Anda di halaman 1dari 12

APOSTOLUL

REVISTA CADRELOR DIDACTICE

SERIE NOU|, ANUL X, NR. 106


iunie 2008

Cu sinceritate [i am\r\ciune

CEA DE A V-A
CONFERIN}| DE
BILAN} {I ALEGERI
A SINDICATULUI
LIBER AL
LUCR|TORILOR
DIN ~NV|}|M~NT {I
CERCETARE NEAM}

Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

LA CEAS DE BILAN}

interviu cu
dl. Gabriel
Plosc\

Domnule
Plosc\, urmeaz\ un
moment important
pentru
mi[carea
sindical\ nem]ean\.
~ntr-adev\r,
aceast\ Conferin]\
este un moment [i
un eveniment important pentru mi[carea sindical\
din `nv\]\m`ntul nem]ean. ~n
primul r`nd, constituie un prilej
de analiz\ serioas\ a activit\]ii
noastre de p`n\ acum. Apoi, ne
vom alege o nou\ conducere `n
care sper\m ca, pe l`ng\ colegii
cu experien]\, s\ intre [i oameni
noi, mai tineri, care s\ fac\
`mpreun\ o bun\ echip\.
- A fost bine, a fost r\u p`n\
acum?
- Privind `napoi, au fost [i
`mpliniri, [i ne`mpliniri. Din realiz\rile noastre, a[ men]iona `n
primul r`nd faptul c\ s-a reu[it o
dublare a salariilor, fa]\ de 2004.
Acesta lucru nu a venit de la
sine. Au fost negocieri dure [i
pentru c`teva procente. Noi,
masa sindical\, am fost cei care
au creeat presiunea asupra
partenerilor de negocieri pentru
a le smulge c`teva procente `n
plus. Nu putem spune c\ avem
salarii extraordinare, raportate la
pre]uri. {i g`ndindu-ne c\, `n
c`]iva ani, vom ajunge s\ pl\tim
pentru orice ca `n Uniunea
European\, trebuie s\ continu\m aceast\ b\t\lie, pentru a
le face celor pe care-i
reprezent\m o via]\ mai bun\.
Mai trebuie ar\tate dou\
lucruri foarte importante: ne-am
b\tut s\ c`[tig\m drepturi statu-

tate prin noi reglement\ri, dar


adesea ne-am b\tut s\ ne fie
recunoscute drepturi care se
reg\seau deja `n legi. Am ajuns
p`n\ [i `n instan]\ pentru a beneficia de ele [i a[ da exemplul cu
reducerea normei cu dou\ ore
pentru `nv\]\torii [i educatoarele
cu peste 25 de ani vechime.
Apoi, decontarea navetei pentru
`ntreg personalul didactic [i cel
auxiliar.
- La ce s\ ne a[tept\m `n
continuare?
- Mai avem foarte multe de
f\cut. Cerem de at`ta timp o lege
a salariz\rii pentru cei din
`nv\]\m`nt, pentru a[ezarea
noastr\ pe o scar\ echitabil\
fa]\ de celelalte categorii de
bugetari [i fa]\ de importan]a
activit\]ii noastre. Al doilea lucru
foarte important pe care `l avem
de f\cut este s\ clarific\m, o
dat\ pentru totdeauna, drumul
banilor, cum ajung ace[tia de la
buget c\tre unit\]ile [colare.
Ceea ce se `nt`mpl\ `n momentul de fa]\ este o mare minciun\.
Unit\]ile [colare s`nt puse s\-[i
fac\ proiectele de buget. Banii
pe care `i primim, `ns\, s`nt `ntotdeauna sub nevoile [colii. Se
las\ salariile, alte drepturi, dar
r\m`n foarte multe nerezolvate.
Vorbesc despre tichetele cadou,
prev\zute `n lege, decontarea
celor [ase c\l\torii pe an pentru
cadrele dicatice [i mai s`nt
multe. Se spune mereu c\ noi
s`tem pl\ti]i de Consiliile Locale
sau cel pu]in a[a `n]eleg cei mai
mul]i dintre oameni, dar nu este
adev\rat. Noi s`ntem salariza]i
de la bugetul mare. E drept c\
drumul banilor trece prin
Consiliul Local, dar se procedeaz\ a[a pentru a se arunca
pisica neputin]ei `n ograda altora.

- Este descentralizarea cea


mai bun\ solu]ie?
- Ar putea fi, dac\ s-ar
respecta din toate punctele de
vedere. S`ntem unul din jude]ele
pilot `n care se `ncearc\ mult
discutata descentralizare. ~n
mare, aceasta presupune ca
unit\]ile [colare s\-[i elaboreze
un proiect de buget, `n func]ie de
nevoi. Apoi, ar trebui s\ vin\
banii, cu care fiecare s\ se gospod\reasc\. Din p\cate, nu se
`nt`mpl\ deloc a[a. ~n [coala
mea, de exemplu, am primit
doar 60% din suma solicitat\. ~n
aceste condi]ii, trebuie s\
renun]\m la foarte multe din cele
ce ne-am propus. Ni se spune
c\ aceasta este suma [i s\
t\iem de aici, de acolo [i tot a[a.
Oamenii `njur\ primarul, consilierii locali, dar al]ii s`nt vinova]ii. Ne min]im [i `n privin]a
dot\rii [colare. Prin efortul
colegilor no[tri care au stat `n
grev\ trei s\pt\m`ni, `n 2005, s-a
vorbit pentru prima dat\ de
sume
importante
pentru
`mbun\t\]irea bazei materiale.
Aceasta s-a transformat `ntr-o
afacere profitabil\ pentru unii,
dar p\guboas\ `nv\]\m`ntului.
~n Neam], au fost nenum\rate
situa]ii `n care s-au primit materiale `nvechite, dep\[ite, iar unele
nu au ajuns nici p`n\ acum, ceea
de a dus la sesizarea DNA-ului.
S`nt [coli care au `n custodie
echipamente ce nu au intrat
niciodat\ `n respectivele unit\]i.

- Ce ar fi de f\cut?
- O reform\ adev\rat\, altfel
vom r\m`ne `n mocirl\. Pe 18
iunie vom fi la Cotroceni, pentru
a semna Pactul pentru educa]ie.
Federa]ia noastr\ nu l-a semnat
p`n\ acum deoarece l-a considerat prea general. Nu reie[ea
clar c\ se dore[te `ntr-adev\r o
continuitate, dincolo de politic\,
a reformei reale `n `nv\]\m`nt.
Dac\ amendamentele noastre
vor fi acceptate, vom semna
acest act.
- Ne `ntoarcem `n Neam], ce
spera]i de la viitoarea conducere
a sindicatului?
- S\ fie una echilibrat\.
Avem nevoie de oameni cu
experien]\, pentru a continua
activitatea de p`n\ acum, dar [i
de tineri, care doresc sincer s\
se implice `n rezolvarea problemelor cu care ne confrunt\m.
A[a, vom fi mai puternici [i vom
avea mai multe reu[ite. {tiu, din
experien]a personal\, c\ fiecare
problem\, c`t de mic\, este
foarte important\ [i trebuie s\
ne implic\m pentru rezolvarea
ei. Sigur, nu depinde numai de
noi, ci [i de partenerii no[tri, de
cei care guverneaz\, for]ele
politice.
- S\ v\ dea Dumnezeu
g`ndul bun [i s\ se `nf\ptuiasc\
tot ce n\d\jnui]i. Cu mul]umiri
pentru dialog [i sinceritate.

A consemnat
Mircea ZAHARIA

Dl. Gabriel Plosc\ este pre[edintele Uniunii Jude]ene a


Sindicatelor Democratice Neam] [i membru al Biroului Executiv
na]ional al Confedera]iei Sindicatelor Democratice din Romnia
(CSDR), vicepre[edintele Sindicatului Liber al Lucr\torilor din
~nv\]\m`nt [i Cercetare {tiin]ific\ Neam] [i lider al Sindicatului
Liber din ~nv\]\m`nt - zona Roman.

MI{CAREA SINDICAL| - A{TEPT|RI {I SPERAN}E


iercuri, 4 iunie 2008, s-a desf\[urat Adunarea General\
a liderilor de sindicat din `nv\]\m`nt, zona Roman.
Asemenea adun\ri s-au desf\[urat la Piatra Neam] [i `n
zona T`rgu Neam]. Ca participant, men]ionez c\ la
Roman, adunarea liderilor a propus [i a aprobat un raport
cuprinz\tor privind activitatea sindical\ nem]ean\, aprobarea delega]iei pentru Conferin]a Jude]ean\ [i discu]ii
pe marginea Raportului.
Raportul prezentat de domnul Gabriel Plosc\ a fost
unul sintetic [i la obiect. A fost momentul c`nd s-a f\cut
bilan]ul realiz\rilor [i nerealiz\rilor din ultimii cinci ani. ~n
func]ie de aceste realiz\ri [i nerealiz\ri, sindicatul nem]ean `[i va stabili obiectivele `n plan profesional [i social. Men]ion\m c\ `n ultimii
cinci ani, S.L.L.I.C.- Neam] a ridicat probleme foarte serioase
Guvernului, `n special cele referitoare la majorarea salariilor personalului didactic. Trebuie men]ionat c\ foarte multe probleme ale
cadrelor didactice nem]ene [i-au g\sit rezolvarea `n instan]ele
judec\tore[ti, sindicatele av`nd c`[tig de cauz\ `n problemele ridicate.
Cele mai multe vizau drepturile materiale ale colegilor.
Mult a[teptata Conferin]\ jude]ean\ din data de 20 iunie 2008 va
face un bilan], o analiz\ a activit\]ii sindicale iar `n func]ie de problemele care se vor ridica, se vor stabili obiectivele pentru perioada
urm\toare. Se va urm\ri abordarea cu mai mult\ aplica]ie privind
calitatea procesului de `nv\]\m`nt [i perfec]ionarea profesional\ a
cadrelor didactice. Un accent deosebit se va pune pe preg\tirea [i

profesionalizarea liderilor sindicali, ceea ce presupune promovarea


de noi lideri sindicali dar [i formarea acestora.
Noua conducere sindical\ trebuie s\ aib\ `n vedere diversificarea formelor de lupt\ sindical\. Trebuiesc g\site cele mai bune
modalit\]i pentru a ob]ine o serie de drepturi legitime, reglementate de Legea ~nv\]\m`ntului [i Statutul Personalului Didactic.
Subredac]ia Roman

ALEAS| PRE}UIRE
DISTIN{ILOR NO{TRI
APOSTOLI

La mom
ment ale
es, de ZIUA ~NV|}|TORULUII, prin
n pac
ce [i credin
n]\, cu ajutor
rul lui
Dum
mneze
eu, s\ vi se `nde
eplin
neasc
c\
toate
e g`ndur
rile
e bun
ne.
V\ dor
rim
m ani mul]i [i bun
ni, multe
e [i
ne pe
nede
ezm
min
n]ite
e suc
ccese
e `n nobila misiun
car
re v-a
a]i ale
es-o
o. {i cel mai mult v\ dor
rim
m
s\ nu tr\da]i nic
ciodat\ sufle
etul [i credin
n]a
dum
mneavoastr
r\.
Sindicatul Liber din ~nv\]\m`nt
[i Cercetare {tiin]ific\ al jude]ului Neam]

a avea loc `n ziua de 20 iunie `ntre orele 9,0020,00, `n localitatea V\ratec, a hot\r`t [i aprobat
Consiliul Jude]ean, `n [edin]a de la `nceputul lunii
mai c.c.
~n ultima [edin]\ a Consiliului Jude]ean, din 9
iunie a.c., s-au aprobat ordinea de zi [i materialele
ce vor fi prezentate:
1. Raport cu privire la activitatea desf\[urat\
de Consiliul Jude]ean al S.L.L.I.C. Neam].
2. Amendamente la Statutul S.L.L.I.C. Neam].
3. Strategia privind activitatea S.L.L.I.C.
Neam] pe perioada urm\toare.
4. Alegerea noilor organe de conducere.
5. Raportul Comisiei de cenzori.

Conform prevederilor statutare, Conferin]a Jude]ean\ a


fost precedat\ de adun\rile liderilor pe cele trei zone: P. Neam],
Roman [i Tg. Neam], care au desemnat, conform normei de
reprezentare, delega]ii la Conferin]a Jude]ean\ [i candida]ii
pentru noul Consiliu Jude]ean ce va fi ales la Conferin]\.
Zona P. Neam]- 85
Zona Roman - 78
Zona Tg. Neam] - 48
Conform propor]iei numerice, candida]ii pentru Consiliul
Jude]ean se prezint\ astfel:
Zona P. Neam] - 11 candida]i
Zona Roman - 9 candida]i
Zona Tg. Neam] - 7 candida]i.

Candida]ii pentru Consiliul


Jude]ean propu[i `n
adun\rile pe cele trei zone:
Zona Piatra Neam]
1. Prof. Florin Florescu- Liceul de Art\ P. Neam]
2. ~nv. Gabriela Grigore - {coala nr. 2 Z\ne[ti
3. Prof. Livia Nicolae- Grupul {colar Cartianu- P. Neam]
4. Prof. Adrian Armencea - {coala nr. 5 P. Neam]
5. Educ. Stelu]a Alexandru- Gr\dini]a Veronica Filip- P.
Neam]
6. ~nv. Verona Bogus- {coala General\ Roznov
7. Ing. Mircea Corl\]eanu- Colegiul Tehnic Transporturi
8. Prof. Vasile Vamanu - Liceul cu program sportiv P. Neam]
9. Prof. Gabriela {tef\nescu - S.A.M. Rediu
10. Prof. Vasile Ciubotaru - {coala General\ Girov
11. Prof. Dan- Const. Ionescu - {coala nr. 3 P. Neam]

Zona Roman
1. Prof. Gabriel Plosc\ - Colegiul Tehnic Petru Poni Roman
2. Prof. Minodora Lemnaru - Grupul {colar Vasile Sav Roman
3. Educ. Daniela Smeu - Colegiul Tehnic Petru Poni Roman
4. Educ. Liliana Chiriac - {coala General\ Secuieni
5. Educ. Daniela B`rg\oanu - {coala General\ Gher\e[ti
6. Secretar Maricela Moise - {coala de Art\ Roman

(ccontinuaare `n pag. 3)

ULTIMA OR| LA ROMAN


MADE
FOR EUROPE
n perioada 30.04- 3.05.2008, la Tg. Mure[,
`n cadrul Colegiului Na]ional Al. Papiu
Ilarian, s-a desf\[urat etapa na]ional\ a
concursului Made for Europe de produse
finale ale proiectelor finan]ate prin programe comunitare, aflat la edi]ia a II-a, anul
acesta.
Concursul s-a derulat sub egida MECT,
`n persoana inspectorului general prof.
Marinica Stoian, [i a ISJ Mure[, cu sprijinul
nemijlocit al comunit\]ii din Tg. Mure[.
Gazdele au organizat concursul la standarde europene
demne de titulatura concursului.
Jude]ul Neam] a fost reprezentat de trei elevi
roma[cani, membri ai echipelor europene de proiect [i
coautori ai produselor finale prezentate `n concurs.
Printre ace[tia s-a num\rat [i elevul liceului nostru, Paul
Iacob- cls. a XII-a C. Este a doua participare la un astfel
de concurs pentru echipa LPS-ului, dup\ premiul I
ob]inut anul trecut, la aceea[i etap\.
Lotul a fost `nso]it de prof. P\tr\uceanu Irina,
responsabil de proiecte comunitare din cadrul LPS
Roman [i prof. Alina Pamfil, inspector [colar responsabil
cu gestionarea programelor comunitare [i a problematicii de integrare european\. Echipajul LPS Roman s-a
prezentat [i `n acest an la o `nalt\ ]inut\, produsele
finale realizate fiind deosebit de apreciate, at`t de publicul vizitator c`t [i de Comisia na]ional\ de Evaluare.
Produsul final prezentat `n concurs a fost:
Pagina web didactic\, wwwcomeniuslab.org- produsul final al proiectului {colar Comenius 1.1,
Eurolaboratorul (European Teaching and Learning
Across Borders), finan]at de Comisia European\ prin
programul Socrates.
Aceast\ platform\ didactic\ cuprinde cinci mari
domenii didactice (arte, [tiin]e umaniste, [tiin]e exacte,
limbi moderne, sport [i jocuri didactice) compuse din
mini- proiecte realizate `n parteneriat de elevii [i profesorii celor 9 institu]ii europene participante la proiect.
Platforma realizat\ cuprinde numeroase teme de actualitate despre: `nc\lzirea global\, colectarea selectiv\ a
de[eurilor, combaterea efectului de ser\, protec]ia [i
conservarea zonelor litorale [i multe alte teme, utilizate
at`t `n cadrul lec]iilor c`t [i `n cadrul altor contexte
educa]ionale.
Aceste rezultate demonstreaz\ `nc\ o dat\ c\ la
LPS s-au f\cut pa[i importan]i `n Europa, iar elevii care
au lucrat la aceste proiecte merit\ cu prisosin]\ felicit\ri.
Um\r la um\r cu elevii au muncit dasc\li devota]i care
doresc s\ asigure un `nv\]\m`nt deschis spre realit\]ile
Uniunii Europene, sporind astfel dimensiunea european\ `n educa]ie.

Prof. Irina P|TR|UCEANU

PROFESIONI{TII EDUCA}IEI

ontinu\m s\ prezent\m licee, conducerile lor `n cadrul rubricii


Profesioni[tii Educa]iei chiar dac\
este vacan]\. ~n acest num\r
prezen]a d-nnei director AV|D|NEI
CRISTINA DANIELA, din cadrul
Colegiului Tehnic Danubiana
Roman, este un moment semnificativ pentru Revista APOSTOLUL.

Doamn\ director, care este


p\rerea dvs. despre `nv\]\m`ntul
romnesc `n etapa actual\?
- Etapa actual\ este una de racordare a
Romniei la Uniunea European\ [i firesc
`nv\]\m`ntul romnesc este angrenat `n acest
proces. Ca urmare acesta tinde s\ se europenizeze, iar majoritatea [colilor au ca obiectiv
dob`ndirea statutului de [coal\ european\ `n
adev\ratul sens al cuv`ntului.
Este de ramarcat faptul c\ Ministerul, `n
ultimii doi ani, a alocat fonduri pentru dotarea
[colilor cu mijloace de `nv\]\m`nt [i pentru
refacerea infrastructurii acestora. Factorii implica]i `n procesul educativ [i m\ refer aici la profesori, p\rin]i [i elevi, manifest\ deschidere
spre comunicare, spre dob`ndirea abilit\]ilor de
formare profesional\ [i informatizare.
{i `n acest an [colar au existat destule
probleme privind programa [colar\ pentru examenul de bacalaureat. Cum comenta]i manifest\rile elevilor, ale cadrelor didactice, ]in`nd
cont de faptul c\ ave]i destul\ experien]\
privind examenele na]ionale?
- Bacalaureatul constituie un pas important
`n via]a fiec\rui adolescent. Dat\ fiind greutatea acestui examen este [i firesc s\ apar\
contradic]ii legate de modalitatea de
desf\[urare a acestuia (incluz`nd aici metodologia de examen, programele [colare, subiectele
[i examenul propriu- zis). Consider c\ odat\
aprobat\ metodologia [i programa [colar\ nu
se mai poate interveni asupra acestora pe parcursul anului [colar. Din experien]a dob`ndit\ `n
comisiile examenelor na]ionale, dar [i din experien]a mea de candidat la examenul de
bacalaureat, consider c\ dup\ anul 1990 am tot
exersat `n a complica inutil acest examen.
Consider c\ ([i aceasta este opinia personal\)
[ase probe pentru un examen s`nt prea multe
av`nd `n vedere faptul c\ elevul `n clasa a XII-a
se preg\te[te [i la alte vreo 15 discipline de
studiu pe care trebuie s\ le promoveze ([i nu
oricum pentru c\ media de absolvire `nc\ mai
constituie un criteriu de admitere pentru unele
universit\]i). De asemenea, nu s`nt de acord cu
desf\[urarea examenelor `n alte unit\]i [colare
[i cu alte cadre didactice, modalitate care
creeaz\ disconfort pentru to]i cei implica]i,
genereaz\ cheltuieli de deplasare inutile [i confer\ un iz de ne`ncredere `n dasc\li.
Publicarea variantelor cu subiecte favorizeaz\
procesul de memorare [i apari]ia lor creeaz\
aceste a[a zise manifest\ri [i opinii ale elevilor
[i cadrelor didactice.
{tiu c\ liceul dvs a fost implicat `n mai
multe proiecte europene. Cum vede]i dvs.
[coala romneasc\ `n context european?
- ~n [coal\ s-au derulat dou\ proiecte

Comenius ICT&ID (Tehnologia informa]iei [i


comunic\rii & Dialogul Intercultural) [i LIVE (A
`nv\]a `ntr-un mediu virtual).
Ambele proiecte au presupus realizarea de
prezent\ri pe diferite teme de interes general cu
accent pe specificul fiec\rei ]\ri (ex.: O zi din
via]a unui elev, Pacificatori, Regulamentul
[colar, Sportivi etc.) [i mobilit\]i `n ]\rile
partenere: Italia, Turcia, Fran]a, Grecia,
Polonia, Portugalia. Implementarea acestor
proiecte a adus beneficii at`t participan]ilor
direct implica]i `n proiect, care au avut oportunitatea de a cunoa[te sistemul educa]ional din
celelalte ]\ri, mentalitatea [i modul de a tr\i al
altora, c`t [i celorlaltor cadre didactice prin disemin\rile f\cute la nivelul [colii. Proiectele au
avut ca finalitate realizarea unui produs.
Produsul final al proiectului LIVE a ob]inut premiul I la etapa na]ional\ a concursului Made for
Europe 2008 desf\[urat la T`rgu Mure[.
Ca participant la unele din mobilit\]i, dar [i
ca beneficiar al unei burse Comenius 2.2.C, pot
afirma c\ [coala romneasc\ se compar\ cu
[colile europene doar c\ se observ\ o implicare
efectiv\ `n via]a [colii [i o sus]inere moral\ [i
material\ a [colilor de c\tre comunit\]ile locale
[i familiile copiilor. Prin ]\rile `n care am fost nu
am g\sit no]iunea de copil minor l\sat `n grija
rudelor f\r\ acte legale, pe motiv c\ p\rin]ii au
plecat s\-[i fac\ un viitor mai bun. Dimpotriv\,
p\rin]ii s`nt cei care vin la [coal\ (din proprie
ini]iativ\ sau constr`n[i de legisla]ie?!) cel pu]in
o dat\ pe lun\ `n programul de audien]\ al profesorului diriginte [i se intereseaz\ de situa]ia
[colar\ a copilului.
Compar`nd programele [colare, cele din
Romnia s`nt net superioare, standardele s`nt
ridicate dar din p\cate la ele nu acced dec`t `n
procent sc\zut elevii no[tri, `n special cei de la
liceele teoretice.

S`nte]i managerul unei institu]ii de prestigiu din municipiul Roman. {coala pe care o
coordona]i seam\n\ cu un grup [colar imens.
Cu ce problem\ v\ confrunta]i `n calitate de
manager [colar?
- {coala pe care o coordonez nu numai
seam\n\ cu un grup [colar imens, ci chiar
este, av`nd `n vedere c\ la aceast\ dat\ avem
65 clase arondate la 9 forme de `nv\]\m`nt preuniversitar [i un num\r de 1500 de elevi,
instrui]i de 100 cadre didactice a[a c\ a[ putea
afirma c\, coordonez un sistem viu, `n continu\
mi[care. Principala problem\ cu care m\ confrunt este cea a educa]iei etice [i morale a adolescen]ilor [i `n special cea a adolescen]ilor
r\ma[i f\r\ sprijinul familiei, la o v`rst\ la care
se impune acest lucru.
De asemenea, o problem\ este aceea de
a-i transforma pe dirigin]i `n adev\ra]i consilieri
psiho- afectivi ai elevilor pentru a atenua absenteismul [i pentru a forma ni[te adolescen]i
capabili s\ se integreze `n societate. Apoi apar
probleme legate de partea financiar\ av`nd `n
vedere c\ administr\m 10 cl\diri care `ncep s\
fie uzate fizic, dar cred c\ acestea s`nt problemele cu care se confrunt\ orice manager
[colar din Romnia.
Pe l`ng\ dificult\]i [tim c\ exist\ [i satisfac]iile meseriei de dasc\l. Care s`nt realiz\rile
dvs., ale colectivului didactic- acum la sf`r[itul
acestui an [colar?
- Satisfac]iile meseriei s`nt diverse, pornind
de la responsabilizarea cadrelor didactice,
atragerea elevilor c\tre [coal\, implicarea
elevilor `n proiecte interne sau externe, continu`nd cu rezultatele elevilor ob]inute la concursurile [colare la diferite etape [i finaliz`nd cu
investi]iile realizate `n baza material\.

ALEAS| PRE}UIRE DISTINSELOR


CADRE DIDACTICE

n luna iunie, evenimentele se ]in lan], unele pentru elevi, altele pentru elevi [i profesori, iar altele numai pentru profesori.
Tezele cu subiect unic ofer\ elevilor care `ncheie un prim ciclu [colar, confruntarea, dup\ opt ani, evaluarea - la nivel individual- pentru a putea continua
preg\tirea `n `nv\]\m`ntul liceal sau profesional.
Bacalaureatul, examenul na]ional al maturit\]ii, e `n plin\ desf\[urare.
Pentru elevi, urmeaz\ o vacan]\ de var\ binemeritat\, `n func]ie de posibilit\]ile
materiale ale familiei.
Cei care nu ar trebui uita]i s`nt colegii no[tri care la acest sf`r[it de an `[i vor
`ncheia activitatea didactic\.
Aleas\ pre]uire distinselor cadre didactice din jude]ul nostru, numi]i [i apostoli ai neamului
romnesc.
Din zona Roman `i enumer\m pe distin[ii dasc\li: Smeria Maria- {coala Valea Ursului; Ionescu
Ioan- {coala de arte [i meserii Gheorghe P\tra[cu Buruiene[ti; Samb\ Ana- Liceul cu Program
Sportiv- Roman; Ravaru Eugenia- {c. nr. 9 Roman; Maria Olteanu- {coala Boghicea; Giurgic\
Gabriela- {coala Mihai Eminescu- Roman; Zabocalschi Maria- Gr\dini]a nr. 1- Roman; Balint Maria,
Munteanu Emilia, Stan Georgeta- Gr\dini]a nr. 2 Roman; Here[ Maria- Gr\dini]a Horia; Mihai
Corina- Liceul Vasile Sav Roman.
Lor [i nu numai le dorim ani mul]i [i buni, s\ le fie zilele pline de soare [i bucurii. V\ d\ruim din
plin eterna recuno[tin]\ [i dragostea pe care o merita]i din partea tuturor.

Subredac]ia Roman

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

DEPISTAREA {I CULTIVAREA POTEN}IALULUI CREATIV AL {COLARULUI MIC


Importan]a
cunoa[terii predispozi]iilor creatoare
ale elevilor
r\im `ntr-o societate
caraterizat\ de profunde transform\ri pe
toate planurile [i care
se confrunt\ cu probleme
legate
de
supravie]uirea speciei
umane. A tr\i `ntr-o
asemenea
lume
implic\ un `nalt grad
de adaptabilitate [i
de rezisten]\ emo]ional\, lucru rezolvat
`n mare m\sur\ de creativitate.
Poate tocmai de aceea societatea, familia [i [coala manifest\
un viu interes pentru a forma tineri
cu capacit\]i creatoare, cu spirit
inventiv, originalitate, putere

Pag. 2

sporit\ de acomodare.
~n acest scop, creativitatea se
impune aten]iei educatorilor ca
una din valorile formative
esen]iale care ocup\ un loc central `n sistemul valorilor definitorii
pentru `nsu[i idealul educa]ional:
Idealul educa]ional al [colii
romne[ti const\ `n dezvoltarea

liber\, integral\ [i
armonioas\ a individualit\]ii umane, `n
formarea personalit\]ii autonome [i
creative. Era [i normal ca reforma `n
`nv\]\m`ntul primar
s\ propun\ noi
finalit\]i, printre care
[i
`nzestrarea
copilului cu acele
cuno[tin]e, capacit\]i [i atitudini care
s\
stimuleze
raportarea afectiv\
[i creativ\ la mediul social [i natural [i s\ permit\ continuarea
educa]iei.
Acest
lucru
accentueaz\ importan]a unui
`nv\]\m`nt formativ `n care o prioritate fireasc\ o de]ine creativitatea, considerat\ dimensiune
esen]ial\ a personalit\]ii ce coreleaz\ cu idealul unei personalit\]i

libere, autonome, capabil\ de


autoexprimare [i autorealizare.
~nv\]\torul
trebuie
s\
cunoasc\ predispozi]iile creative
ale elevilor s\i pentru a le putea
stimula [i cultiva, c\ci dac\ acest
poten]ial nu este valorificat se produc pierderi mari iar recuper\rile
ulterioare s`nt par]iale. Cunosc`nd
acest poten]ial creativ, va crea un
climat corespunz\tor, va construi
o atmosfer\ de ascultare receptiv\, dup\ cum se exprim\
Torrance, necesar\ pentru ca elevul s\ se manifeste.
Apoi, va diversifica [i
diferen]ia adecvat con]inutul [i
metodologia activit\]ii didactice `n
raport cu receptivitatea optim\ a
[colarului fa]\ de aceste activit\]i.
Numai folosind optim resursele,
cre`nd situa]ii educative adecvate
cu valoarea formativ\, aleg`nd
metodele [i procedeele de lucru
cele mai potrivite, realiz`nd

APOSTOLUL

corela]ii interdisciplinare, stabilind


tipurile de interac]iune didactic\
menite s\ promoveze manifestarea liber\ a elevilor `n
`nv\]are, utiliz`nd o evaluare diferen]iat\, `nv\]\torul poate asigura
premisele necesare exers\rii dispozi]iilor creative ale elevilor s\i.
Educa]ia trebuie s\ se fac\ `n
direc]ia form\rii g`ndirii independente, a punerii juste a problemelor, a c\ut\rii unor r\spunsuri
interdisciplinare, stimul\rii curiozit\]ii, deschiz`ndu-se drum liber
originalit\]ii. Prin `ntregul demers
instructiv- educativ trebuie ca elevul s\-[i `nsu[easc\ [i ulterior s\
foloseasc\ mijloacele care-i permit
s\ se ocupe creativ de problemele
viitorului, s\ ac]ioneze activ la
modelarea lumii. {i acest lucru
`ncepe chiar din perioada pre[colar\ [i [colar\ mic\ [i este
influen]at foarte mult de modul de
`n]elegere a problemelor de c\tre

formatori.
De asemenea, stimularea [i
sus]inerea unor aptitudini speciale
ale elevilor pot genera efecte creatoare remarcabile.
Cadrele didactice trebuie s\
prevad\ formarea nu numai a
opera]iilor [i mecanismelor intelectuale sau a deprinderilor [i a
activit\]ilor practice, ci [i a motiva]iei [i atitudinilor corespunz\toare de `nv\]are, munc\ [i
crea]ie.
~n concluzie, cu c`t va fi solicitat mai mult efortul intelectual, vor
fi dezvoltate aptitudinile speciale [i
vor fi stimulate motiva]ia, caracterul, afectivitatea, temperamentul, cu at`t va cre[te [ansa dezvolt\rii personalit\]ii creatoare a
[colarului.

~nv. Mihaela BLAJ

Liceul Teoretic Vasile


Alecsandri S\b\oani

iunie 2008

LA CEAS DE BILAN}
OBIECTIVELE STRATEGICE ALE S.L.L.I.C. NEAM} PE PERIOADA URM|TOARE

I. ~n domeniul organizatoric [i managementului


sindical
Adaptarea [i eficientizarea sistemului de informare [i comunicare la toate nivelele structurilor administrative ale
`nv\]\m`ntului [i organiz\rii sindicale din jude]ul Neam];
b) Organizarea [i perfec]ionarea bazei de date cu
privire la structura S.L.L.I.C. Neam] (organiza]ii, num\r de
membri, structurile organizatorice de conducere, eviden]a
ac]iunilor [i activit\]ilor organizate pe plan local sau participare la nivel jude]ean, na]ional);
c) Organizarea unui sistem propriu de formare [i profesionalizare a reprezentan]ilor sindicali, prin ini]ierea de programe [i cuprinderi a tuturor liderilor sindicali la cursurile de
management sindical;
d) Perfec]ionarea activit\]ii Consiliului Jude]ean [i
Biroului Operativ prin activit\]i specifice (activit\]i comune cu alte
jude]e, dialog [i schimb de experien]\ interjude]ean etc.);
e) Atragerea [i stimularea colaboratorilor pe cele trei zone pentru
revista Apostolul [i prezen]a direct\ `n [coli a reprezentan]ilor redac]iei,
pentru o reflectare mai vie [i dinamic\ a vie]ii [i activit\]ii sindicale din
[coli.
II. ~n domeniul social

a)

a) Promovarea [i sus]inerea de ac]iuni ce vizeaz\ problema


salariz\rii personalului din `nv\]\m`nt, cre[terea salariului real `n corelare cu dinamica sistemului de pre]uri [i de apropiere fa]\ de celelalte
sectoare bugetare (ap\rare, interne, justi]ie, administra]ie etc.)
b) Organizarea [i asigurarea programelor de recoversie profesio-

nal\ [i formare continu\ pentru evitarea [omajului `n `nv\]\m`nt [i


completarea normei didactice cu alte specializ\ri;
c) ~ncheierea [i negocierea unui contract colectiv de munc\ c`t mai
favorabil lucr\torilor din `nv\]\m`nt de toate categoriile.
d) Preocuparea pentru asigurarea unei baze moderne capabile s\
asigure `mbun\t\]irea condi]iilor de munc\ pentru personalul din
`nv\]\m`nt;
e) Conlucrarea pe plan jude]ean cu celelalte sindicate [i ligi sindicale jude]ene pentru eficientizarea ac]iunilor sindicale de amploare pe
plan jude]ean [i na]ional;
f) Perfec]ionarea Comisiilor de dialog social pe plan jna]ional pentru echilibrul de for]e la toate nivelurile.

III. ~n domeniul economico- financiar


a) Eficientizarea sistemului de eviden]\ [i `ncasare a cotiza]iei
membrilor de sindicat;
b) O mai riguroas\ chibzuin]\ [i echilibrat\ cheltuire a fondurilor pe
diverse capitole ale planului de venituri [i cheltuieli;
c) G\sirea [i crearea alterantivelor de finan]are `n vederea derul\rii
unor programe cu caracter social [i profesional;
d) Gospod\rirea, l\rgirea [i organizarea mai riguroas\ [i eficient\
a patrimoniului sindical;
e) Organizarea [i dezvoltarea unor activit\]i economice ca surs\
suplimentar\ de venituri pentru S.L.L.I.C. Neam].

nu au fost stabilite obiectivele [i


finalit\]ile pe discipline [i cicluri
de `nv\]\m`nt;
lipsesc standardele [i un sistem unitar de evaluare care s\
cuantifice at`t performan]ele intelectuale ale elevilor c`t [i cele
profesionale ale personalului
didactic;
nu exist\ un sistem obiectiv
de evaluare a unit\]ilor de
`nv\]\m`nt;
formarea ini]ial\ a viitoarelor cadre
didactice este incomplet\ [i nu asigur\
dob`ndirea tuturor competen]elor necesare exercit\rii profesiei de dasc\l; practi-

ca pedagogic\ nu reflect\ o competen]\


de referin]\ `n evaluarea tuturor celor care
vor s\ devin\ educatori, `nv\]\tori sau profesori;
formarea continu\ a cadrelor didactice
este supus\ la costuri foarte ridicate, iar
prin modalit\]ile de realizare se urm\re[te
doar aspectul formal `n detrimentul celui
calitativ, fundamental;
nu s-a realizat autonomia financiar\ a
unit\]ilor de `nv\]\m`nt pre[colar, primar [i
gimnazial, care constituie baza sistemului
educa]ional;
func]ioneaz\, `nc\, f\r\ autoriza]ie sanitar\, unit\]i de `nv\]\m`nt `n special din

mediul rural, unde nu s`nt asigurate


condi]ii de igien\ necesare bunei
func]ion\ri (ap\ curent\, grupuri sanitare);
numeroase posturi didactice [i catedre
s`nt `nc\ ocupate de angaja]i f\r\
preg\tirea didactic\;
salarizarea angaja]ilor din `nv\]\m`nt
este necorespunz\toare [i se ignor\ cu
bun\ [tiin]\ rolul pe care aceast\ categorie `l are `n societate. ~n multe cazuri,
sindicatele trebuie s\ mediteze [i s\
solu]ioneze `nt`rzieri `n plata salariilor,
neacordarea unor drepturi [i sporuri
prev\zute de Statutul personalului didactic
[i Contractul colectiv de munc\ etc.

C~{TIGURI ALE ACTIVIT|}II SINDICALE


2003- 2008

sporuri salariale legale care nu fuseser\ `nc\ acordate;


plata la termen a salariilor, inclusiv a premiului anual;
decontarea cheltuielilor pentru navet\;
calcularea salariilor potrivit principiului spor la spor;
reducerea cu dou\ ore a normei didactice de
predare pentru `nv\]\torii/ institutorii [i educatoarele cu
gradul didactic I [i cel pu]in 25 ani vechime `n

a) Identificarea [i promovarea intereselor S.L.L.I.C. Neam] `n


negocierea Contractului Colectiv de munc\;
b) Asigurarea de consultan]\ juridic\ pentru grupele [i organiza]iile
sindicale afiliate sindicatului nostru;
c) Parcurgerea [i aplicarea etapelor [i prevederilor legale `n
situa]iile c`nd se impun declan[area [i desf\[urarea ac]iunilor revendicative;
d) ~ntocmirea riguroas\ a actelor normative (procese verbale,
decizii [i hot\r`ri, contracte de munc\) [i transmiterea la timp `n [coli
sau la factorii implica]i `n actele decizionale;
e) Asigurarea reprezent\rii [i ap\r\rii intereselor S.L.L.I.C. `n fa]a
autorit\]ilor `n cazul conflictelor de munc\, revendic\rilor de patrimoniu
[i ap\r\rii oric\ror interese ale organiza]iei [i membrilor de sindicat.

Biroul Operativ
S.L.L.I.C. Neam]
{tefan CORNEANU

IV. ~n domeniul imaginii


a) Organizarea mai riguroas\ [i eficient\ a departamentului de
imagine prin revista Apostolul [i rela]ii [i colabor\ri cu radioul, presa [i

PROBLEME NEREZOLVATE ALE ~NV|}|M~NTULUI


CE VOR STA ~N FA}A ACTIVIT|}II VIITOARE
A SINDICATULUI DIN ~NV|}|M~NT

televiziunea pe plan local [i na]ional;


b) Actualizarea permenent\ a informa]iilor de pe site-ul S.L.L.I.C.
[i instruirea liderilor sindicali, sau a unor colegi pentru accesarea [i
folosirea acestuia;
c) Promovarea unor ini]ative locale sau individuale de publicare a
unor c\r]i [i materiale dedicate activit\]ii sindicale [i populariz\rii acesteia;
d) Schimburi de experien]\ cu alte jude]e [i perfec]ionarea prin
activit\]i specifice la nivel local, jude]ean [i na]ional.
V. ~n domeniul juridic [i de patrimoniu sindical

`nv\]\m`nt, inclusiv recuperarea drepturilor b\ne[ti pe ultimii 3 ani


pentru munca prestat\ `n plus;
recalcularea salariilor cu respectarea prevederilor Legii nr.
128/1997 (Statutul personalului didactic), referitoare la tran[ele
suplimentare de vechime;
acordarea primei de instalare, acolo unde administra]ia
[colar\ sau local\ nu cuno[tea sau refuza s\ respecte prevederile legii.

CEA DE A V-A
CONFERIN}| DE
BILAN} {I ALEGERI
A SINDICATULUI LIBER
AL LUCR|TORILOR
DIN ~NV|}|M~NT {I
CERCETARE NEAM}
(urmaare din pag. 1)

7.

Prof. Valerian Perc\ - Liceul cu program sportiv


Roman
8. Prof. Iulian P\duraru - Liceul S\b\oani
9. ~nv. Petric\ Giurgic\ - {coala General\ S\b\oani

Zona Tg. Neam]

1. Prof. Ion Andronic - Grup {colar Borca


2. Prof. Vasile Cojocaru - Colegiul Na]ional {tefan
cel Mare Tg. Neam]
3. Prof. Ciprian Murariu - Colegiul Tehnic Ion Creang\ - Tg.
Neam]
4. Prof. Dumitru Luchian- {coala General\ Agapia
5. ~nv. Constantin Timofte - {coala General\ B\l]\te[ti
6. ~nv. Alina Gorea - {coala General\ P\str\veni
7. ~nv. Alina Suciu- {coala General\ Bicaz- Ardelean.

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
PRESIM}IRI DE
MOARTE LA CEZAR
IV|NESCU, ~N ULTIMA
SCRISOARE...
evista ie[ean\ TIMPUL public\ `n ultimul ei num\r
(5/2008)
o
scrisoare
adresat\ de poetul Cezar
Iv\nescu, cu doar 3
s\pt\m`ni `nainte de a muri
(la data de 2 aprilie), unei prietene vechi [i `ndep\rtate,
aflat\ `n }ara Sf`nt\, o oarecare doamn\ Flory. Este
emo]ionant faptul c\ poetul
avea presim]iri c\ acest an,
2008, este hot\r`tor pentru
el: {tiu c\ anul acesta e decisiv [i dac\
Dumnezeu va vrea s\ fie [i ultimul `n
via]\ ({i a[a a fost! n.n.), vreau s\ [tii
c\ `]i mul]umesc pentru tot ceea ce ai
f\cut pentru mine `n aceast\ lume, [i-n
}ara Sf`nt\ `n care te afli `]i trimit g`ndul
meu de dragoste, femeie singur\ ca
nisipiul, tr\ind al\turi de o alt\ femeie
singur\, `n lumea lui Dumnezeu... Pe 14
aprilie voi merge la Tirana, `n Albania,

iunie 2008

pentru lansarea primei mele c\r]i de


poeme `ntr-o limb\ str\in\, limba mamei
mele, Xantipa, `ntr-o ]ar\ str\in\,
Albania, ]ar\ de origine a mamei mele...
Ce semne secrete pentru mine, de via]\
sau de moarte, voi descoperi `n
p\m`ntul ]\rii maicii mele? Din casa ta
scriu c\tre tine [i tot pustiul vie]ii petrecute printre oameni ur`]i [i r\i dispare
din sufletul meu [i r\m`ne doar g`ndul
meu de dragoste: [tiu c\ prin voi,
femeile `ndr\gite de mine [i care m-a]i
`ndr\git, mi-a ar\tat c\ m\ iube[te
Dumnezeu... De acum trebuie s\
tr\iesc mai aproape cu duhul, vocea [i
voia Domnului [i s\-i `ntorc darurile prin
ascultare. Voi face numai ceea ce
Domnul `mi va [opti s\ fac...

PETRE STOICA: TOAT|


VIA}A AM C|LCAT AICI,
{I MINA EXPLODA
DINCOLO
Petre Stoica, ultimul mare poet
romn `n via]\ (dup\ moartea lui Cezar
Iv\nescu) acord\ altui poet, Daniel
Vighi, un interesant interviu, `n num\rul

4 al revistei ORIZONT din Timi[oara.


Printre altele, poveste[te cum a ajuns el
s\ lucreze `n presa literar\ prin anii 50:
Din anul patru (de facultate; n.n.) am o
amintire formidabil\. F\ceam seminarii
comune, ad-hoc. Oameni buni, vine
profesorul cutare [i vrea s\ fac\ sec]ia

Revista
presei
literare
cutare. {i cineva a hot\r`t s\ fac\
sec]ia german\. Mul]i au ajuns acolo din
`nt`mplare [i pentru ca s\ poat\ exista
sec]ia. ~i `nv\]am eu literatura romn\.
La un momemnt dat, am fost anun]a]i
c\ vine o personalitate de la Comitetul
Central al partidului [i vrea s\ testeze
cuno[tin]ele studen]ilor. {i zice \la din
CC: Ei, ce p\rerea ave]i despre
Arghezi? Eu am b\nuit c\ e ceva,
sim]eam pulsul. Am spus c\ `mi place
Arghezi [i am recitat poezia Caligula.

Dup\ ce termin m\ `ntreab\ la ce sec]ie


s`nt. |ia de la sec]ia romn\ nu [tiau
nimic despre Arghezi. {i, c`nd vine
pauza, m\ trage la o parte. Cine era?
Paul Georgescu (important critic literar
postbelic; n.n.) Era mare la CC. Mi-a
spus c\ `nfiin]eaz\ o revist\, Gazeta literar\ [i m-a invitat s\ lucrez acolo.
Asta era `n 1954.

REVISTA
LUCEAF|RUL A
~MPLINIT O V~RST|
ONORANT|, 50 DE ANI
La `mplinirea a jum\tate de secol
de la apari]ie, revista LUCEAF|RUL
dedic\ num\rul 19 din acest an acestui
mare eveniment. Semneaz\ `n acest
num\r majoritatea scriitorilor care au
fost de-a lungul timpului `n redac]ia
acestei reviste dar [i unii dintre colaboratorii ocazionali. S`nt publicate, de
asemenea saluturile celorlaltor reviste
literare din presa romneasc\ de profil
contemporan\. S`nt evocate chipurile
unor mari scriitori care au condus destinele acestui s\pt\m`nal literar de-a

APOSTOLUL

lungul celor 5 decenii de apari]ii


s\pt\m`nale, de la Mihai Beniuc, Dan
De[liu, Eugen Barbu, {tefan B\nulescu, Virgil Teodorescu, Nicolae Drago[ [i
Nicolae Dan Fruntelat\ (1958 - 1989),
p`n\ la Lauren]iu Ulici, Marius Tupan,
Dan Cristea (1990 - 2008). Iat\ ce
poveste[te scriitorul Mircea Croitoru,
secretarul de redac]ie al revistei din
1973 p`n\ `n prezent: A[a cum se
spune, i-am schimbat pe to]i (redactorii
[efi; n.n.). Ba, mai mult, am tr\it c`teva
luni `n interimat, sub [efia lui Adrian
P\unescu [i F\nu[ Neagu. Am r\mas
singur cu P\unescu, la primul num\r, `n
vara lui 1972, nu v\ spun ce emo]ii [i ce
peripe]ii. C\ci se termina revista [i
redactorul [ef se ducea de obicei la
cenzur\, la Consiliul culturii, primea
observa]iile de la sec]ia de pres\ [i de
la Consiliul culturii. A[teptai uneori
foarte mult s\ prime[ti aceste observa]ii
[i dac\ se modificau pagini era de r\u,
fiindc\ `n momentul `n care terminam
gazeta, st\team sub presiunea teribil\ a
ziarului Sc`nteia, care trebuia s\ intre
la tipografie `n rotativ\ la ora 22.

OCHELARIST

Pag. 3

NIHIL SINE DEO


Filosofia
secolului XX

ublicat\ p`n\ acum `n Danemarca, Suedia [i


Germania, lucrarea lui Huegli Anton [i Luebcke
Poul, Filosofia `n secolul XX, vol. I II, ap\rut\ la
Editura ALL, Bucure[ti, 2008, ne ofer\ o privire de
ansamblu asupra celor mai importante curente,
europene [i americane, ale filosofiei secolului XX,
explic`nd modalitatea `n care filosofii acestui secol
au aprofundat problemele abordate.
~n cele 544 pagini, selec]ia se sprijin\ pe
`ncercarea de a defini filosofia nu ca pe un produs
al unor genii izolate, un drept, o clamare profetic\
[i nici ca pe o concep]ie despre lume, ci ca pe o
activitate argumentativ\, `ncercare individual\ sau de grup, pe
baza argumentelor [i a contraargumentelor, de a concluziona
asupra premiselor fundamentale ale procesului nostru de
reflec]ie, ale existen]ei [i ac]iunilor noastre. Pentru a conferi
studiului filosofiei o vitalitate accentuat\, discursul autorilor
evit\ evocarea abstract\ a direc]iilor [i problemelor vizate,
f\c`nd permanent apel la personalit\]ile aflate la originea
acestor reflec]ii, la experien]a lor [i la fenomenologia de baz\
c\tre care s-au orientat.
Primul volum al lucr\rii: Fenomenologia, hermeneutica,
filosofia existentei, teoria critic\, trateaz\ preponderent
curentele filosofice care s-au impus cu autoritate `n Germania
[i Fran]a, `n centrul aten]iei afl`ndu-se efortul filosofiei contemporane de a se deta[a critic fa]\ de metafizica tradi]ional\
[i imaginea clasic\ a concep]iei despre om [i de a se a[eza
pe baze noi. Dac\ `n Germania, `n prim-planul preocup\rilor
filosofice, sunt a[ezate experien]a individului [i a lumii, `n
Fran]a, o importan]\ deosebit\ este acordat\ rolului angajamentului [i al rela]iilor de via]\. ~n aceste dou\ ]\ri, cei mai de
seam\ reprezentan]i ai curentelor filosofice ale secolului sunt:
Husserl, Heidegger, Jaspers, Adorno, Horkheimer [i al]i
corifei ai [colii de la Frankfurt, Gabriel Marcel, Merleau-Ponty
[i Jean-Paul Sartre.
Pe parcursul celui de-al doilea volum: Teoria [tiin]ei,
filosofia analitic\, sunt prezentate cu deosebire curentele
filosofice contemporane care, deta[ate critic de corpus-ul
filosofic european continental, s-au dezvoltat `n spa]iul anglosaxon. Direc]ia central\ de evolu]ie a filosofiei anglo-saxone
este analiza no]iunilor [i a expresiilor din sfera limbajului
colocvial, a celui [tiin]ific [i a celui logic. Volumul scoate `n eviden]\ etapele de debut ale acestei direc]ii de dezvoltare a
filosofiei anglo-saxone, `n operele lui Russell, Moore,
Wittgenstein [i Frege, ca [i ale lui James [i Peirce, p\rin]ii
pragmatismului american. F\c`nd apel la opera unor autori
cum ar fi Quine, Strawson sau Hare, cititorii iau cuno[tin]\ cu
etapele principale din cadrul edific\rii filosofiei analitice. La
aceasta se adaug\ expunerea exemplar\ a celei mai recente
dezbateri a a[a-numitei probleme trup/suflet, pentru a eviden]ia dinamica, care `i poate fi asociat\ `n sensul cel mai
`nalt al filosofiei argumentative.
Lucrare cu o adresabilitate l\rgit\, Filosofia `n secolul XX
ofer\ o introducere strict\ `n studiul filosofiei moderne pentru
cei interesa]i de istoria acesteia [i, pe capitole, `ndepline[te
func]ia dubl\ de compendiu [i lexicon `n sprijinul elevilor, studen]ilor [i tuturor celor interesa]i.
Mihai FLOROAIA I.{.J. Neam]

ZIUA EROILOR
n tradi]ia poporului romn, inclusiv
a plaiurilor moldave dintre Bistri]a,
Moldova [i Siret, aproximativ actualul jude] Neam], era s\rb\torit\ cu
o deosebit\ solemnitate Ziua
Eroilor, cum ne informau documentele de arhiv\ [i presa
nem]ean\ din perioada interbelic\.
Acest eveniment se s\rb\torea
`n fiecare an odat\ cu ~n\l]area
Domnului,
sub
patronajul
A[ez\m`ntului <<Regina Maria>>
pentru cultul Eroilor, de sub
pre[edin]ia I.P.S.S. Patriarhul Romniei,
lucr`nd `n cadrul legii asupra regimului
mormintelor [i operelor comemorative de
r\zboiu.

Mai precis, a[a cum se spunea `n Ordinul


Circular a Ministerului Afacerilor Interne din
Direc]iunea General\ a Administra]iei, nr
24814 / 2 mai 1945, a[ez\m`ntul amintit, cu
sediul `n Bucure[ti, str Sapien]ei nr. 6, de sub
Pre[edin]ia ~nalt Sfin]iei Sale Nicodim, Patriarh
al Romniei, se arat\ c\ prin Legea asupra
regimului mormintelor [i operelor comemorative de r\zboi, publicat\ `n Monitorul Oficial nr
176 din 1 august 1940, s-a prev\zut la art. 33,
c\ serviciile locale de execu]ie - Birourile
M.O.N.T de la prefecturi [i comune urbane, iar
la cele rurale prim\riile [i posturile de jandarmi
- sunt obligate s\ asigure `ntre]inerea [i paza
mormintelor, cimitirelor [i operelor comemorative de r\zboi, situate in circumscrip]iile lor teritoriale.

Totodat\ se men]iona c\ susnumitul


A[ez\m`nt Na]ional cere ca organele vizate s\
dea toat\ aten]iunea cuvenit\ acestei opere [i
cre[tineasc\ [i na]ional\, cunosc`nd c\ pe cale
de reciprocitate, avem obliga]iunea s\ ne
interes\m deopotriv\ [i de mormintele [i cimitirele eroilor armatelor str\ine, indiferent de
ras\, religie [i na]ionalitate.
Spre cinstea lor autorit\]ile amintite [i-au
f\cut pe deplin datoria, oficiindu-se la fiecare
biseric\ un parastas `n asisten]a unui mare
num\r de poporani, cu ocazia ~n\l]\rii
Domnului [i Ziua Eroilor, `n toate localit\]ile
rurale [i urbane din aceast\ parte de ]ar\,
tradi]ie ce continu\ [i `n zilele noastre.

Prof. Gh. RADU

Liceul Particular Nr.1 Aurora Ouatu Piatra Neam]

ineri, 13 iunie 2008, la


ora 16.00, Liceul
Particular
Nr.1
Aurora Ouatu din
Piatra Neam] a
s\rb\torit 10 ani de
activitate ai acestei
institu]ii, av`nd invita]i
de seam\: reprezentan]i ai Ministerului
Educa]iei, Cercet\rii
[i Tineretului, domnul
{erban Iosifescu, pre[edintele
Agen]iei
Romne
pentru
Asigurarea
Calit\]ii
`n
~nv\]\m`ntul Preuniversitar din
Romnia [i doamna Constan]a
Mih\il\, vicepre[edinta aceleia[i
institu]ii, domnul profesor Mihai
L\c\tu[u, inspector general al
Inspectoratului {colar Jude]ean
Neam] `mpreun\ cu un grup de
inspectori de specialitate, subprefectul Jude]ului, domnul Ioan
Ghica, precum [i alte oficialit\]i
ale vie]ii politice [i culturale din
jude]ul nostru. Manifest\rile
prilejuite de acest eveniment au
`ncununat programe artistice
prezentate de c\tre elevii [colii
gazd\, evocarea principalelor
momente din via]a [i activitatea
liceului, precum [i oferirea de
distinc]ii [i diplome tuturor persoanelor care au sprijinit moral
aceast\ institu]ie.
Liceul Particular Nr.1
Aurora Ouatu Piatra Neam] a
fost `nfiin]at `n anul 1998, fiind
atunci singura [coal\ particular\
din Jude]ul Neam] [i printre
pu]inele din ]ar\.
~nfiin]area primei [coli particulare din jude]ul Neam] a fost
pentru mine o ambi]ie de suflet
dup\ o carier\ de 30 de ani la
catedr\, ca `nv\]\toare. Am iubit

copiii [i am dorit `ntotdeauna tot


ce este mai bun pentru ei. ~n
anul 1998 acest vis a devenit
realitate, iar dup\ 10 ani Liceul
Particular Nr.1 Aurora Ouatu a
devenit o institu]ie de elit\ a
`nv\]\m`ntului din `ntreaga ]ar\,
a[a cum este calificat de c\tre
reprezentan]ii
Ministerului
Educa]iei,
Cercet\rii
[i
Tineretului. Au fost 10 ani de
munc\, de renun]\ri, sacrificii,
lupt\ pentru `nl\turarea unor
prejudec\]i [i, `n final, victoria:

perfec]ionare profesional\ continu\ [i s\ desf\[oare lec]ii `ntr-o


baz\ material\ modern\,
sporind eficien]a [i valoarea procesului instructiv educativ.
Beneficiarii indirec]i ai [colii sunt
p\rin]ii elevilor no[tri care
doresc o educa]ie eficient\ [i
orientat\ spre viitor . Tot beneficiari indirec]i ai acestui proiect
sunt institu]iile din cadrul comunit\]ii `n care `[i desf\[oar\
[coala noastr\ activitatea, care
vor avea `n viitor posibilitatea de

ZECE ANI
DE ACTIVITATE
Liceul Particular NR.1 Aurora
Ouatu din Piatra Neam] este
recunoscut, la nivel na]ional prin
Ordinul de Acreditare, semnat
de `nsu[i ministrul `nv\]\m`ntului. Beneficiarii direc]i ai acestui
efort sunt elevii Liceului
Particular Nr. 1 Aurora Ouatu.
Institu]ia noastr\ [colarizeaz\
elevi din toate nivelele de
educa]ie, de la pre[colari, la
adul]i care urmeaz\ cursuri la
frecven]\ redus\. ~n total
frecventeaz\ [coala un num\r
de 350 de elevi [i avem perspectiva sigur\ c\ num\rul acestora va cre[te `n anii urm\tori.
Al]i beneficiari direc]i ai `nfiin]\rii
Liceului Particular Nr.1 Aurora
Ouatusunt cele 30 de cadre
didactice, toate `ncadrate cu
norm\ `ntreag\ `n institu]ia
noastr\ de `nv\]\m`nt. Suntem
interesa]i ca aceste cadre didactice s\ parcurg\ un proces de

a lucra cu absolven]i bine


preg\ti]i, care r\spund necesit\]ilor profesionale din diferite
domenii de activitate, a declarat
doamna `nv\]\toare Aurora
Ouatu, pre[edinta Funda]iei
Culturale care patroneaz\
Liceul Particular Nr.1 din Piatra
Neam].
Dac\ `n anul 1998 Liceul
Particular Nr.1 [colariza doar 30
de elevi, `nscri[i la clasele I-IV,
`n prezent are un num\r de 350
elevi, cuprinz`nd nivelele pre-primar, primar, gimnazial [i liceal,
cursuri de zi [i frecven]\ redus\.
Spa]iul `n care `[i desf\[oar\
activitatea este construit `n anul
2005, cl\direa oferind condi]ii de
maxim\ securitate [i calitate
desf\[ur\rii activit\]ii, at`t
elevilor c`t [i cadrelor didactice.
Nivelul de dotare cu resurse
educa]ionale se ridic\ la necesarul impus de standardele

calit\]ii, mai ales `n ceea ce


prive[te echipamentele din laboratoarele de informatic\ [i fonic.
Liceul Particular Nr. 1
Aurora Ouatu are 50 de angaja]i, `nsemn`nd personal didactic, didactic auxiliar [i nedidactic.
Liceul este interesat s\-[i
formeze angaja]ii `n spiritul
respectului fa]\ de munc\, fa]\
de elev [i familia sa, s\ se
adapteze noilor cerin]e ale
`nv\]\m`ntului european, care
implic\ formarea unor absolven]i
preg\ti]i s\ se integreze `n
societatea U.E, care s\ lucreze
pe pia]a european\. Acesta este
temeiul politicii educa]ionale `n
cadrul Liceului Particular Nr. 1,
care `nseamn\ predarea limbilor
de circula]ie `n Uniunea
European\, respectiv englez\,
francez\ [i german\, la toate
nivelele, `ncep`nd cu gr\dini]a [i
continu`nd cu clasele I- XII,
inclusiv la `nv\]\m`ntul cu
frecven]\ redus\.
Conducerea
liceului
mul]ume[te cu aceast\ ocazie
tuturor celor care i-au fost
al\turi: oficialit\]ile ora[ului,
reprezentan]ii
Ministerului
Educa]iei,
Cercet\rii
[i
Tineretului, presei, fostelor
cadre didactice, p\rin]ilor,
elevilor [i `n mod deosebit colectivului actual de cadre didactice,
care prin ]inuta profesional\
deosebit\ asigur\ `ndeplinirea
unui vis frumos: existen]a pe
meleagurile nem]ene a unei
institu]ii de `nv\]\m`nt privat
reprezentative la nivel na]ional.

LA MUL}I ANI LICEULUI


PARTICULAR NR. 1 AURORA
OUATU !
Mihai FLOROAIA
I.{.J. Neam]

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
[a cum exist\ efectul de
piramid\ exist\ [i un efect
de praznic.
Acest efect se intensific\ atunci c`nd praznicele
cad `n zilele de post,
`ndeosebi `n Postul Mare
c`nd se `nt`mpl\ de e frig [i
zloat\, dar nu putem refuza
nim\nui dreptul de a p\r\si
lumea `n astfel de zile, a[a
`nc`t este necesar s\ ne
adapt\m, treab\ la care contribuie
EFECTUL DE PIRAMID|.
Mortul, cu mor]ii,ce [tie el cum se
chinuiesc rudele [i prietenii care l-au
`nso]it pe ultimul drum?
La un praznic de acest fel, mul]imea
de lume s-a zgribulit `n a[teptarea
pomenelor. Ici - acolo c`te o lacrim\
pentru mortul prea t`n\r [i prea gr\bit s\
plece acolo unde nu este nici `ntristare
nici suspin dar nici demiteri,nici [icane,
nici invidii sau r\ut\]i.
A fost bine. Groparii nu au gre[it
groapa, s\p`nd-o pe locul altuia, nu au
r\sturnat sicriul [i au fost aproape trezi
c\ci nu s-au luat la b\taie de la g\in\ [i

Pag. 4

prosoape.
Preotul [i rubedeniile au invitat
toat\ lumea la mas\. Unii [i-au amintit
de post, au dat din m`n\ a lehamite,
g\sind o scuz\ potrivit\ sau pur [i simplu au plecat `n drumul lor.
Ni[te domni cu func]ii au z`mbit
ironic [i subtil, suger`nd c\ mortul nu a
fost prea m`nc\cios, `n schimb ....
De mortibus nisi
bene ! Adic\
despre mor]i nu se
vorbe[te dec`t de
bine...
~n rest, mul]imea
s-a conformat. Cei mai familiariza]i au
apreciat bor[ul neao[, denumit [i bor[
fl\c\u, din fasole autohtone, care iese
at`t de bun, c`nd este f\cut la cazan !
Lum`n\rile s-au topit pe neobservate, decor`nd colacii palizi de sup\rare
cu pete g\lbui ca ochii pisicilor.
Ce sup\rare ? ~n fond, mor]ii cu
mor]ii [i viii cu ...viile.
Gustul `nec\cios de soia din sarmalele de post se poate alunga cu un
pahar de vin bun.
Problema este c\ p`n\-]i dai seama

dac\ e bun trebuie s\ gu[ti vreo c`teva,


iar dup\ aceea nu mai conteaz\, c\ci
cine poate pune pre] pe aprecierile
unuia afumat r\u de tot ?!
{i colegi s-au adunat la o mas\
`nveselit\ de prezen]a c\nilor cu vin. S-a
conversat aprins [i s-a b`rfit pe `ndelete.
Fiecare cu durerea lui, iar cadrul
era propice apari]iei EFECTULUI DE

atmosfera sobr\, glacial\. Mesenii se


simt deodat\ `nt\ri]i de sentimentul
comun al poftei de via]\. Poate vinul
care a `nc\lzit spiritele [i a `nveselit
inimile sau poate scurta [i insuportabila
atingere rece a mor]ii le-a adus aminte
c\ via]a este scurt\.
Cineva cu mintea debran[at\ se
reculege:
- S\racul de
el...
Nimeni nu-l
mai bag\ `n
seam\. Treburi
urgente trebuie
discutate neap\rat. Convivii ajung
`ndat\ la teme controversate pl\tindu-[i
unul altuia poli]e vechi de c`nd lumea,
tocmai acum ajunse la scaden]\. Nu
lipsesc temele suculente din domeniul
mai mult sau mai pu]in curat al vie]ii personale nici aluziile de tic\lo[ie [i lichelism. Icoana mortului cade [i ea `n
noroiul vorbelor grele.
S\ fie vinul sau atingerea rece a
mor]ii ...
Se spune c\ efectul de piramid\ are
proprietatea de conservare [i chiar de

PRAZNICUL {I PIRAMIDA
PRAZNIC. ~n mod ciudat oamenii devin
parc\ mai buni, mai `n]eleg\tori [i mai
solidari `n asemenea `mprejur\ri.
Nu este unul s\ nu-[i aminteasc\
c`t de apropiat a fost cu r\posatul, c`t de
mult a ]inut la el [i c`t bine i-a f\cut p`n\
de cur`nd, dar nimeni n-a [tiut c\ci
faptele bune nu a[teapt\ pre]uirea
celorlal]i. Amintirea r\posatului cap\t\ o
nuan]\ de icoan\ care le va r\m`ne
ve[nic `n memoria afectiv\.
Treptat, triste]ea se estompeaz\ [i
o bun\ dispozi]ie general\ `nlocuie[te

APOSTOLUL

amplificare a solemnit\]ii, pe c`nd


EFECTUL DE PRAZNIC dilueaz\ totul,
denatureaz\ ca apa turnat\ `n vinul deja
botezat.
Amin!

Prof. dr. D. D. URSACHE

iunie 2008

Anul 6
nr. 22
iunie
2008

LA MUL}I ANI,
DRAGI COLEGI

n cur`nd, prin ploaia


florilor de castan,
zumz\itul albinelor [i
ciripitul `nc`nt\tor al
p\s\rilor s-au auzit
[i vesele sunete ce
au vestit c\ `nc\ un
an [colar s-a terminat. Vacan]a mare
m\ poart\ cu g`ndul
`n trecut, c`nd a[teptam cu aceea[i
ner\bdare ca [i elevii de ast\zi
zilele fierbin]i de meritat\
odihn\...
~mi aduc aminte cu nostalgie
de momentul desp\r]irii de
gr\dini]\, de doamna mea educatoare, mai t`rziu de doamna
`nv\]\toare [i succesiv, de domnul [i doamnele diriginte care
mi-au `ndrumat pa[ii pe c\rarea
timpului. Sfaturile tuturor m\
`nso]esc [i ast\zi ca un ecou,
c\ci nu pot fi uitate.
Eu `ns\mi cadru didactic,
`ncerc s\ nu fiu uitat\ de cei pe
care-i c\l\uzesc pe c\rarea
vie]ii.
Printr-o fericit\ `nt`mplare, `n
acest an am devenit din nou
elev\.
Nu-mi pot exprima prin
cuvinte emo]iile ce m-au cuprins
la primele cursuri frecventate,

mul]i profesori fiind de accea[i


v`rst\ sau mai tineri dec`t mine,
dar pe parcurs m-am lini[tit.
De multe ori am uitat c\ sunt
adult [i m-am al\turat colegilor
tineri fiind cuprins\ de acelea[i
sentimente pe care `ns\ le-am
tr\it cu dubl\ intensitate-cu
maturitatea
adultului
[i
senin\tatea copilului care `ncerc
s\ fiu f\r\ s\-mi dau
seama.Bucuria care mi-a umplut
fiin]a este c\ indiferent de v`rst\,
cadrul
didactic,
dasc\lul
adev\rat `]i ofer\ o parte din
sufletul s\u, iar tu, elev-copil
sau elev-adult prime[ti cu
recuno[tin]\ aceast\ pic\tur\
purt\toare de via]\.
Pe data de 30 iunie vom
s\rb\tori cu to]ii Ziua ~nv\]\torului.
Scumpelor mele colege [i
colegi, doamnelor [i domnilor
profesori, un g`nd bun, s\n\tate,
c\ci cu ajutorul lui Dumnezeu, le
vom `nvinge pe toate.
LA MUL}I ANI!

L\cr\mioara
CR|CIUN

educatoare, Gr\dini]a
Mastac\n, comuna Borle[ti, jud.
Neam], student\ la Facultatea
de Muzic\ Piatra-Neam]

Icoana - fereastr\
spre cer
oi, 5 iunie, a avut loc
vernisajul expozi]ieiconcurs Icoana fereastr\ spre cer.
Este vorba de un
concurs na]ional de
iconografie,
un
proiect organizat de
Liceul de art\ Victor
Brauner
Piatra
Neam], cu sprijinul
Consiliului Local [i al
Prim\riei Municipiului PiatraNeam]. Acest eveniment cultural, coordonat de profesorul
{tefan Potop, se afla la cea de a
III- a edi]ie [i urm\re[te continuarea acestui nobil me[te[ug,
afirmat pe aceste meleaguri de
[coala de iconari de la V\leni,
precum [i stimularea [i recompensarea tinerilor talenta]i.
~n concurs s-au aflat peste
150 de icoane realizate de elevi
din mai multe col]uri ale ]\rii,
respectiv de la: Liceul de art\
Victor Brauner Piatra-Neam],
Seminarul Teologic Veniamin
Costachi Tg. Neam], Clubul
Copiilor Roman, Liceul de art\
George Apostu Bac\u, Liceul
de art\ Oradea, Liceul de art\
George Georgescu Tulcea,
Liceul de art\ M. Sterian
Buz\u, Liceul de art\ Ploie[ti,

iunie 2008

Liceul Teoretic Filipe[tii de


P\dure, Seminarul Teologic Sf.
Nicolae Rm. V`lcea, Seminarul
Teologic Sf. Andrei Gala]i,
Liceul de art\ Boto[ani, Liceul
de art\ I. {t. Paulian Drobeta
Turnu Severin.
Iubitorii de frumos au avut
ocazia s\ viziteze expozi]ia `n
perioada 5-15 iunie la Galeria de
art\ modern\
din B-dul
Republicii nr. 17. Trebuie subliniat faptul c\ vernisajul expozi]iei
a coincis cu festivitatea de premiere a c`[tig\torilor, care s-a
desf\[urat `ncep`nd cu ora
18.00, `n ziua ~n\l]\rii Domnului.

Marius GHEGHICI

EMINESCU SAU TISM|NEANU?

e 17 martie 2008,
Fran]a a s\rb\torit
200 de ani de la
n\scocirea
bacalaureatului.
Examen care `]i d\
verde pentru facultate, dup\ ce `l promovezi cu brio.
Cum ]ara lui Voltaire
e sora latin\ mai
mare a Romniei
am luat ca model
bac-ul francez. De atunci l-am
tot modernizat, [lefuit, occidentalizat. Pe vremea comuniz\rii
i-am zis examen de maturitate.
Limba lui Ilici era la mare cinste
iar notele se puneau de la 1 la
5. Evident, dup\ modelul [colii
sovietice, cea mai `naintat\ din
lume. Ce a urmat dup\ rusificare? Europenizarea [i americanizarea.
De ce am rememorat ni[te
lucruri arhicunoscute? Bac-ul
bate la u[\. Liceenii [i p\rin]ii
lor au intrat deja `n fibrila]ii.

Peste tot se zvone[te c\ va fi


un bac de sacrificiu, `n care
limba romn\ ar putea crea
probleme mai mari dec`t
matematica. Mai ales pentru
liceenii cu profil real. S\ fiu mai
clar? Operele lui Caragiale,
Creang\, Bacovia, Marin
Preda, C\linescu... au fost
scoase de la proba oral\. ~n
locul lor s-au introdus spre
comentare fragmente din
Raportul lui Tism\neanu, Pactul
Na]ional pentru Educa]ie [i
Ghidul cet\]eanului romn la
U.E. C\ destui liceeni n-au auzit
`n via]a lor de Tism\neanu, asta
e alt\ problem\. Urmarea acestei schimb\ri? Profii de specialitate s`nt sidera]i, p\rin]ii ofusca]i, iar liceenii din ultimul an se
a[teapt\ la ce este mai r\u. Din
100 de subiecte pentru oral,
publicate pe internet, Eminescu
apare o singur\ dat\. Normal,
viitorii candida]i se `ntreab\
buim\ci]i: Eminescu sau
Tism\neanu? Pe ce s\ pun\

baz\: pe literatur\ sau comunicare? Profii s-au `mp\r]it `n


dou\ tabere vr\jma[e. Primasus]ine c\ literatura nu trebuie
eliminat\ din examenul oral. A
doua- pretinde c\ elevul trebuie
s\-[i demonstreze competen]ele de comunicare pe orice
fel de text. De aici, un r\zboi
total `ntre dasc\li. Fiecare cu
argumentele lui. E adev\rat c\
literatura a fost scoas\ din oral
dar a r\mas la scris.
Schimbarea nu este neap\rat
un lucru r\u, ci mai degrab\ o
problem\ perfectibil\. P\rerea
cadrelor didactice ar]\goase?
Ministerul gre[e[te c`nd pune
una `n program\ [i alta cere.
Nu e clar ce se vrea. Nici
liceenii nu tac. Examenul de
anul acesta este un alt experiment pe spatele nostru.
Candida]ii s\ fi [tiut de la
`nceputul anului ce-i a[teapt\.
Nu e corect s\ schimbi regulile
`n timpul meciului, mai zic ei cu
n\duf, d`nd m\runt din buze.

Profesorii implica]i direct `n


examenul de bac cred c\
noua form\ de organizare este
importat\ din opulentul
Occident. Numai c\ [i
`nv\]\m`ntul occidental e `n
criz\. ~n consecin]\, bac-ul
romnesc a declan[at controverse aprinse. E proiectat `n
cele mai sumbre culori.
Rezultatele- spun pesimi[tiivor fi mai slabe ca anul trecut.
Mai ales la disciplina limba [i
literatura romn\. Ce spun cei
din MECT? Nu spun nimic, s`nt
ocupa]i cu matematica urnelor
(v. cazul Adomni]ei, candidat
la jil]ul de primar din Ia[i). Au de
adunat hectarele de carpete
electorale afi[ate peste tot.
Cic\ `n viitor [i extratere[trii vor
intra `n manualele [colare, `n
locul lui Creang\, Eminescu [i
Caragiale. E adev\rat?

anemarca, o ]ar\
mic\, o mn\ de
oameni, negustori
sau agricultori, are
un trecut nc\rcat,
c\ruia i supravie]uie[te cu o mndrie
aparte.
Se trag din neamul vikingilor, popor
s\rac dar inventiv,
care a tr\it din
jefuirea sistematic\,
organizat\, a Europei bogate,
ajungnd
pn\
la
Constantinopol.
Vikingii au ntreprins mari
expedi]ii
cu
scop
de
pr\d\ciune, c\l\torind pe mare,
n lungile lor cor\bii negre.
Au descoperit - se crede America
de
Nord
[i
Groenlanda, iar unele c\petenii
au intrat n istorie.
Danezii sunt peste m\sur\
de mndri de str\mo[ii lor care
au f\cut din piraterie un mod de
a tr\i, atacnd, jefuind, [i distrugnd pentru a-[i ntre]ine
prosperitatea.
Urma[ii vikingilor sunt ni[te
oameni pa[nici. Tr\iesc bine,
ntr-o Europ\ care-i respect\ [i
i protejeaz\. Sunt cre[tini, iar
crucea este un simbol a[ezat
chiar pe steagul na]ional.
De curnd, danezii [i-au
redescoperit
voca]ia
de
r\zboinici vikingi, dar nu mai
atac\ pe nimeni ca s\ le fure
proviziile [i podoabele. Dup\ o
lung\ perioad\ de t\cere aruncat\ peste trecutul sngeros [i
barbar, dup\ ce au asimilat cu
srg toate valorile umanismului
european, fantomele vikingilor
Evului Mediu au renviat.
ntr-o sal\ de spectacol din
Kopenhagen, ultramodern utilat\, se prezint\ spectacole de

un fel aparte.
mbr\ca]i precum str\mo[ii
lor, o ceat\ de b\rba]i sp\to[i,
narma]i pn\-n din]i cu
topoare, suli]e, s\bii [i tot felul
de instrumente numai bune de
sf[iat, mpuns, str\puns, zdrobit, terciuit, h\cuit se arunc\
vijelios asupra unor anonimi
(poate ru[i, poate franci, poate
saxoni,poate teutoni) cam cu
aceea[i dotare.
Se izbesc ca berbecii ore
ntregi, mpingndu-se, trntindu-se, izbindu-se, cu cea mai
autentic\ furie devastatoare.
Vikingii ies ntotdeauna victorio[i. Capetele sparte, ochii
nvine]i]i, coaste, mini picioare rupte [i nasuri sparte
fac mai veridic spectacolul, iar
ni]el snge pe ve[minte
spore[te drama, f\cnd parte
din regula jocului.
De fapt, acolo au loc dou\
spectacole : unul pe scen\, altul
n sal\.
n fotoliile comode, cu

nc\lzire electric\ prin interior,


tineri [i b\trni, b\rba]i [i femei,
urm\resc cu sufletul la gur\
busculada de pe scen\.
Pe m\sur\ ce treaba se
ngroa[\ iar vaietele, urletele,
ndemnurile la omor, bufnelile [i
njur\turile umplu sala, adrenalina spectacolului cre[te.
Se ridic\ n picioare, gesticuleaz\ furio[i, [i izbesc pumnii
[i-[i ncordeaz\ mu[chii,
Nu mai pot sta locului. O
furie colectiv\ i st\pne[te.
Izbesc cu picioarele, vntur\
bra]ele ca [i cum ar spinteca, ar
zdrobi sau sf[ia carnea [i
oasele unui adversar, un
du[man netrebnic, care trebuie
neap\rat ucis cu tot neamul lui,
pr\dat [i incendiat.
Sala vuie[te ca un
Coloseum, strig\tele de lupt\
sparg timpanele. Fe]ele blajinilor danezi se schimonosesc
de satisfac]ie:
inamicul
cedeaz\ [i va fi nfrnt, cei puternici vor triumfa iar ura lor

s\lbatic\ se va transforma n
Istorie
Cu p\rul vlvoi, c\m\[i
descheiate, transpira]i, cu sngele n tmple, r\gu[i]i [i
epuiza]i se trntesc din nou n
scaune, aplaudnd cu generozitate un ultim tablou, n care
vikingul victorios ]ine de chic\
pe nvins [i cu un gest profesionist, se preface c\-i spintec\
beregata aruncndu-i cadavrul
peste stiva mor]ilor.
Spectacolul s-a terminat.
Vikingii pleac\ pe la casele
lor, dar mai nti se cinstesc cu
cteva halbe [i "fish and cips".
Trec prin fa]a Marii
Catedrale. Nu [i fac semnul
crucii, nu se obi[nuie[te. De
sus, de sub corni[\, chipurile
sculptate ale martirilor privesc
n gol iar Crucificatul parc\ a
uitat de rana din coast\.

Dumitru RUSU

VIKINGII - SPECTACOL POSTMODERNIST

Prof. dr.
D.D.URSACHE

COLEGIUL ROMAN VOD| {I FO{TII S|I


ELEVI, AST|ZI MARI PERSONALIT|}I

n frumos pliant, tip revist\, editeaz\ conducerea Colegiului Na]ional Roman Vod\ din
Roman. Din Reperele istorice afl\m c\ institu]ia de `nv\]\m`nt `[i deschidea por]ile
pentru primii elevi, `n anul 1872, gra]ie insisten]elor unui apostol pe numele s\u Costin
Br\ilescu. Din lista fo[tilor profesori ai acestei istorice institu]ii [colare de nivel mediu
afl\m c`teva personalit\]i importante precum: prozatorul Calistrat Hoga[, compozitorul
Ion Danielescu (a compus mar[ul Voin]a Neamului), istoricul literar Alexandru Epure,
celebrul profesor de matematic\ Abraham Hallinger, doctorul `n istorie Constantin
Dasc\lu, publicistul Gheorghe A. M. Ciobanu [i al]ii.
~ns\ Colegiul Na]ional Roman Vod\ se m`ndre[te cu o list\ foarte bogat\ de mari
personalit\]i de ieri [i de azi care au fost elevi ai acestei [coli. Iat\ o parte din aceast\
impresionat\ list\: scriitorii G. Ibr\ileanu, Panaite Mu[oiu, Cezar Petrescu, Octav
Dessila, Max Blecher; actorii Nae Roman, Sandu Sticlaru, Ludovic Antal; pictorii Gh. Andreescu,
Gheorghe Apostu, Octav Anghelu]\, Aurel Vlad; compozitorii Mihail Burada, D. D Botez, Richard
Stein.
Colegiul `[i prezint\ `n acest pliant [i bogata list\ a olimpicilor s\i, elevi care au ob]inut importante premii la concursuri na]ionale [i interna]ionale.

APOSTOLUL

Pag. 5

TINERE CONDEIE ROMA{CANE


SF~{IAT|, MOLDOVA

ecernie. ~n dou\ sf`[iat\


Moldova se f\cu mai trist\.
Pe c`mpuri de smaralde, bobi de rou\
Se sparg [i pl`ng. A pl`ns [i ea at`ta!
Noi i-am fi h\r\zit o via]\ nou\
A[a cum Prea ~naltul hot\r`t-a;
Dar\ pizma[\ soarta desp\r]it-a
O parte p`nla Prut [i-o parte vou\.

E singur\.
Istoria-i arat\
F\ptura `nflorit\, `nfiorat\
De tainice, moldovene[ti imbolduri.

Pentru o pic\tur\ de morfin\.


Unde e[ti `ngerul meu?
Maria LUNGU

PL~NG {I R~D

l`ng [i r`d...
Pierdut\, f\r\ credin]\ `n cer [i `n
p\m`nt
Fanatic\ `n iubire [i...
Sunt un mort tr\ind...
Unde e[ti, `ngerul meu?
Te caut `n sclipirea fiec\rui z`mbet,
~n albastrul fiec\rui ochi,
~n fiecare adiere de v`nt. ~n fiecare
s\rut.

Nu [tiu dac\ afar\ plou\ mereu,


dar fa]a mea c`nd se `nal]\ spre cer
de picuri mari de ploaie se umple de
amar, de pelin
[i de venin

A[ vrea ca s\ ne prindem iar de m`n\,


S-avem pe frunte doar o
singur\ cunun\,
Din romne[ti [i calde
doruri.

~n bra]ele tale, o zeul meu


Gravitez, m\ desprind de eden
{i... nu mai s`nt ateu...
F\r\ timp, f\r\ ra]iune...

SURIOARA

DEBUT LITERAR 2008

e c`mpii verzi sunau de slav\ ode,


Nistrul [i Prutul `[i susurau iubirea,
Noi, `nfr\]i]i, tr\iam [i fericirea
{i lupte prea- sl\vite `n epode.
De la Orhei, din Soci, p`nla Suceava,
Treceau seme]i r\ze[ii lui {tefan.
Dar a venit, ehei, cumplitul an,
Cu desp\r]irea-i rea ca [i otrava.

Tr\im de-atunci ca dou\ surioare


Cu soart\ vitreg\, de-o ap\ desp\r]ite,
Cu lacrimi mari de rou\
[i nefericite
C\ci brazda Prutului [i-a
vremii doare.
Dar `ntr-o zi ne vom
vedea, [i noi
Vom fi din nou o inim\ [iun rost,
Mult mai m\re]i ca bunii
care-au fost
C\ci o s\ vii, Moldov\,
`napoi.
M\d\lina BEJAN
Clasa a IX-a
Poezii preluate din Revista campionilor nr. 6/2008

Te privesc...
Bra]ele tremur`nd... te ating,
Ce simt?... e gol
Mintea... iar `mi joac\ feste!
M\ apropii...
Te iau `n bra]e...
R\m`n cu m`inile goale,
{i tot ce str`ng la piept e... DOR!
~]i vorbesc...
{oaptele se izbesc... de pere]ii goi,
~]i z`mbesc...
Lacrimile-mi r`d!
Cad... nici m\car eu
Nu pot s\ m\ ajut,
Picioarele-mi alearg\,
Dup\ o n\luc\...
O speran]\... e[ti TU?!
Ating amintirile... m\ dor,
Aud [oaptele... m\ cheam\,
Merg... nu... demult am obosit!

Aripile tale `n jurul inimii mele


M\ purtau spre zenitul senin\t\]ii,
~ntr-o be]ie, `ntr-un dans nebunesc...
Cea mai frumoas\ `nmorm`ntare!
O, `nger!
~n `mbr\]i[area ta,
Ame]eam la `n\l]imea la care m-a purtat
Iubirea ta.
}i-am c`ntat o binecuv`ntare,
O od\ de venerare.
{i am [optit apoi AMIN
sufletul meu striga:
C`t de fericit s`nt Doamne!
{i tu... [i tu... uciga[ul meu,
Iubitul meu...
mi-ai dat drumul!

TU... AI FOST!!!

Vorbesc... buzele-mi citesc numele t\u,


Iubesc... poate... sau am uitat?
M\ mint, mai bine a[a,
Te vreau... te simt... mi-e dor!
M\ ridic, `ncerc s\ lupt
Nu pot... recunosc... am pierdut!
Andreea GOLOGOZ

FANTEZIE
Peste nop]ile toate-

Ast\zi `mi place s\ spun


C\ inima mea e zdrobit\ de c\z\tur\
Dar noi... noi [tim adev\rul...
Nu reu[esc s\ m\ ridic
Nu [tiu dac\ urlu de durere...
Sau de dor...
Nu pot s\ deschid ochii,
Nu pot s\ m\ smulg,
Din adorarea chipului t\u,
Imprimat `n interiorul pleoapelor mele,
~n interiorul fiin]ei mele.
Pl`ng,
B\t`nd la fiecare u[\,
C\ut`ndu-te pe tine

T\cere.
Peste serile noastreAdiere.
Printre vechi amintiriRetr\ire,
Iar `n ceasuri t`rziiReg\sire.
Peste sufletul meuPoezie.
Peste tine, p\m`ntBucurie.
Peste ani de copilFantezii.
Loredana MARCOVICI

VIA}A
CA UN JOC
M-am r\t\cit `n abisul lacrimilor mele,
Rostind poeme vis\toare,
Cuvintele-s `ntemni]ate `n marea sufletului meu
E via]a oare asemenea unei p\s\ri
c\l\toare?
E o c\dere spre `nalturi,
Purt`nd `n aripi fragede cobalturi.
Acum te ridic\ u[or spre cer
P\str`ndu-]i imaginea-n etern,
{i-n soarele suav
Acela[i dor de nesf`r[iri bolnav?
Dar poate via]a-i ca un vers, tunel prea
lung `n univers,
Ceva prea greu de `n]eles!
C\ci `n marea contopire
Cu ale vie]ii drumuri noi,
Ori noi mergeam `nainte
Sau ne-ntorceam `napoi?
Izabela MUNTEANU
Verssuri din creaa]iaa elevilor romaa[ccani.
Selecc]ie: prof. Valeriaan PERC|
|

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
Pantalon [i vizitatoarele
Mario Vargas Llosa
O traducere de
Cantuniari

nat\ Mario Vargas Llosa. Iar din


1973 p`n\ `n 2000, din
Pantaleon [i vizitatoarele au ie[it
dou\ filme, primul av`ndu-l chiar
pe autor `n postura de coregizor.

Mihai

ara
`i
cere
destoinicului c\pitan
Pantalon Pantoja
s\ devin\ proxenet.
Misiune oficial\, dar
strict secret\. Dac\
s-ar afla cu ce se
ocup\, totul s-ar
duce de r`p\, inclusiv
armonia conjugal\. E
trimis `ntr-un or\[el
pierdut `n selva amazonian\,
unde-i
agita]ie mare: solda]ii violeaz\
femeile care le ies `n cale, un
predicator insolit `i convinge pe
locuitori s\ crucifice insecte,
g\ini, apoi cam tot ce mi[c\.
Rezultatele: cre[terea natalit\]ii,
umplerea orfelinatelor, sacrificii
umane. El trebuie s\ descurce
toat\ aceast\ `ncurc\tur\.

Pag. 6

despre limbaj. Apari]ia lui pentru


prima oar\ `n limba romn\ este
un eveniment extraordinar.
...A te ini]ia `n aceast\ oper\
`nseamn\ a p\trunde `ntr-o

Nou la Humanitas
Merit\ spus ca prima lui sarcina
de serviciu, stabilirea por]iilor de
m`ncare, i-a provocat o foame
nebun\ [i o adev\rat\ patim\
culinar\, iar a doua, garderoba,
l-a transformat `ntr-un designer
vestimentar cazon. Nu-i greu de
ghicit care sunt efectele secundare ale noii lui sarcini. Din toate
astea iese o satir\ la adresa
fanatismului religios [i militar, o
tragicomedie spumoasa sem-

Despre diversitatea structural\ a limbilor [i influen]a ei


asupra dezvolt\rii spirituale a
umanit\]ii
Wilhelm von Humboldt
Versiune romneasc\, introducere, not\ asupra traducerii,
tabel cronologic, bibliografie [i
indici de Eugen Munteanu
Publicat postum, `n 1836,
monumentalul tratat Despre
diversitatea structural\ a limbilor
a influen]at decisiv evolu]ia
lingvisticii [i a ideilor moderne

APOSTOLUL

categorie de formidabile realiz\ri


intelectuale. Jocul inteligen]ei,
delicate]ea nota]iei personale,
marea cutezan]\ argumentativ\
pe care le etaleaz\ Humboldt
confer\ scrierilor sale despre
limb\, de[i incomplete, o statur\
neegalat\. Humboldt este al\turi de Platon, Vico,
Coleridge, Saussure, Roman
Jakobson - unul dintre foarte
pu]inii scriitori [i g`nditori care au
afirmat ceva nou [i profund
despre natura limbii. Despre
diversitatea structural\ a limbilor
abund\ `n ipoteze lingvistice de
o str\lucire profetic\. (George
Steiner, Dup\ Babel).
Indiscutabil, acest tratat
determin\ p`n\ `n zilele noastre
`ntreaga lingvistic\ [i `ntreaga
filozofie a limbajului, fie c\
recunoa[tem explicit acest lucru,
fie c\ `l trecem sub t\cere.
(Martin Heidegger)

Adev\r\ta c\l\torie a lui Zahei


V. Voiculescu [i taina Rugului
Aprins
Marius Oprea
Inculpatul Vasile Voiculescu
(...) a scris o serie de poezii pe

Selec]ie de Alexandra
BURUIAN|
(ccontinuaare `n pag. 7)

iunie 2008

TINERE CONDEIE NEM}ENE


NICIODAT|
NU VOI FI A TA

I
triste]e.

a-]i g`ndul c\ voi fi mereu a


ta,
Ia-]i g`ndul c\ te voi iubi
mereu,
Tu pentru mine e[ti doar o
amintire
Ce am p\strat-o `ntr-un
col] al sufletului,
Departe de tot ce ne
`nconjoar\,
Pe zidul ditre iubire [i

A{ FI VRUT
A[ fi vrut s\ schimb ziua `n an,
A[ fi vrut ca marea s\ fie mai
albastr\,
A[ fi vrut s\ pot atinge iubirea cu
m`na,
S\ sting focul cu sufletul,
S\-]i d\ruiesc dragostea mea,
S\ te privesc `n ochi
Aievea, buzele mele
S\ te s\rute.
Andreia IGNAT

Dar mi se pare-o ve[nicie.


E obscur [i plin... DE sclipici?

{i-mi face ochii s\ plou\


Strop cu strop pe foile vie]ii.
{i s-a f\cut lini[te!
Lini[te- priveghi pentru vise
r\puse,
C\zute la datorie pe frontul
realit\]ii.
Ana- Maria SOFRONIA

Lumini vesele-]i lumineaz\ chipul,


Iar v`ntul se joac\-n p\rul t\u...
Tu stai `ns\ nemi[cat,
~n tine pl`nge inima,
C\ci singur e[ti.
Amintiri ]i se perind\-n fa]a ochilor
umezi,
Fiori reci te cuprind,
C\ci singur vei r\m`ne
Azi, m`ine, mereu...
Triste]e, lacrimi
}i se `ntip\resc pe chip.
Totul e-n zadar acum,
C\ci `n sufletul t\u...
S`nt doar EU!

AMINTIREA
TA,
AMINTIREA
NOASTR|

lui.

At`ta lini[te, Doamne, c\ pot auzi


Ploaia cum bate `n geam,
Ploaie care bate la por]ile sufletuPotop ce `mi invadeaz\ sufletul

SPRE INFINIT
Privesc spre infinit...
Nu e senin.
Ochii lui vars\ lacrimi de s`nge,
Inima i s-a stins de mult,
De fapt... de c`teva ore,

arieta era o copili]\ cu fusti]a albastr\ [i cu p\rul prins `n pieptine zim]at. Se juca `n pridvor c`nd, deodat\, rotindu-[i privirea
`n sus, z\ri funinginea nourilor. ~n curte la hambare, la grajduri,
la scr`nciobul gol dintre ei, nici urm\ de Mihai. ~[i puse palmele
corn la gur\ [i-l strig\ c`t o ]ineau puterile. Doar ecoul o `ng`na
[\galnic.
Nori de ploaie ca ni[te balauri veneau s-aduc\ pr\p\dul
p\m`ntului. Feti]a era `ngrijorat\ de soarta fratelui mai mic [i
hoinar, pierdut `ntr-o lume pe care numai el o cuno[tea. A r\mas
`n mijlocul pridvorului posomor`t\, cu buzele str`nse, cu fusti]a
albastr\ f`lf`it\ molatec de v`nt. Era nec\jit\ foc. ~[i purta ochii la
cerul `ntunecat [i la cotloanele unde se pitula cu Mihai, alt\dat\, s\ se
joace. Umbra norilor `i a[ternea pete plumburii pe obraz. O muncea p\rerea
de r\u c\ nu e [i Mihai s\ vad\ ce urgie se preg\te[te cu at`]ia nori `mbulzi]i
pe cer. Din nou s-a `n\l]at pe v`rful degetelor, a rotunjit palma la gur\ [i a
dat de veste fratelui r\t\citor c\-l a[tepta.
Dealurile `l strigau [i ele dar Mihai nu ap\rea. Avea ceva mai bun de
f\cut dec`t s\ r\spund\ surorii sale [i dealurilor.
Undeva, poate `ntr-o poian\, `n vreo margine de dumbrav\, `n vreo
colib\ de cioban, Mihai, care nu mai d\dea pe acas\ cu zilele, a[tepta ca
furtuna s\ se zbuciume singur\.
Iulia FERMU{
Clasa a III-a
Text preluat din V`rsta inocen]ei, revist\ a Grupului {colar Roznov

CO{MAR

Privesc `n umbr\ [i rev\d


Cum soarele m\-nfierb`nta,
Erau deasupra tot mereu
Doar el [i dragostea mea.
Azi, ceas de ceas,
A[tept mereu
C\ldura lui [i m`na ta,
S\ fie iar cum a fost ieri,
C`nd via]a parc\ exista.
~n miezul nop]ii te rev\d
{i totul pare minunat.
Noi doi [i soarele pe cer
Iubindu-ne ne`ncetat...
Dar...
Visul meu s-a spulberat.
Raluca CIUBOTARU

PICURI

Un `nger a c\zut din rai

HARIETA
{I FRATELE HOINAR

`n inima p\m`ntului!
- Ai vrut s\ cuno[ti iadul?...
Gre[esc...
Ai crezut c\ r\ul este infinit!
Oricum...
~ntinde-]i cu m`ndrie aripile,
C\ci soarele iubirii
pe cer a r\s\rit
{i dragostea e f\r\ de sf`r[it.

DOR
Razele de soare se `mpletesc `n
atmosfera dulce,
Iubirea se revars\-n curcubeu
nocturn,
La pragul infinitului ascuns se
revars\ o stea...
- De ce pl`ngi, iubire stins\ [i
aprins\ din p\cat?...

NOAPTEA
S-a l\sat noaptea trist\,
~ntunericul ame]itor `mi `nfioar\
sim]urile,
Luna `mi m`ng`ie chipul,
Pl`ng`ndu-[i singur\tatea.
Lumineaz\ aievea
Un z`mbet ce ascunde lacrimi,

A[tern g`nduri [i vise


Pe o pagin\ a vie]ii.
Aerul `mi taie respira]ia...
O clip\ frivol\ se scurge,
Simt din nou s\rutul nop]ii
Pe chipul lunii.
P\strez [oaptele nop]ii,
Le arunc `n visare,
Pentru a tr\i `n g`ndurile ei
O eternitate.

TR|IRE
Rena[te-m\ tu,
Simte-m\ o secund\,
P\r\se[te-]i trupul
Pentru a sim]i tr\irea.

G`ndurile-mi zboar\ melancolic


Pe aripile v`ntului de prim\var\,
Plutind u[or prin universul rece.
Lacrimile `ncep s\ coboare,
~n raza de lumin\ trimis\ de lun\
Spre ]\rmuri necunoscute,
Duc`nd r\nile arse de ani
Acolo, unde se afl\ iubirea...
Unde-[i are s\la[ul dorul meu
nestins.
Ancu]a- Iuliana TANAS|

Pl`ngi lini[tit, dep\rteaz\-te,


Apa trandafirie a nop]ii
A[terne petale parfumate
Pe pleoapele tale.
{i simt cum te r\t\ce[ti
~n t\cerea glorioas\ a lunii,
C\ci albastrul m\rii [i al cerului
~[i dau m`na.
Mioara CATAN|

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
(urmaare din pag. 6)
eme mistice, care au
caracter du[m\nos
fa]\ de regimul de
democra]ie popular\
din
Republica
Popular\ Romn\.
(...) Inculpatul a
recunoscut
`n
instan]\ c\ a scris o
serie de poezii mistice, `ns\ nu a urm\rit s\ ponegreasc\
regimul democratic
popular din RPR. Tribunalul
`nl\tur\ ca nesincere sus]inerile
inculpatului, f\cute `n sensul de
mai sus [i re]ine `n sarcina sa
faptele comise. Fa]\ de
recunoa[terile integrale f\cute
cu ocazia anchetei penale,
coroborate cu declara]iile celorlal]i coinculpa]i, precum [i cu
materialele corp delict aflate la
dosar, Tribunalul re]ine ca
dovedite `n sarcina sa faptele
comise. ~l condamn\ pe

iunie 2008

Voiculescu Vasile la 5 ani


temni]\ grea [i 5 ani degradare
civic\ pentru uneltire contra
ordinii sociale prin agita]ie public\.
Cum a ajuns poetul Vasile
Voiculescu du[man al poporului
vom afla din tulbur\toarea investiga]ie a istoricului Marius Oprea,
care a reconstituit `n aceast\
carte circumstan]ele politice, intelectuale [i umane ale unuia
dintre cele mai exemplare cazuri
de represiune stalinist\ din
Romnia: procesul Rugului
Aprins.

Legea lui Murphy


Arthur Bloch
traducere
de
Paraschivescu

Radu

Legea lui Murphy n-a fost


emis\ de Murphy, ci de altcineva
pe care-l chema la fel. E doar
una dintre miile de afirma]ii

hazoase incluse `n acest `ndreptar al contratimpului. Pu]ine c\r]i


au [tiut s\ surprind\ mai bine

absurdul cotidian, deregl\rile de


care avem parte zilnic, pa[ii
gre[i]i pe care-i facem fiindc\

Nou la Humanitas
a[a ne e scris. Textul lui Arthur
Bloch are o arm\tura pretins
[tiin]ific\ [i o tencuial\ de postulate, leme, principii, observa]ii,
omilii, amendamente [i corolare.
Legile enun]ate aici sunt un fel
de teoretizare a pesimismului. O
teoretizare parodic\, hr\nit\ din
mul]imea de boac\ne sau
nereguli `n fa]a c\rora oft\m,
bomb\nim sau punem m`na pe
topor. Si mai e ceva. Citind
cartea lui Bloch, avem uneori
impresia c\, printr-o ne[tiut\
telepatie, am contribuit la
scrierea ei. Fiindc\ ni s-a
`nt`mplat [i nou\, nu-i a[a?, s\

APOSTOLUL

suspin\m filozofic [i s\ conchidem blazat: Cine sfor\ie cel mai


tare adoarme primul. Sau, [i
mai [i: Inteligen]a artificial\ n-a
c`[tigat nicio lupt\ in fa]a prostiei
naturale.

Cu inima
smuls\ din piept
Radu Paraschivescu
Totul `ncepe cu un gest
scandalos, la o nunt\ princiar\.
La marile case regale, c\s\toria
[i dragostea sunt `ndeob[te
chestiuni diferite. De data asta
s-a `nt`mplat ca mirele s\ se
`ndr\gosteasc\, la propria
nunt\, de... fata de l`ng\
mireas\. A[a `ncepe una dintre
cele mai romantice [i mai crude
iubiri medievale din Portugalia,
]ara `n care pietrele `ncinse de
soare [i plesnite de v`nt spun
pove[ti.
Ve]i descoperi, citind aceste

pagini, c\ Ines [i Pedro pot intra


`n r`ndul marilor cupluri din istoria omenirii.
Observa]ia criticului: Un mic
roman viu, `n care fiecare cuv`nt
e la locul lui. Se vede c\ e scris
cu pl\cere, iar pl\cerea se transmite [i cititorului.

Pag. 7

REMEMOR|RI NECESARE
Valori neolitice
romne[ti expuse
`n Elve]ia
ncep`nd cu data de 3 iunie 2008, poate fi vizitat\
la Historisches Museum (Muzeul de Istorie) din
Olten (cantonul Solothurn, Elve]ia) expozi]ia
Arta perioadei neolitice. Vechile culturi din
Romnia (Steinzeitkunst. Frhe Kulturen aus
Rumnien), tema central\ a acesteia constituind-o
prezentarea c\tre publicul european a unei p\r]i
semnificative a capodoperelor principalelor culturi neo-eneolitice romne[ti.
Rod al unor finan]\ri publice [i private (Asocia]ia
Hellas et Roma), din cele dou\ ]\ri, proiectul
expozi]ional care reune[te exponate de la treizeci [i unu de muzee romne[ti, prezent`nd unele dintre cele
mai importante m\rturii ale culturilor neo-eneolitice dezvoltate pe teritoriul Romniei, a avut la baz\ activitatea unui
comitet [tiin]ific, alc\tuit `n exclusivitate din 15 speciali[ti
romni, al c\rui comisar general este domnul Dragomir
Neculai Popovici (Muzeul Na]ional de Istorie al Romniei).
La reu[ita acestui eveniment remarcabil, prin importan]a [i
valoarea materialului arheologic expus, [i-au adus contribu]ia
`n principal acordul preliminar al Ministerului Culturii [i
Cultelor [i coordonarea logistic\ efectuat\ sub egida
Muzeului Na]ional de Istorie al Romniei, c\ruia i s-au asociat ca organizatori centrali Dr. Viorica Cri[an (Muzeul Na]ional
de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca), Dr. Gheorghe
Dumitroaia - Complexul Muzeal Jude]ean Neam] (prin
Muzeul de Istorie [i Arheologie Piatra Neam] [i Muzeul de
Istorie Roman) [i Dr. Florin Topoleanu (Institutul de Cercet\ri
Eco-Muzeale din Tulcea).
Expozi]ia, aflat\ sub `naltul patronaj al Pre[edintelui
Confedera]iei Elve]iene, dl. Pascal Couchepin [i al PrimuluiMinistru al Romniei, dl. C\lin Popescu-T\riceanu, a fost
vernisat\ luni, 2 iunie, `n cadrul unei ceremonii la care au luat
cuv`ntul dl. Pascal Couchepin, Pre[edintele Confedera]iei
Elve]iene, dl. Virgil {tefan Ni]ulescu, secretarul general al
Ministerului Culturii [i Cultelor, dl. Ionel Nicu Sava,
ambasadorul
Romniei `n Elve]ia,
dl. Ernst Zingg, primarul ora[ului Olten,
dl. Jacques-Simon
Eggly, pre[edintele
Asocia]iei Hellas et
Roma, dl. Cri[an
Mu[e]eanu, directorul general al
Muzeului Na]ional de
Istorie a Romniei,
dl. Peter Kaiser,
directorul Muzeului
de Istorie din Olten,
[i
dl.
Laurent
Chrzanovski, directorul general al
proiectului Arta epocii pietrei. Vechile culturi din Romnia.
La vernisaj au participat de asemenea reprezentan]i ai unora
dintre cele 31 de institu]ii din Romnia (printre care [i Muzeul
de Istorie [i Arheologie Piatra-Neam] [i Muzeul de Istorie
Roman), dna. Yvette Fulicea, director adjunct `n Ministerul
Afacerilor Externe precum [i alte personalit\]i culturale
elve]iene, care [i-au ar\tat `n mod evident sprijinul pe viitor al
altor manifest\ri culturale de acest gen.
Cele aproximativ 1.200 de obiecte extrem de valoroase
apar]in`nd patrimoniului na]ional sunt pentru prima dat\
prezentate `mpreun\ `ntr-o expozi]ie organizat\ `n afara ]\rii.
Printre acestea se num\r\ [i G`nditorul de la Hamangia
(Cernavod\), tezaurul de la Moigrad, modelul de sanctuar de
la Gumelni]a, tezaurul de la Brad [i o reconstituire a sanctuarului de la Par]a), toate reprezent`nd `ncercarea de a realiza
o sintez\ monografic\ a evolu]iei neo-eneoliticului din
Romnia, precum [i alte obiecte din aur [i ceramic\
apar]in`nd patrimoniului na]ional romn.
Expozi]ia va fi deschis\ la Olten p`n\ la data de 5 octombrie
2008, dup\ care `[i va continua periplul european, urm`nd s\
fie prezentat\, mai `nt`i, la Muzeul Regal de Art\ [i Istorie din
Bruxelles, la 7 noiembrie 2008.
Cu ocazia vernisajului expozi]ia a fost `nso]it\ [i de un consistent catalog, publicat `n limbile francez\, german\, italian\
[i englez\, la standul muzeului fiind disponibile numeroase
pliante, replici dup\ vase ceramice, expozi]ia fiind de altfel
amplu prezentat\ [i prin intermediul a dou\ site-uri internet:
www.romanianeolitica.org [i www.steinzeitkunst.ch.
Dr. Dorin NICOLA

IOAN SLAVICI - PRECURSOR AL PROZEI


DE ANALIZ| PSIHOLOGIC|
iteratura, ca [i istoria,
cunoa[te un curs
firesc al evolu]iei.
Fiecare perioad\ literar\ se supune anumitor canoane, reguli
stabilite [i recunoscute drept clasice [i
viabile, potrivit c\rora
opera este apreciat\
`ntr-un
anumit
moment.
Ioan Slavici este unul
dintre scriitorii care, la un moment
dat, se dezice de canoane [i
reu[e[te s\ ne transmit\ o parte a
realit\]ii, aspecte veridice ale
sufletului uman, departe `ns\ de
spiritul de `nfrumuse]are a vie]ii
rurale atribuit, mai t`rziu,
s\m\n\tori[tilor. Scrierile sale au
contrazis modelul literar al vremii,
`ns\ au fost asimilate ca verosimile [i men]inute apoi, destul\
vreme, ca singure modele ale
plauzibilului rural. Slavici se
`ncadreaz\ f\r\ efort epocii lui la
nivel european. Este vorba de discursul realist al secolului al XIXlea. ~n literatura noastr\, el
reprezint\ liantul dintre tradi]ie [i
epoca mai nou\, d`nd acesteia
din urm\ vitalitatea r\d\cinilor
populare [i na]ionale.
P`n\ la Slavici, mai ales la
pa[opti[ti, canonul era mai puternic dec`t voin]a de luciditate [i
efortul unei exprim\ri personale.
Din cauza lui, sectoare importante
ale realit\]ii - mai ales interioritatea individual\, psihologia - au
r\mas ignorate de literatur\.
Scriitorii `[i expuneau convingerile
morale, intelectuale, crezuri
politice, idealuri sentimentale.
Stereotipia literar\ [i conven]ia

prezentate conven]ional [i
neconving\tor, mai mult romantic
[i superficial dec`t realist.
~n schimb, opera lui Slavici se
`nscrie pe axa literatur\-realitate.
La el sunt evidente p\trunderea
psihologic\, obiectivitatea analizei, senza]ia de via]\ adev\rat\.
Slavici este un precursor al prozei
obiective,
reprezentat\
de
str\luci]i prozatori, `ntre care, `n
primul r`nd, de Liviu Rebreanu.
~n ceea ce prive[te perspectiva din proza sa, aceasta este
exterioar\ faptelor narate, iar
comentariul(vocea) este nepersonal [i nepsihologic, adic\
neatribuit unei persoane despre
care s\ putem [ti ceva(scriitorul),
ci unui autor care `ndepline[te
func]iile unei instan]e transcendente, asemenea lui Dumnezeu

`n raport cu lumea real\.


Slavici se `ndreapt\ spre
analiza psihologic\ [i totu[i el
nu este un analist, `n sensul
disec\rii, spre a surprinde st\ri
de con[tiin]\, lucru pe care `l
caut\ `n opera sa mul]i cititori ce
vin de pe urma lui Proust [i a altor
anali[ti. Scriitorul prive[te personajele `n complexitatea lor
sufleteasc\, [tie s\ citeasc\ `n
con[tiin]a lor, dar, c`nd trece la
descrierea vie]ii lor interioare, se
sprijin\ pe aglomerarea de
am\nunte exterioare, cu ajutorul
c\rora scoate `n eviden]\ psihologia eroilor s\i. Via]a sufleteasc\ a
Persidei, unul dintre personajele
cele mai complexe din opera lui
Slavici, se contureaz\ progresiv,
din prezentarea felului cum se
oglinde[te ea `n ochii Marei, ai lui
Tric\, ai Hub\roaiei, din surprinderea reac]iilor Martei, so]ia
lui Bocioac\, din descrierea, cu
multe am\nunte, a ac]iunilor pe
care le `ntreprinde. Slavici nu
inventeaz\, ci se sprijin\ pe
observarea vie]ii, de unde [i
impresia puternic\ de zugr\vire
realist\.
Un alt aspect al modernit\]ii
operei autorului, `n contextul dat,
este prezen]a celui de-al treilea
personaj(conform opiniei criticului
Vasile Popovici). ~n lucrarea
Lumea personajului , acesta
afirm\ : A[ezat la r\sp`ntie, cu
privirile a]intite, cineva a[teapt\
ca m\rturisirea s\ aib\ loc,
sl\biciunile, at`t timp t\inuite, s\
fie date `n vileag, demnitatea s\
fie compromis\. Al treilea personaj este prezent, spre exemplu,
`n nuvela Moara cu noroc, `n
momentul `n care are loc discu]ia

dintre Ghi]\ [i Lic\ despre arenda[. Lic\ alege `n a[a fel prilejul,
`nc`t confruntarea cu cel\lalt s\ fie
public\, pentru a o putea folosi `n
scopurile sale.
Pornind chiar de la defini]iile
cuvintelor psiholog: observator
fin, dotat cu capacitatea de a
sesiza [i de a analiza via]a
sufleteasc\ a cuiva, cunosc\tor al
sufletului omenesc (DEX) [i psihologie: totalitatea fenomenelor
psihice care caracterizeaz\ un
individ sau o colectivitate; concep]ie, mentalitate; totalitatea proceselor
psihice
care
condi]ioneaz\ o activitate (DEX),
putem afirma c\ acestea caracterizeaz\ `n mare m\sur\ proza de
analiz\ psihologic\.
Ce poate fi un scriitor de
proz\ psihologic\ dec`t un fin
observator al sufletului omenesc
care sondeaz\ cele mai profunde
ascunzi[uri ale acestuia? Autor
omniscient, acesta ne prezint\
zbuciumul sufletesc al personajelor,
temerile,
dorin]ele,
concep]ia, mentalitatea acestora.
Personajele sunt surprinse `n
mijlocul comunit\]ii `n care
tr\iesc, aceasta pun`ndu-[i
pecetea asupra intelectului [i
sufletului protagoni[tilor.
Adev\rata art\ este aceea de
a surprinde `n mod veridic structura de profunzime a personajelor,
capacitatea de a analiza via]a
sufleteasc\ a acestora. Ioan
Slavici, autor canonic, st\p`ne[te
cu abilitate aceast\ art\, devenind
un model demn de urmat.

Prof. Oana
ZUGRAVU,

Colegiul Tehnic de
Transporturi, Piatra Neam]

REVISTE {COLARE
ANOTIMPURI 51/2008
juns\ la al 51-lea
num\r, dup\ 15 ani de
la apari]ie, revista
elevilor de la Cartianu
[i-a p\strat de-a lungul anilor aceea[i
]inut\ sobr\ [i elegant\, cu sumare
bogate [i interesante
[i pentru alte categorii
de cititori dec`t cei
afla]i pe b\ncile acestui liceu. Din cel mai
proasp\t num\r din acest an, 51,
am re]inut paginile despre Max
Blecher, I.I. Mironescu [i Lucian
Blaga, proza lui Lucian }ifui,
poemele lui Matei Iurea, perlele
culese de prin lucr\rile elevilor de
c\tre profesoara Olimpia Sima,
eseul despre Luceaf\rul semnat

de Paula Cioboran, notele de


c\l\torie din Barcelona. Nu lipsesc
din bogatul sumar al revistei concursurile gen Cine [tie c`[tig\,
paginile despre calculatoare,
tehnic\, [tiin]\, mod\ etc. Revista
Anotimpuri de la Cartianu r\m`ne
portdrapelul presei [colare
nem]ene de dup\ 1989.

V~RSTA INOCEN}EI
- 11/2008
Revista
elevilor
din
`nv\]\m`ntul primar [i gimnazial

prezint\ programe ale Uniunii


Europene legate de educa]ie,
Rodica Cre]u semneaz\ un eseu
despre Ion Creang\, iar eleva
Georgiana Bursuc prezint\ note
de c\l\torie din Maramure[.
Activit\]ile din acest an care au
avut loc `n cadrul [colii s`nt ilustrate `n paginile dedicate Vie]ii
[colii. Genero[i, redactorii revistei
g\zduiesc cele mai noi crea]ii literare ale celor mai tinere condeie
din [coal\, piticii cu penel [i condei. O revist\ vie, scris\ cu talent
[i tehnoredactat\ profesionist.

FORUM - 13/2008

de la Grupul [colar Roznov public\ `n num\rul s\u din aprilie articole pe gustul tuturor elevilor. O
pledoarie pentru domeniul matematicii sus]ine profesoara Maria
Vasilache, Rodica Neam]u

APOSTOLUL
LITERAR [i ARTISTIC

Pag. 8

rela]iei public-autor las\ necercetat\ o bun\ parte a subiectivit\]ii


artistului. La Alecsandri, Negruzzi,
Heliade, Bolintineanu exist\ anumite tipuri de conflict, scheme
tipologice. Personajele-]\rani sunt

Elevii Liceului din Bicaz public\ `n revista lor din luna martie o
interesant\ evocare a anilor 50,
c`nd s-a construit Barajul Izvoru
Muntelui, lucrare dat\ `n func]iune
`n anul 1960. La fel de interesante
s`nt r\spunsurile la `ntrebarea De
ce, semnate de Corina Barbieru
sau sfaturile despre coafur\ ale
elevelor Ana Pop [i Maria Scurtu.
Am citit cu interes [i paginile dedicate lui Eminescu, precum [i interviul cu participan]ii la olimpiadele
[colare. De asemenea, am tras cu
ochiul [i la delicioasele convorbiri
de pe chat cu pixu, culese de
Maria Scurtu, Lia Laur, Georgiana
Juncu [i Daniela Catrinescu. Doar
ultima dintre ele: Pentru cei mai
indeci[i b\ie]i... Reveni]i-v\!!! A
venit prim\vara! Se apropie [i
vara. {i cei de-a 12-a mai ]ine]i

mult piciorul pe fr`n\?

CRAI NOU - 16/2008


Nici elevii {colii nr. 5 din
Piatra Neam] nu se las\ mai prejos de colegii lor roznoveni.
Revista lor, ajuns\ la al 16-lea
num\r, dup\ 8 ani de la prima
apari]iei, are un sumar bogat [i
interesant. Din Galeria cu talente
din acest num\r am re]inut prozele
semnate de elevii Vlad Carata,
Delia Co[ofre], Andrada Cilibiu,
Raluca Atomei, Raluca Dasc\lu,
Ioana Ciofl`nc, Laura C\m\ru] [i
Raluca Preisler, poeziile elevilor
Mihai Trifan, Lorena Strechie,
Maria lescaie, Daria C\[er,
Cosmin Maga [i Iulian T\nas\,
paginile de divertisment `n care
exceleaz\ condeiele elevilor
Florina Barbu, Maria Terente [i
L\m`i]a Traist\.

COLEGIUL DE REDAC}IE: Mircea ZAHARIA; Constantin TOM{A;

APOSTOLUL

{tefan CORNEANU

iunie 2008

MINTEA {I INIMA
SC|RPINATUL CU M~NA ST~NG|...
a prima vedere, aloca]iile [colare
par ni[te rela]ii fire[ti, statornicite
`ntre stat [i viitorul ]\rii. Privite
mai atent, respectivele aloca]ii
par oarecum complicate. De ce?
Nu de pu]ine ori se r\t\cesc,
hoin\resc aiurea p`n\ ajung la
adrisant. Care sunt vinova]ii
unor astfel de situa]ii nedorite?
P\rin]ii incon[tien]i, factorii
po[tali-ve[nic plictisi]i sau aghezmui]i, func]ionarii comozi care
stau permanent cu ochii pe ceas.
Cum se ajunge aici? R\spunsul este
dezarmant de simplu. Asculta]i! Circuitul formularelor pentru aloca]ii are un traseu precis: secretarii de [coli le pun la dispozi]ia dirigin]ilor, ace[tia le transmit elevilor pentru a le
duce acas\, `n familie. P\rin]ii sau
sus]in\torii legali sunt obliga]i s\ le completeze cu mare - mare aten]ie. O simpl\

gre[eal\ n\ruie totul. Produce necazuri.


Readuse la [coal\ completate, formularele
iau drumul computerului. Dac\ au fost completate corect, totul e O.K. ~n caz contrar
`ncep crizele de nervi. Un caz real,
conving\tor? Din senin, elevul din Piatra
Neam] a `ncetat s\ mai primeasc\ aloca]ie.
Po[t\ri]a n-a mai sunat la u[\. Panica]i,
p\rin]ii au g\sit-o [i au `ntrebat-o ce [i cum.
R\spuns derutant: C`nd mi se dau bani `i
aduc, c`nd nu... Nu a [tiut s\ indice cu
probabilitate locul defec]iunii. Dup\ investiga]ii riguroase s-a ajuns la po[ta pietrean\.
O func]ionar\ amabil\ a deconspirat misterul. Dintr-o regretabil\ gre[eal\, cineva a
trimis aloca]ia ce trebuia s\ ajung\ la blocul
G1 la G10. Adic\, a mai ad\ugat un zero. S\
fie. At`t. Cum a gre[i e omene[te, p\rin]ii
purta]i pe drumuri au dat dovad\ de toleran]\, cu rug\mintea s\ nu se...
Finalul `nt`mpl\rii narate? Nici dup\ cinci

luni zeroul bucluca[ n-a fost barat. Ce


`nseamn\ asta? Ne sc\rpin\m cu m`na
st`ng\... {i acum aloca]ia se trimite tot
aiurea. Comoditate, nep\sare, birocra]ie?
Analiza]i singuri.
Am aflat din mass-media c\ `ntr-un viitor
apropiat, aloca]iile [colare vor fi transmise [i
mai sofisticat. Prin carduri [i alte minuni. Nu-i
r\u, numai c\ `ntre dorin]\ [i putirin]\ se
casc\ un h\u `nfior\tor. C`nd umbli pe la
ghi[ee din vina unor func]ionari comozi, c`nd
factorii po[tali nu-[i fac datoria, nu mai po]i
crede `n nimeni, `n minuni. {i `nc\ ceva: ce
fac copiii cu nevoi speciale c`nd ajung `n astfel de situa]ii? Ne referim la pruncii care
sufer\ de autism, sindromul Down, ori alte
dezabilit\]i. Chiar a[a, ce fac? C\ cire[ele
ap\rute pe pia]\ se v`nd cu 8 lei [i \i mici
sunt pofticio[i!

Dumitru RUSU

S\n\tatea mintal\ - premis\ [i condi]ie


a integr\rii [colare
ubiect de interes tot
mai larg, s\n\tatea
mintal\ a copiilor trebuie s\ constituie o
preocupare a familiei
[i a [colii, cu at`t mai
mult cu c`t statisticile
la nivel mondial sunt
`ngrijor\toare: unul
din cinci copii sufer\
de o afec]iune
mintal\ [i 75% din ei
nu primesc `ngrijiri
medicale de specialitate.
Componenta mintal\ a conceptului de s\n\tate - cea de-a
doua
dimensiune,
`ntre
s\n\tatea fizic\ [i cea social\
care `n noua accep]iune `[i
l\rge[te
sfera
[i
`[i
`mbog\]e[te con]inutul cu latura
spiritual\ a existen]ei umane cap\t\, tocmai prin aceasta, noi
valen]e `n lumea micului [colar,
a c\rui dezvoltare mintal\ [i formare spiritual\ este `n plin\
desf\[urare.
Confruntat cu factorul de
risc de natur\ s\-i altereze
s\n\tatea mintal\, elevul ciclului
primar trebuie s\ beneficieze de
influen]e educa]ionale menite s\
elimine ace[ti factori de risc
poten]iali, sau s\ atenueze
eventualele efecte nocive ale lor.
Printre factorii de risc
poten]ial enumer\m:
-Regimul nera]ional de
`nv\]\tur\ [i odihn\, care rezid\
`n general `n: nerespectarea
orelor de efectuare a variatelor

activit\]i zilnice, `nc\lcarea


normelor
privind
tehnica
preg\tirii lec]iilor acas\.
-Climatul familial necorespunz\tor preg\tirii lec]iilor [i
realiz\rii unui tonus neuropsihic
indispensabil dezvolt\rii armonioase - fizce [i mintale.
-Suprasolicitarea,
consecin]\ a supra`nc\rc\rii programului, cu multe ore dedicate
unor activit\]i suplimentare de
`nv\]\tur\.
-Utilizarea nera]ional\ a recompensei [i sanc]iunii cu
mijloace stimulative creeaz\
st\ri de spirit contradictorii greu
suportate de copii, cu efecte
contrarii.
Con[tientizarea necesit\]ii
`nscrierii pe orbita bioritmului
cotidian a componentelor
regimului ra]ional de `nv\]\tur\
[i odihn\, aplicarea cu stricte]e a
acestor
componente,
respectarea diferitelor momente
ale programului zilnic introduc
ordine [i realizeaz\ echilibru `n
via]a [i munca elevului, prima
beneficiar\ find s\n\tatea
mintal\ cu cele mai favorabile
efecte `n planul dezvolt\rii [i
randamentului [colar.
Practicarea `nv\]\rii ritmice,
evitarea muncii `n asalt, a
supra`nc\rc\rii programului, a
suprasolicit\rii, ca [i instaurarea
unui climat de evitare a st\rilor
conflictuale `n activitatea
[colar\, `n tabere, excursii sunt
premise majore ale asigur\rii

s\n\t\]ii mintale a copilului.


{colarul mic este, `n general, receptiv la `ndemnurile adultului e a se purta cuviincios [i de
a evita certurile, de a-[i ajuta
colegii. Combaterea manifest\rilor de egoism, invidie, egocentrism se impune a fi `mpletit\
cu influen]e de natur\ s\ dezvolte sentimentul de prietenie,
de respect pentru munca armonioas\ `n echip\, al gustului
pentru frumos.
A educa polite]ea, amabilitatea, respectul fa]\ de colegi,
fra]i, p\rin]i, bunici, a le trezi
interesul pentru studiile muzicale, manifest\rile distractiveducative [i pentru tot ceea ce,
`n general, creeaz\ st\ri afectivpozitive, `nseamn\ a aduce o
contribu]ie substan]ial\ la
rezolvarea problemelor de
s\n\tate mintal\.
Cauzele apari]iei tulbur\rilor
de comportament cu repercursiuni pe plan afectiv, ca [i ale
dezechilibrului neuropsihic pot fi
multiple.
~n
procesul
educa]ional, o pondere major\ o
au componentele metodice utilizate de p\rin]i, cu referire la o
serioas\ ignorare a mijloacelor
principale de ocrotire a s\n\t\]ii
mintale a copiilor, cum ar fi, de
exemplu,
necesitatea
afectivit\]ii, `ndrumarea jocului,
asigurarea unui program ritmic,
cultivarea sociabilit\]ii [i responsabilit\]ii, necesitatea unei

atmosfere echilibrate `n [coal\ [i


familie.
O component\ de prim ordin
`n ansamblul m\surilor de
ocrotire a s\n\t\]ii mintale o
constituie
binecunoscuta
metod\ stimulativ\ a recompensei [i sanc]iunii. Folosirea
ra]ional\ a acesteia `n activitatea
curent\ cu copiii, `n cadrul procesului instructiv-educativ `n
[coal\ sau `n mediul familial,
favorizeaz\ stabilirea unor rela]ii
calitativ-superioare, capabile s\
aduc\ o contribu]ie valoroas\ la
tonifierea neuropsihic\ a acestora. Spiritul ce justi]ie, echitatea
constituie la v`rsta [colar\ un
puternic element educativ.
Aprecierile f\cute la adresa
rezultatelor la `nv\]\tur\ trebuie
s\ fie c`t mai obiective, iar acordarea recompenselor sub forma
laudei, eviden]ierii sau clasific\rii
acestor rezultate `n raport cu
calitatea lor s\ fie f\cute, de
asemenea, `n acela[i spirit realist. Este recomandabil ca recompensele [i sanc]iunile s\ se
acorde public, explic`nd clasei
meritele copiilor recompensa]i
sau gre[elile celor pedepsi]i ori
aprecia]i negativ.

(ccontinuaare `n num\rul viitor)


~nv. Cornelia NICA
{coala cu cls. I-VIII NR.
1, Z\ne[ti

M\rturisiri ...
-am confundat cu [coala, cu problemele care-i
sunt specifice, `ncep`nd din anul 1971 [i p`n\ la
13 iunie 2008, c`nd am `ncheiat activitatea didactic\ [i managerial\ `n `nv\]\m`nt.
Am iubit copiii [i pentru `n]elep]irea min]ii lor
m-am d\ruit. Mi-am respectat colegii [i al\turi de
ei am realizat lucruri neb\nuite. Le mul]umesc
pentru toate.
{coala Farca[a a fost [i va r\mne pentru
mine locul marilor emo]ii, al marilor fr\mnt\ri, al
succeselor [i al marilor satisfac]ii tr\ite de-a lungul celor 37 de ani.
Din nem\rginitul univers al cunoa[terii [i cu sinceritatea
dasc\lului care a mnuit condeiul o via]\, m\ opresc o clip\ [i
v\ zic:
- Um\r
rul meu s\-ll folose
e[ti
Atun
nci cn
nd ]i-e
e greu [i obose
e[ti
Prie
ete
ene!

Voi ce mnui]i cuvintele/ De la abecedar [i


pn\ la filosofie/ A]i fost, sunte]i [i ve]i
r\mne/ Un grup, un colectiv, o companie.
Peste ani, de voi mai fi/ ~ntr-o
o or\, `ntr-o
o zi/
Voi gndi, ce-a
a fost odat\/ Cnd intram pe-a
a
[colii poart\?
N-a
am s\ pot uita vreodat\/ Zisa tatei: - Ai o
soart\/ S\ fii bun\, s\ munce[ti/ {i-n
n via]\ s\
nu gre[e[ti.
Toate sunt o amintire, ? Ce le rev\d dintr-o
o
a fost?
privire/ Din trenul vie]ii, `n vitez\/ Ce-a
Ce e? O parantez\.
A fost rotund\ sau p\trat\/ ~n opera]ii
comentat\/ Cu meandrari [i cai r\zle]e./ Cu
bucurie [i triste]e.
E cariera mea `n spate/ Cu `ncerc\ri [i cu de
toate/ Elevi mul]ime, mici [i mari/ Ce au s\
fie c\rturari.
Un copac `nalt nu poate avea dect r\d\cini
adnci.
Prof. Maria A NDRONIC

ARTE & MESERII * ARTE & MESERII * ARTE & MESERII * ARTE & MESERII
titudinea nonconformist\ fa]\ de regulamentele [colare
se concretizeaz\, `n special, prin ]inuta vestimentar\,
neregulamentar\ a unor elevi, prin rela]ia profesor- elev,
p\rinte- copil, elev- elev. Dup\ cum bine [ti]i, `n regulamentul de ordine interioar\ al liceului nostru este prezentat\ obligativitatea uniformei [colare. Cu toate c\ to]i elevii au uniforme [colare, s`nt destui de mul]i cei care nu le
folosesc zilnic la [coal\ [i renun]\ la aceasta `n favoarea
unei alte ]inute. Ace[tia consider\ c\ ast\zi e[ti cool sau
trandy dac\ hainele `]i pun `n eviden]\ formele corpului,
le expun c`t mai vizibil, dac\ ai tatuaj sau piercing. ~n
liceul nostru spre exemplu, dac\ n-ai mobil, mai ales cu
camer\ foto sau sonerie polifonic\, e[ti varz\, e[ti nimeni. Multe
suferin]e adolescentine vin din aceste lipsuri [i din desconsiderarea
pe care le-o arat\ cei ce au, celor ce nu au. Cultura MTV [i BRAVO
a f\cut ca fenomenul body -piercing & tatoo s\ ia amploare. {i cum
s\ nu fie tinerii no[tri liceeni `nnebuni]i c`nd idolii lor se `ntrec `n a
sus]ine aceast\ mod\? Dac\ Mutu, Beckham, Eminem sau Angelina
Jolie au tatuaje de ce s\ fim noi mai prejos? Dac\ b\ie]ii de la The
Rasmus sau Linkin Park, dac\ Pink sau Christina Agulera au piercing-uri, de ce s\ nu ne facem [i noi? Dar care s`nt riscurile la care
s`ntem expu[i `n aceste situa]ii?
Atitudinea profesorilor fa]\ de elevi pe parcursul activit\]ilor
didactice va fi influen]at\ negativ, `n special `n evaluare. Cum crede]i
c\ va reac]iona domnul sau doamna profesoar\ atunci c`nd `n timpul
orei se aud sun`nd telefoanele mobile, sau c`nd ie[irea la tabl\ a unei
colege e `nso]it\ de un cor de murmure [i exclama]ii de admira]ie fa]\

iunie 2008

de ]inuta ei vestimentar\?
Atitudinea persoanelor necunoscute de pe strad\, din autobuz,
din alte spa]ii pe care le frecventa]i `nainte sau dup\ ce pleca]i de la
[coal\ va fi una pe m\sura a ceea ce comunica]i nonverbal prin
]inuta vestimentar\. S\ nu v\ mira]i, dac\ pietoni fiind, auzi]i
claxoanele ma[inilor care trec pe strad\, fluier\turile tinerilor cu

YOU ARE COOL?


educa]ie, care de cele mai multe ori `ncerac\ s\ v\ acosteze.
Violen]a verbal\ [i uneori chiar violen]a fizic\ `ntre elevi s`nt comportamente cu un ridicat poten]ial de risc deoarece acestea conduc
de cele mai multe ori la sanc]iuni, sau, mult mai r\u la r\zbun\ri `n
afara spa]iului [colar. Este mult mai simplu [i mai elevat cultural s\
folosi]i un limbaj asertiv, dec`t unul agresiv de cele mai multe ori suburban `n rela]iile de comunicare pe care le ave]i cu ceilal]i colegi.
Conflictele care apar pot fi rezolvate cu succes `n cadrul colectivului
din care face]i parte, `mpreun\ cu profesorul diriginte, sau cu psihologul [colar.
Frecventarea spa]iilor publice destinate adul]ilor (baruri, restaurante, cluburi de noapte), consumul de alcool, tutun [i chiar droguri,
activitatea sexual\ de risc s`nt comportamente care genereaz\
riscuri majore deoarece afecteaz\ grav s\n\tatea at`t `n plan biologic
c`t [i psihic. Riscurile psihice la care s`nte]i expu[i `n aceste situa]ii

APOSTOLUL

s`nt:
Comportament necontrolat ca urmare a consumului de substan]e excitante ca alcoolul, tutunul, drogurile ce se poate manifesta
prin violen]\, abuzuri sexuale, nerespectarea regulilor de convie]uire
social\.
Consumul acestor substan]e genereaz\ dependen]\ [i de la
simpla curiozitate caracterizat\ prin aser]iunea c\ orice poate fi
`ncercat o dat\ ajungem consumatori fideli, oamnei pierdu]i, f\r\
adolescen]\, f\r\ al]i prieteni dec`t cei care merg pe acela[i drum chinuitor, plin de pr\p\stii.
Apartenen]a la grupuri cu un comportament deviant unde e
greu s\ fii tu `nsu]i [i aproape sigur vei fi obligat s\-]i `nsu[e[ti comportamnetul membrilor grupului.
Depresii majore ca urmare a abuzului sexual, a violului, a consumului de alcool sau droguri.
~mboln\virea de boli cu transmitere sexual\, datorate unei
activit\]i sexuale `nt`mpl\toare, neprotejate.
~n concluzie, adolescen]a este o perioad\ dificil\, dar frumoas\,
este perioada c`nd s`nte]i aproape maturi, dar mult prea copii, motiv
pentru care noi cei care v\ educ\m [i instruim `ncerc\m s\ v\ ar\t\m
calea de urmat, `n a[a fel `nc`t devenirea voastr\ ca oameni s\ fie un
succes. {tim c\ de multe ori ne privi]i cu r\ceal\, dar s`ntem convin[i
c\ ne ve]i aprecia mai t`rziu [i nu ne este indiferent dac\ reu[i]i sau
nu `n via]\.
Prof. psiholog
Mihai PAV|L
Text preluat din revista Forum a Liceului Bicaz

Pag. 9

~NV|}|M~NTUL NEM}EAN, LA ZI
Un t`n\r a dat teza
`n locul fratelui
una iunie a `nceput cu un caz f\r\ precedent `n jude]ul
Neam]. Un t`n\r a fost descoperit d`nd un examen `n locul
fratelui s\u. S-a `nt`mplat la Grupul {colar Dimitrie Leonida
din Piatra Neam]. Elevii clasei a IX-a - f\r\ frecven]\ aveau
programat\ teza la limba [i literatura romn\. ~n banc\ s-a
a[ezat Ionu] M., de 26 de ani, fratele celui care era `nscris la
cursuri [i trebuia s\ sus]in\ respectivul examen. Acum, Ionu]
M. este cercetat de poli]ie, sub `nvinuirea de fals privind
identitatea. Gheorghe Constantin, directorul unit\]ii de
`nv\]\m`nt, ne-a declarat c\ acesta a fost descoperit dup\
ce s-a observat c\ el nu avea cartea de identitate asupra sa:
Respectiva persoan\ nu a avut actul de identitate la el. La
finalul tezei l-am invitat la mine `n cabinet. Am cerut de la
secretariat, de la dosarul personal al elevilor copia dup\ buletin a persoanei respective [i am constatat c\ este altcineva. Am chemat poli]ia
[i se ocup\ de caz. Pot s\ v\ spun c\ at`t elevul, c`t [i fratele acestuia
s`nt majori. La frecven]\ redus\, v`rsta minim\ este de 18 ani. D`n[ii
aveau `ntre 22 [i 26 de ani. Noi am f\cut a[a cum am crezut c\ este
mai corect.

Concurs organizat de
Radio Romnia Cultural
Trei elevi din municipiul Piatra Neam], de la Colegiul Na]ional Petru
Rare[, Colegiul Na]ional Calistrat Hoga[ [i de la Colegiul Tehnic s-au
`ntrecut `ntr-o competi]ie intitulat\ Cine [tie c`[tig\. Manifestarea a fost
organizat\ de Radio Romnia Cultural, `n sala de festivit\]i a Colegiului
Tehnic. Tema concursului a fost obiective turistice [i culturale din
municipiul Piatra Neam].
Pentru participan]i au existat dou\ probe comune, sau mai bine zis
probe `n care cei trei participan]i au fost nevoi]i s\ r\spund\ la aceea[i
`ntrebare. Prima tem\ a fost, cum era de a[teptat, Ion Creang\. Cea
de a doua a avut leg\tur\ tot cu T`rgu Neam], fiind legat\ de Cetatea
Neam]ului. Au urmat probele la care fiecare concurent a trebuit s\
r\spund\ la o `ntrebare, diferit\ de cele adresate celorlal]i concuren]i.
Au existat mai multe teme: atest\ri documentare, case memoriale,
m\n\stiri [i patrimoniu. ~ntr-un fel, aceste `ntreb\ri au f\cut departajarea
`ntre concuren]i. De asemenea, a mai fost o prob\ interactiv\ cu
recunoa[terea unor texte din fonoteca Radio Romnia Cultural ale lui
Calistrat Hoga[ [i Alexandru Vlahu]\. Ultima prob\ s-a intitulat Unde
este gre[eala?

Inspectori [colari
la Bruxelles
~n prima decad\ a lunii precedente, inspectorii [colari responsabili
cu programele comunitare din toate jude]ele ]\rii au participat la
Bruxelles la o conferin]\ de informare privind rolul [i func]ionarea
Parlamentului European, precum [i la o conferin]\ pe teme de cet\]enie
activ\ european\, organizat\ de Direc]ia de Cultur\ [i Educa]ie, `n sediul Comisiei Europene. Ac]iunea organizat\ la invita]ia Direc]iei
Generale de Informare din cadrul Parlamentului European [i a Comisiei
Europene, s-a `nscris `n seria de activit\]i dedicate zilei de 9 Mai, Ziua
Europei [i a constat `n cre[terea vizibilit\]ii Romniei, `n calitate de nou
stat memebru, la nivelul Institu]iilor Europene. Jude]ul Neam] a fost promovat printr-o prezentare `n limba francez\ f\cut\ de inspector Alina
Pamfil, dar [i prin mesajul trimis de [colile din jude], prezentat de
inspector Mariana Ro[anu. Dup\ inform\rile oficiale, a avut loc o
`nt`lnire cu cei aproape 40 directori [colilor din Directoratul Diedre, al 5-lea
directorat ca m\rime al Belgiei, unde s-au discutat lucruri concrete
despre viitoare parteneriate [colare, despre cre[terea vizibilit\]ii

Romniei, a `nv\]\m`ntului nem]ean, la nivelul statelor europene vestice . De un succes aparte `n r`ndul gazdelor s-au bucurat desenele
f\cute de elevii [colii nr 5 din Piatra Neam] [i co[ul rustic cu ou\ `ncondeiate de Pa[te, confec]ionat de elevii [colii Nr 2 Piatra Neam].

Anuarul Colegiului
Na]ional Petru Rare[
Colegiul Na]ional Petru Rare[ a scos de sub tipar [i num\rul 4 din
seria nou\ a anuarului unit\]ii de `nv\]\m`nt. Anuarul, care are peste
100 de pagini, cuprinde [i probleme de matematic\, precum [i
numeroase reportaje despre ac]iunile desf\[urate de elevii liceului. Nu
`n ultimul r`nd, anuarul are `n paginile sale [i colectivul de profesori ai
liceului, dar [i elevii claselor unit\]ii de `nv\]\m`nt, de la clasa a V-a [i
p`n\ la clasa a XII-a. Publica]ia `ncepe cu c`teva cuvinte adresate de
prof Mihai Obreja elevilor [i profesorilor: Anul [colar 2007 - 2008 a
`nsemnat continuarea eforturilor de reabilitare a cl\dirilor [colii [i de
refacere a bazei materiale (toate laboratoarele, biblioteca, baza material\ pentru educa]ie fizic\) S-au finalizat, astfel, lucr\ri ce au `nsemnat
investi]ii de peste un milion de euro.
Marius GHEGHICI

A `nceput admiterea
la liceu
Joi, 12 iunie, a `nceput completarea fi[elor de `nscriere `n vederea
repartiz\rii computerizare a elevilor care au promovat clasa a opta.
~nscrierea `n licee sau `n [coli de arte [i meserii de stat se face f\r\ examen, pe baza
mediei
de
admitere, compus\ din media
general\ ob]inut\
la tezele cu
subiect
unic
(respectiv la examenul de capacitate, pentru absolven]ii de p`n\ `n
anul 2003 inclusiv, ori la testele
na]ionale, pentru
absolven]ii din

promo]iile 2004-2007) [i media general\ de absolvire a claselor a V-VIII.


Ambele au o pondere de 50% fiecare.
Fi[ele de `nscriere vor fi completate [i depuse p`n\ cel t`rziu pe 20
iunie.
Prima repartizare computerizat\ `n `nv\]\m`ntul liceal [i profesional
de stat a absolven]ilor clasei a VIII-a va avea loc vineri, 27 iunie. ~n ziua
imediat urm\toare (28 iunie), unit\]ile de `nv\]\m`nt gimnazial vor afi[a
listele cu absolven]ii repartiza]i proveni]i din [colile respective [i lista cu
locurile neocupate `n unit\]ile de `nv\]\m`nt liceal [i profesional de stat
din jude]/municipiul Bucure[ti. ~n data de 29 iunie 2008, fiecare unitate
de `nv\]\m`nt liceal [i profesional va afi[a lista candida]ilor repartiza]i `n
acea unitate. O a doua etap\ a repartiz\rii computerizate este programat\ `n data de 12 iulie [i se adreseaz\ candida]ilor care au participat
[i au r\mas nerepartiza]i dup\ prima etap\ sau nu au participat, din
diferite motive, la prima etap\ de admitere.
~n cazul `n care doi candida]i au medii de admitere egale, ace[tia
vor fi departaja]i folosind, `n ordine, urm\toarele criterii: media general\
ob]inut\ la tezele cu subiect unic; media general\ de absolvire a
claselor V-VIII; media notelor ob]inute la proba de limba [i literatura
romn\ din cadrul tezelor cu subiect unic; media notelor ob]inute la
proba de matematic\ din cadrul tezelor cu subiect unic; media notelor
ob]inute la proba de limb\ matern\ din cadrul tezelor cu subiect unic,
respectiv nota de la proba de verificare a cuno[tin]elor de limb\
matern\, `n cazul candida]ilor care solicit\ `nscrierea la unit\]i de
`nv\]\m`nt cu predare `n limba minorit\]ilor na]ionale.
~n intervalul 1-10 septembrie, va avea loc o ultim\ repartizare a
absolven]ilor clasei a VIII-a care nu au participat sau nu au fost repartiza]i `n etapele precedente, care nu s-au `nscris `n perioada prev\zut\
de metodologie sau care [i-au `ncheiat situa]ia [colar\ ulterior etapelor
anterioare.

9,98, cea mai mare medie


de admitere din Neam]
Num\rul unu pe lista de admitere a jude]ului Neam] este Patricia
Richter, absolvent\ a Colegiului Na]ional {tefan cel Mare, din Tg.
Neam], cu media 9,98. Ea a fost notat\ la tezele unice cu 10 la limba
romn\, 9,92 la matematic\ [i 10 la geografie. Astfel, eleva din Tg.
Neam] va intra la liceu cu media 9,98 av`nd `n vedere c\ a `ncheiat gimnaziul cu 10 pe linie. Pe locul doi se situeaz\ Adelina Afetelor, de la
Colegiul Na]ional Petru Rare[, din Piatra Neam], cu 9,93.
Clasamentul primilor 20 de absolven]i, `n Neam], se `ncheie la
media 9,85. Cei mai buni elevi provin de la [coli [i licee din Piatra
Neam], Tg. Neam], Roman, Bicaz, Z\ne[ti, Farca[a [i S\vine[ti.

Mihaela DR|GOI

Pagini de istorie
n cele ce urmeaz\
v\ propun o provocare la subiecte de
istorie oarecum
controversate [i
prea pu]in abordate
de c\tre majoritatea cercet\torilor
`n domeniu:
1.
Mircea
Terheci, Istoria schismei dintre
est [i vest, Editura Sitech, 2008
Conceput\ de c\tre autor
cu scopuri bine definite,
lucrarea se adreseaz\ publicului larg interesat de aflarea istoriei disputei dintre Est [i Vest.

Cartea introduce cititorul `n


miezul disputelor teologice [i
istorice, care au dus la
divizarea Bisericii Cre[tine
dup\ un mileniu de unitate [i
bun\ convie]uire.
Din cuprins: Ce m\rturisesc
P\rin]ii Apostolici [i sursele
primelor trei secole cre[tine, Ce
afirm\ istoricii biserice[ti [i unii
din P\rin]ii Bisericii timpurii, Ce
afirma `mp\ratul, Pozi]ia principalilor protagoni[ti ai Marii
Schisme etc.
Cititorul va afla unele evenimente din contextul sociopolitic [i religios ca au condus

la ad`ncirea divergen]elor de
ordin cultic, dogmatic [i moral
dintre Biserica Apusean\ [i cea
R\s\ritean\.
2. Joel Levy, Istorii pierdute, Editura ALL, Bucure[ti,
2008
Pasionat de istorie [i paranormal, Joel Levy cerceteaz\
unele dintre cele mai mari mistere al omenirii: Ce s-a `nt`mplat
cu Biblioteca din Alexandria?
Ce este [i unde se afl\ Sf`ntul
Graal? A existat vreodat\
ora[ul El Dorado? Vom g\si
c`ndva operele disp\rute ale lui
Aristotel [i Shakespeare? Unde

se afl\ locurile de odihn\


ve[nic\ ale multor personalit\]i,
de la Gingis Han p`n\ la Amelia
Earhart? Trec`nd `n revist\
diverse legende [i teorii emise
de-a lungul timpului, Joel Levy
desparte cu abilitate adev\rul
de mit [i precizeaz\ dac\ vom
avea sau nu vreodat\ [ansa
dezv\luirii acestor mistere.
Elaborat\ `ntr-un stil [i limbaj accesibile publicului larg,
cartea provoac\ pe cititori la
medita]ie [i reflec]ie.

Mihai FLOROAIA
I.{.J. Neam]

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
(urmaare din num\rul treccut)
n dialogul Banchetul
(Simposyion)
discu]iile se poart\
av`nd ca obiect pe
zeul Eros, zeul iubirii,
al dragostei. ~n
aceast\ carte sunt
prezentate multiplele
fa]ete ale no]iunii
dragoste. Lucrarea a
ap\rut la 14 ani dup\
moartea lui Socrate,
judecat [i condamnat la pedeapsa suprem\,
fiind acuzat de coruperea tineretului. Socrate `[i accept\ cu
demnitate pedeapsa, refuz`nd
interven]iile discipolilor [i prietenilor de a fi eliberat, fiindc\ via]a
cu suspiciunea imoralit\]ii ar fi
fost o pedeaps\ insuportabil\.
Osp\]ul pe care `l prezint\
Platon ar fi avut loc `n casa lui
Agaton [i, dup\ liba]iile de
rigoare, participan]ii, Fedru,
Aristodem, Aristofan, Alcipiade,

Pag. 10

PLATON, DRAGOSTEA {I... POLITICA


Apollodor etc., iau pe r`nd
cuv`ntul eviden]iind multiplele

fa]ete ale lui Eros. Prin


`ntreb\rile pe care le pune
Socrate interlocutorilor [i prin
priceperea de a purta discu]iile,

magistrul `i face pe vorbitori s\


accepte ideea existen]ei celor
dou\ lumi, lumea real\ [i lumea
spiritual\, a ideilor `nn\scute.
Ideile de frumos, de bine, exist\
de la sine, iar Socrate, prin
`ntreb\ri me[te[ugite, prin
maieutic\, le scoate la suprafa]\
(,,Enciclopedia
civiliza]iei
grece[ti, Ed. ,,Meridiane, 1970,
p. 518).
Eros are o existen]\ dubl\,
un Eros care pream\re[te ideea
de frumos, de bine, de dreptate,
iubirea ca idee de care trebuie
cuprins orice om pentru orice
activitate. Dac\ ar exista un
mijloc ca s\ se alc\tuiasc\ o
cetate numai din iubi]i [i `ndr\gosti]i, nici o alt\ cetate n-ar
putea fi mai bine `ntocmit\ ca
aceasta, `ntruc`t locuitorii ei s-ar
]inea departe de orice fapt\

ru[inoas\ [i ar c\uta s\ se
`ntreac\ `ntre ei `n fapte glorioase. (Platon, ,,Symposion,
trad. {t. Bezdechi, Funda]ia
Cultural\ Regal\ Regele Mihai I,
1944, p.80) [i un Eros ob[tesc,
rezultat din `mpreunarea lui
Zeus cu Afrodita, legat de
iubirea p\m`ntean\. Desigur, [i
`n dragostea p\m`ntean\,
`n]eleas\ ca dragostea `ntre
sexe, trebuie s\ ajungi la ideea
de frumos. Platon vorbe[te
despre rela]iile care trebuie s\
existe `ntre cel ce iube[te [i cel
iubit, `ntre amat [i amateur: (...)
`n orice ac]iune de a iubi, nu
orice iubire este frumoas\ [i
vrednic\ de a fi l\udat\, ci numai
aceea care te `ndeamn\ s\
iube[ti frumos (op. cit., p. 84).
Firul ro[u al `ntregului dialog
,,Banchetul duce la concluzia

APOSTOLUL

c\ omul numai prin iubire poate


ajunge la ideea de bine care, `n
ultim\ instan]\, nu este altceva
dec`t ideea de Dumnezeu.
***
Romnia se afl\ `ntr-o efervescen]\ politic\, c`nd actorii
acesteia se acuz\ de toate relele
de pe fa]a p\m`ntului iar
r\utatea, goana dup\ avere, ura
[i le manifest\ `n v\zul lumii ca
pe adev\rate virtu]i. Vorbind
despre felul cum trebuie s\ se
comporte un atenian, citez din
cartea citat\, p.89: (...) e ru[inos
s\ te la[i cucerit de bani sau de
influen]\ politic\, fie c\ te pleci
`ncovoiat `n `mprejur\ri grele, fie
c\ nu ai t\ria de a dispre]ui
bog\]iile ce te-ar duce la
izb`nd\-n politic\.
Politicienii no[tri n-ar trebui
s\ aib\ ca bibliografie de studiu

obligatorie m\car ,,Banchetul


dac\ nu [i alte opere din
Platon?

Emil
BUCURE{TEANU

Not\: Opera lui Platon a fost


tradus\ aproape `n `ntregime, 28
de dialoguri [i c`teva scrisori, `ntr-o
edi]ie aparte, coordonat\ de Petre
Cre]ea [i Constantin Noica.
Informa]iile le-am luat din PlatonVia]a, opera [i filosofia, de Cezar
Papacostea [i Platon- Simposion
de {tefan Bezdechii, lucr\ri
ap\rute `nainte de r\zboi. Autorii
au apelat la multe surse [i au realizat traduceri pe m\sur\. De
asemenea, prezentarea lucr\rii,
prin referiri la documente, la ambii
autori, d\ posibilitate `n]elegerii
valorosului dialog ,,Banchetul.
Prin citirea c\r]ii, fie la
Papacostea, fie la Bezdechii, e[ti
surprins nu numai de materialul
bine sistematizat, de g`ndirea lui
Platon, ci [i de poetul Platon.
Metaforele curg de la sine; poe]ii ar
trebui s\ fie m\guli]i de felul cum
define[te poezia `ntemeietorul
Academiei: copii ai poetului.

iunie 2008

MEMORIA DOCUMENTELOR
C|R}ILE ROMNE{TI
VECHI (I)
m\rturii permanente
ale unit\]ii noastre culturale

l\turi de multiplele valori perene z\mislite de-a lungul


vremii, prezen]a c\r]ii `n peisajul cultural `ncununeaz\
eforturile c\rtur\re[ti ale multor genera]ii, eforturi
materializate `n argumente conving\toare privind unitatea de neam [i limb\ a romnilor.
Imprimate `nc\ din veacul al XVI-lea `n diverse
centre tipografice, c\r]ile neamului au fost p\rta[e la
marile evenimente istorico-culturale ce au traversat
istoria romnilor.
Privit\ retrospectiv, prin prisma istoriei c\r]ii,
activitatea tipografic\ romneasc\ `[i plaseaz\
`nceputurile `n anul 1508, prima tiparni]\ fiind
`nfiin]at\ de domnul }\rii Romne[ti, Radu cel Mare. Tipograful
c\r]ilor de `nceput a fost ieromonahul Macarie care va tip\ri, `n
preajma scaunului domnesc de la T`rgovi[te, trei c\r]i: LITURGHIER (1508), OCTOIH (1510), [i EVANGHELIE (1512), tip\rituri de
cult ce vor `ncheia activitatea primei tipografii de pe teritoriul romnesc.
A doua jum\tate a secolului al XVI-lea a fost marcat\ de personalitatea diaconului CORESI, tipograful-c\rturar, sprijinit `n eforturile sale c\rtur\re[ti de domnul muntean, P\tra[cu cel Bun. Timp
de peste un sfert de veac, CORESI [i ucenicii s\i: diaconul
LORIN}, {ERBAN [i MARIAN-diacul vor tip\ri c\r]i `n c`teva oficine
tipografice transilv\nene: Bra[ov, B\lgrad (Alba Iulia), Sebe[ [i
Or\[tie.
Travaliul c\rtur\resc al tipografilor a `nregistrat hiatusuri explicabile pentru contextul socio-politic al vremii. Ele au alternat, `ns\
cu perioade de efervescen]\ cultural\ [i tipografic\ ce vor marca
apari]ia unor notabile lucr\ri ale literaturii romne[ti vechi.
Din acest tezaur bibliofil, scos la lumin\ cu sprijin domnesc
sau princiar, spicuim: PRAVILA, Govora,1640, Varlam; CARTE
ROMNEASC| DE ~NV|}|TUR|, Ia[i, 1643 (cu o impresionant\
circula]ie `n toate provinciile romne[ti); ~NDREPTAREA LEGII,
T`rgovi[te, 1652, [i BIBLIA, Bucure[ti, 1688.
O importan]\ cov`r[itoare pentru via]a romnilor transilv\neni
are, `n zorii veacului al XVII-lea, temerarul act al Unirii celor trei ]\ri
romne sub sceptrul lui Mihai Viteazul (1600). Pe l`ng\ Mitropolia
Ortodox\ a Transilvaniei, statornicit\ aici, de voievodul romn, la
Alba Iulia, se na[te un important centru cultural romnesc, poten]at
de o activitate tipografic\ notabil\. Astfel, `n generosul interval
1639-1702, `n teascul tipografic al B\lgradului vor fi scoase peste
20 de tip\rituri, `n principal c\r]i liturgice, dintre care amintim:
NOUL TESTAMENT, 1648; PSALTIREA, 1651 [i CHIRIACODROMIONUL, 1699.
Spre finele secolului al XVII-lea se `ntrevede o l\rgire a orizontului livresc, a sferei interesului cultural al cititorilor de carte. Astfel,
pe l`ng\ c\r]ile de cult `ncep s\ se tip\reasc\ [i c\r]i cu teme laice
c\r]i populare, manuale [colare, modeste sub aspect numeric, dar
valoroase prin semnifica]ie.
~n acest sens amintim: FLOAREA DARURILOR, Snagov,
1700; C|RARE PE SCURT SPRE FAPTE BUNE
~NDREPT|TOARE B\lgrad, 1685 [i BUCOAVN|, B\lgrad, 1699,
tip\ritur\ ce reprezint\ primul abecedar `n limba romn\. Aceast\
tip\ritur\, al\turi de Chiriacodromionul b\lgr\dean `mplinesc `n
acest an trei veacuri de la tip\rire, moment aniversar cu multiple
semnifica]ii culturale ce se cuvine a fi punctat [i `n prezentul context. (va urma).

Prof. Gh. RADU

Complexul Muzeal Jude]ean Neam]

UN DOCUMENT DESPRE EMINESCU

u pu]in `naintea comemor\rii `n


]ar\ [i peste hotare a 400 de ani
de la moartea lui {tefan cel Mare
[i Sf`nt (2 iulie 1504 - n.n.) n-a
fost uitat\ calendaristic la 15 iunie
nici `mplinirea a 15 ani de c`nd
Eminescu trecuse `n ve[nicie la
Bucure[ti (15 iunie 1889 -n.n.).
C\rturarul n\scut `n Holda
Bro[tenilor (azi jud. Suceava n.n.), G. T. Kirileanu, a p\strat o
`nsemnare anonim\ privind enumerarea celor ce participaser\ la tristul ceremonial de acum 104 ani, 15 iunie 1904, [i
alte detalii. Red\m `n cele ce urmeaz\
amintitul document:
Ast\zi 15 iunie 1904 se `mplinesc 15 ani
de la `ncetarea din via]\ a lui Mihai
Eminescu. Marele nostru poet a murit `n
Institutul Doctorului {u]u, iar `nmorm`ntarea
s-a f\cut s`mb\t\ 17 iunie 1889. Serviciul s-a
celebrat `n biserica Sf. Gheorghe cel Nou, de
unde cortegiul funebru a pornit pe dinaintea
Universit\]ii la cimitirul {erban Vod\ (Belu),
`nso]it de L. Catargiu (originar din Dobreni -

n.n.), pe atunci
prezident
al
Consiliului, care
]inea
s\
onoreze memoria str\lucitului
redactor
al
z i a r u l u i
Timpul, de M.
Kog\lniceanu,
de cunoscu]i
amici literari: T
Maiorescu, T.
Rosetti,
N.
Mandrea, dar
mai ales de un foarte mare num\r de studen]i
[i [colari. Nimeni din familia sa nu era de
fa]\, precum nimeni din familie nu s-a `ngrijit
de morm`ntul [i monumentul lui.
Cine se duce ast\zi la cimitirul Belu
poate g\si morm`ntul lui Eminescu apuc`nd
pe prima alee din dreapta por]ii de intrare.
Morm`ntul este bine `ngrijit, un monument de
piatr\ `n stil sever, executat de r\posatul

sculptor Georgescu dup\ desenul d-lui Andre


Lecomte de Nouy.
Amintim c\ pe grafica pietrei tombalei a
poetului,
se
retu[eaz\
fotografia
LUCEAF|RULUI poeziei romne[ti din
tabloul Junimei, fotografie ce `n miniatur\ sa reprodus [i `n primele edi]ii de poezii
ap\rute la editura SOCEC.
A[a i-a fost soarta celui care a fost
marele subiect al literaturii romne[ti. Opera
lui poate fi comparat\ cu o cetate puternic\ a
c\rei cucerire cere preg\tiri numeroase, un
asediu r\bd\tor, o m\surare `ndelungat\ a
puterilor, un av`nt pornit de departe, cum a[a
de bine [i frumos l-a caracterizat Tudor
Vianu.
A decedat, cum ar\tam, acum 119 ani la
v`rsta de numai 39 de ani [i 5 luni (n\scut pe
15 ianuarie 1850 - n.n.). A format triada
mor]ii a anului 1889: poetul, Veronica Micle
[i marele povestitor humule[tean, Ion
Creang\.
Fie-i ]\r`na u[oar\!

Prof. Gh. RADU

REMEMOR|RI NEM}ENE - IUNIE 2008


4/1862, s-a `nfiin]at Ministerul
Cultelor [i Instruc]iunii (ministru, I. Belu).
7/1925, n., PiatraNeam], Elena Botez-Butnaru,
elev\ a Sidoniei Hoga[, primsolist\ a Operei din Timi[oara,
`n prezent, profesoar\ la Liceul
,,Victor Brauner din PiatraNeam].
8/1884, n. la R`mnicuSarat, prof. Eugenia Popovici,
primul director al {colii Normale de
~nv\]\toare din Piatra-Neam] (inaugurarea
a avut loc `n ziua de 03. 11. 1919)
9/1921, a concertat, pentru prima
oar\ la Piatra-Neam], George Enescu.
l 9/2001 a absolvit prima promo]ie a
Colegiului Universitar de Muzic\ din
Piatra-Neam].
12/1939, n., la V`n\tori-Neam],
apreciatul profesor de biologie Nicolae
Teodorescu, absolvent al Liceului ,,Petru
Rare[ din Piatra-Neam] (promo]ia 1956),
fost inspector [colar [i director al Casei
Pionierilor din T`rgu Neam] (d. 2001).
15/1903, n., Piatra-Neam], pictorul
Victor Brauner, d. la Paris `n 12. 03. 1996.
16/1884, n. la C\ciule[ti, generalul
Nicolae D\sc\lescu, mare comandant de
armat\ [i sus]in\tor al programelor de
educa]ie pentru osta[i.
16/1907, n., Spiridone[ti - Neam],
prof. ing. Nicolae Horodniceanu, cel care a
fost chemat s\ reconstruiasc\ ora[ul San
Juan (Argentina) distrus de cutremur. A

r\mas, `n continuare, prof. la universitatea


din acel ora[ p`n\ la `ncetarea din via]\
(04. 04. 1994).
16/2003, d. compozitorul, muzicologul [i dirijorul Emanuel Elenescu (n. la
Piatra-Neam] `n ziua de 11. 03. 1911).
17/1825, n., Ia[i, Elena Cuza ,
Doamna Unirii, ctitor de [coli `n Neam], d.
la Piatra-Neam] `n 08. 04. 1909.
18/1935, {coala Normal\ de
~nv\]\toare din Piatra-Neam] este vizitat\
de c\tre ministrul `nv\]\m`ntului de atunci
dr. Connstantin Angelescu.
19/1946, n., Sagna, profesorul universitar Necolai P\duraru, sculptor afirmat
`n Europa.
20/1938, n., la Rediu, jude]ul
Neam], Mihai Merticaru, profesor, gazetar
la ziarele Steagul ro[u (Bac\u) [i Ceahl\ul
(Piatra-Neam]), autor al mai multor volume
de poezie, a ]inut s\-[i fac\ un cadou cu
prilejul `mplinirii v`rstei de [aptezeci de ani,
o carte de poeme - Arca lui Petrarca - ,
recenzat\ [i `n num\rul de fa]\ al revistei
noastre. La mul]i ani!
21/1928, n., Timi[e[ti, academicianul N. Asandei.
21/1949, n., T`rgu-Neam], Dan
Cepoi, cunoscut artist plastic, prezent cu
lucr\ri `n expozi]ii [i `n colec]ii din ]ar\ [i
din str\in\tate. A a trecut la cele ve[nice
anul acesta, `n ziua de 8 aprilie.
24/1818, n., Roman, Ion Ionescu
dela Brad, `ntemeietorul `nv\]\m`ntului
agronomic din Romnia.
24/1924, n. la Piatra-Neam], distin-

sa profesoar\ de limba [i literatura


romn\ Georgeta Pralea-Buzil\. La mul]i
ani, stimat\ doamn\ profesoar\!
24/1964, s-a s\rb\torit pentru prima
dat\ ziua ora[ului cu numele Piatra-Neam]
(primar, D. {oarec). P`n\ atunci ora[ul s-a
numit Piatra.
26/1927, d., marele savant [i pedagog Vasile P`rvan, a c\rui mam\ era din
Dobreni-Neam].
26/1982, d., academicianul
Gheorghe Cartianu-Popescu (n., Borca,
08. 08. 1907). Numele s\u a fost atribuit
Grupului {colar de Chimie (`n prezent
Colegiu Tehnic).
26/1984, d., Cluj, prof. D. Braharu
(n. `n 05. 12. 1898, la Cut, Dumbrava
Ro[ie), [ef al primei promo]ii a {colii
Normale ,,Gheorghe Asachi din PiatraNeam].
27/1933, preotul prof. Constantin
Matas\ a sus]inut la radio conferin]a
,,Drumuri [i popasuri domne[ti.
28/1912, n., Roman, Sergiu
Celibidache, mare dirijor, muzician de talie
mondial\, compozitor, membru de onoare
al Academiei Romne.
29/1907, n., Sarata (com. Dobreni),
Mihai Avadanei, profesor universitar de
pedagogie, fost elev al {colii Normale
,,Gheorghe Asachi din Piatra-Neam].
iunie 1940, a ap\rut Anuarul {colii
Normale de ~nv\]\toare din Piatra-Neam]
(director Eufrosina S\vescu), marc`nd
dou\ decenii de la `nfiin]area [colii.

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

Note de lector
juns la al [aptelea volum, `n cei [aisprezece ani de la
debutul editorial (V`n\toare princiar\, Ed. Cronica,
Ia[i, 1992), poetul Mihai Merticaru propune acum
iubitorilor de poezie o carte inedit\ - Arca lui
Petrarca (Ed. Funda]iei Culturale Poezia, Ia[i, 2008).
Dup\ ce `n volumul precedent acestuia
(~mp\r\]ia clipei, Ed. Convorbiri Literare, Ia[i, 2007)
poetul [i-a `ncercat m\iestria `n arta haikuului (poetul
este de]in\torul unei Men]iuni I la Concursul Na]ional
de Haiku de la Vi[eul de Sus, Maramure[, 2006),
acum propune o carte de sonete, av`ndu-l ca mentor
declarat pe Mihai Codreanu (v. Sonet pentru un sonetist).
Poetul `[i grupeaz\ cele [aizeci [i trei de poeme ale c\r]ii `n
dou\ compartimente: Sonete cu dublete [i Sonete cu
piruete. Aria tematic\ abordat\ este divers\, dar cam aceea[i ca
`n c\r]ile sale precedente, iar realizarea lor din punct de vedere
artistic fiind pe linia ascendent\ din punct de vedere valoric, constatare f\cut\ de noi `ntr-o recenzie anterioatr\.
Am putea spune c\ nimic din ceea ce este uman nu-i scap\
lui Mihai Merticaru. ~l urm\resc amintirile din copil\rie, din adolescen]\ [i de la maturitate, amintiri arse de focul iubirii, cum `i
place poetului s\ le numeasc\. ~l `ncearc\ nostalgiile specifice

iunie 2008

A PREFERAT CORABIA LUI PETRARCA

v`rstei senectu]ii, pentru satul natal, unde-l cople[esc amintiri ce-n


t`mple se zbat mereu, sau provocate de dorul de duc\ considerat
lege suprem\. Dar poetul are `n vdere [i teme precum scurgerea
irversibil\ a timpului (Clepsidra `nghite cu l\comie / Secole,
milenii...), sau desprinse din via]a social\ cotidian\, tr\it\ `n
ora[ul de beton, o cazemat\, unde ca pecinginea se-ntinde minciuna. {i nu uit\ s\ se refere la condi]ia poetului (v. Sonetul unui
vis\tor), dar [i s\ fac\ un portret avarului, toate acestea fiind
str\b\tute de o ironie fin\ (E-n stare s\-]i fac\ bine cu sila; C\ tocmai pe tine te vreau mireas\ / F\r\ s\ te supun vreunor teste / {i
acum tu m\ cerni prin sit\ deas\, sau - De ce te-ai l\sat b\tut `n
gara Hu[i? / ~]i r\spunde prompt [i senin printre u[i: / - Ce
vorbe[ti, domnule, aia e gar\? ), uneori autopersifl`ndu-se, sau
ating`nd trepte ale sarcasmului ca `n Sonetul unei bestii:
Apocalipsa a slobozit fiara / Care-nghite tot ce g\se[te `n cale: /
Biblioteci, muzee, catedrale, / Cu Marea Neagr\ `[i face gargara.
// Casc\ peste lume f\lci colosale / Prinde-ntr-o ghear\ de[ertul
Sahara, / soarbe-ntr-o clip\ fluviul Niagara, / Macin\ tot cu
m\selile sale. // Pe c`t m\n`nc\, pe-at`t fl\m`nze[te, / ~n[fac\
de-a valma cuvios [i proclet, / Ca aperitiv, oceanul cu pe[te. // ~n
burta-i, o lume se zv`rcole[te. / Himalaia i se pare un cornet /

APOSTOLUL

Bestiei ce i se spune Internet.


Dintre reu[itele lui Mihai Merticaru din aceast\ carte
men]ion\m: metafore, explicate sau nu, precum [i personific\ri [i
sintagme inedite (Ora[ul de beton, o cazemat\; z`mbesc macii;
[.a.), treceri imprevizibile de la un aspect la altul, ca `n cazul
Sonetului iernii, c`nd, `n final, g`ndul `i sare de la copiii ce se
`ntorc de la joac\, la mai marii ]\rii (C\ci [tiu s\ spun\ minciunele
crude / Precum cei conduc\tori de ]ar\, / Care stau [i ei mai mult
pe-afar\). De[i nu putem trece cu vederea unele construc]ii mai
pu]in fericite (Plinu]\ ca un m\rfar `n gar\; vagoane de stele),
men]ion\m cea mai reu[it\ pies\ a volumului, consider\m noi,
Sonetul - invita]ie, care ar fi putut sta chiar la `nceputul acestei
c\r]i.
~n concluzie, prin aceast\ carte, Mihai Merticaru `[i `nscrie
numele `n pleiada scriitorilor din Neam] care [i-au `ncercat puterile `n a-[i turna versurile `n forma fix\ a endecasilabului italian [i,
de ce nu, `n marea familie a soneti[tilor de pretutindeni, prefer`nd
`mbarcarea sa `n corabia cu vele a lui Petrarca.
Iunie 2008

Constantin TOM{A

Pag. 11

Zig - Zag
FA}A {I DOSUL

n ]inut\ lejer\ de prim\var\ f\r\ soare,


emo]iona]i [i dulci ca ni[te copii mari, [i-au supt
burticica, [i-au parfumat guri]a [i au s\rit la
pupat. De-a valma, dar p\rinte[te, solemni ca
ni[te fra]i mai mari, ru[ino[i [i ru[ina]i, ]uguindu-[i
buzele `n aerul umed [i rece.
C`te o doamn\ mai l\l`ie, de[elat\ de
saco[ele cu cartofi, ar fi vrut s\ se fereasc\,
neobi[nuit\ dec`t cu pupoiul neelectoral al
b\rbatului legitim.
Dar, ce-a]i crezut c\ s-au putut sustrage zelului fratern [i respectului filial al domnilor parlamentari?
Au mai fost [i ni[te babe c`rcota[e, care au strigat :
- Da, anul trecut maic\, a]i uitat de Ziua Femeii? Da, acu
doi-trei ani `n urm\ nu a fost 8 Martie `n calendarul ortodox?
Ce-or fi vrut s\ spun\, naiba [tie!
C\ ar fi chipurile, un 8 Martie electoral?
C\ politica are memorie scurt\, care lucreaz\ din patru `n
patru ani? Sau c\ dup\ alegeri domnii s`nt prea cople[i]i de
luxul birourilor, al cabinetelor, de leg\natul hipnotic al
Mercedesurilor? Sunt prea obosi]i de pe urma partidelor de
v`n\toare, a epuizantelor brifinguri organizate prin Bermude?
Se zice c\ [i c\]eii fac ce fac dul\ii !
Dac\ dul\ii s-au obosit s\ ias\ la pupat, de ce s\ nu o fac\
[i [efu]ii mai mici, directori, directora[i, inspectori, inspectora[i, pre[edin]i de Comitete [i Comi]ii, unde-[i duc traiul
monoton pe banii contribuabilului, dar cu voia dul\ilor? Ace[tia
le spun c`nd s\ latre, c`nd [i pe cine s\ mu[te [i cum s\ stea
sluj.
A[a c\, s-au adunat `n ga[c\ [i au pornit la trap prin t`rg.
Unde vedeau o femeie, d\-i cu floarea, cu pupicul fraternal [i
eventual, o mic\ urare.
Pe scurt, a fost bine. Civilizat. Frumos. European.
Dul\ii [i c\]eii s-au f\cut c\ nu bag\ `n seam\ opozi]ia
f\cut\ de c`te o golanc\. Din aceast\ categorie fac parte
damele care i-au `nt`mpinat pe miero[ii binevoitori pre-electorali cu vorbe dulci :
-Sictir, demagogilor, ru[ine s\ v\ fie ! Stau pe la u[ile voastre s\rmanele femei, `n c\utarea unei slujbe, pentru vreun act
doveditor sau pentru un sprijin omenesc `n ajutorarea unui
copil sau b\tr`n. Ridica]i din umeri a neputin]\, plimba]i omul
de colo-acolo, nici nu v\ deranja]i, s\ nu se r\ceasc\
scaunul...Dac\ apare vreo pipi]\ cu cataligele pornite din g`t
sau cineva care miroase a usturoi, pardon a euroi vi se ridic\
repede moralul [i v\ aminti]i urgent de misia cu care s`nte]i
datori poporului...
-La alegeri v\ lingu[i]i ca ni[te netrebnici, cu g`ndul la
ciolanul pe care-l ve]i roade patru ani. Azi v\ gudura]i [i m`inepoim`ine v\ cre[te o coad\ de m\tur\-n fund, de ]`fno[i ce-a]i
devenit. Lumea v\ cunoa[te [i v\ judec\, de aceea primi]i
urm\torul sfat:
Domnilor cu ceafa groas\ [i cu z`mbetul mieros,
Da]i la cur\]at obrazul [i `l folosi]i ca dos!

Prof. dr. D.D. URSACHE

Zig - Zag

Elevii din clasa a IX-a [i profesorii vor primi, `n septembrie,


laptopuri cump\rate cu bani de la stat
levii de clasa a IX-a [i profesorii din
cadrul unit\]ilor liceale [i profesionale de stat vor beneficia, de la
`nceputul anului [colar 2008-2009,
de calculatoare tip laptop, care
umeaz\ s\ fie achizi]ionate de
institu]iile de `nv\]\m`nt din fonduri
alocate de Ministerul Educa]iei.
Suma maxim\ alocat\ pentru
achizi]ionarea unui laptop va fi de
400 de euro, pentru acest an
num\rul beneficiarilor fiind estimat la 300.000
de persoane. Astfel, pentru anul [colar 20082009, Ministerul Educa]iei, Cercet\rii [i
Tineretului (MECT) va aloca fonduri estimate la
120 milioane de euro, respectiv 444 milioane
de lei, la un curs de 3,7 lei/euro, au declarat
pentru MEDIAFAX surse din institu]ie.
"Programul va fi aprobat `n perioada imediat
urm\toare `n baza unui proiect de ordonan]\
de urgen]\ [i se va desf\[ura pe o perioad\ de

patru ani, fondurile anuale estimate pentru


urm\torii trei ani fiind de 330,5 milioane lei,
aferente unui num\r anual de beneficiari de
223.000. Dotarea cu laptop-uri are ca scop
cre[terea calit\]ii activit\]ii de `nv\]\m`nt, prin
utilizarea tehnicilor moderne de predare [i
`nv\]are", au ad\ugat sursele citate.
Conform calculelor, `n cei patru ani
urmeaz\ s\ fie alocate fonduri bugetare de
1,14 miliarde de lei (310 milioane euro), din
care vor fi achizi]ionate 969.000 de calculatoare.
Potrivit surselor, vor beneficia de acest
program elevii care nu au primit `n anii trecu]i
prim\ de la stat pentru achizi]ionarea unui calculator [i nici profesorii care au fost dota]i cu
laptop-uri p`n\ `n prezent.
Calculatoarele vor fi achizi]ionate de institu]iile de `nv\]\m`nt [i vor fi `nregistrate `n eviden]ele acestora, urm`nd s\ fie predate elevilor
sau tutorilor acestora pe baz\ de proces ver-

Peste 1000 de copii


`[i vor petrece
vacan]a `n Neam]
ele dou\ tabere
[colare din Neam]
s`nt
ocupate
aproape
`n
`ntregime. At`t pentru Piatra Neam], c`t
[i pentru Oglinzi,
rezerv\rile
s-au
f\cut cu mult `nainte
de `ncheierea anului [colar. Prima
serie sose[te `n
jude]ul nostru pe 18 iunie, iar
ultima va pleca pe 12 septembrie. Copiii [i profesorii lor s`nt
atra[i de frumuse]ea natural\
a Neam]ului, de numeroasele
obiective turistice [i mijloace
de divertisment, dar au [i alte
motive s\ ne viziteze.
Ne str\duim s\ le oferim
cele mai bune condi]ii. Nu cred
c\ se poate pl`nge cineva de
cum doarme sau man`nc\ la
noi. Apoi, conteaz\ foarte mult
oamenii cu care lucr\m. Toat\
lumea o cunoa[te pe tanti

Maria de la Oglinzi. Aducem,


`n sezon, animatori de
vacan]\, pentru activit\]i de
timp liber, a precizat directorul
Direc]iei jude]ene pentru
Tineret, Aurel Nistor. Dou\
serii vor avea, `n completarea
programului, cursuri de limb\
englez\. Dac\ va avea succes,
proiectul va fi pus `n practic\
`ncep`nd cu vacan]a din 2009.
DJT Neam] a prezentat la licita]ia Autorit\]ii Na]ionale pentru Tineret [i un proiect
pentru organizarea unei
tabere na]ionale de escalad\, dar nu a fost aprobat
spre finan]are, `n ciuda
succesului pe care l-a
`nregistrat acum doi ani.
Tab\ra Cozla, de la
Piatra Neam], poate oferi
175 de locuri, iar cea de la
Oglinzi, 90. Am`ndou\ au
fost preg\tite pentru
oaspe]i din timp. Cea din
apropiere de Tg. Neam]
este complet reamenajat\, dar i-ar mai trebui
c`teva `mbun\t\]iri, consider\ profesorul Aurel

faptul c\ mul]i p\rin]i pleac\ `n alte ]\ri s\


munceasc\ [i `[i las\ copiii `n grija bunicilor
sau altor rude.
~nv\]\m`ntul este un lucru important
c`nd se vorbe[te de drepturile omului [i mai
ales de copii, a declarat reprezentantul
UNICEF
`n
Romnia,
Edmond
McLoughney.
El a acuzat faptul c\ 25% dintre
locuitorii din unele ]\ri europene se confrunt\ cu analfabetism de tip func]ional,
ne[tiind s\ completeze un formular, s\
`ntocmeasc\ o cerere sau s\ foloseasc\
prescrip]iile dintr-o cutie de medicamente.
~n opinia sa, lipsa de [colarizare duce
la crearea de grupuri marginalizate [i
minorit\]i care se apuc\ de altceva.
Edmond McLoughney sus]ine c\ nu trebuie
exclus\ niciuna din limbile vorbite de copii
`ntr-o comunitate [i c\ anumite materii ar
trebui predate `n limbile vorbite de ace[tia.
Prezent la lucr\rile conferin]ei,

ambasadorul Fran]ei la Bucure[ti, Henri


Paul, a spus c\ exist\ `n unele ]\ri dificultatea de punere `n aplicare a drepturilor la
educa]ie. O alt\ problem\ remarcat\ de
diplomat este cea a integr\rii romilor.
Adeseori se vorbe[te despre discriminare
`n [coal\, a spus el.
Henri Paul a subliniat c\ Fran]a va
semna cu Agen]ia Na]ional\ pentru Romi
un acord privind integrarea romilor `n societate.
Conferin]a Drepturile copiilor [i egalitatea de [anse `n accesul la educa]ie face
parte dintr-un ciclu de conferin]e organizate
de ambasadele Fran]ei `n Bulgaria,
Ungaria, Moldova, Romnia [i Slovacia.
Conferin]a, realizat\ cu sus]inerea
Ministerului Francez al Afacerilor Externe [i
Europene, are ca scop facilitarea schimbului de experien]e [i bune practici `ntre
actorii institu]ionali [i neinstitu]ionali ai
acestor state.

Nistor. {eful taberelor nem]ene


se g`nde[te `n primul r`nd la un
teren de sport.
Ar fi `nc\ un punct de
atrac]ie, de[i nu ne putem
pl`nge nici acum. Dac\ a[ mai
avea `nc\ pe at`tea locuri la
Oglinzi, le-a[ ocupa 100%.
Oglinzi este preferat\ `naintea
altor tabere pentru c\ toat\
lumea fuge de ora[, mai
spune profesorul Nistor.
Directorul DJT Neam]

M. DR|GOI

oat\ via]a citim [i la noi metode de a distruge ]ara [i


murim tot... Evident, concet\]enii, [i nici noi nu o
dac\
o
facem. facem. Clar ca bun\ ziua!
Pornind de la aceast\ Tolomoceal\ curat\!
*Daca prostia are lipici si pe
realitate contemporan\, canadienii au plaiurile mioritice? Bine`n]eles. Si
n\scocit un concurs noi avem pro[ti solemni, cu [taif,
unic `n felul lui. Un cu averi, cu ifose. C`nd un ministru
concurs mondial al `n exerci]iu spune la televizor `n
pro[tilor. Un fel de fa]a na]iunii: Mai repet `nc\ o
gal\ interna]ional\ a data..., cum s\-i ceri lui nea Ion
prostiei
omene[ti. s\ fie iste]? Hai mai bine s\
Scopul competi]iei? De a recom- c\ut\m prostia `n proverbele
pensa marile reu[ite `n ignoran]\ romne[ti. Ciuli]i urechile: C`inele
[i prostie. C`nt\rirea pro[tiilor se moare de drum lung [i prostul de
face de c\tre o comisie de grija altuia. Prostul nu e prost
exper]i,reuni]i `n structura numit\ destul dac\ nu e [i fudul,Cu
Academia
Prostiei
de omul prost e bine s\ nu ai nici `n
Pretutindeni. Premiile se acord\ clin, nici `n m`nec\, Nu exist\ om
pe categorii, dup\ merite. C`teva mai nedrept dec`t cel prost, care
categorii: cel mai prost om al anu- crede c\ numai ce face el e bine,
lui, cea mai proast\ declara]ie a Pro[ti sunt to]i cei care par [i
anului, premiul special acordat jum\tate din cei care nu par. Ce
celui care transform\ o prostie [anse au romnii dac\ merg la
`ntr-o t`mpenie [i mai mare, cea concursul interna]ional din
mai stupida declara]ie a pre[edin- Canada (Montreal)? {anse mari.
telui american George W. Bush, Uita]i-v\ `n jur! Mai mari ca la fotcel mai prost moment al anului, bal. Parol! HAI ROMNIA!
cel mai prost film al anului, premiDumitru RUSU
ul prostiei pentru `ntreaga activitate...
De pilda, `n 2oo5,
Textele se pot trimite [i pe adresa
c`[tig\tor al sec]iunii Cea
revista_apostolul@yahoo.com
mai stupid\ declara]ie a
fost `nsu[i pre[edintele
Bush. A[a a stabilit
adun\tura de idio]i din
comisia
interna]ional\.
Cum sun\ declara]ia? Nu
REVIST| EDITAT| DE
`nceteaz\ s\ se g`ndeasc\

Sindicatului ~nv\]\m`nt Neam] [i Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] (martie 1999).

FONDATORI: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Av\danei (noiembrie, 1934)


rector
r general, Iosif COVASAN - dir
rector
r econ
nom
mic
c,
CONSILIUL DE ADMINISTRA}IE: Florin FLORESCU - dir
Constantin TOM{A - dir
rector
r exe
ecutiv, Gheorghe AMAICEI, {tefan CORNEANU.
nct, Dumitri]a VASILCA,
CONSILIUL DE REDAC}IE: Mircea ZAHARIA - redactor [ef, {tefan CORNEANU - redactor [ef adjun
Valerian PERC| (Subredac]ia Roman, tel. 732.738), Carmen DASC|LU (secretar).
Ilustra]ia num\rului: reproduceri dup\ Icoan
ne (foto: Dorian
n RAD
DU)

APOSTOLUL

`ncearc\ s\ redea circuitului de


vacan]e [colare [i tab\ra
Izvora[ul, de la Bicaz. Aceasta
necesit\ mai multe lucr\ri, dar
ar putea fi deschis\ din
sezonul viitor.
Din jude]ul nostru, vor
pleca `n tabere peste 1000 de
copii. Principalul punct de
atrac]ie este litoralul, urmat, la
mare distan]\, de Apuseni [i
Maramure[.

PROSTUL ANULUI

APOSTOLUL - revist\ a cadrelor didactice din jude]ul Neam], serie nou\, apare prin colaborarea

Pag. 12

bal. La absolvirea `nv\t\m`ntului liceal sau profesional laptop-ul va fi scos din eviden]a institu]iei [i predat elevului.
~n cazul `n care un elev se va transfera la o
alt\ unitate de `nv\]\m`nt dec`t cea de la care
a primit laptop-ul, acesta trebuia s\ predea calculatorul urm`nd s\ primeasc\ un alt laptop de
la unitatea la care se transfer\.
~ncep`nd de anul viitor, necesarul estimat
de calculatoare tip laptop se va stabili de c\tre
fiecare unitate de `nv\]\m`nt, sa va aviza de
c\tre inspectoratele [colare jude]ene [i al
Municipiului Bucure[ti, care va solicita
Ministerului Educa]iei p`n\ `n data de 15 februarie a fiec\rui an, alocarea sumelor `n vederea
achizi]ion\rii de calculatoare.
Configura]ia minim\ recomandat\ a calculatorului tip laptop se va stabili anual prin ordin
comun al Ministerului Educa]iei, Cercet\rii [i
Tineretului [i Ministerul Comunica]iilor [i
Tehnologiei Informa]iei.

Tab\r\, drag\ tab\r\

TO}I COPIII TREBUIE S| ~NVE}E


esponsabilii cu educa]ia din
fiecare ]ar\ trebuie s\ identifice
to]i copiii care nu merg la [coal\
[i s\ ia m\suri astfel `nc`t
ace[tia s\ urmeze cel pu]in
[coala obligatorie, a fost una
dintre concluziile conferin]ei
regionale Drepturile copiilor [i
egalitatea de [anse `n accesul
la educa]ie, desf\[urat\ pe 4-5
iunie la Institutul Francez.
De asemenea, p\rin]ii trebuie consilia]i pentru a-[i ]ine copiii mai
mult la [coal\, ca, `mpreun\ cu copiii, s\
participe la deciziile [colii iar profesorii nu
trebuie s\ marginalizeze anumite grupuri.
Exper]ii `n educa]ie din Fran]a,
Bulgaria, Ungaria, Moldova, Romnia [i
Slovacia prezen]i la conferin]\ consider\ c\
f\r\ [colarizare copiii nu au nicio [ans\
pentru a reu[i `n via]\ [i c\ unele din
cauzele abandonului [colar sunt s\r\cia [i

Zig - Zag

APOSTOLUL
SINDICATUL
~NV|}|M~NT
NEAM}

ISSN - 1582-3
3121
Redac]ia [i administra]ia:
str. Petru Rare[ nr. 24,
tel/fax: 22.53.32, Piatra
Neam]

P re ] u l : 1 L E U
iunie 2008

Anda mungkin juga menyukai