ dat\, v\desc o sum\
de lecturi elevate, folosirea lor contribuind la sporirea valorii
meditativ-filozofice a discursului narativ.
Se mai impune o precizare. Cititorii neexperimenta]i, ce se vor l\sa prad\
aparen]elor, oprindu-se la stratul de suprafa]\ al romanului, vor considera c\ se afl\ `n
fa]a unui roman poli]ist. Cei mai versa]i vor descoperi alte straturi [i complexitatea structural\ a acestuia. Elementele romantice, filosofice, de analiz\ psihologic\ etc., toate
prezentate `ntr-o cavalcad\ ce se desf\[oar\ doar pe parcursul celor o sut\ cincizeci
de pagini ale c\r]ii.
Credem c\ autoarea, prin cele dou\ romane publicate p`n\ acum [i prin altele ce
vor urma, `[i va exersa, `[i va pune la `ncercare posibilit\]ile narative, de ,,povesta[,
[i am convingerea c\, poate, de[i nu prea cur`nd, capodopera va veni, confirm`nd ideea
strecurat\ `n cuvintele a[ternute, pentru mine, pe prima pagin\ a c\r]ii ce mi-a oferit-o
anul trecut: ,,Noi to]i s`ntem o minune, trebuie s\ avem r\bdare, `ns\, s\ c\ut\m
`nl\untrul fiin]ei noastre adev\rata vraj\ ce ne face s\ fim minuna]i.

Note de lector

aprilie 2008

Constantin TOM{A

APOSTOLUL

Pag. 5

PERFORMAN}E NEM}ENE
PROFESORUL
UNIVERSITAR
VASILE POSTOLIC|
NE-A REPREZENTAT
LA BREMEN
ecent (31 Martie 5 Aprilie, 2008),
s-a desf\[urat la
Bremen, Germania, The 79-th
Annual Meeting of
the International
Association
of
Applied Mathematics and Mechanics (A 79-a
reuniune anual\ a
Asocia]iei Interna]ionale de Matematic\ Aplicat\ [i
Mecanic\). R\spunz`nd invita]iei
oficiale adresate de pre[edintele
comitetului interna]ional de organizare, profesorul universitar,
doctor `n matematic\ aplicat\,
Hans J. Rath de la universitatea
din Bremen, concitadinul nostru,
profesorul universitar, doctor `n
[tiin]e matematice, Vasile
Postolic\ a fost prezent la
aceast\ remarcabil\ manifestare
[tiin]ific\ interna]ional\ din
domeniul matematicii aplicate.
Red.: - Domnule profesor,
v\ rug\m s\ ne precizza]i principalele
coordonate
ale
Conferin]ei.
V . P . : - Permite]i-mi, v\ rog,
mai `nt`i, s\-i mul]umesc lui
Dumnezeu [i s\ exprim
recuno[tin]a mea respectuoas\
tuturor oamenilor de bine din
jude]ul Neam] pentru sus]inerea
acordat\, necesar\ particip\rii
efective. Alegerea universit\]ii
din Bremen drept gazd\ nu a
fost deloc `nt`mpl\toare. Bremen
reprezint\ prima localitate din
Germania c\reia i s-a decernat
titlul na]ional de Ora[ al {tiin]ei
datorit\ realiz\rilor din aeronautic\ [i tehnologiile spa]iale.
Totodat\, dup\ celebrarea anului
2000 ca An al {tiin]ei,
Ministerul Federal German al
Educa]iei [i Cercet\rii a propus,
`n cadrul ini]iativei proprii intitulate Dialog `n {tiin]\ , ca 2008
s\ fie Anul Na]ional al
Matematicii . ~n acest context,
Societatea Interna]ional\ de
Matematic\ Aplicat\ [i Mecanic\
GAMM
(Gesellschaft
fr

PORTRETUL UNUI DASC|L

URMA{ DE-AL DOMNULUI TRANDAFIR

M o t o : Usc\]iv a[a
cum este, g`rbovit [i
de nimic,
Universul f\r\ margini e `n degetul lui
mic
(Mihai Eminescu)

\ `ntorc la diamantele mele din [colile c\rora (`nc\) le

mai s`nt mentor [i
care, pentru a nu
[tiu c`t a oar\ `mi
demonstreaz\ c\
apostolatul meu
merit\ s\ fie tr\it
a[a cum este el.
~n galeria cu
oameni minuna]i a
mai intrat un Portret de Dasc\l
urma[
de-al
Domnului
Trandafir tot de pe la noi, de
pe meleaguri nem]ene, chiar
dac\ eroul meu este `nfiat de
nem]eni.
Domnul `nv\]\tor Stoean
Dumitru, c\ despre el v\ scriu,
s-a contopit cu satul Trife[ti
prin iubire [i din iubire de
oameni cura]i [i buni. N\scut
pe 26 octombrie 1946 `n comuna Podgoria din jude]ul Buz\u,
a `nceput lungul drum al
dasc\lului de ]ar\ care, din
nefericire, `n locul generoasei
oferte de inteligen]\, noble]e [i
ardere pentru luminarea puilor
de om prime[te uitarea,
desconsiderarea uneori din
partea unor urbani sau... al]ii.
Dup\ debutul din anul
1965 f\cut la [coala din
Negre[ti , cuprins\ `n fostul
Raion Negre[ti acum `n jude]ul
Vaslui [i-a urmat glasul min]ii [i
al inimii - student al Institutului
Pedagogic din Bac\u o
`nt`lne[te ca [i coleg\ pe cea
ce urma s\-i devin\ so]ie,
regretata doamn\ Octavia
Stoean - iar din anul 1970 a
venit pentru totdeauna la
Trife[ti. Chiar dac\ pre]uita lui
doamn\ s-a dus `n lumea de
dincolo, domnul Stoean
Dumitru continu\ s\ existe
pentru am`ndoi, pentru copiii
lor : dou\ fete- una psiholog la
Direc]ia de Asisten]\ Social\
de la Prim\ria Piatra Neam],
alta cu master `n romn\englez\ [i cadru didactic uni-

Angewandte Mathematik und

Mechanik) `mpreun\ cu DMV
German
Association
of
Mathematics (Societatea
German\ de Matematic\) s-au
implicat riguros `n dialogul dintre
public [i [tiin]\. Referitor la
Conferin]\, lista oficial\ a participan]ilor `nregistra]i `nainte de 28
februarie a.c. indic\ aproximativ
1000, urm`nd s\ fie definitivat\.
Importante
publica]ii
[tiin]ifice interna]ionale au fost
expuse de urm\toarele prestigioase edituri : Springer-Verlag,
Elsevier
Royal
Society
Publishing, Birkhuser Verlag,
Cambridge University Press,
Princeton University Press,
Oxford University Press, World
Scientific, Algorithms Group,The
American Mathematical Society.
Red.: - Care a fost contribu]ia dumneavoastr\ ?
V . P . : - Expunerea raportului [tiin]ific intitulat Efficiency
and Applications(Eficien]\ [i
Aplica]ii)
`n
Sec]iunea
Optimization, miercuri, 2
aprilie, a.c., descrierea unor
firme importante care m-au
sus]inut [i oferirea organizatorilor a celor mai recente lucr\ri
[tiin]ifice personale, CD-uri
respectiv albume bilingve, de
cultur\, despre jude]ul nostru.
Red.: - V\ felicit [i v\
mul]umesc.

versitar
asociat
la
Universitatea Petre Andrei [i
un b\iat - asistent social la
P\str\veni. Dragostea [i solicitudinea pentru cei afla]i la
nevoie s-au transmis [i copiilor
de acas\ [i celor pe care i-a
format de-a lungul anilor [i cu
care se m`ndre[te domnul
Stoean ca [i cum ar fi to]i copiii lui buni.
C\ut`nd s\-i ajute pe elevii
s\i s\ r\m`n\ cu c`t mai multe
cuno[tin]e asimilate `nc\ din
clas\, s\ le cultive tuturor
stima de sine, s\-i motiveze [i
s\-i fac\ pe to]i s\ se simt\
importan]i [i utili la lec]ie,
v\z`nd c\ familiile lor nu le
puteau oferi acas\ condi]iile
necesare studiului, domnul
Stoean Dumitru a descoperit o
metod\ de lucru pe care de
acum `nainte o voi numi
Metodaa Stoeaan [i care s-a
dovedit a fi foarte eficient\.
Dup\ participarea cu lucr\ri la
simpozioanele
tematice:
Tratarea
diferen]iat\
a
elevilor [i Integrarea elementelor de istorie local\ `n
orele de clas\ pornind de la
studii [i cercet\ri pe care le-a
f\cut la Arhivele Statului [i
Institutul A.D.Xenopol din Ia[i
sub `ndrumarea unor ilu[tri
dasc\li: prof. Platon [i prof.
Capro[u, `n lucrarea sa de
sus]inere a examenului pentru
ob]inerea gradului didactic I
(pe atunci era ca o nou\
admitere la facultate, num\rul
de locuri fiind alocate pe jude]
[i `n num\r mic) domnul
Stoean a definitivat metoda de lucru la clas\.
Astfel, a conceput [i realizat 5 t\bli]e de lemn
(variant\ mini a tablei
[colare), l`ng\ fiecare
t\bli]\ fiind un r`nd de 4
buzunare confec]ionate
din p`nz\, `n interiorul
c\rora elevii
descopereau bilete cu subiecte
al c\ror grad de complexitate era cresc\tor de la
1 la 4 [i care aveau pe
verso trecut r\spunsul
corect. La secven]a
didactic\ fixarea cuno[tin]elor [i la orele suplimentare de preg\tire a

elevilor la [coal\, ace[tia

lucrau independent bucuro[i,
provoca]i [i motiva]i. Cei care
terminau de rezolvat bile]elele
din Buzunarul 1 (nivel 1 de
complexitate treceau, din proprie ini]iativ\, la Buzunarul 2
[.a.m.d. Cei care `n mod constant erau de nivele 3 [i 4 (`n
urma
autoevalu\rii
[i
interevalu\rii) deveneau tutori
pentru cei din nivelele 1 [i 2 , la
care se ad\ugau monitorizarea
[i consilierea constant oferite
de domnul `nv\]\tor. Fiecare
nou buzunar atacat era o
nou\ treapt\ de progres pe
care elevii [i-o doreau, [i-o
asumau [i [i-o recuno[teau
unii altora. Aceast\ metod\
este aplicat\ [i ast\zi cu succes la {coala din Trife[ti, acolo
unde dl director Gheorghe
Constantin, leaderul ce
p\store[te colectivul unit [i
`mplinit de cadre didactice de
decenii, [tie s\ motiveze
colegii, s\ le ofere condi]ii de
afirmare, de exprimare.
Beneficiarii de atunci [i de
acum ai acestei metode, acum
sor\ cu `ntregul portofoliu al
metodelor de predare centrate
pe elev, cu instrumente de
lucru aplicabile la clas\ [i la
nivelul
[colii
pentru
cunoa[terea elevilor, pentru
parteneriate
educa]ionale,
comunitare
[i
pentru
deschiderea spre informa]ie
oferite prin programul de mentorat, s`nt cu adev\rat c`[tiga]i.
Mul]i dintre ei s`nt realiza]i `n

via]\, [coala fiind pentru ei cea

care le-a deschis drumuri
nevisate nici de ei [i nici de
familiile lor! Pe vremea aceea
(1984) se organiza Olimpiad\
de
matematic\
pentru
`nv\]\m`ntul primar cu faz\
jude]ean\ (ini]iativa fostei
Doamne inspector Lidia
Mandric) la care elevii domnului Stoean Dumitru erau nelipsi]i participan]i [i premian]i.
Unii dintre ei s`nt acum
oameni mari (ex. Ni]\ Marius
-fiu de ]\rani simpli de prin
partea locului, acum programator IT la o mare firm\ din
Canada, unde a ajuns cu o
burs\ [i care nu-l uit\ pe minunatul lui dasc\l, trimi]`ndu-i
felicit\ri [i ur\ri cu prilejul
zilelor importante din via]a dlui
`nv\]\tor).
Iat\ c\ acest dasc\l d\ruit
a g\sit cum s\ antreneze elevii
la munca `n echip\, s\-i
motiveze cultiv`nd provocarea
`n drumul cunoa[terii, stima de
sine, c\utarea performan]ei,
predare-`nv\]are interactiv\,
auto [i interevaluare. Lec]ia
era [i este construit\ de to]i,
`mpreun\-dasc\l [i elevi!!
Minunile [i crea]iile domnului `nv\]\tor Stoean Dumitru
nu se opresc aici, a[a c\, voi
`ncheia acest prim articol
despre eroul meu cu firescul
Va urma!
Prof. mentor
Niculina NI}|

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
DIC}IONAR EXPLICATIV DE
PLEONASME EFECTIVE
Dorin N. Uritescu
ucrarea "Dic]ionar
explicativ
de
pleonasme efective"
prezint\ un num\r
mare de erori ale
exprim\rii, const`nd
`n al\turarea unor
cuvinte sau construc]ii cu `n]eles
identic sau asem\n\tor, `nregistrate de
autor `n diferite tipuri
de texte: publicistice, artistice,
[tiin]ifice etc.
Pleonasmele incluse `n
dic]ionar s`nt definite [i explicate, recomand`ndu-se evitarea
lor `n vorbire [i scris.
Este un util instrument de
lucru pentru elevi, studen]i,
cadre didactice, speciali[ti [i
pentru to]i utilizatorii limbii
romne, interesa]i de o expri-

Pag. 6

mare clar\ [i corect\.

LIMBA ROMN| {I
NORMA ACTUAL|
TESTE APLICATIVE
LA DOOM2
Aida Todi
Structurat\,
`n
mod
tradi]ional, pe compartimentele
cunoscute ale limbii (fonetic\,
vocabular, morfologie, mai pu]in

sintax\), cartea renun]\ la

frecventele exerci]ii teoretice
sau de analiz\, `n care mult\
vreme manualele au abundat;
ea aduce urm\toarele elemente
de noutate, conforme cu
ultimele norme `nregistrate de
DOOM2:
referiri la accent [i la
dubletele accentuale;

coresponden]a
ortografie- ortoepie;
alegerea formei corecte
de gen, num\r [i caz a unor
substantive;
ortografia unor forme
pronominale [i adjectivale (posesive, demonstrative etc.);
utilizarea corect\ a
adjectivului;
aspecte ale flexiunii verbului (sufixele gramaticale ale
unor verbe `n -a [i `n -i, accentul `n flexiunea unor verbe, trecerile de la o conjugare la alta);
definirea sensurilor
cuvintelor;

utilizarea paronimelor `n
contexte adecvate;
recunoa[terea apartenen]ei unor cuvinte la fondul
principal lexical sau la masa
vocabularului, precum [i la un
anumit registru stilistic sau temporal (arhaisme, neologisme);
recunoa[terea mijloacelor de `mbog\]ire a vocabularului [i a valorii gramaticale a
unor cuvinte `n context.

APOSTOLUL

Prezentul
volum
se
adreseaz\ at`t elevilor din
clasele V-VIII, c`t [i liceenilor
care se preg\tesc pentru
admiterea la facultate, `n
condi]iile `n care numeroase
institu]ii de `nv\]\m`nt superior
consider\ adecvat acest tip de
verificare a cuno[tin]elor.
LEXIC, COMUNICARE,
STILISTIC|, TEORIE, TESTE,
REZOLV|RI
Mihaela Popescu
144 pag., 17,9 lei
Volumul cuprinde `n prima
parte teste de limba romn\
specifice, care con]in exerci]ii
cu cerin]e variate, orientate
spre domenii precum ortografia,
ortoepia, formarea cuvintelor,
stratificarea vocabularului, tipuri
de limbaje, figuri de stil. ~n cele
20 de teste propuse au fost
incluse exerci]ii de dezvoltare a

creativit\]ii [i a aptitudinilor de
comunicare [i de redactare,
potrivit exigen]elor [i modului
de desf\[urare a examenelor la
facult\]ile de profil filologic sau
jurnalistic. A doua sec]iune a
lucr\rii este teoretic\, fiind special inserat\ `ntre testele propuse [i solu]iile lor de rezolvare,
acolo unde elevul `ncepe s\
g`ndeasc\ [i s\ fac\ apel la
cuno[tin]ele teoretice pentru a
solu]iona problema pe care o
are `n fa]\. ~n partea a treia,
cartea con]ine o sec]iune destinat\ rezolv\rii exerci]iilor. S-a
avut `n vedere mai mult valoarea orientativ\ [i de model a
solu]iei, elevii fiind solicita]i s\
consulte sec]iunea teoretic\.
Lucrarea este adresat\ at`t
elevilor, c`t [i cadrelor didactice,
fiind un util instrument de lucru
`n preg\tirea testelor, a examenelor sau a concursurilor de
limb\ romn\.

aprilie 2008

{COALA DE L~NG| {COAL|

PALATUL- [coala de vise a copiilor

alatul Copiilor, din

Piatra Neam], este deschis
tuturor celor mici [i mai
mari care doresc s\-[i
urmeze pasiunile,
s\-[i ast`mpere
curiozitatea, s\
`nve]e s\ devin\
performan]i. De[i
vacan]a mare nu-i
departe, profesorii
[i elevii lor au cu totul alte
planuri. ~n aceast\ perioad\,
la toate cercurile, se fac
preg\tiri pentru marile concursuri ale verii. ~nainte de a
vorbi, `ns\, despre cele mai
importante evenimente `n
care s`nt antrena]i cei de la
Palat, l-am rugat pe directorul
institu]iei, prof. Constantin
Vernica, s\ precizeze, pentru cei care
nu [tiu, `n ce condi]ii pot elevii s\
frecventeze un curs ori altul:
"La Palat, pot veni copii de v`rst\
pre[colar\ [i [colar\, de la 4 [i p`n\ la
18 ani. Ei trebuie s\ fac\ dovada c\
urmeaz\ un ciclu de `nv\]\m`nt.
Participarea la cursuri este gratuit\ [i
se desf\[oar\ pe parcursul `ntregii
s\pt\m`ni. Orarul se realizeaz\ astfel
`nc`t to]i copiii s\ poat\ participa la
activit\]ile noastre. Palatul este

Inspectoratul {colar Neam] [i

Consiliul Jude]ean) `i preocup\ `n
mod deosebit pe cei de la Palat.
Manifestarea de la Piatra Neam]

deschide o serie lung\ de prezen]e

ale unit\]ii pietrene pe scenele artistice. Delfinul de aur (festival
interna]ional), Ursule]ul de aur (fetival
na]ional), A[chiu]\ [i Florile copil\riei
s`nt doar c`teva din festivalurile la
care vor participa copiii [i profesorul
lor de la cercul de muzic\ vocalinstrumental\. Cei de la pictur\ au, de
asemenea, numeroase planuri de
vacan]\ activ\. Una din ac]iunile
importante la care vor participa este

de dans Ritm 2008 Foc[ani, Tinere

condeie (concursul revistelor [colare),
Mic\ floare, mic\ stea (concurs
jude]ean de dans), P\rul Berenicei

(concurs interna]ional de foto, teatru,

pictur\), Cupa Mure[ (`not),
Mugurelul (festival na]ional de muzic\
popular\), "~mpreun\ `ntr-o Europ\
unit\" (italian\ [i spaniol\) [i Jocurile
Olimpice, `n imagina]ia copiilor.
La r`ndul lor, pietrenii vor fi gazde
ale mai multor ac]iuni deosebite, toate
prinse `n calendarul Ministerului
Educa]iei [i Cercet\rii

Micul p\pu[ar
Cunoscutul concurs de la Piatra
Neam] a ajuns la cea de a [asea
edi]ie. Anul acesta, se va desf\[ura `n
a doua jum\tate a lunii mai, cu participarea mai multor trupe din ]ar\. Prin
aceast\ ac]iune, se urm\resc formarea, la tineri, a deprinderilor [i
obi[nuin]elor de a practica teatrul de
p\pu[i, dar [i dezvoltarea acestei
activit\]i la nivelul cluburilor [i
palatelor copiilor din ]ar\.
An de an, concursul a crescut `n
valoare, prin reprezenta]iile deosebite
ale micilor p\pu[ari.

deschis inclusiv `n timpul vacan]elor

[colare, c`nd organiz\m activit\]i sub
forma unui club de vacan]\".
A[a cum aminteam, sf`r[itul anului [colar [i o bun\ parte din vacan]a
mare s`nt ocupate cu cele mai importante concursuri, `n care s`nt prinse
toate cercurile Palatului. Copiii [i profesorii de aici au invita]ii din toate
col]urile ]\rii, dar [i din str\in\tate, din
Europa [i p`n\ `n Japonia.
Chiar dac\ este cu caracater
jude]ean, prima edi]ie a fetivaluluiconcurs Pro Arte, rezervat forma]iilor
artistice [colare (organizatori:

aprilie 2008

cea intitulat\ Mesajul meu antidrog

(eseu literar, pagini web, film de scurt
metraj, la care colaboreaz\ cu mai
multe cercuri, pentru realizarea de
lucr\ri cu aceast\ tem\. Ei a[teapt\
rezultatele unui concurs de pictur\ din
Japonia, la care [i-au trimis deja
lucr\rile. Cei de la foto cineclub se
preg\tesc
pentru
concursul
interna]ional "R\d\cinile culturii
iudaice", f\r\ s\ neglijeze invita]ia la o
`ntrecere na]ional\, cu tema "Lumea
v\zut\ cu ochi de copil".
Din bogatul calendar de var\ al
Palatului, mai enumer\m: concursul

Tab\r\
na]ional\
de pictur\
Manifestarea este la prima edi]ie
[i se va desf\[ura la Brate[, `n comuna Tarc\u. S`nt a[tepta]i peste 100 de
copii, din jude]ele Suceava, Boto[ani,
Ia[i, Bac\u, Vaslui, Gala]i, Vrancea,
Bistri]a N\s\ud [i Br\ila. Tab\ra va fi
organizat\ `n perioada 25- 31 august.
Cele mai bune lucr\ri vor face obiectul unei expozi]ii [i vor fi premiate.

Cupa
Moldovei
la orientare

Competi]ia
s-a
impus `n r`ndul celor de
gen la nivel na]ional,
afl`ndu-se la cea de a
12-a edi]ie. ~n 2008,
Cupa Moldovei va avea
loc `n luna iunie, cu participarea a peste 150 de
copii, de la Palatele din
zona Moldovei, practican]i ai acestui sport. ~n
jude]ul nostru, orientarea nu este doar o
activitate de timp liber,
ci [i de performan]\.
Neam]ul are rezultate
foarte
bune
la
competi]iile na]ionale [i
interna]ionale
prin
sportivii de la Clubul
Atletic Roman.

Eco- agent
2008

Cercuri

- Pictur\ (prof. Lucian Gogu Craiu);

- Atelierul fanteziei- modeling (prof. iuliana
Costan);
- Redac]ie, pres\ tv- majorete (prof. Zoe
{ram);
- Automodele (prof. Mihai Grosaru);
- Construc]ii electronice (maistru instructor
Adriana Gu]u);
- Fizic\ aplicat\- cineclub (prof. Ioan Gafi]a);
- Muzic\ vocal- instrumental\ (prof. Lucian
Darie);
- Ecologie (prof. Daniela Dr\ghiceanu);
- Karting (prof. Mihai Bocancea);
- Crea]ie literar\ (prof. Emilia Panaitescu);
- Cultur\ [i civiliza]ie spaniol\ (prof. Ioan
Baltag);
- Orientare turistic\ (prof. Constantin Vernica);
- Dans modern (prof. Lucia Cojocaru);
- Cultur\ [i civiliza]ie italian\ (prof. Maria
Apostol);
- Dansuri populare (maistru instructor Ioan
Corfu);
- Teatru, teatru de p\pu[i (prof. Iulia
Diaconescu);
- Foto cineclub (prof. Cristina PetraruSp`nache);
- Nata]ie (prof. Valentin Gavril).

Proiectul are ca scop formarea de

agen]i de mediu, care au rolul de a
identifica surse de poluare [i a sesiza
organele abilitate s\ ia m\suri. Palatul
copiilor are o experien]\ bogat\ `n
activit\]i de protejare a mediului,
prin participarea la numeroase
ac]iuni de ecologizare, cursuri [i
seminarii din acest domeniu.
Grupul ]int\ al proiectului Ecoagent `l constuie tinerii. La cursurile
teoretice [i practice vor participa
50 de liceeni din Piatra Neam] [i tot
at`]ia de la cluburile [i palatele din
Moldova. La sf`r[it, cursan]ii vor
sus]ine un examen.
Activitatea Palatului Copiilor
s-a `mbog\]it [i datorit\
numeroaselor parteneriate pe
care le-a `ncheiat cu [colile din
Piatra Neam], autorit\]i, organiza]ii neguvernamentale [i cluburi
private. Inspectoratul {colar,
Direc]ia pentru Sport, Biblioteca
"G. T. Kirileanu", Asocia]ia
jude]ean\ Sportul pentru To]i,
Prim\ria, Consiliul Local s`nt doar
c`]iva dintre colaboratorii permanen]i.
~n prima parte a anului [colar
2007-2008, mai multe cercuri s-au
remarcat pentru munca depus\ la
cursuri [i rezultatele ob]inute, dar `n
mod deosebit foto- cineclub, coordonat de prof. Cristina Petrariu-

APOSTOLUL

Sp`nache.
Expozi]ia
colectiv\
Fotosinteze, personalele Tudor
Vladimir Panduru [i Vlad Potop- "Jos
masca!", precum [i C\t\lina Ioana
Cre]u- 18, c`[tigarea premiului I la cel
mai mare fetival pentru liceeni- Lic

Art- de c\tre Tudor Panduru- s`nt doar

c`teva din realiz\rile celui mai t`n\r
cerc al Palatului.
Fiecare, `ns\, [i-a adus
contribu]ia la men]inerea acestei institu]ii printre cele mai performante.

M. DR|GOI

Foto: Cercul FOTOCINECLUB

Pag. 7

Zig - Zag
TERAPIA DE
SUPERMARKET {I
ALTE TRATAMENTE
ensionarului romn, Revolu]ia - sau ce-o fi fost ea
- nu i-a adus nimic bun.
Munca [i sacrificiile lui de-o via]\ le-a `nghi]it
infla]ia.
- S\ tr\iasc\ PSD - ul, PN}-ul, PNL-ul c\ci f\cu
mia ca leul.
Sunt ni[te milionari rup]i `n coate [i cu pantalonii
bazona]i.
Sunt proprietari ai unor locuin]e mizerabile, a
c\ror `nc\lzire cost\ c`t un palat preziden]ial.
Libertatea spa]iului SHANGEN nu le folose[te la
nimic, c\ci mai departe de banca din fa]a blocului nu
se `ncumet\.
Libertatea cuv`ntului e ... vax albina : po]i s\ urli dac\ te ]in
bojocii, nimeni nu te ia `n seam\.
De `njurat, po]i `njura [i pe Bunul Dumnezeu. {i El s-a blazat.
Nu mai tr\sne[te pe nimeni, deci mul]i `l `njur\ de poman\ .
Pensionarul romn este sceptic, nu-[i mai pune mintea nici cu
Prim\ria, nici cu Tribunalul sau Judec\toria.
Prea l-au luat peste picior cu revendic\rile, cu sporurile, cu
compensa]iile [i subven]iile.
{i totu[i s`nt cei mai buni platnici: ai impozitelor prin care
Statul ia cu o m`n\ ce d\ cu cealalt\, ai facturilor la `ntre]inere,
gaze, electricitate, telefon, televizor, [i ratelor la Creditele CAR Pensionari cu care-[i pl\tesc debitele de mai sus.
Tr\iesc de la o zi la alta cu spaima pre]ului medicamentelor,
al laptelui, p`inii [i
cartofilor, c\ci restul alimentelor con]in prea
multe E-uri, iar delicatesele din carne sau unt
fac r\u la colesterol.
Unii au prins toate
cele trei regimuri :
monarhic, comunist,
democratic,
totu[i
`ndr\znesc s\ spun\ c\
`nainte era mai bine.
- Ehei, c`nd aveam
vreo dou\zeci de ani...
Cu iarna e mai greu,
dar deocamdat\ am
g\sit o solu]ie : `nchidem robinetele de
c\ldur\, stingem lumina
[i o lu\m la plimbare, c\
face bine. Cum pe
unde? Prin parc sau pe
bulevarde nu, dragii
mo[ului, c\-i frig, bate v`ntul, ninge - plou\, po]i s\ cazi [i acolo
r\m`i, nu te ridic\ nimeni.
Plimbarea este bun\ prin Supermarketurile bine `nc\lzite, cu
personal dr\gu] [i binevoitor.
Ne facem c\ privim produsele, citim etichetele, ne inform\m
temeinic ca [i cum am vrea s\ cump\r\m cele mai ecologice
bunuri.
E cald, e bine, te mai `nt`lne[ti cu cineva cunoscut, care
plimb\, ca [i tine, o saco[\ goal\.
Schimbi o vorb\, cine a mai murit, c`t este gigacaloria, c`t ]i-a
dat sau ]i-a luat la ultima recalculare a pensiei [i a[a trece timpul
f\r\ s\ consumi nici lumin\, nici c\ldur\, nici gaz metan, nici ap\,
nimic, nimic !
Mul]umim din inim\ Partidului, c\ci prin generoasa sa protec]ie are grij\ de s\n\tatea noastr\, de condi]ia noastr\ fizic\.
- Pensionari ! Popula]i supermarketurile `mbun\t\]indu-v\
astfel educa]ia economic\ [i comb\t`nd sedentarismul !
- Ve]i constata c\ printr-un program prelungit de patrulare prin
magazine ve]i avea o s\n\tate de fier [i pensiile v\ vor ajunge
pentru plata `ntre]inerii apartamentelor !
Pentru cine nu crede `n Kinetoterapia de supermarket
promitem s\ le oferim `n num\rul viitor (dac\-l apuc\m) o solu]ie
cu mult mai economic\ [i definitiv\, autodafe".
Este un procedeu radical, despre care cei care l-au `ncercat
ar putea spune c\ este garantat 100%. Te scap\ de toate.
Se practic\ `nc\ din Evul Mediu, c`nd dispera]ii `[i d\deau foc
`n pia]a public\.
El a fost re`nviat `n zilele noastre. Disperarea este un
fenomen ciclic. Totu[i e mare deosebire : dispera]ii din ziua de azi
folosesc benzina [i bricheta...
Sigur, eficient, definitiv...
Prof. dr. D.D. URSACHE

Zig - Zag

Zig - Zag

Un g`nd de r\mas bun, cu prof. Adriana Vernica

Dup\ 38 de ani la
catedr\, doamna de
geografie, de la Cuza,
se preg\te[te de
retragere

Stimat\ doamn\ profesoar\, v\ preg\ti]i

de vacan]a mare.
- ~ntr-adev\r, oficial, de la 1 septembrie 2008, nu mai
apar]in
[colii.
Suflete[te, `ns\, `mi
va fi imposibil s\ m\
despart de ea.
{coala este o parte
important\ din via]a mea. Mi-a
fost [i-mi va r\m`ne drag\.
- Cum a]i descoperit pasiunea pentru geografie?
- Datorit\ dasc\lilor minuna]i

IN MEMORIAM:

pe care i-am avut `n [coal\,

modele de profesionalism, pasiune [i d\ruire, pe care i-am
admirat, respectat [i m-am
str\duit s\ le urmez exemplul.
Mul]umesc `n mod deosebit distinselor doamne profesoare
Oltea Vitenco [i Ioana
Z\mo[teanu. ~mi amintesc cu
drag, de asemenea, de chipul
`nv\]\toarei mele, de la [coala
din Dumbrava Ro[ie, unde am
`nv\]at buchea c\r]ii.
- S`nte]i la catedr\ din ...
- 1970, 1 septembrie. Am
`nceput s\ predau `n secolul XX
[i m\ retrag `n secolul XXI. Am
avut o via]\ profesional\ plin\.
Mi-a pl\cut s\ lucrez cu copiii,
iar r\splata a venit fire[te. Am
participat, `mpreun\ cu elevii
mei, la numeroase activit\]i [i
concursuri, `n [coal\, ora[, jude]

[i ]ar\, cu rezultate deosebite.

Experien]a vine cu v`rsta, c`nd
puterile scad. Ironia naturii!
- Vorbi]i [i de o realizare
personal\.
- Este copilul meu mare [i
minunat, care a adus mult soare
`n via]a mea. Acum, are propria
sa familie, `n care a r\s\rit o
floricic\ blond\, cu ochi de
cicoare. M-a f\cut `nc\ o dat\
fericit\, ca bunic\. ~ntreaga mea
via]\, cu [coala [i familia, a fost
`nc\rcat\ de bucurii, speran]e,
dezam\giri, o colec]ie de
`nt`mpl\ri bune [i rele, ciudat\ ...
Normal\. ~i mul]umesc lui
Dumnezeu c\ am ajuns vesel\
[i senin\ `n aceast\ etap\ a
vie]ii. Mul]umesc familiei mele,
pentru c\ mi-a fost al\turi, [i
celor care au avut `ncredere `n
mine.

MAX PLANCK

150 ANI DE LA NA{TERE

ax Kalrl Ernst Ludwig Planck s-a

n\scut la 23 aprilie 1858 la Kiel Danemarca (localitate care `n 1866 a
intrat sub jurisdic]ia Prusiei) `ntr-o
familie de intelectuali (tat\l - profesor
de Drept Constitu]ional)
Studiaz\ `n Munchen manifest`nd
un interes deosebit pentru fizic\ iar `n
anul 1879 `[i va sus]ine teza de doctorat cu tema -" A doua lege a termodinamicii"
~n anul 1889 devine profesor de
fizic\ teoretic\ la Universitatea din Berlin, unde ia
cuno[tin]\ de lucr\rile experimentale - asupra
radia]iei termice- [i `[i asum\ sarcina de a deduce
teoretic Legea radia]iei termice a corpului negru,
care marcheaz\ `nceputurile FIZICII CUANTICE,
ce va schimba pentru totdeauna strucura fundamental\ a fizicii:
~ntr-un articol publicat `n anul 1900 Planck
emite idea c\ energia undelor ar putea fi `mp\r]it\
`n mici pachete (cuante) a c\ror m\rime s\ fie propor]ional\ cu frecven]a. El a folosit simbolul "h" cunoscut azi sub denumirea de constanta lui
Planck pentru factorul de propor]ionalitate.
A verificat consecin]ele ideilor sale, demonstr`nd c\ ele concord\ perfect cu rezultatele
ob]inute experimental.
Niciodat\ o teorie nu a fost, probabil, enun]at\
cu at`tea reticen]e. Planck a propus-o doar ca pe o
solu]ie empiric\. De fapt, nimeni nu era prea

entuziasmat de ea; era cu totul ie[it\ din comun [i

de aceea a fost l\sat\ deoparte. Dar, nu toat\
lumea o uitase. ~n anul 1905, Albert Einstein avea
s\ foloseasc\ teoria lui Planck `n explicarea
Efectului fotoelectric extern ar\t`nd cum lumina se
poate comporta ca un fascicul de particole. ~n anul
1913, Niels Bohr, pe baza aceleia[i teorii, elaboreaz\ Modelul cuantificat al atomului, mode-lul `n care
electronii se misc\ numai pe orbite de anumite valori cuantificate cu ajutorul constantei lui Planck. ~n
anul 1924, Louis de Broglie introduce Mecanica
ondulatorie. Ideea emis\ de Broglie era c\, `ntruc`t
teoria lui Planck a demonstrat c\ undele posed\
anumite propriet\]i ale particulelor, nu s-ar putea
oare ca [i particulele s\ posede unele propriet\]i
ale undelor? Acest ra]ionament `n aparen]\ absurd
a fost verificat ulterior experimental.
Max Planck a fost considerat de contemporanii s\i o figur\ de tranzi]ie care nu s-a `mp\cat
niciodat\ cu implica]iile teoriei cuantice, mai ales
cu Principiul incertitudinii [i cu limit\rile impuse
cauzalit\]ii. S-a remarcat public`nd mai multe
lucr\ri, printre care: "Introducere `n fizica teoretic\"
- `n cinci volume [i "Filozofia fizicii" iar, pentru
activitatea sa [tiin]ific\, `n anul 1919, va primi
Premiul Nobel pentru fizic\. Se stinge cu pu]in
`nainte de a `mplini v`rsta de 90 de ani, `n anul
1947.

Prof. Rodica MIHALACHE

Colegiul Tehnic

Mihaela DR|GOI

Comunicat
eamintim colegilor
no[tri, educatoare,
`nv\]\tori, profesori,
de toate v`rstele [i
gradele, titulari sau
netitulari, c\ `n
jude]ul
Neam],
`ncep`nd din anul
1990, s-aa re`nfiin]at [i
`[i desf\[oar\ activitatea
Asocia]ia
~nv\]\torilor din jude]ul Neam],
cu sediul `n strada M.
Sadoveanu, nr. 21.
To]i cei care doresc s\
devin\ membri ai Asocia]iei se
pot adresa printr-oo cerere scris\,
sau pot contacta direct la adresa
indicat\ ori la telefon 228262
Consiliul Director, pentru rela]ii [i
clarific\ri. V\ a[tept\m al\turi de
noi.
Consiliul
Director
al
Asocia]iei ~nv\]\torilor Neam]

prof. Gheorghe
AMAICEI

Ziua Francofoniei la Victor Brauner

La sf`r[itul lunii trecute elevii liceului nostru au participat la
Festivalul Francofoniei organizat de Colegiul Na]ional Petru
Rare[ `mpreun\ cu [coli [i licee din jude]ul Neam].

Programul artistic prezentat a `nceput cu o Mazurka de

Chopin interpretat\ de Andrei Gologan (clasa a VIII-a M), elevul
doamnei profesoare Cristina Popa, urmat de momentul de canto
sus]inut de Clara Topliceanu [i Florina Stochescu (clasa a
XII-a M), elevele doamnelor profesoare Elena Botez [i
Cristina Ilie, acompaniate la pian de domnul profesor Adrian
Stroici. Cele dou\ soliste au `nc`ntat publicul cu Aria lui
Manon de Jules Massenet, Plaisir damour de Giovanni
Martini [i cu duetul Barcarole din opera Povestirile lui
Hoffman de Offenbach.
~n aceea[i lun\ `n care se s\rb\tore[te francofonia,
eleva Ana Cr\ciunescu (clasa a XII-a M) a ob]inut locul I la
faza jude]ean\ a
olimpiadei de limba Textele se pot trimite [i pe adresa
revista_apostolul@yahoo.com
francez\, urm`nd s\
reprezinte jude]ul la
etapa na]ional\ de
la Ia[i.

Prof. Carmen
CORL|}EANU

APOSTOLUL - revist\ a cadrelor didactice din jude]ul Neam], serie nou\, apare prin colaborarea
Sindicatului ~nv\]\m`nt Neam] [i Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] (martie 1999).

FONDATORI: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Av\danei (noiembrie, 1934)

rector
r general, Iosif COVASAN - dir
rector
r econ
nom
mic
c,
CONSILIUL DE ADMINISTRA}IE: Florin FLORESCU - dir
Constantin TOM{A - dir
rector
r exe
ecutiv, Gheorghe AMAICEI, {tefan CORNEANU.
nct, Dumitri]a VASILCA,
CONSILIUL DE REDAC}IE: Mircea ZAHARIA - redactor [ef, {tefan CORNEANU - redactor [ef adjun
Valerian PERC| (Subredac]ia Roman, tel. 732.738), Carmen DASC|LU (secretar).
Ilustra]ia num\rului: reproduceri dup\ {tefan
n HOTNOG (Foto: Dorian
n RAD
DU)

Pag. 8

- V-aa fost vreodat\ greu, ca

dasc\l?
- De nenum\rate ori, dar nu
am cedat niciodat\. ~mi amintesc
c\, `n 1993, am fost numit\
director adjunct al {colii 10, din
Piatra Neam]. Unitatea se afla
`nc\ `n construc]ie, nu avea nici
`nc\lzire. ~n octombrie, ningea
deja. Era trist [i ap\s\tor, dar din
acest `nceput, a crescut una
din cele mai mari [coli pietrene.
- Un g`nd pentru apostoli?
- S\ fi]i cu to]ii s\n\to[i, buni
[i drep]i! Deschide]i-v\ fereastra
inimii, s\ intre bucuria! Pe unde
v\ calc\ pa[ii, s\ r\sar\ fericirea
[i iubirea.
- Toate cele bune [i domniei
voastre, al\turi de cei dragi!

APOSTOLUL

APOSTOLUL
REVIST| EDITAT| DE
SINDICATUL
~NV|}|M~NT
NEAM}

ISSN - 1582-3
3121
Redac]ia [i administra]ia:
str. Petru Rare[ nr. 24,
tel/fax: 22.53.32, Piatra
Neam]

P re ] u l : 1 L E U
aprilie 2008