Cu sinceritate [i am\r\ciune
CEA DE A V-A
CONFERIN}| DE
BILAN} {I ALEGERI
A SINDICATULUI
LIBER AL
LUCR|TORILOR
DIN ~NV|}|M~NT {I
CERCETARE NEAM}
LA CEAS DE BILAN}
interviu cu
dl. Gabriel
Plosc\
Domnule
Plosc\, urmeaz\ un
moment important
pentru
mi[carea
sindical\ nem]ean\.
~ntr-adev\r,
aceast\ Conferin]\
este un moment [i
un eveniment important pentru mi[carea sindical\
din `nv\]\m`ntul nem]ean. ~n
primul r`nd, constituie un prilej
de analiz\ serioas\ a activit\]ii
noastre de p`n\ acum. Apoi, ne
vom alege o nou\ conducere `n
care sper\m ca, pe l`ng\ colegii
cu experien]\, s\ intre [i oameni
noi, mai tineri, care s\ fac\
`mpreun\ o bun\ echip\.
- A fost bine, a fost r\u p`n\
acum?
- Privind `napoi, au fost [i
`mpliniri, [i ne`mpliniri. Din realiz\rile noastre, a[ men]iona `n
primul r`nd faptul c\ s-a reu[it o
dublare a salariilor, fa]\ de 2004.
Acesta lucru nu a venit de la
sine. Au fost negocieri dure [i
pentru c`teva procente. Noi,
masa sindical\, am fost cei care
au creeat presiunea asupra
partenerilor de negocieri pentru
a le smulge c`teva procente `n
plus. Nu putem spune c\ avem
salarii extraordinare, raportate la
pre]uri. {i g`ndindu-ne c\, `n
c`]iva ani, vom ajunge s\ pl\tim
pentru orice ca `n Uniunea
European\, trebuie s\ continu\m aceast\ b\t\lie, pentru a
le face celor pe care-i
reprezent\m o via]\ mai bun\.
Mai trebuie ar\tate dou\
lucruri foarte importante: ne-am
b\tut s\ c`[tig\m drepturi statu-
- Ce ar fi de f\cut?
- O reform\ adev\rat\, altfel
vom r\m`ne `n mocirl\. Pe 18
iunie vom fi la Cotroceni, pentru
a semna Pactul pentru educa]ie.
Federa]ia noastr\ nu l-a semnat
p`n\ acum deoarece l-a considerat prea general. Nu reie[ea
clar c\ se dore[te `ntr-adev\r o
continuitate, dincolo de politic\,
a reformei reale `n `nv\]\m`nt.
Dac\ amendamentele noastre
vor fi acceptate, vom semna
acest act.
- Ne `ntoarcem `n Neam], ce
spera]i de la viitoarea conducere
a sindicatului?
- S\ fie una echilibrat\.
Avem nevoie de oameni cu
experien]\, pentru a continua
activitatea de p`n\ acum, dar [i
de tineri, care doresc sincer s\
se implice `n rezolvarea problemelor cu care ne confrunt\m.
A[a, vom fi mai puternici [i vom
avea mai multe reu[ite. {tiu, din
experien]a personal\, c\ fiecare
problem\, c`t de mic\, este
foarte important\ [i trebuie s\
ne implic\m pentru rezolvarea
ei. Sigur, nu depinde numai de
noi, ci [i de partenerii no[tri, de
cei care guverneaz\, for]ele
politice.
- S\ v\ dea Dumnezeu
g`ndul bun [i s\ se `nf\ptuiasc\
tot ce n\d\jnui]i. Cu mul]umiri
pentru dialog [i sinceritate.
A consemnat
Mircea ZAHARIA
ALEAS| PRE}UIRE
DISTIN{ILOR NO{TRI
APOSTOLI
La mom
ment ale
es, de ZIUA ~NV|}|TORULUII, prin
n pac
ce [i credin
n]\, cu ajutor
rul lui
Dum
mneze
eu, s\ vi se `nde
eplin
neasc
c\
toate
e g`ndur
rile
e bun
ne.
V\ dor
rim
m ani mul]i [i bun
ni, multe
e [i
ne pe
nede
ezm
min
n]ite
e suc
ccese
e `n nobila misiun
car
re v-a
a]i ale
es-o
o. {i cel mai mult v\ dor
rim
m
s\ nu tr\da]i nic
ciodat\ sufle
etul [i credin
n]a
dum
mneavoastr
r\.
Sindicatul Liber din ~nv\]\m`nt
[i Cercetare {tiin]ific\ al jude]ului Neam]
a avea loc `n ziua de 20 iunie `ntre orele 9,0020,00, `n localitatea V\ratec, a hot\r`t [i aprobat
Consiliul Jude]ean, `n [edin]a de la `nceputul lunii
mai c.c.
~n ultima [edin]\ a Consiliului Jude]ean, din 9
iunie a.c., s-au aprobat ordinea de zi [i materialele
ce vor fi prezentate:
1. Raport cu privire la activitatea desf\[urat\
de Consiliul Jude]ean al S.L.L.I.C. Neam].
2. Amendamente la Statutul S.L.L.I.C. Neam].
3. Strategia privind activitatea S.L.L.I.C.
Neam] pe perioada urm\toare.
4. Alegerea noilor organe de conducere.
5. Raportul Comisiei de cenzori.
Zona Roman
1. Prof. Gabriel Plosc\ - Colegiul Tehnic Petru Poni Roman
2. Prof. Minodora Lemnaru - Grupul {colar Vasile Sav Roman
3. Educ. Daniela Smeu - Colegiul Tehnic Petru Poni Roman
4. Educ. Liliana Chiriac - {coala General\ Secuieni
5. Educ. Daniela B`rg\oanu - {coala General\ Gher\e[ti
6. Secretar Maricela Moise - {coala de Art\ Roman
(ccontinuaare `n pag. 3)
PROFESIONI{TII EDUCA}IEI
S`nte]i managerul unei institu]ii de prestigiu din municipiul Roman. {coala pe care o
coordona]i seam\n\ cu un grup [colar imens.
Cu ce problem\ v\ confrunta]i `n calitate de
manager [colar?
- {coala pe care o coordonez nu numai
seam\n\ cu un grup [colar imens, ci chiar
este, av`nd `n vedere c\ la aceast\ dat\ avem
65 clase arondate la 9 forme de `nv\]\m`nt preuniversitar [i un num\r de 1500 de elevi,
instrui]i de 100 cadre didactice a[a c\ a[ putea
afirma c\, coordonez un sistem viu, `n continu\
mi[care. Principala problem\ cu care m\ confrunt este cea a educa]iei etice [i morale a adolescen]ilor [i `n special cea a adolescen]ilor
r\ma[i f\r\ sprijinul familiei, la o v`rst\ la care
se impune acest lucru.
De asemenea, o problem\ este aceea de
a-i transforma pe dirigin]i `n adev\ra]i consilieri
psiho- afectivi ai elevilor pentru a atenua absenteismul [i pentru a forma ni[te adolescen]i
capabili s\ se integreze `n societate. Apoi apar
probleme legate de partea financiar\ av`nd `n
vedere c\ administr\m 10 cl\diri care `ncep s\
fie uzate fizic, dar cred c\ acestea s`nt problemele cu care se confrunt\ orice manager
[colar din Romnia.
Pe l`ng\ dificult\]i [tim c\ exist\ [i satisfac]iile meseriei de dasc\l. Care s`nt realiz\rile
dvs., ale colectivului didactic- acum la sf`r[itul
acestui an [colar?
- Satisfac]iile meseriei s`nt diverse, pornind
de la responsabilizarea cadrelor didactice,
atragerea elevilor c\tre [coal\, implicarea
elevilor `n proiecte interne sau externe, continu`nd cu rezultatele elevilor ob]inute la concursurile [colare la diferite etape [i finaliz`nd cu
investi]iile realizate `n baza material\.
n luna iunie, evenimentele se ]in lan], unele pentru elevi, altele pentru elevi [i profesori, iar altele numai pentru profesori.
Tezele cu subiect unic ofer\ elevilor care `ncheie un prim ciclu [colar, confruntarea, dup\ opt ani, evaluarea - la nivel individual- pentru a putea continua
preg\tirea `n `nv\]\m`ntul liceal sau profesional.
Bacalaureatul, examenul na]ional al maturit\]ii, e `n plin\ desf\[urare.
Pentru elevi, urmeaz\ o vacan]\ de var\ binemeritat\, `n func]ie de posibilit\]ile
materiale ale familiei.
Cei care nu ar trebui uita]i s`nt colegii no[tri care la acest sf`r[it de an `[i vor
`ncheia activitatea didactic\.
Aleas\ pre]uire distinselor cadre didactice din jude]ul nostru, numi]i [i apostoli ai neamului
romnesc.
Din zona Roman `i enumer\m pe distin[ii dasc\li: Smeria Maria- {coala Valea Ursului; Ionescu
Ioan- {coala de arte [i meserii Gheorghe P\tra[cu Buruiene[ti; Samb\ Ana- Liceul cu Program
Sportiv- Roman; Ravaru Eugenia- {c. nr. 9 Roman; Maria Olteanu- {coala Boghicea; Giurgic\
Gabriela- {coala Mihai Eminescu- Roman; Zabocalschi Maria- Gr\dini]a nr. 1- Roman; Balint Maria,
Munteanu Emilia, Stan Georgeta- Gr\dini]a nr. 2 Roman; Here[ Maria- Gr\dini]a Horia; Mihai
Corina- Liceul Vasile Sav Roman.
Lor [i nu numai le dorim ani mul]i [i buni, s\ le fie zilele pline de soare [i bucurii. V\ d\ruim din
plin eterna recuno[tin]\ [i dragostea pe care o merita]i din partea tuturor.
Subredac]ia Roman
ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
Pag. 2
sporit\ de acomodare.
~n acest scop, creativitatea se
impune aten]iei educatorilor ca
una din valorile formative
esen]iale care ocup\ un loc central `n sistemul valorilor definitorii
pentru `nsu[i idealul educa]ional:
Idealul educa]ional al [colii
romne[ti const\ `n dezvoltarea
liber\, integral\ [i
armonioas\ a individualit\]ii umane, `n
formarea personalit\]ii autonome [i
creative. Era [i normal ca reforma `n
`nv\]\m`ntul primar
s\ propun\ noi
finalit\]i, printre care
[i
`nzestrarea
copilului cu acele
cuno[tin]e, capacit\]i [i atitudini care
s\
stimuleze
raportarea afectiv\
[i creativ\ la mediul social [i natural [i s\ permit\ continuarea
educa]iei.
Acest
lucru
accentueaz\ importan]a unui
`nv\]\m`nt formativ `n care o prioritate fireasc\ o de]ine creativitatea, considerat\ dimensiune
esen]ial\ a personalit\]ii ce coreleaz\ cu idealul unei personalit\]i
APOSTOLUL
formatori.
De asemenea, stimularea [i
sus]inerea unor aptitudini speciale
ale elevilor pot genera efecte creatoare remarcabile.
Cadrele didactice trebuie s\
prevad\ formarea nu numai a
opera]iilor [i mecanismelor intelectuale sau a deprinderilor [i a
activit\]ilor practice, ci [i a motiva]iei [i atitudinilor corespunz\toare de `nv\]are, munc\ [i
crea]ie.
~n concluzie, cu c`t va fi solicitat mai mult efortul intelectual, vor
fi dezvoltate aptitudinile speciale [i
vor fi stimulate motiva]ia, caracterul, afectivitatea, temperamentul, cu at`t va cre[te [ansa dezvolt\rii personalit\]ii creatoare a
[colarului.
iunie 2008
LA CEAS DE BILAN}
OBIECTIVELE STRATEGICE ALE S.L.L.I.C. NEAM} PE PERIOADA URM|TOARE
a)
Biroul Operativ
S.L.L.I.C. Neam]
{tefan CORNEANU
CEA DE A V-A
CONFERIN}| DE
BILAN} {I ALEGERI
A SINDICATULUI LIBER
AL LUCR|TORILOR
DIN ~NV|}|M~NT {I
CERCETARE NEAM}
(urmaare din pag. 1)
7.
ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
PRESIM}IRI DE
MOARTE LA CEZAR
IV|NESCU, ~N ULTIMA
SCRISOARE...
evista ie[ean\ TIMPUL public\ `n ultimul ei num\r
(5/2008)
o
scrisoare
adresat\ de poetul Cezar
Iv\nescu, cu doar 3
s\pt\m`ni `nainte de a muri
(la data de 2 aprilie), unei prietene vechi [i `ndep\rtate,
aflat\ `n }ara Sf`nt\, o oarecare doamn\ Flory. Este
emo]ionant faptul c\ poetul
avea presim]iri c\ acest an,
2008, este hot\r`tor pentru
el: {tiu c\ anul acesta e decisiv [i dac\
Dumnezeu va vrea s\ fie [i ultimul `n
via]\ ({i a[a a fost! n.n.), vreau s\ [tii
c\ `]i mul]umesc pentru tot ceea ce ai
f\cut pentru mine `n aceast\ lume, [i-n
}ara Sf`nt\ `n care te afli `]i trimit g`ndul
meu de dragoste, femeie singur\ ca
nisipiul, tr\ind al\turi de o alt\ femeie
singur\, `n lumea lui Dumnezeu... Pe 14
aprilie voi merge la Tirana, `n Albania,
iunie 2008
Revista
presei
literare
cutare. {i cineva a hot\r`t s\ fac\
sec]ia german\. Mul]i au ajuns acolo din
`nt`mplare [i pentru ca s\ poat\ exista
sec]ia. ~i `nv\]am eu literatura romn\.
La un momemnt dat, am fost anun]a]i
c\ vine o personalitate de la Comitetul
Central al partidului [i vrea s\ testeze
cuno[tin]ele studen]ilor. {i zice \la din
CC: Ei, ce p\rerea ave]i despre
Arghezi? Eu am b\nuit c\ e ceva,
sim]eam pulsul. Am spus c\ `mi place
Arghezi [i am recitat poezia Caligula.
REVISTA
LUCEAF|RUL A
~MPLINIT O V~RST|
ONORANT|, 50 DE ANI
La `mplinirea a jum\tate de secol
de la apari]ie, revista LUCEAF|RUL
dedic\ num\rul 19 din acest an acestui
mare eveniment. Semneaz\ `n acest
num\r majoritatea scriitorilor care au
fost de-a lungul timpului `n redac]ia
acestei reviste dar [i unii dintre colaboratorii ocazionali. S`nt publicate, de
asemenea saluturile celorlaltor reviste
literare din presa romneasc\ de profil
contemporan\. S`nt evocate chipurile
unor mari scriitori care au condus destinele acestui s\pt\m`nal literar de-a
APOSTOLUL
OCHELARIST
Pag. 3
ZIUA EROILOR
n tradi]ia poporului romn, inclusiv
a plaiurilor moldave dintre Bistri]a,
Moldova [i Siret, aproximativ actualul jude] Neam], era s\rb\torit\ cu
o deosebit\ solemnitate Ziua
Eroilor, cum ne informau documentele de arhiv\ [i presa
nem]ean\ din perioada interbelic\.
Acest eveniment se s\rb\torea
`n fiecare an odat\ cu ~n\l]area
Domnului,
sub
patronajul
A[ez\m`ntului <<Regina Maria>>
pentru cultul Eroilor, de sub
pre[edin]ia I.P.S.S. Patriarhul Romniei,
lucr`nd `n cadrul legii asupra regimului
mormintelor [i operelor comemorative de
r\zboiu.
ZECE ANI
DE ACTIVITATE
Liceul Particular NR.1 Aurora
Ouatu din Piatra Neam] este
recunoscut, la nivel na]ional prin
Ordinul de Acreditare, semnat
de `nsu[i ministrul `nv\]\m`ntului. Beneficiarii direc]i ai acestui
efort sunt elevii Liceului
Particular Nr. 1 Aurora Ouatu.
Institu]ia noastr\ [colarizeaz\
elevi din toate nivelele de
educa]ie, de la pre[colari, la
adul]i care urmeaz\ cursuri la
frecven]\ redus\. ~n total
frecventeaz\ [coala un num\r
de 350 de elevi [i avem perspectiva sigur\ c\ num\rul acestora va cre[te `n anii urm\tori.
Al]i beneficiari direc]i ai `nfiin]\rii
Liceului Particular Nr.1 Aurora
Ouatusunt cele 30 de cadre
didactice, toate `ncadrate cu
norm\ `ntreag\ `n institu]ia
noastr\ de `nv\]\m`nt. Suntem
interesa]i ca aceste cadre didactice s\ parcurg\ un proces de
ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
[a cum exist\ efectul de
piramid\ exist\ [i un efect
de praznic.
Acest efect se intensific\ atunci c`nd praznicele
cad `n zilele de post,
`ndeosebi `n Postul Mare
c`nd se `nt`mpl\ de e frig [i
zloat\, dar nu putem refuza
nim\nui dreptul de a p\r\si
lumea `n astfel de zile, a[a
`nc`t este necesar s\ ne
adapt\m, treab\ la care contribuie
EFECTUL DE PIRAMID|.
Mortul, cu mor]ii,ce [tie el cum se
chinuiesc rudele [i prietenii care l-au
`nso]it pe ultimul drum?
La un praznic de acest fel, mul]imea
de lume s-a zgribulit `n a[teptarea
pomenelor. Ici - acolo c`te o lacrim\
pentru mortul prea t`n\r [i prea gr\bit s\
plece acolo unde nu este nici `ntristare
nici suspin dar nici demiteri,nici [icane,
nici invidii sau r\ut\]i.
A fost bine. Groparii nu au gre[it
groapa, s\p`nd-o pe locul altuia, nu au
r\sturnat sicriul [i au fost aproape trezi
c\ci nu s-au luat la b\taie de la g\in\ [i
Pag. 4
prosoape.
Preotul [i rubedeniile au invitat
toat\ lumea la mas\. Unii [i-au amintit
de post, au dat din m`n\ a lehamite,
g\sind o scuz\ potrivit\ sau pur [i simplu au plecat `n drumul lor.
Ni[te domni cu func]ii au z`mbit
ironic [i subtil, suger`nd c\ mortul nu a
fost prea m`nc\cios, `n schimb ....
De mortibus nisi
bene ! Adic\
despre mor]i nu se
vorbe[te dec`t de
bine...
~n rest, mul]imea
s-a conformat. Cei mai familiariza]i au
apreciat bor[ul neao[, denumit [i bor[
fl\c\u, din fasole autohtone, care iese
at`t de bun, c`nd este f\cut la cazan !
Lum`n\rile s-au topit pe neobservate, decor`nd colacii palizi de sup\rare
cu pete g\lbui ca ochii pisicilor.
Ce sup\rare ? ~n fond, mor]ii cu
mor]ii [i viii cu ...viile.
Gustul `nec\cios de soia din sarmalele de post se poate alunga cu un
pahar de vin bun.
Problema este c\ p`n\-]i dai seama
PRAZNICUL {I PIRAMIDA
PRAZNIC. ~n mod ciudat oamenii devin
parc\ mai buni, mai `n]eleg\tori [i mai
solidari `n asemenea `mprejur\ri.
Nu este unul s\ nu-[i aminteasc\
c`t de apropiat a fost cu r\posatul, c`t de
mult a ]inut la el [i c`t bine i-a f\cut p`n\
de cur`nd, dar nimeni n-a [tiut c\ci
faptele bune nu a[teapt\ pre]uirea
celorlal]i. Amintirea r\posatului cap\t\ o
nuan]\ de icoan\ care le va r\m`ne
ve[nic `n memoria afectiv\.
Treptat, triste]ea se estompeaz\ [i
o bun\ dispozi]ie general\ `nlocuie[te
APOSTOLUL
iunie 2008
Anul 6
nr. 22
iunie
2008
LA MUL}I ANI,
DRAGI COLEGI
L\cr\mioara
CR|CIUN
educatoare, Gr\dini]a
Mastac\n, comuna Borle[ti, jud.
Neam], student\ la Facultatea
de Muzic\ Piatra-Neam]
Icoana - fereastr\
spre cer
oi, 5 iunie, a avut loc
vernisajul expozi]ieiconcurs Icoana fereastr\ spre cer.
Este vorba de un
concurs na]ional de
iconografie,
un
proiect organizat de
Liceul de art\ Victor
Brauner
Piatra
Neam], cu sprijinul
Consiliului Local [i al
Prim\riei Municipiului PiatraNeam]. Acest eveniment cultural, coordonat de profesorul
{tefan Potop, se afla la cea de a
III- a edi]ie [i urm\re[te continuarea acestui nobil me[te[ug,
afirmat pe aceste meleaguri de
[coala de iconari de la V\leni,
precum [i stimularea [i recompensarea tinerilor talenta]i.
~n concurs s-au aflat peste
150 de icoane realizate de elevi
din mai multe col]uri ale ]\rii,
respectiv de la: Liceul de art\
Victor Brauner Piatra-Neam],
Seminarul Teologic Veniamin
Costachi Tg. Neam], Clubul
Copiilor Roman, Liceul de art\
George Apostu Bac\u, Liceul
de art\ Oradea, Liceul de art\
George Georgescu Tulcea,
Liceul de art\ M. Sterian
Buz\u, Liceul de art\ Ploie[ti,
iunie 2008
Marius GHEGHICI
e 17 martie 2008,
Fran]a a s\rb\torit
200 de ani de la
n\scocirea
bacalaureatului.
Examen care `]i d\
verde pentru facultate, dup\ ce `l promovezi cu brio.
Cum ]ara lui Voltaire
e sora latin\ mai
mare a Romniei
am luat ca model
bac-ul francez. De atunci l-am
tot modernizat, [lefuit, occidentalizat. Pe vremea comuniz\rii
i-am zis examen de maturitate.
Limba lui Ilici era la mare cinste
iar notele se puneau de la 1 la
5. Evident, dup\ modelul [colii
sovietice, cea mai `naintat\ din
lume. Ce a urmat dup\ rusificare? Europenizarea [i americanizarea.
De ce am rememorat ni[te
lucruri arhicunoscute? Bac-ul
bate la u[\. Liceenii [i p\rin]ii
lor au intrat deja `n fibrila]ii.
anemarca, o ]ar\
mic\, o mn\ de
oameni, negustori
sau agricultori, are
un trecut nc\rcat,
c\ruia i supravie]uie[te cu o mndrie
aparte.
Se trag din neamul vikingilor, popor
s\rac dar inventiv,
care a tr\it din
jefuirea sistematic\,
organizat\, a Europei bogate,
ajungnd
pn\
la
Constantinopol.
Vikingii au ntreprins mari
expedi]ii
cu
scop
de
pr\d\ciune, c\l\torind pe mare,
n lungile lor cor\bii negre.
Au descoperit - se crede America
de
Nord
[i
Groenlanda, iar unele c\petenii
au intrat n istorie.
Danezii sunt peste m\sur\
de mndri de str\mo[ii lor care
au f\cut din piraterie un mod de
a tr\i, atacnd, jefuind, [i distrugnd pentru a-[i ntre]ine
prosperitatea.
Urma[ii vikingilor sunt ni[te
oameni pa[nici. Tr\iesc bine,
ntr-o Europ\ care-i respect\ [i
i protejeaz\. Sunt cre[tini, iar
crucea este un simbol a[ezat
chiar pe steagul na]ional.
De curnd, danezii [i-au
redescoperit
voca]ia
de
r\zboinici vikingi, dar nu mai
atac\ pe nimeni ca s\ le fure
proviziile [i podoabele. Dup\ o
lung\ perioad\ de t\cere aruncat\ peste trecutul sngeros [i
barbar, dup\ ce au asimilat cu
srg toate valorile umanismului
european, fantomele vikingilor
Evului Mediu au renviat.
ntr-o sal\ de spectacol din
Kopenhagen, ultramodern utilat\, se prezint\ spectacole de
un fel aparte.
mbr\ca]i precum str\mo[ii
lor, o ceat\ de b\rba]i sp\to[i,
narma]i pn\-n din]i cu
topoare, suli]e, s\bii [i tot felul
de instrumente numai bune de
sf[iat, mpuns, str\puns, zdrobit, terciuit, h\cuit se arunc\
vijelios asupra unor anonimi
(poate ru[i, poate franci, poate
saxoni,poate teutoni) cam cu
aceea[i dotare.
Se izbesc ca berbecii ore
ntregi, mpingndu-se, trntindu-se, izbindu-se, cu cea mai
autentic\ furie devastatoare.
Vikingii ies ntotdeauna victorio[i. Capetele sparte, ochii
nvine]i]i, coaste, mini picioare rupte [i nasuri sparte
fac mai veridic spectacolul, iar
ni]el snge pe ve[minte
spore[te drama, f\cnd parte
din regula jocului.
De fapt, acolo au loc dou\
spectacole : unul pe scen\, altul
n sal\.
n fotoliile comode, cu
s\lbatic\ se va transforma n
Istorie
Cu p\rul vlvoi, c\m\[i
descheiate, transpira]i, cu sngele n tmple, r\gu[i]i [i
epuiza]i se trntesc din nou n
scaune, aplaudnd cu generozitate un ultim tablou, n care
vikingul victorios ]ine de chic\
pe nvins [i cu un gest profesionist, se preface c\-i spintec\
beregata aruncndu-i cadavrul
peste stiva mor]ilor.
Spectacolul s-a terminat.
Vikingii pleac\ pe la casele
lor, dar mai nti se cinstesc cu
cteva halbe [i "fish and cips".
Trec prin fa]a Marii
Catedrale. Nu [i fac semnul
crucii, nu se obi[nuie[te. De
sus, de sub corni[\, chipurile
sculptate ale martirilor privesc
n gol iar Crucificatul parc\ a
uitat de rana din coast\.
Dumitru RUSU
Prof. dr.
D.D.URSACHE
n frumos pliant, tip revist\, editeaz\ conducerea Colegiului Na]ional Roman Vod\ din
Roman. Din Reperele istorice afl\m c\ institu]ia de `nv\]\m`nt `[i deschidea por]ile
pentru primii elevi, `n anul 1872, gra]ie insisten]elor unui apostol pe numele s\u Costin
Br\ilescu. Din lista fo[tilor profesori ai acestei istorice institu]ii [colare de nivel mediu
afl\m c`teva personalit\]i importante precum: prozatorul Calistrat Hoga[, compozitorul
Ion Danielescu (a compus mar[ul Voin]a Neamului), istoricul literar Alexandru Epure,
celebrul profesor de matematic\ Abraham Hallinger, doctorul `n istorie Constantin
Dasc\lu, publicistul Gheorghe A. M. Ciobanu [i al]ii.
~ns\ Colegiul Na]ional Roman Vod\ se m`ndre[te cu o list\ foarte bogat\ de mari
personalit\]i de ieri [i de azi care au fost elevi ai acestei [coli. Iat\ o parte din aceast\
impresionat\ list\: scriitorii G. Ibr\ileanu, Panaite Mu[oiu, Cezar Petrescu, Octav
Dessila, Max Blecher; actorii Nae Roman, Sandu Sticlaru, Ludovic Antal; pictorii Gh. Andreescu,
Gheorghe Apostu, Octav Anghelu]\, Aurel Vlad; compozitorii Mihail Burada, D. D Botez, Richard
Stein.
Colegiul `[i prezint\ `n acest pliant [i bogata list\ a olimpicilor s\i, elevi care au ob]inut importante premii la concursuri na]ionale [i interna]ionale.
APOSTOLUL
Pag. 5
E singur\.
Istoria-i arat\
F\ptura `nflorit\, `nfiorat\
De tainice, moldovene[ti imbolduri.
PL~NG {I R~D
l`ng [i r`d...
Pierdut\, f\r\ credin]\ `n cer [i `n
p\m`nt
Fanatic\ `n iubire [i...
Sunt un mort tr\ind...
Unde e[ti, `ngerul meu?
Te caut `n sclipirea fiec\rui z`mbet,
~n albastrul fiec\rui ochi,
~n fiecare adiere de v`nt. ~n fiecare
s\rut.
SURIOARA
Te privesc...
Bra]ele tremur`nd... te ating,
Ce simt?... e gol
Mintea... iar `mi joac\ feste!
M\ apropii...
Te iau `n bra]e...
R\m`n cu m`inile goale,
{i tot ce str`ng la piept e... DOR!
~]i vorbesc...
{oaptele se izbesc... de pere]ii goi,
~]i z`mbesc...
Lacrimile-mi r`d!
Cad... nici m\car eu
Nu pot s\ m\ ajut,
Picioarele-mi alearg\,
Dup\ o n\luc\...
O speran]\... e[ti TU?!
Ating amintirile... m\ dor,
Aud [oaptele... m\ cheam\,
Merg... nu... demult am obosit!
TU... AI FOST!!!
FANTEZIE
Peste nop]ile toate-
T\cere.
Peste serile noastreAdiere.
Printre vechi amintiriRetr\ire,
Iar `n ceasuri t`rziiReg\sire.
Peste sufletul meuPoezie.
Peste tine, p\m`ntBucurie.
Peste ani de copilFantezii.
Loredana MARCOVICI
VIA}A
CA UN JOC
M-am r\t\cit `n abisul lacrimilor mele,
Rostind poeme vis\toare,
Cuvintele-s `ntemni]ate `n marea sufletului meu
E via]a oare asemenea unei p\s\ri
c\l\toare?
E o c\dere spre `nalturi,
Purt`nd `n aripi fragede cobalturi.
Acum te ridic\ u[or spre cer
P\str`ndu-]i imaginea-n etern,
{i-n soarele suav
Acela[i dor de nesf`r[iri bolnav?
Dar poate via]a-i ca un vers, tunel prea
lung `n univers,
Ceva prea greu de `n]eles!
C\ci `n marea contopire
Cu ale vie]ii drumuri noi,
Ori noi mergeam `nainte
Sau ne-ntorceam `napoi?
Izabela MUNTEANU
Verssuri din creaa]iaa elevilor romaa[ccani.
Selecc]ie: prof. Valeriaan PERC|
|
ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
Pantalon [i vizitatoarele
Mario Vargas Llosa
O traducere de
Cantuniari
Mihai
ara
`i
cere
destoinicului c\pitan
Pantalon Pantoja
s\ devin\ proxenet.
Misiune oficial\, dar
strict secret\. Dac\
s-ar afla cu ce se
ocup\, totul s-ar
duce de r`p\, inclusiv
armonia conjugal\. E
trimis `ntr-un or\[el
pierdut `n selva amazonian\,
unde-i
agita]ie mare: solda]ii violeaz\
femeile care le ies `n cale, un
predicator insolit `i convinge pe
locuitori s\ crucifice insecte,
g\ini, apoi cam tot ce mi[c\.
Rezultatele: cre[terea natalit\]ii,
umplerea orfelinatelor, sacrificii
umane. El trebuie s\ descurce
toat\ aceast\ `ncurc\tur\.
Pag. 6
Nou la Humanitas
Merit\ spus ca prima lui sarcina
de serviciu, stabilirea por]iilor de
m`ncare, i-a provocat o foame
nebun\ [i o adev\rat\ patim\
culinar\, iar a doua, garderoba,
l-a transformat `ntr-un designer
vestimentar cazon. Nu-i greu de
ghicit care sunt efectele secundare ale noii lui sarcini. Din toate
astea iese o satir\ la adresa
fanatismului religios [i militar, o
tragicomedie spumoasa sem-
APOSTOLUL
Selec]ie de Alexandra
BURUIAN|
(ccontinuaare `n pag. 7)
iunie 2008
I
triste]e.
A{ FI VRUT
A[ fi vrut s\ schimb ziua `n an,
A[ fi vrut ca marea s\ fie mai
albastr\,
A[ fi vrut s\ pot atinge iubirea cu
m`na,
S\ sting focul cu sufletul,
S\-]i d\ruiesc dragostea mea,
S\ te privesc `n ochi
Aievea, buzele mele
S\ te s\rute.
Andreia IGNAT
AMINTIREA
TA,
AMINTIREA
NOASTR|
lui.
SPRE INFINIT
Privesc spre infinit...
Nu e senin.
Ochii lui vars\ lacrimi de s`nge,
Inima i s-a stins de mult,
De fapt... de c`teva ore,
arieta era o copili]\ cu fusti]a albastr\ [i cu p\rul prins `n pieptine zim]at. Se juca `n pridvor c`nd, deodat\, rotindu-[i privirea
`n sus, z\ri funinginea nourilor. ~n curte la hambare, la grajduri,
la scr`nciobul gol dintre ei, nici urm\ de Mihai. ~[i puse palmele
corn la gur\ [i-l strig\ c`t o ]ineau puterile. Doar ecoul o `ng`na
[\galnic.
Nori de ploaie ca ni[te balauri veneau s-aduc\ pr\p\dul
p\m`ntului. Feti]a era `ngrijorat\ de soarta fratelui mai mic [i
hoinar, pierdut `ntr-o lume pe care numai el o cuno[tea. A r\mas
`n mijlocul pridvorului posomor`t\, cu buzele str`nse, cu fusti]a
albastr\ f`lf`it\ molatec de v`nt. Era nec\jit\ foc. ~[i purta ochii la
cerul `ntunecat [i la cotloanele unde se pitula cu Mihai, alt\dat\, s\ se
joace. Umbra norilor `i a[ternea pete plumburii pe obraz. O muncea p\rerea
de r\u c\ nu e [i Mihai s\ vad\ ce urgie se preg\te[te cu at`]ia nori `mbulzi]i
pe cer. Din nou s-a `n\l]at pe v`rful degetelor, a rotunjit palma la gur\ [i a
dat de veste fratelui r\t\citor c\-l a[tepta.
Dealurile `l strigau [i ele dar Mihai nu ap\rea. Avea ceva mai bun de
f\cut dec`t s\ r\spund\ surorii sale [i dealurilor.
Undeva, poate `ntr-o poian\, `n vreo margine de dumbrav\, `n vreo
colib\ de cioban, Mihai, care nu mai d\dea pe acas\ cu zilele, a[tepta ca
furtuna s\ se zbuciume singur\.
Iulia FERMU{
Clasa a III-a
Text preluat din V`rsta inocen]ei, revist\ a Grupului {colar Roznov
CO{MAR
PICURI
HARIETA
{I FRATELE HOINAR
`n inima p\m`ntului!
- Ai vrut s\ cuno[ti iadul?...
Gre[esc...
Ai crezut c\ r\ul este infinit!
Oricum...
~ntinde-]i cu m`ndrie aripile,
C\ci soarele iubirii
pe cer a r\s\rit
{i dragostea e f\r\ de sf`r[it.
DOR
Razele de soare se `mpletesc `n
atmosfera dulce,
Iubirea se revars\-n curcubeu
nocturn,
La pragul infinitului ascuns se
revars\ o stea...
- De ce pl`ngi, iubire stins\ [i
aprins\ din p\cat?...
NOAPTEA
S-a l\sat noaptea trist\,
~ntunericul ame]itor `mi `nfioar\
sim]urile,
Luna `mi m`ng`ie chipul,
Pl`ng`ndu-[i singur\tatea.
Lumineaz\ aievea
Un z`mbet ce ascunde lacrimi,
TR|IRE
Rena[te-m\ tu,
Simte-m\ o secund\,
P\r\se[te-]i trupul
Pentru a sim]i tr\irea.
ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
(urmaare din pag. 6)
eme mistice, care au
caracter du[m\nos
fa]\ de regimul de
democra]ie popular\
din
Republica
Popular\ Romn\.
(...) Inculpatul a
recunoscut
`n
instan]\ c\ a scris o
serie de poezii mistice, `ns\ nu a urm\rit s\ ponegreasc\
regimul democratic
popular din RPR. Tribunalul
`nl\tur\ ca nesincere sus]inerile
inculpatului, f\cute `n sensul de
mai sus [i re]ine `n sarcina sa
faptele comise. Fa]\ de
recunoa[terile integrale f\cute
cu ocazia anchetei penale,
coroborate cu declara]iile celorlal]i coinculpa]i, precum [i cu
materialele corp delict aflate la
dosar, Tribunalul re]ine ca
dovedite `n sarcina sa faptele
comise. ~l condamn\ pe
iunie 2008
Radu
Nou la Humanitas
a[a ne e scris. Textul lui Arthur
Bloch are o arm\tura pretins
[tiin]ific\ [i o tencuial\ de postulate, leme, principii, observa]ii,
omilii, amendamente [i corolare.
Legile enun]ate aici sunt un fel
de teoretizare a pesimismului. O
teoretizare parodic\, hr\nit\ din
mul]imea de boac\ne sau
nereguli `n fa]a c\rora oft\m,
bomb\nim sau punem m`na pe
topor. Si mai e ceva. Citind
cartea lui Bloch, avem uneori
impresia c\, printr-o ne[tiut\
telepatie, am contribuit la
scrierea ei. Fiindc\ ni s-a
`nt`mplat [i nou\, nu-i a[a?, s\
APOSTOLUL
Cu inima
smuls\ din piept
Radu Paraschivescu
Totul `ncepe cu un gest
scandalos, la o nunt\ princiar\.
La marile case regale, c\s\toria
[i dragostea sunt `ndeob[te
chestiuni diferite. De data asta
s-a `nt`mplat ca mirele s\ se
`ndr\gosteasc\, la propria
nunt\, de... fata de l`ng\
mireas\. A[a `ncepe una dintre
cele mai romantice [i mai crude
iubiri medievale din Portugalia,
]ara `n care pietrele `ncinse de
soare [i plesnite de v`nt spun
pove[ti.
Ve]i descoperi, citind aceste
Pag. 7
REMEMOR|RI NECESARE
Valori neolitice
romne[ti expuse
`n Elve]ia
ncep`nd cu data de 3 iunie 2008, poate fi vizitat\
la Historisches Museum (Muzeul de Istorie) din
Olten (cantonul Solothurn, Elve]ia) expozi]ia
Arta perioadei neolitice. Vechile culturi din
Romnia (Steinzeitkunst. Frhe Kulturen aus
Rumnien), tema central\ a acesteia constituind-o
prezentarea c\tre publicul european a unei p\r]i
semnificative a capodoperelor principalelor culturi neo-eneolitice romne[ti.
Rod al unor finan]\ri publice [i private (Asocia]ia
Hellas et Roma), din cele dou\ ]\ri, proiectul
expozi]ional care reune[te exponate de la treizeci [i unu de muzee romne[ti, prezent`nd unele dintre cele
mai importante m\rturii ale culturilor neo-eneolitice dezvoltate pe teritoriul Romniei, a avut la baz\ activitatea unui
comitet [tiin]ific, alc\tuit `n exclusivitate din 15 speciali[ti
romni, al c\rui comisar general este domnul Dragomir
Neculai Popovici (Muzeul Na]ional de Istorie al Romniei).
La reu[ita acestui eveniment remarcabil, prin importan]a [i
valoarea materialului arheologic expus, [i-au adus contribu]ia
`n principal acordul preliminar al Ministerului Culturii [i
Cultelor [i coordonarea logistic\ efectuat\ sub egida
Muzeului Na]ional de Istorie al Romniei, c\ruia i s-au asociat ca organizatori centrali Dr. Viorica Cri[an (Muzeul Na]ional
de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca), Dr. Gheorghe
Dumitroaia - Complexul Muzeal Jude]ean Neam] (prin
Muzeul de Istorie [i Arheologie Piatra Neam] [i Muzeul de
Istorie Roman) [i Dr. Florin Topoleanu (Institutul de Cercet\ri
Eco-Muzeale din Tulcea).
Expozi]ia, aflat\ sub `naltul patronaj al Pre[edintelui
Confedera]iei Elve]iene, dl. Pascal Couchepin [i al PrimuluiMinistru al Romniei, dl. C\lin Popescu-T\riceanu, a fost
vernisat\ luni, 2 iunie, `n cadrul unei ceremonii la care au luat
cuv`ntul dl. Pascal Couchepin, Pre[edintele Confedera]iei
Elve]iene, dl. Virgil {tefan Ni]ulescu, secretarul general al
Ministerului Culturii [i Cultelor, dl. Ionel Nicu Sava,
ambasadorul
Romniei `n Elve]ia,
dl. Ernst Zingg, primarul ora[ului Olten,
dl. Jacques-Simon
Eggly, pre[edintele
Asocia]iei Hellas et
Roma, dl. Cri[an
Mu[e]eanu, directorul general al
Muzeului Na]ional de
Istorie a Romniei,
dl. Peter Kaiser,
directorul Muzeului
de Istorie din Olten,
[i
dl.
Laurent
Chrzanovski, directorul general al
proiectului Arta epocii pietrei. Vechile culturi din Romnia.
La vernisaj au participat de asemenea reprezentan]i ai unora
dintre cele 31 de institu]ii din Romnia (printre care [i Muzeul
de Istorie [i Arheologie Piatra-Neam] [i Muzeul de Istorie
Roman), dna. Yvette Fulicea, director adjunct `n Ministerul
Afacerilor Externe precum [i alte personalit\]i culturale
elve]iene, care [i-au ar\tat `n mod evident sprijinul pe viitor al
altor manifest\ri culturale de acest gen.
Cele aproximativ 1.200 de obiecte extrem de valoroase
apar]in`nd patrimoniului na]ional sunt pentru prima dat\
prezentate `mpreun\ `ntr-o expozi]ie organizat\ `n afara ]\rii.
Printre acestea se num\r\ [i G`nditorul de la Hamangia
(Cernavod\), tezaurul de la Moigrad, modelul de sanctuar de
la Gumelni]a, tezaurul de la Brad [i o reconstituire a sanctuarului de la Par]a), toate reprezent`nd `ncercarea de a realiza
o sintez\ monografic\ a evolu]iei neo-eneoliticului din
Romnia, precum [i alte obiecte din aur [i ceramic\
apar]in`nd patrimoniului na]ional romn.
Expozi]ia va fi deschis\ la Olten p`n\ la data de 5 octombrie
2008, dup\ care `[i va continua periplul european, urm`nd s\
fie prezentat\, mai `nt`i, la Muzeul Regal de Art\ [i Istorie din
Bruxelles, la 7 noiembrie 2008.
Cu ocazia vernisajului expozi]ia a fost `nso]it\ [i de un consistent catalog, publicat `n limbile francez\, german\, italian\
[i englez\, la standul muzeului fiind disponibile numeroase
pliante, replici dup\ vase ceramice, expozi]ia fiind de altfel
amplu prezentat\ [i prin intermediul a dou\ site-uri internet:
www.romanianeolitica.org [i www.steinzeitkunst.ch.
Dr. Dorin NICOLA
prezentate conven]ional [i
neconving\tor, mai mult romantic
[i superficial dec`t realist.
~n schimb, opera lui Slavici se
`nscrie pe axa literatur\-realitate.
La el sunt evidente p\trunderea
psihologic\, obiectivitatea analizei, senza]ia de via]\ adev\rat\.
Slavici este un precursor al prozei
obiective,
reprezentat\
de
str\luci]i prozatori, `ntre care, `n
primul r`nd, de Liviu Rebreanu.
~n ceea ce prive[te perspectiva din proza sa, aceasta este
exterioar\ faptelor narate, iar
comentariul(vocea) este nepersonal [i nepsihologic, adic\
neatribuit unei persoane despre
care s\ putem [ti ceva(scriitorul),
ci unui autor care `ndepline[te
func]iile unei instan]e transcendente, asemenea lui Dumnezeu
dintre Ghi]\ [i Lic\ despre arenda[. Lic\ alege `n a[a fel prilejul,
`nc`t confruntarea cu cel\lalt s\ fie
public\, pentru a o putea folosi `n
scopurile sale.
Pornind chiar de la defini]iile
cuvintelor psiholog: observator
fin, dotat cu capacitatea de a
sesiza [i de a analiza via]a
sufleteasc\ a cuiva, cunosc\tor al
sufletului omenesc (DEX) [i psihologie: totalitatea fenomenelor
psihice care caracterizeaz\ un
individ sau o colectivitate; concep]ie, mentalitate; totalitatea proceselor
psihice
care
condi]ioneaz\ o activitate (DEX),
putem afirma c\ acestea caracterizeaz\ `n mare m\sur\ proza de
analiz\ psihologic\.
Ce poate fi un scriitor de
proz\ psihologic\ dec`t un fin
observator al sufletului omenesc
care sondeaz\ cele mai profunde
ascunzi[uri ale acestuia? Autor
omniscient, acesta ne prezint\
zbuciumul sufletesc al personajelor,
temerile,
dorin]ele,
concep]ia, mentalitatea acestora.
Personajele sunt surprinse `n
mijlocul comunit\]ii `n care
tr\iesc, aceasta pun`ndu-[i
pecetea asupra intelectului [i
sufletului protagoni[tilor.
Adev\rata art\ este aceea de
a surprinde `n mod veridic structura de profunzime a personajelor,
capacitatea de a analiza via]a
sufleteasc\ a acestora. Ioan
Slavici, autor canonic, st\p`ne[te
cu abilitate aceast\ art\, devenind
un model demn de urmat.
Prof. Oana
ZUGRAVU,
Colegiul Tehnic de
Transporturi, Piatra Neam]
REVISTE {COLARE
ANOTIMPURI 51/2008
juns\ la al 51-lea
num\r, dup\ 15 ani de
la apari]ie, revista
elevilor de la Cartianu
[i-a p\strat de-a lungul anilor aceea[i
]inut\ sobr\ [i elegant\, cu sumare
bogate [i interesante
[i pentru alte categorii
de cititori dec`t cei
afla]i pe b\ncile acestui liceu. Din cel mai
proasp\t num\r din acest an, 51,
am re]inut paginile despre Max
Blecher, I.I. Mironescu [i Lucian
Blaga, proza lui Lucian }ifui,
poemele lui Matei Iurea, perlele
culese de prin lucr\rile elevilor de
c\tre profesoara Olimpia Sima,
eseul despre Luceaf\rul semnat
V~RSTA INOCEN}EI
- 11/2008
Revista
elevilor
din
`nv\]\m`ntul primar [i gimnazial
FORUM - 13/2008
de la Grupul [colar Roznov public\ `n num\rul s\u din aprilie articole pe gustul tuturor elevilor. O
pledoarie pentru domeniul matematicii sus]ine profesoara Maria
Vasilache, Rodica Neam]u
APOSTOLUL
LITERAR [i ARTISTIC
Pag. 8
Elevii Liceului din Bicaz public\ `n revista lor din luna martie o
interesant\ evocare a anilor 50,
c`nd s-a construit Barajul Izvoru
Muntelui, lucrare dat\ `n func]iune
`n anul 1960. La fel de interesante
s`nt r\spunsurile la `ntrebarea De
ce, semnate de Corina Barbieru
sau sfaturile despre coafur\ ale
elevelor Ana Pop [i Maria Scurtu.
Am citit cu interes [i paginile dedicate lui Eminescu, precum [i interviul cu participan]ii la olimpiadele
[colare. De asemenea, am tras cu
ochiul [i la delicioasele convorbiri
de pe chat cu pixu, culese de
Maria Scurtu, Lia Laur, Georgiana
Juncu [i Daniela Catrinescu. Doar
ultima dintre ele: Pentru cei mai
indeci[i b\ie]i... Reveni]i-v\!!! A
venit prim\vara! Se apropie [i
vara. {i cei de-a 12-a mai ]ine]i
APOSTOLUL
{tefan CORNEANU
iunie 2008
MINTEA {I INIMA
SC|RPINATUL CU M~NA ST~NG|...
a prima vedere, aloca]iile [colare
par ni[te rela]ii fire[ti, statornicite
`ntre stat [i viitorul ]\rii. Privite
mai atent, respectivele aloca]ii
par oarecum complicate. De ce?
Nu de pu]ine ori se r\t\cesc,
hoin\resc aiurea p`n\ ajung la
adrisant. Care sunt vinova]ii
unor astfel de situa]ii nedorite?
P\rin]ii incon[tien]i, factorii
po[tali-ve[nic plictisi]i sau aghezmui]i, func]ionarii comozi care
stau permanent cu ochii pe ceas.
Cum se ajunge aici? R\spunsul este
dezarmant de simplu. Asculta]i! Circuitul formularelor pentru aloca]ii are un traseu precis: secretarii de [coli le pun la dispozi]ia dirigin]ilor, ace[tia le transmit elevilor pentru a le
duce acas\, `n familie. P\rin]ii sau
sus]in\torii legali sunt obliga]i s\ le completeze cu mare - mare aten]ie. O simpl\
Dumitru RUSU
M\rturisiri ...
-am confundat cu [coala, cu problemele care-i
sunt specifice, `ncep`nd din anul 1971 [i p`n\ la
13 iunie 2008, c`nd am `ncheiat activitatea didactic\ [i managerial\ `n `nv\]\m`nt.
Am iubit copiii [i pentru `n]elep]irea min]ii lor
m-am d\ruit. Mi-am respectat colegii [i al\turi de
ei am realizat lucruri neb\nuite. Le mul]umesc
pentru toate.
{coala Farca[a a fost [i va r\mne pentru
mine locul marilor emo]ii, al marilor fr\mnt\ri, al
succeselor [i al marilor satisfac]ii tr\ite de-a lungul celor 37 de ani.
Din nem\rginitul univers al cunoa[terii [i cu sinceritatea
dasc\lului care a mnuit condeiul o via]\, m\ opresc o clip\ [i
v\ zic:
- Um\r
rul meu s\-ll folose
e[ti
Atun
nci cn
nd ]i-e
e greu [i obose
e[ti
Prie
ete
ene!
ARTE & MESERII * ARTE & MESERII * ARTE & MESERII * ARTE & MESERII
titudinea nonconformist\ fa]\ de regulamentele [colare
se concretizeaz\, `n special, prin ]inuta vestimentar\,
neregulamentar\ a unor elevi, prin rela]ia profesor- elev,
p\rinte- copil, elev- elev. Dup\ cum bine [ti]i, `n regulamentul de ordine interioar\ al liceului nostru este prezentat\ obligativitatea uniformei [colare. Cu toate c\ to]i elevii au uniforme [colare, s`nt destui de mul]i cei care nu le
folosesc zilnic la [coal\ [i renun]\ la aceasta `n favoarea
unei alte ]inute. Ace[tia consider\ c\ ast\zi e[ti cool sau
trandy dac\ hainele `]i pun `n eviden]\ formele corpului,
le expun c`t mai vizibil, dac\ ai tatuaj sau piercing. ~n
liceul nostru spre exemplu, dac\ n-ai mobil, mai ales cu
camer\ foto sau sonerie polifonic\, e[ti varz\, e[ti nimeni. Multe
suferin]e adolescentine vin din aceste lipsuri [i din desconsiderarea
pe care le-o arat\ cei ce au, celor ce nu au. Cultura MTV [i BRAVO
a f\cut ca fenomenul body -piercing & tatoo s\ ia amploare. {i cum
s\ nu fie tinerii no[tri liceeni `nnebuni]i c`nd idolii lor se `ntrec `n a
sus]ine aceast\ mod\? Dac\ Mutu, Beckham, Eminem sau Angelina
Jolie au tatuaje de ce s\ fim noi mai prejos? Dac\ b\ie]ii de la The
Rasmus sau Linkin Park, dac\ Pink sau Christina Agulera au piercing-uri, de ce s\ nu ne facem [i noi? Dar care s`nt riscurile la care
s`ntem expu[i `n aceste situa]ii?
Atitudinea profesorilor fa]\ de elevi pe parcursul activit\]ilor
didactice va fi influen]at\ negativ, `n special `n evaluare. Cum crede]i
c\ va reac]iona domnul sau doamna profesoar\ atunci c`nd `n timpul
orei se aud sun`nd telefoanele mobile, sau c`nd ie[irea la tabl\ a unei
colege e `nso]it\ de un cor de murmure [i exclama]ii de admira]ie fa]\
iunie 2008
de ]inuta ei vestimentar\?
Atitudinea persoanelor necunoscute de pe strad\, din autobuz,
din alte spa]ii pe care le frecventa]i `nainte sau dup\ ce pleca]i de la
[coal\ va fi una pe m\sura a ceea ce comunica]i nonverbal prin
]inuta vestimentar\. S\ nu v\ mira]i, dac\ pietoni fiind, auzi]i
claxoanele ma[inilor care trec pe strad\, fluier\turile tinerilor cu
APOSTOLUL
s`nt:
Comportament necontrolat ca urmare a consumului de substan]e excitante ca alcoolul, tutunul, drogurile ce se poate manifesta
prin violen]\, abuzuri sexuale, nerespectarea regulilor de convie]uire
social\.
Consumul acestor substan]e genereaz\ dependen]\ [i de la
simpla curiozitate caracterizat\ prin aser]iunea c\ orice poate fi
`ncercat o dat\ ajungem consumatori fideli, oamnei pierdu]i, f\r\
adolescen]\, f\r\ al]i prieteni dec`t cei care merg pe acela[i drum chinuitor, plin de pr\p\stii.
Apartenen]a la grupuri cu un comportament deviant unde e
greu s\ fii tu `nsu]i [i aproape sigur vei fi obligat s\-]i `nsu[e[ti comportamnetul membrilor grupului.
Depresii majore ca urmare a abuzului sexual, a violului, a consumului de alcool sau droguri.
~mboln\virea de boli cu transmitere sexual\, datorate unei
activit\]i sexuale `nt`mpl\toare, neprotejate.
~n concluzie, adolescen]a este o perioad\ dificil\, dar frumoas\,
este perioada c`nd s`nte]i aproape maturi, dar mult prea copii, motiv
pentru care noi cei care v\ educ\m [i instruim `ncerc\m s\ v\ ar\t\m
calea de urmat, `n a[a fel `nc`t devenirea voastr\ ca oameni s\ fie un
succes. {tim c\ de multe ori ne privi]i cu r\ceal\, dar s`ntem convin[i
c\ ne ve]i aprecia mai t`rziu [i nu ne este indiferent dac\ reu[i]i sau
nu `n via]\.
Prof. psiholog
Mihai PAV|L
Text preluat din revista Forum a Liceului Bicaz
Pag. 9
~NV|}|M~NTUL NEM}EAN, LA ZI
Un t`n\r a dat teza
`n locul fratelui
una iunie a `nceput cu un caz f\r\ precedent `n jude]ul
Neam]. Un t`n\r a fost descoperit d`nd un examen `n locul
fratelui s\u. S-a `nt`mplat la Grupul {colar Dimitrie Leonida
din Piatra Neam]. Elevii clasei a IX-a - f\r\ frecven]\ aveau
programat\ teza la limba [i literatura romn\. ~n banc\ s-a
a[ezat Ionu] M., de 26 de ani, fratele celui care era `nscris la
cursuri [i trebuia s\ sus]in\ respectivul examen. Acum, Ionu]
M. este cercetat de poli]ie, sub `nvinuirea de fals privind
identitatea. Gheorghe Constantin, directorul unit\]ii de
`nv\]\m`nt, ne-a declarat c\ acesta a fost descoperit dup\
ce s-a observat c\ el nu avea cartea de identitate asupra sa:
Respectiva persoan\ nu a avut actul de identitate la el. La
finalul tezei l-am invitat la mine `n cabinet. Am cerut de la
secretariat, de la dosarul personal al elevilor copia dup\ buletin a persoanei respective [i am constatat c\ este altcineva. Am chemat poli]ia
[i se ocup\ de caz. Pot s\ v\ spun c\ at`t elevul, c`t [i fratele acestuia
s`nt majori. La frecven]\ redus\, v`rsta minim\ este de 18 ani. D`n[ii
aveau `ntre 22 [i 26 de ani. Noi am f\cut a[a cum am crezut c\ este
mai corect.
Concurs organizat de
Radio Romnia Cultural
Trei elevi din municipiul Piatra Neam], de la Colegiul Na]ional Petru
Rare[, Colegiul Na]ional Calistrat Hoga[ [i de la Colegiul Tehnic s-au
`ntrecut `ntr-o competi]ie intitulat\ Cine [tie c`[tig\. Manifestarea a fost
organizat\ de Radio Romnia Cultural, `n sala de festivit\]i a Colegiului
Tehnic. Tema concursului a fost obiective turistice [i culturale din
municipiul Piatra Neam].
Pentru participan]i au existat dou\ probe comune, sau mai bine zis
probe `n care cei trei participan]i au fost nevoi]i s\ r\spund\ la aceea[i
`ntrebare. Prima tem\ a fost, cum era de a[teptat, Ion Creang\. Cea
de a doua a avut leg\tur\ tot cu T`rgu Neam], fiind legat\ de Cetatea
Neam]ului. Au urmat probele la care fiecare concurent a trebuit s\
r\spund\ la o `ntrebare, diferit\ de cele adresate celorlal]i concuren]i.
Au existat mai multe teme: atest\ri documentare, case memoriale,
m\n\stiri [i patrimoniu. ~ntr-un fel, aceste `ntreb\ri au f\cut departajarea
`ntre concuren]i. De asemenea, a mai fost o prob\ interactiv\ cu
recunoa[terea unor texte din fonoteca Radio Romnia Cultural ale lui
Calistrat Hoga[ [i Alexandru Vlahu]\. Ultima prob\ s-a intitulat Unde
este gre[eala?
Inspectori [colari
la Bruxelles
~n prima decad\ a lunii precedente, inspectorii [colari responsabili
cu programele comunitare din toate jude]ele ]\rii au participat la
Bruxelles la o conferin]\ de informare privind rolul [i func]ionarea
Parlamentului European, precum [i la o conferin]\ pe teme de cet\]enie
activ\ european\, organizat\ de Direc]ia de Cultur\ [i Educa]ie, `n sediul Comisiei Europene. Ac]iunea organizat\ la invita]ia Direc]iei
Generale de Informare din cadrul Parlamentului European [i a Comisiei
Europene, s-a `nscris `n seria de activit\]i dedicate zilei de 9 Mai, Ziua
Europei [i a constat `n cre[terea vizibilit\]ii Romniei, `n calitate de nou
stat memebru, la nivelul Institu]iilor Europene. Jude]ul Neam] a fost promovat printr-o prezentare `n limba francez\ f\cut\ de inspector Alina
Pamfil, dar [i prin mesajul trimis de [colile din jude], prezentat de
inspector Mariana Ro[anu. Dup\ inform\rile oficiale, a avut loc o
`nt`lnire cu cei aproape 40 directori [colilor din Directoratul Diedre, al 5-lea
directorat ca m\rime al Belgiei, unde s-au discutat lucruri concrete
despre viitoare parteneriate [colare, despre cre[terea vizibilit\]ii
Romniei, a `nv\]\m`ntului nem]ean, la nivelul statelor europene vestice . De un succes aparte `n r`ndul gazdelor s-au bucurat desenele
f\cute de elevii [colii nr 5 din Piatra Neam] [i co[ul rustic cu ou\ `ncondeiate de Pa[te, confec]ionat de elevii [colii Nr 2 Piatra Neam].
Anuarul Colegiului
Na]ional Petru Rare[
Colegiul Na]ional Petru Rare[ a scos de sub tipar [i num\rul 4 din
seria nou\ a anuarului unit\]ii de `nv\]\m`nt. Anuarul, care are peste
100 de pagini, cuprinde [i probleme de matematic\, precum [i
numeroase reportaje despre ac]iunile desf\[urate de elevii liceului. Nu
`n ultimul r`nd, anuarul are `n paginile sale [i colectivul de profesori ai
liceului, dar [i elevii claselor unit\]ii de `nv\]\m`nt, de la clasa a V-a [i
p`n\ la clasa a XII-a. Publica]ia `ncepe cu c`teva cuvinte adresate de
prof Mihai Obreja elevilor [i profesorilor: Anul [colar 2007 - 2008 a
`nsemnat continuarea eforturilor de reabilitare a cl\dirilor [colii [i de
refacere a bazei materiale (toate laboratoarele, biblioteca, baza material\ pentru educa]ie fizic\) S-au finalizat, astfel, lucr\ri ce au `nsemnat
investi]ii de peste un milion de euro.
Marius GHEGHICI
A `nceput admiterea
la liceu
Joi, 12 iunie, a `nceput completarea fi[elor de `nscriere `n vederea
repartiz\rii computerizare a elevilor care au promovat clasa a opta.
~nscrierea `n licee sau `n [coli de arte [i meserii de stat se face f\r\ examen, pe baza
mediei
de
admitere, compus\ din media
general\ ob]inut\
la tezele cu
subiect
unic
(respectiv la examenul de capacitate, pentru absolven]ii de p`n\ `n
anul 2003 inclusiv, ori la testele
na]ionale, pentru
absolven]ii din
Mihaela DR|GOI
Pagini de istorie
n cele ce urmeaz\
v\ propun o provocare la subiecte de
istorie oarecum
controversate [i
prea pu]in abordate
de c\tre majoritatea cercet\torilor
`n domeniu:
1.
Mircea
Terheci, Istoria schismei dintre
est [i vest, Editura Sitech, 2008
Conceput\ de c\tre autor
cu scopuri bine definite,
lucrarea se adreseaz\ publicului larg interesat de aflarea istoriei disputei dintre Est [i Vest.
la ad`ncirea divergen]elor de
ordin cultic, dogmatic [i moral
dintre Biserica Apusean\ [i cea
R\s\ritean\.
2. Joel Levy, Istorii pierdute, Editura ALL, Bucure[ti,
2008
Pasionat de istorie [i paranormal, Joel Levy cerceteaz\
unele dintre cele mai mari mistere al omenirii: Ce s-a `nt`mplat
cu Biblioteca din Alexandria?
Ce este [i unde se afl\ Sf`ntul
Graal? A existat vreodat\
ora[ul El Dorado? Vom g\si
c`ndva operele disp\rute ale lui
Aristotel [i Shakespeare? Unde
Mihai FLOROAIA
I.{.J. Neam]
ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
(urmaare din num\rul treccut)
n dialogul Banchetul
(Simposyion)
discu]iile se poart\
av`nd ca obiect pe
zeul Eros, zeul iubirii,
al dragostei. ~n
aceast\ carte sunt
prezentate multiplele
fa]ete ale no]iunii
dragoste. Lucrarea a
ap\rut la 14 ani dup\
moartea lui Socrate,
judecat [i condamnat la pedeapsa suprem\,
fiind acuzat de coruperea tineretului. Socrate `[i accept\ cu
demnitate pedeapsa, refuz`nd
interven]iile discipolilor [i prietenilor de a fi eliberat, fiindc\ via]a
cu suspiciunea imoralit\]ii ar fi
fost o pedeaps\ insuportabil\.
Osp\]ul pe care `l prezint\
Platon ar fi avut loc `n casa lui
Agaton [i, dup\ liba]iile de
rigoare, participan]ii, Fedru,
Aristodem, Aristofan, Alcipiade,
Pag. 10
ru[inoas\ [i ar c\uta s\ se
`ntreac\ `ntre ei `n fapte glorioase. (Platon, ,,Symposion,
trad. {t. Bezdechi, Funda]ia
Cultural\ Regal\ Regele Mihai I,
1944, p.80) [i un Eros ob[tesc,
rezultat din `mpreunarea lui
Zeus cu Afrodita, legat de
iubirea p\m`ntean\. Desigur, [i
`n dragostea p\m`ntean\,
`n]eleas\ ca dragostea `ntre
sexe, trebuie s\ ajungi la ideea
de frumos. Platon vorbe[te
despre rela]iile care trebuie s\
existe `ntre cel ce iube[te [i cel
iubit, `ntre amat [i amateur: (...)
`n orice ac]iune de a iubi, nu
orice iubire este frumoas\ [i
vrednic\ de a fi l\udat\, ci numai
aceea care te `ndeamn\ s\
iube[ti frumos (op. cit., p. 84).
Firul ro[u al `ntregului dialog
,,Banchetul duce la concluzia
APOSTOLUL
Emil
BUCURE{TEANU
iunie 2008
MEMORIA DOCUMENTELOR
C|R}ILE ROMNE{TI
VECHI (I)
m\rturii permanente
ale unit\]ii noastre culturale
n.n.), pe atunci
prezident
al
Consiliului, care
]inea
s\
onoreze memoria str\lucitului
redactor
al
z i a r u l u i
Timpul, de M.
Kog\lniceanu,
de cunoscu]i
amici literari: T
Maiorescu, T.
Rosetti,
N.
Mandrea, dar
mai ales de un foarte mare num\r de studen]i
[i [colari. Nimeni din familia sa nu era de
fa]\, precum nimeni din familie nu s-a `ngrijit
de morm`ntul [i monumentul lui.
Cine se duce ast\zi la cimitirul Belu
poate g\si morm`ntul lui Eminescu apuc`nd
pe prima alee din dreapta por]ii de intrare.
Morm`ntul este bine `ngrijit, un monument de
piatr\ `n stil sever, executat de r\posatul
ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
Note de lector
juns la al [aptelea volum, `n cei [aisprezece ani de la
debutul editorial (V`n\toare princiar\, Ed. Cronica,
Ia[i, 1992), poetul Mihai Merticaru propune acum
iubitorilor de poezie o carte inedit\ - Arca lui
Petrarca (Ed. Funda]iei Culturale Poezia, Ia[i, 2008).
Dup\ ce `n volumul precedent acestuia
(~mp\r\]ia clipei, Ed. Convorbiri Literare, Ia[i, 2007)
poetul [i-a `ncercat m\iestria `n arta haikuului (poetul
este de]in\torul unei Men]iuni I la Concursul Na]ional
de Haiku de la Vi[eul de Sus, Maramure[, 2006),
acum propune o carte de sonete, av`ndu-l ca mentor
declarat pe Mihai Codreanu (v. Sonet pentru un sonetist).
Poetul `[i grupeaz\ cele [aizeci [i trei de poeme ale c\r]ii `n
dou\ compartimente: Sonete cu dublete [i Sonete cu
piruete. Aria tematic\ abordat\ este divers\, dar cam aceea[i ca
`n c\r]ile sale precedente, iar realizarea lor din punct de vedere
artistic fiind pe linia ascendent\ din punct de vedere valoric, constatare f\cut\ de noi `ntr-o recenzie anterioatr\.
Am putea spune c\ nimic din ceea ce este uman nu-i scap\
lui Mihai Merticaru. ~l urm\resc amintirile din copil\rie, din adolescen]\ [i de la maturitate, amintiri arse de focul iubirii, cum `i
place poetului s\ le numeasc\. ~l `ncearc\ nostalgiile specifice
iunie 2008
APOSTOLUL
Constantin TOM{A
Pag. 11
Zig - Zag
FA}A {I DOSUL
Zig - Zag
M. DR|GOI
Sindicatului ~nv\]\m`nt Neam] [i Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] (martie 1999).
APOSTOLUL
PROSTUL ANULUI
APOSTOLUL - revist\ a cadrelor didactice din jude]ul Neam], serie nou\, apare prin colaborarea
Pag. 12
bal. La absolvirea `nv\t\m`ntului liceal sau profesional laptop-ul va fi scos din eviden]a institu]iei [i predat elevului.
~n cazul `n care un elev se va transfera la o
alt\ unitate de `nv\]\m`nt dec`t cea de la care
a primit laptop-ul, acesta trebuia s\ predea calculatorul urm`nd s\ primeasc\ un alt laptop de
la unitatea la care se transfer\.
~ncep`nd de anul viitor, necesarul estimat
de calculatoare tip laptop se va stabili de c\tre
fiecare unitate de `nv\]\m`nt, sa va aviza de
c\tre inspectoratele [colare jude]ene [i al
Municipiului Bucure[ti, care va solicita
Ministerului Educa]iei p`n\ `n data de 15 februarie a fiec\rui an, alocarea sumelor `n vederea
achizi]ion\rii de calculatoare.
Configura]ia minim\ recomandat\ a calculatorului tip laptop se va stabili anual prin ordin
comun al Ministerului Educa]iei, Cercet\rii [i
Tineretului [i Ministerul Comunica]iilor [i
Tehnologiei Informa]iei.
Zig - Zag
APOSTOLUL
SINDICATUL
~NV|}|M~NT
NEAM}
ISSN - 1582-3
3121
Redac]ia [i administra]ia:
str. Petru Rare[ nr. 24,
tel/fax: 22.53.32, Piatra
Neam]
P re ] u l : 1 L E U
iunie 2008