Anda di halaman 1dari 23

ANTROPOLOGI

E CULTURALA
PROBLEME DE
RASA SI ETNIE
1. Intoducere
In lucrarea prezenta voi incerca in primul rand, sa definesc
termenii de rasa si etnie si sa aduc la suprafata problemele pe care le
creaza, care, in fond, sunt legate de comportamentul si mentalitatea umane.
Rasa si etnia, chiar daca sunt doua substantive partial
sinonime, ele difera subtil: in timp ce rasa este definite printr-un grup de
indivizi care apartin aceleiasi specii, avand anumite caractere specific si
caracterizandu-se, de exemplu, prin culoarea pielii sau alte particularitati
exterioare comune si vorbesc aceeasi limba.
2. Rasa. Rasism.
Rasismul reprezint un grup de atitudini, practici i aciuni
care i au sursa n convingerea c diferenele sociale i culturale se
explic prin diferene biologice i ereditare dintre rasele umane.
Rasismul este procesul de discriminare datorat credinelor
i ideologiilor, produse n secolele XIX i XX de ctre francezii Jules
Soury, Joseph Arthur de Gobineau i Charles Maurras sau de germanul
nazist Alfred Rosenberg, conform

crora rasele omeneti pot fi
clasificate de la inferior la superior
n baza caracteristicilor biologice
fundamental diferite cu care par a
fi nzestrate. Rasismul presupune
aadar c oamenii sunt inegali n
funcie de etnia creia i aparin
sau de culoarea pielii, adic, mai
global, convingerea c popoarele
sunt inegale ca atare.
Rasism constitue orice
aciune, practic sau convingere care
reflect o viziune despre lume bazat pe
conceptul rasial, care la rndul lui
definete convingerea c oamenii sunt
mprii n entiti biologice separate i
exclusive numite rase, i c exist o
legtur cauzal ntre caracteristicile
1

ANTROPOLOGI
E CULTURALA
PROBLEME DE
RASA SI ETNIE
fizice cu care se definete acest concept i personalitatea, capacitatea
intelectual, aptitudinile morale sau alte caracteristici comportamentale
umane, i c anumite rase sunt prin natere superioare altora.
Rasismul este din punct de vedere al metodologiei
psihologice un esenialism. Esenialismul cognitiv este o form rspndit
i vast de mecanisme de clasare tipice gndirii umane, care acoper
procesele intelectuale att ale adulilor ct i ale copiilor, pe cele ale
indivizilor din ri avansate socialmente ct i pe acelea ale membrilor
triburilor aflate din punct de vedere social nc n plin preistorie. El se
rezum la tendina spontan i persistent, incontient i intuitiv, de a
reprezenta lucrurile sau persoanele, considernd caracteristicile lor ca fiind
produse de o esen care n fapt este fictiv dar care n percepia indivizilor
este proprie categoriei lor. Caracteristicile asociate acestei esene pot fi
realiti observabile (precum atribute fizice ca n cazul rasismului) sau pure
ficiuni (ca personalitatea astrologic, de exemplu).
Psihologia experimental a putut decela funcia pozitiv
care a fcut ca selecia natural s rein un astfel de mecanism biologic, n
teste care arat, de exemplu, c un copil de 3 ani nelege c dac vopsim
un sconcs (englez skunk, francez mouffette) n violet, el va face totui
descendeni tipici, adic negri i cu o dung alb bifid pe spinare, sau c un
smbure de mr plantat ntr-un ghiveci de flori va produce un mr, i nu o
floare. Copilul d aceste rspunsuri spontan, dei nu tie absolut deloc
despre regulile de reproducere, intuind c ceva imuabil se transmite prin
filiaie. Pentru el, de exemplu, dac operm o vac pentru a o face s
semene pe ct posibil cu un cal, dar i lsm organele interne intacte,
aceasta va rmne totui o vac. Invers, dac golim o vac de organele ei
interne, ea nu mai este o vac, aa cum totui un geamantan rmne un
geamantan chiar dac l golim de coninut. Exist deci deja la aceast vrst
o clasificare ntre viu i neviu pe baze esenialiste. Ce e esenial se afl
undeva nuntru, i el se transmite ereditar.
Ideea de suflet care anim fiina uman, care este sediul
eului i sursa imaterial a gndirii, este i ea o form de esenialism
(religios) care apare la om devreme indiferent de cultura n care se nate sau
educaia (religioas sau nu) pe care o primete de la prini, ca i ideea la
vechii evrei ai societii clanice de impuritate a oricrui animal care are
caracteristicile a dou specii, de unde interdicia religioas de a consuma
carnea animalului care nu are caracteristicile tipului de animal pur. Astfel, de
2

ANTROPOLOGI
E CULTURALA
PROBLEME DE
RASA SI ETNIE
exemplu, se explic interdicia din iudaism de a mnca o zburtoare care nu
e totui pasre.
Acelai fir logic este urmat i de ctre militanii antiO.M.G. pentru care transferul de gene e perceput ca o violare a naturii unei
plante sau a unui animal. Aceleai cauze sunt la rdcina altor manifestri
ale esenialismului apartenenelor (vezi proverbul arab (egiptean) de la finele
textului, care exprim n mod explicit aceast natural sentiment de
apartenen structurat n straturi), ca acelea legate de categorii sociale
precum genul brbat/femeie, tipul rasial negru/alb, etc. Lawrence Hirschfeld
i Francisco Gil-White au artat natura ireductibil a esenialismului rasial la
subieci tot att de diferii ca un alb din S.U.A. i un torguud din Mongolia. La
ntrebarea dac un copil kazah crescut de ctre o familie torguud fr s fi
avut vreodat dup natere un contact cu membri ai etniei sale, este un
torguud, rspunsul a fost categoric i reproductibil Nu! n peste 75 % dintre
cazuri, i asta n ciuda nrudirii puternice a celor dou etnii (nu rasa desparte
cele dou etnii, ci religia: kazahii sunt musulmani, iar torguuzii buditi). E ca
i cum religia, n viziunea acestora, s-ar transmite ereditar: ea este
esenializat. Asta rspunde problemei de interpretare, ns atunci cnd
natura problemei st n lipsa datelor (informaiilor) nsele, numai
caracteristicile superficiale (criterii de apartenen din sistemul de
identificare rapid), vizibile, evidente, mai pot rspunde discriminnd rapid
prietenul de duman, contribulul de strin. Cnd ele nu exist, aceste mrci
evidente de identitate pot fi create, inventate, aa cum pe cazul particular
al poporului evreu ne explic c s-a ntmplat istoricul Israel Finkelstein:
evreii, care iniial erau o populaie canaanean marginal deloc remarcabil
n termeni etnici, lingvistici sau culturali n raport cu vecinii lor, au decis (prin
liderii lor) la un moment dat s se diferenieze n mod evident de restul
populaiei canaaneene, asta att prin tunsoare ct i prin obiceiuri
alimentare particulare (refuzul de a mai consuma porc). Doar ulterior,
aceast contiin a diferenei a fost consolidat prin complementul
mitologic, care spune (n contradicie cu ce ne dezvluie istoria) c evreii ar fi
venit n Canaan de departe.
Din perspectiva biologiei comportamentale, rasismul,
machismul, homofobia i religia (inventarea supranaturalului) sunt
epifenomene ale dispoziiilor sociale i cognitive umane, pe care nu putem
spera s le vedem vreodat disprnd, fie asta de moarte bun sau
provocat. Cum spune antropologul Daniel Baril (Universit de Montral),
3

ANTROPOLOGI
E CULTURALA
PROBLEME DE
RASA SI ETNIE
alungai naturalul pe geam, i el va intra napoi n galop pe u - pentru ca
aceste manifestri s dispar, trebuie o mutaie a speciei (umane).
Tratamentul paliativ al acestor maladii sociale citate
mai sus, este cultivarea raionalismului, mecanism care ns din start
prezint un handicap, anume faptul c cere efort, n timp ce abordrile
intuitive de natur esenialist se

mulumesc cu legturi cauzale
aparente sau chiar pur imaginare.
Perspectiva care se ofer deci
minoritilor rasiale, etnice, sexuale
sau religioase, este aadar aceea a
unei lupte susinute i continue pentru
aprarea drepturilor lor, i asta tocmai
pentru c n contrast cu ceea ce se
cunotea n trecut, tim azi c
rasismul, religia, machismul sau
homofobia, nu sunt simple accidente
datorate unei culturi alienante sau
purei ntmplri istorice, ci fenomene
perene i general umane ale cror
surse se afl n abilitile ultraadaptative cultivate ndelung de
mecanismele minimaliste legate de
funciile elementare de supravieuire
ale lui Homo sapiens. Fapt care n sine
nu trebuie, evident, s sugereze
defetismul, ci dimpotriv,
combativitatea celor pe care natura i
Imagine care vrea s sugereze c negrii sunt
dezavantajeaz prin aceste fenomene
situai ntre albi i cimpanzei.
parazite ale modului n care creierul
uman a fost forat cndva s evolueze.

Efectele negative ale naturii noastre
umane trebuie combtute prin cele dou instrumente pe care societatea
modern ni le pune la dispoziie, anume educaia i legislaia. Explicarea
resorturilor ultime (care sunt biologice i naturale) ale rasismului, nu-l
disculp: a explica, nu nseamn a justifica.
4

ANTROPOLOGI
E CULTURALA
PROBLEME DE
RASA SI ETNIE
n acelai timp, nelegerea acestor mecanisme biologice
intime ale psihismului uman din perspectiva biologiei evoluioniste, trebuie
s fie un avertisment care s fereasc societatea i indivizii de anumite
derapaje n ceea ce privete chestiunea rasismului; astfel, etichetarea
tendinei spontane de agregare a indivizilor pe baza atributelor superficiale,
vizibile, cum sunt i acelea de ordin rasial, nu sunt dect exagerri din
partea acelora care nu tiu nici ce nseamn rasism, i nu cunosc nici
substratul su etiologic intim. Faptul c albii n S.U.A. se strng de predilecie
n mici aezri din afara marilor orae, care sunt relativ omogene din punct
de vedere rasial, sau faptul c, aa cum mrturisea finul observator care a
fost Malcolm X n autobiografia sa, pelerinii musulmani la Mecca se grupeaz
spontan pentru a forma franje de culoare neagr, mslinie i alb, asta n
ciuda lipsei oricrei prevederi cu caracter rasist n textul sacru islamic, ine
de cele mai adnci resorturi ale psihismului uman i a le eticheta rasism este
un imens deserviciu adus luptei mpotriva acestui flagel. n aceeai situaie
se afl tot ce ine de gust: faptul c arabii considerau cndva ca femeile lor
brunete sunt frumoase, iar cele rocovane ale iranienilor, grecilor sau turcilor
din jurul lor urte, nu este o manifestare de rasism, ci o expresie local i
temporal determinat a gusturilor lor.
Cauza unei gndiri rasiste, este diferit. Rasismul modern
se bazeaz pe teorii care i au originea n ideologiile din secolul al XVIII-lea,
perioada apariiei unei gndiri noi, unui curent de emancipare i a unei
reacii de neacceptare acestui curent nou, prin cutarea pstrrii sistemului
vechi i rigid. Filozofi i teoreticieni ai vremii ca Johann Gottfried von Herder,
Immanuel Kant i Georg Wilhelm Friedrich Hegel au cuta s explice n mod
tiinific diferenele de ras. Aceti gnditori ai vremii iau n considerare nu
numai caracteristicile biologice (corporale) diferite ale raselor ci i
mentalitatea i caracterul indivizilor unei rase. Mai trziu dezvoltarea
biologiei i geneticii ca urmare a teoriei evoluioniste a lui Charles Darwin
creeaz anumite puncte de sprijin pentru teoriile rasiste.
n anul 1995 UNESCO prin Declaraia de la Schlaining
presupune c teoriile rasiste consider c sunt nu numai diferene genetice,
dar i diferene sociologice ntre rase. Prin studii tiinifice s-a determinat c
diferena de culoare a pielii sau fizionomie nu ofer nici un indiciu pentru a
putea stabili diferene calitative dintre rase.

ANTROPOLOGI
E CULTURALA
PROBLEME DE
RASA SI ETNIE
Din punct psihologic, se poate considera rasismul ca o
reacie de aprare a individului, care ia natere prin teama de a pierde
identitatea, caracterele de ras proprii, sau ca reacie a unor elemente
deziluzionate, frustrate, care caut s-i justifice eecurile suferite i
descarce nemulumirea pe o minoritate, totul fiind suprapus peste un cliee
i prejudeci, intoleran, obscurantism religios i ignoran.
Dup anul 1945, n statele democratice rasismul este
legalmente penalizat i descurajat prin educaie. Pe teren tiinific, dei au
fost ntocmite studii statistice care arat mici diferene ale coeficientului de
inteligen mediu ntre diverse populaii ale statelor lumii ca i ntre rase,[4]
acestea nu pot justifica rasismsul ct timp diferenele de IQ rmn mult mai
importante n interiorul unei rase (oricare ar fi ea) dect diferenele de IQ
mediu ntre 2 rase umane (oricare ar fi ele). Relevana acestei observaii
devine astfel minor.
Ideologii rasismului, ca i acei ai conservatismului social, au
folosit ideile lui Darwin pentru a-i justifica opiunile politice, dei Darwin n-a
echivalat niciodat rasele umane cu nite specii distincte sau societatea
uman cu o jungl, iar succesorii lui pe trmul biologiei s-au ferit s dea
vreo relevan social conceptului de rase umane, dei azi, din ce n ce mai
des, apar articole tiintifice care demonstreaz utilitatea considerrii n
domeniul ngrijirii sntaii a conceptului, acestea plednd n acelai timp
pentru o medicin dac nu individualizat, cel puin care s in cont de tipul
etnic (rasial) al bolnavului, recomandndu-se utilizarea informaiei privitoare
la ras pentru identificarea (cu scop de prevenie) unei populaii cu risc
crescut n ce privete anumite maladii (diabet, boli de inim, cancere,
diverse maladii autoimune, boli de metabolism, constatndu-se c chiar i
tipul i gravitatea unor complicaii ale unor maladii diferind de la o ras la
alta, ca i eficacitatea unor medicamente care variaz n funcie de diferene
probabil explicabile prin polimorfismul genetic).

2.1. KKK
Ku Klux Klan este numele sub care sunt cunoscute mai multe
organizaii rasiste extremiste, dintre care prima a aprut dup Rzboiul Civil
American n 1865 n statul Tennessee (SUA). Membrii acestor organizaii

ANTROPOLOGI
E CULTURALA
PROBLEME DE
RASA SI ETNIE
susin superioritatea rasei albe i i exprim adesea cu violen atitudinea
de antisemitism, anticatolicism, homofobie etc.
Denumirea vine probabil din cuvntul grecesc kyklos,
nsemnnd cerc, i cuvntul clan.
Scopurile iniiale ale organizaiei erau aparent nobile:
"protejarea celor nevinovai i neajutorai" i "ajutorarea celor oprimai".
Dou elemente au fost nc de la nceput ngrijortoare: organizaia se
autointitula "Statul Invizibil", Klanul i considera pe albi superiori populaiei
de culoare. Din cauza acestei adversiti faa de negri, organizaia nu s-a
putut mpca cu faptul c dup Rzboiul de Secesiune, fotii sclavi
obinuser drepturi egale cu populaia alb. Prin urmare membrii Ku Klux
Klan-ului au trecut la invadarea satelor i oraelor, torturnd i ucignd fr
a suferi vreo pedeaps. Oficial organizaia s-a dizolvat n 1869, dar diferite
grupri locale au continuat s terorizeze populaia de culoare.
n 1915 Klanul a fost reactivat n Georgia. De aceast dat,
victimele terorii organizaiei erau toi cei bnuii de liberalism, ei primind un
avertisment sub forma unei cruci n flcri. A doua dizolvare a avut loc n
1944.
Dei n SUA

populaia ncepuse s uite de
Klan, la mijlocul anilor 90
organizaia s-a reactivat din
nou, incendiind bisericile
populaiei de culoare, dar
aciunile sale au avut doar un
caracter local.

2.2. Al Doilea
Razboi Mondial

Cand vorbim de
probleme de rasa, cel mai
probabil va interveni
automatismul care ne duce cu
gandul la al Doilea Razboi
Mondial. Adolf Hitler, unul
dintre cele mai influente
personaje din istoria
7

ANTROPOLOGI
E CULTURALA
PROBLEME DE
RASA SI ETNIE
universala avea ca filosofie politica ierarhizarea raselor umane, renasterea
unei lumi compuse numai din rasa "ariana". In centrul crezului nazist s-a
aflat convingerea ca aceasta rasa, din care s-ar fi tras adevaratii germani,
era superioara celorlalte.

Un proiect secret condus de Heinrich Himmler, care a inclus


arheologi si oameni de stiinta au cutreierat globul pentru a gasi o dovada a
arienilor din Atlandida, continentul pierdut,
potrivit Express.
Dupa ce nazistii au preluat controlul in Germania in anii '30,
Heinrich Himmler, seful trupelor SS, a participat la o conferinta la Berlin. Aici,
un arheolog a venit cu o teorie bizara, pretinzand ca stie unde se gaseste
continentul pierdut Atlantida, in care a trait o rasa superioara si care a fost
inghitit de ape. Dar, cativa locuitori ai Atlantidei ar fi scapat si ar fi ajuns in
cele mai indepartate colturi ale Pamantului, cultivand semintele civilizatiei
lor.
Pentru Himmler si acolitii sai a fost solutia perfecta. Nimeni nu a descoperit
vreodata temple, scripturi sau artefacte care sa arate ca aceasta civilizatie
antica a existat. Dar daca nazistii ar fi gasit astfel de dovezi, ei ar fi putut
crea propria lor religie, care sa inlocuiasca crestinismul. In urmatorul
deceniu, Himmler a condus un proiect secret care sa demonstreze aceasta
8

ANTROPOLOGI
E CULTURALA
PROBLEME DE
RASA SI ETNIE
teorie ciudata. Tinta lor cea mai de pret a fost descoperirea Sfantului Graal,
despre care se spune ca a fost cupa din care a baut Iisus Hristos la Cina cea
de Taina.
Proiectul secret al nazistilor a iesit la lumina de-abia in 1945, cand soldatii
americani au descoperit mii de documente intr-o pestera din Germania.
Continutul acestora a dezvaluit motivatia nazistilor de a declansa
Holocaustul.

2.3. Mein Kampf


"Observarea cea mai superficiala este suficienta pentru a demonstra cum
nenumaratele forme pe care le imbraca vointa de a trai a naturii sunt supuse
unei legi fundamentale si cvasi-inviolabile impuse de procesul strict limitat al
reproducerii si al inmultirii. Orice animal se impereceaza numai cu un
congener din aceeasi specie:

pitigoiul cu pitigoiul,
cintezoiul cu cintezoiul, barza
Cuvantul arian provine din limba
sanscrita Arya si foarte probabil are
cu barza, soarecele de camp
o semnificatie foarte apropiata de
cu soarecele de camp,
termenul occidental nobil. Asta ar fi
soarecele cu soarecele, lupul
trebuit sa fie de ajuns: a fi arian este o
cu lupoaica etc.
chestiune de stirpe,de casta ori de
ordine sociala , in nici un caz
de rasa.Unele nuclee indo-iraniene,cum
este clar scris in RigVeda si in unele
texte
zorohastriene,folosesc
acest
cuvant pentru a se defini.intr-o perioada
in care,in Asia centrala,contactele etnoantropologice nedorite erau la ordinea
zilei si posibilitatea inglobarii intre
clanuri facea necesara un fel de bariera
autoidentificativa fata de altii. Ar putea
fi comparata cu binecunoscuta Bar-Bar
folosita de castele nobiliare din Grecia

Numai niste
imprejurimi exceptionale pot
determina abateri de la acest
principiu; in primul rand
constrangerea imousa de
captivitate sau vreun obstacol
care se opune imperecherii
indivizilor apartinand
aceleiasi specii. Dar atunci
natura isi foloseste mijloacele
pentru a lupta impotriva
acestor abateri si protestul ei
antica.
se manifesta in modul cel mai
clar fie refuzand speciilor degenerate capacitatea de a se reproduce la randul
9

ANTROPOLOGI
E CULTURALA
PROBLEME DE
RASA SI ETNIE
lor, fie limitand strict fecunditatea descendentilor; in cele mai multe cazuri,
ea le priveaza de capacitatea de a rezista la boli sau la atacurile dusmanilor .
Aceasta este cat se poate de firesc.
Produsele oricarei incrucisari a doua fiinte de valoare inegala
sunt o medie a valorii celor doi parinti. Cu alte cuvinte, pe scara
vietuitoarelor, vlastarul se situeaza mai sus decat parintele care apartine
unei rase inferioare, dar ramane inferior celui care face parte dintr-o rasa
superioara. Ca urmare, mai devreme sau mai tarziu el va pieri in lupta pe
care va trebui sa o dea impotriva acestei rase superioare. O asemenea
imperechhere contravine vointei naturii care tinde sa ridice nivelul
vietuitoarelor. Acest scop nu poate fi atins prin unirea indivizilor de valoare
diferita, ci numai prin victoria totala si definitiva a celor ce reprezinta
valoarea cea mai inalta. Rolul celui mai puternic este acela de a domina si nu
de a se uni cu cel slab, sacrificandu-si astfel propria superioritate. Numai cel
slab din nascare poate socoti aceasta lege drept nemiloasa, dar asta pentru
ca el nu este decat un om slab si marginit; caci daca aceasta lege n-ar trebui
sa invinga, evolutia tuturor fiintelor organizate ar fi de neconceput.
Consecinta acestor tendinte generale aa naturii de a cauta si de
a pastra puritatea rasei este numai deosebirea neta stabilita intre diferitele
rase prin trasaturile lor exterioare, ci si similitudinea caracterelor specifice
fiecareia dintre ele. Vulpea este intotdeauna vulpe, gasca gasca, tigrul tigru
etc si diferentele care pot fi notate intre indivizi apartinand unei aceleiasi
rase provin exclusiv din suma energiei, fortei, inteligentei, indemanarii,
capacitatii de rezistenta cu care sunt dotati inegal. Dar nu se va gasi
niciodata vreo vulpe pe care o inclinatie nefireasca ar determina-o sa se
comporte filantropic fata de gaste, dupa cum nu exista pisica avand o
atractie cordiala fata de soareci.

Ca urmare, lupta care asmute rasele unele impotriva altora are


drept cauza nu atat antipatie solida, ci mai degraba foamea si dragostea. In
ambele cazuri, natura e un martor impasibil, ba chiar satisfacut. Lupta
pentru hrana zilnica atrage dupa sine infrangerea oricarei fiinte slabe sau
bolnaviciase sau dotate cu mai putin curaj, in timp ce lupta ce o da masculul
10

ANTROPOLOGI
E CULTURALA
PROBLEME DE
RASA SI ETNIE
pentru a cuceri femela nu ii da dreptul de a zamisli decat individului celui
mai sanatos, ori cel putin ii da posibilitatea sa o faca. Dar lupta este
intotdeauna un mijloc de

consolidare a sanatatii si a
Foarte probabil ca folosirea pentru
puterii de rezistenta a speciei
prima data a denumirii rasa
si, prin urmare, conditia
ariana in sensul pe care il
preaalabila a progresului.
cunoastem astazi,ai apartine lui
Max Muller care in 1861 publica mai
Lectures
on
the
Science
of
Language, in care,savarsind o grava
eroare,se referea la arieni nu ca la
un grup lingvistic ci ca la o
rasa,chiar
daca
in
scrierile
ulterioare,s-a
corectat,ajungand
pana acolo incat sa scrie : Trebuie
sa repet inca odata ca ar fi gresit sa
vorbim de un sange arian la fel cum
am
vorbi
de
o
gramatica
dolicocefala. Aceste
specificatii
erau necesare din cauza dezvoltarii
(catre sfarsitul secolului), a teoriei
asazisei
antropologie
rasiala,influentata
mult
de
afirmatiile
lui
Arthur
de
Gabineau,care sustinea ca unii indoeuropeni
reprezentau
o
rasa
superioara
a
umanitatii.
Din
pacate,scriitori ulteriori au lansat
absurda idee a existentei unei rase
superioare indentificabila in termeni
biologici.Elocvent in acest sens este
studiul antropologului francez Vache
de
Lapouge,
care
cartea
sa Arianul sustinea ca indicele
cefalic ar putea fi o unitate de
masura valabila pentru individuarea
raselor
si
ca

Daca procesul ar
fi altul, progresul ulterior s-ar
opri si ar exista mai degraba
un regres. Intr-adevar, cum cei
mai putin buni ii inving
intotdeauna numeric pe cei
mai buni, daca toti indivizii ar
acea aceeasi posibilitate de a
supravietui si a se reproduce,
cei mai putin buni s-ar
reproduce atat de repede incat
cei mai buni ar fi impinsi in
arierplan. Trebuie deci ca in
favoarea celor mai buni sa
intervina o masura corectiva.
Natura isi asuma aceasta grija,
supunandu-i pe cei slabi la
conditii de viata aspre care
limiteaza numarul lor, ea nu
ingaduie decat
supravietuitorilor alesi sa se
reproduca, ea opereaza atunci
o noua si riguroasa selectie
dupa criteriul fortei si al
sanatatii.

Daca ea nu
doreste ca indivizii slabi sa se
imperecheze cu cei puternici, inca si mai putin vrea ca o rasa superioara sa
11

ANTROPOLOGI
E CULTURALA
PROBLEME DE
RASA SI ETNIE
se amestece cu una inferioara, caci in acest caz, munca pe care a depus-o
de mii de secole pentru ca omenirea sa progreseze va deveni dintr-odata
zadarnica.
Cunostintele noastre de istorie ne aduc nenumarate dovezi ale
acesteo legi. Istoria demonstreaza cu o evidenta inspaimantatoare ca atunci
cand arianul si-a amestecat sangele cu acela al unei rase inferioare,
rezultatul acestei incrucisari de rase a insemnat pierderea poporului
civilizator America de Nord, a carei populatie se compune in uriasa ei
majoritate, din elemente germanice care s-au amestecat foarte putin cu
rasele de culoare, prezinta astfel de oameni si o civilizatie total diferita fata
de America Centrala si de Sud in care imigratii, in majoritate de originee
latina, s-au amestecat uneori foarte mult cu bastinasii. Acest unic exemplu
permite deja recunoasterea clara a efectului produs de amestel=cul de rase.
Vechiul german, ramas de rasa pura si neincrucisat, a devenit stapanul
continentului american si va ramane astfel atata timp cat nu se va sacrifica
si nu se va lasa si el prada unei coruperi incestuoase.

In rezumat,
rezultatul oricarei
incruccisari intre rase este
intotdeauna urmatorul:
a) Scaderea
nivelului
rasei
superioare
b) Regresia
fizica si

12

ANTROPOLOGI
E CULTURALA
PROBLEME DE
RASA SI ETNIE
intelectuala si, ca urmare, aparitia unui soi de epuizarea
carei progrese sunt lente dar inevitabile.
A provoca un astfel de proces nu inseamna decat a pacatui
impotriva vointei lui Dumnezeu, Creatorul nostru. "
"Toare civilizatiile mari din trecut au decazut numai pentru ca
rasa creatoare la origine a pierit prin otravirea sangelui.

Cauza profunda a
acestor decaderi a fost
intotdeauna uitarea principiului
dupa care orice civilizatie depinde
de oamnei si nu acestia de ea; ca,
prin urmare, pentru a conserva o
civilizatie determinata, trebuie
conservat omul care a creat-o. Dar
aceasta conservare eate legata de
legea implacabila a necesitatii si a
dreptului celui mai bun si mai tare
la victorie.
Asadar, cine vrea sa
traiasca, sa lupte! Cine refuza sa
lupte pe aceasta lume in care
lupta neincetata este lege, nu
merita sa traiasca.

Aceasta poate parea


dur, dar asa este! Totusi soarte
omului care crede ca poate

invinge natura si, in realitate o
insulta este multa mai grea. Suferinta cumplita, nenorocire si boli, iata in
acest caz raspunsul naturii.
Omul care uita si dispretuieste legile rasei se lipseste de fapt
de fericirea la care este sigur ca va ajunge. El se opune mersului victorios al
rasei superioare si, prin aceasta, conditiei prealabile a oricarui progres uman.
13

ANTROPOLOGI
E CULTURALA
PROBLEME DE
RASA SI ETNIE
Coplesit de povara sensibilitatii omenesti, el decade la stadiul de animal
incapabil sa se ridice pe scara vietuitoarelor. "
"Progresele omenirii sunt o ascensiune pe o scara fara sfarsit;
nu te poti inalta fara sa fi trecut treptele inferioare. Arianul a parcurs asadar
drumul pe care i l-a aratat realitatea si nu pe acela la care viseaza
immaginatia unui egalitarist modern. Drumul adevarat este greu si anevoios,
dar in final conduce la tinta la care ar vrea pacifistulu sa vada omenirea
ajungand, dar, in realitate, visurile lui mai mult il indeparteaza decat il
apropie de ea.
Nu intamplator primele civilizatii s-au nascut acolo unde
arianul a intalnit popoare inferioare, le-a subjugat si le-a supus vointei lui. Ele
au constituit primul instrument tehnic in slujba unei civilizatii in devenire.
Prin urmare, drumul pe care trebuia sa il urmeze arianul era
trasat clar. Cuceritor, el a supus oamenii de rasa inferioara si le-a randuit
activitatea practica sub comanda lui, dupa vointa lui si conform scopurilor
lui. Impunandu-le insa o activitate utila, desi anevoioasa, el n-a facut doar sa
crute viata supusilor sai; el poate chiar le-a faurit o soarta mai buna decat
cea care li se cuvenea, in cazuul in care se bucurau de ceea ce se numeste
vechea lor >>libertate<<. Atata timp cat si-a pastrat riguros situatia morala
de stapan, a ramas nu numai stapanul, ci si pastratorul civilizatiei pe care a
continuat sa o dezvolte. Caci aceasta se intelemia exclusiv pe capacitatile
arianului si pe faptul ca acesta ramanea el insusi: pe masura ce supusii au
inceput sa se ridice si, dupa cum e verosimil, sau apropiat de cuceritor din
punct de vedere lingvistic, bariera dintre stapan si sluga a disparut. Arianul a
renuntat la puritatea sangelui sau si si-a pierdut astfel dreptul de a trai in
paradisul pe care-l crease. Prin amestecul raselor, el s-a degradat, si-a
pierdut din ce in ce mai mult facultatile civilizatoare; in final el a devenit nu
numai din punct de vedere intelectual, ci si fizic, asemanator supusilor sai si
a bastinasilor, pierzand astfel superioritatea pe care o avusesera asuprea lor
stramosii sai. Catva timp a mai putut trai din rezervele acumulate de
civilizatie, apoi impietrirea si-a implinit lucrarea si aceasta civilizatie a cazut
in uitare.
Asa s-au prabusit civilizatii si imperii cedand locul unor noi
forme de organizare.
14

ANTROPOLOGI
E CULTURALA
PROBLEME DE
RASA SI ETNIE
Amestecul sangelui si scaderea nivelului raselor, care este
consecinta lui, sunt cauze ale pieirii civilizatoolor vechi; caci nu razboaiele
pierdute aduc cu ele pieirea popoarelor, ci disparitia acelei forte de
rezistenta care este proprietatea exclusiva a unui sange pur.
Tor ceea ce, in aceasta lume, nu e rasa pura nu reprezinta
decat fire de paie maturate de vant.
Dar orice eveniment istoric este manifestarea unui instinct de
connservare a rasei, atat in sensul bun cat si in cel rau.

15

ANTROPOLOGI
E CULTURALA
PROBLEME DE
RASA SI ETNIE
Daca ne intrebam care sunt cauzele profunde ale importantei
predominante a arianismului, putem raspunde poate ca aceasta importanta
provine mai putin din vigoarea cu care era dotat acest instinct la arian, cat
din modul deosebit in care se manifesta. Vointa de a trai este considerata din
punct de vedere subiectiv, la fel de puternica la toti oamenii; ea nu difera
decat prin modul in care se realizeaza in practica. In modul de viata cel mai
primitiv, instinctul de conservare nu depaseste grija purtata de individ eului
sau. Egoismul, ca sa folosim termenul cu care desemnam aceasta dispozitie
morbida, este atat de absolut incat inglobeaza chiar si durata, in asa fel incat
clipa de fata pretinde sa aiba totul si nu acorda nimic ceasurilor ce vor sa
vina. Acesta este stadiul de animal care nu traieste decat pentru sine, isi
cauta hrana cand ii este foame si nu se lupta decat pentru a-si apara propria
vointa. Atata vreme cat instinctul de conservare nu se manifeste decat in
felul acesta, nu exista nicio baza pentru formarea unei comunitati, fie ea si
sub forma cea mai primitiva a familiei. Deja viata in comun a masculilor si
femelelor, care depasteste simpla imperechere, pretinde extinderea
instinctului de conservare, din moment ce grija individului fata de eul sau si
lupta pe care o ducea pentru a-l apara tin cont acum de cel de-al doilea
element al cuplului; cateodata masculul cauta si el hrana pentru femela lui;
de obicei amandoi cauta hrana pentru pui. Unul se straduieste aproape
intotdeauna sa-l apere pe celalalt, astfel ca aici se afla primele manifestari,
desi estrem de rudimentare, ale spiritului de sacrificiu. In masura in care
acest spirit se intinde dincolo de limitele restranse ale familiei, se naste
conditia primordiala care va permite formarea unor intovarasiri mai
cuprinzatoare si in final a unor adevarate state.

16

ANTROPOLOGI
E CULTURALA
PROBLEME DE
RASA SI ETNIE
conservare a luat la el forma cea mai nobila; el isi subordoneaza voluntar eul
vietii comunitatii si il sacrifiva atunci cand imprejurarile o cer.
Facultatile civilizatoare si constructive ale arianului nu-si au
izvorul in aptitudinile sale intelectuale. Daca n-ar exista decat aceasta, el nar putea actiona decat ca distrugator, dar niciodata ca organizator. Deoarece
conditia esentiala a oricarei organizari este ca individul sa renunte sa-si
impuna parerea personala si interesele personale si sa le sacrifice in folosul
comunitatii. Pe aceasta cale ocolita, sacrificandu-se pentru binele general, el
isi primeste partea. De exemplu, el nu lucreaza nemijlocit pentru el insusi, ci
actioneaza in cadrul ansamblului, nu pentru folofsul sau personnal, ci pentru
binele tuturor. Expresia lui favorita: "munca" lamureste admirabil aceasta
inclinatie a spiritului; prin aceasta el nu intelege o activitate care serveste
numaii la conservarea propriei sale vieti, ci una aflata in conexiune cu
interesele comunitatii umane. In caz contrar, el da activitatii umane egoiste,
sustinant doar instinctul dde conservare fara grija restului lumii, numele de
furt, camata, talharie, spoliere. " [Mein Kampf - Volumul I - Capitolul XI Poporul si rasa, Adolf Hitler]

2.4. Suprematia alba


Supremaia alb (din englez White supremcy) este o ideologie
potrivit creia oamenii albi sunt

superiori celorlalte rase. Termenul este,
de asemenea, folosit pentru a descrie o
ideologie politic care favorizeaz rolul
dominant al albilor, n toate sferele
politice i sociale.
Superioritate albilor i
rasismul n ansamblu, sunt bazate pe
etnocentrism, precum i de dorina de
hegemonie politic i economic. Acest
terminologie este asociat cu diferite
grupe rasiste i cele care susin
segregarea rasial. Ideologia
supremaiei albe apare de multe ori n
scopul unei politici rasiste anti-negroide,

17

ANTROPOLOGI
E CULTURALA
PROBLEME DE
RASA SI ETNIE
anti-semite, precum i a nclcrilor unor tratate internaionale privind
drepturile omului, etc.
Cei mai muli susintori ai ideologiei se afl n ri cu o
populaie alb, n special n America de Nord, Africa de Sud i Rusia. n
Europa, Australia precum i America de Sud, punctele lor de vedere
reprezint o minoritate, numrul membrilor activi fiind mic, dar n cretere,
datorit creterii numrului imigranilor non-europeni. n unele ri europene
sunt legi care interzic incitarea la ur rasial, precum i care interzic sau
limiteaz activitile organizaiilor rasiste. Acest lucru se datoreaz faptului
c propaganda rasist ncalc Convenia privind drepturile omului i n trecut
a condus la catastrofe istorice i sociale.

2.5. Apartheid

Apartheidul (care n limba


afrikaans nseamn separare) este un
sistem social, politic i economic rasist
impus de guvernele minoritii albe din
Africa de Sud de-a lungul secolului XX.
Apartheidul prevedea segregarea raselor
(locuirea separat) iar majoritii negre i
se interzicea, printre altele, dreptul la vot
i libera circulaie. n sens larg,
apartheidul desemneaz politica de
separare a comunitilor etnice sau
rasiale diferite. Apartheidul a fost
frecvent pus n practic n istoria
modern. Termenul ns se refer la cazul

sud-african.
Istoria apartheidului acoper perioada cuprins ntre anii 1948,
cnd a fost creat, pn n 1990-1994, cnd s-au organizat primele alegeri
libere. Apartheidul este tema central n jurul creia s-a petrecut istoria
Africii de Sud n perioada de dup Al Doilea Rzboi Mondial.
n 1960, dup masacrul de la Sharpeville, Verwoerd a organizat
un referendum prin care se solicita populaiei albe s se pronune pentru sau
mpotriva unirii cu Marea Britanie. Cu aceast ocazie, 52% dintre alegtori au
votat contra. Africa de Sud a devenit independent de Marea Britanie, dar a
continuat s fac parte din Commonwealth. Prezena ei n cadrul acestei
organizaii devenea din ce n ce mai dificil deoarece statele africane i
18

ANTROPOLOGI
E CULTURALA
PROBLEME DE
RASA SI ETNIE
asiatice i-au intensificat presiunile pentru eliminarea Africii de Sud care s-a
retras n cele din urm din Commonwealth la data de 31 mai 1961, dat la
care s-a proclamat republic.
n anul urmtor a nceput Rzboiul de la frontiera Africii de
Sud, nti ntre poliie i dup aceea Forele Armate ale Africii de Sud
mpotriva SWAPO, care aciona la nceput din Zambia, iar din 1975 din
Angola. Armata sudafrican era de departe cea mai puternic din zon i se
putea impune n faa oricrui stat de pe continent; de aceea a hotrt s
invadeze de mai multe ori cele dou state care sprijineau SWAPO. Totui,
puternica susinere primit din partea Uniunii Sovietice, Cubei i ntr-o mai
mic msur Etiopiei au oprit naintarea sudafrican i, n schimb, a dus la
nceperea unuia dintre cele mai mari rzboaie de pe Continentul Negru, i
anume rzboiul civil din Angola.
n acelai timp a finanat grupul insurgent RENAMO pentru a
ncerca s nlture regimul comunist din Mozambic.
Politica apartheidului a promovat izolarea Africii de Sud pe plan
internaional, fapt care a afectat sever economia i stabilitatea rii.
n anul 1993 Africa de Sud era unica ar din Africa neagr
guvernat de minoritatea alb.

3. Etnia
Etnia este urmarea directa a imprimarii anumitor trasaturi
culturale asupra unui grup de indivizi, fiind astfel o conventie sociala mai
mult decat o diferenta nativa.
Un grup etnic este definit ca o colectivitate n interiorul unei
societi mai mari, ai crei membri au, n realitate sau presupus, origine
comun, amintiri comune, sau mprtesc acelai trecut istoric i un punct
19

ANTROPOLOGI
E CULTURALA
PROBLEME DE
RASA SI ETNIE

de vedere cultural, asupra unuia sau mai multor elemente simbolice, ca un


rezumat al poporului lor. Exemple ale acestor elemente simbolice sunt:
sistemul de nrudire, nfiarea fizic, confesiunea religioas, limba sau
formele dialectale, afiliaia tribal, naionalitatea, fizionomia tipic sau alte
combinaii ale acestora.
Potrivit cercettorilor care au analizat
genele cromozomului Y la brbai i ale ADN-ului mitocondrial pentru femei
la mai multe populaii din Asia central, noiunea de strmo comun al
grupurilor etnice este mai mult o construcie socio-cultural dect o
realitate genetic.
Potrivit unei definiii general valabile, noiunea
de diaspor corespunde oricrui grup etnic disparat, indiferent de motivele
dispersrii, mrimea i organizarea grupului ori perioada de rspndire a
acestuia.
Grupurile etnice trebuie distinse de clasele sociale,
deoarece apartenena la un grup etnic transcende stratificarea
socioeconomic din interiorul societii, incluznd indivizi care mprtesc,
sau sunt percepui ca mprtind, caracteristici comune ce depesc clasa
social. Evreii din SUA alctuiesc un astfel de grup etnic tipic, deoarece el
cuprinde indivizi cu origini rasiale diferite, clase sociale, limbi materne,
convingeri politice i angajri religioase diferite (de la ortodoxie laateism),
totui considerndu-se ei nii ca mprtind o identitate evreiasc
comun, care i distinge de restul societii americane, fr s-i pun n mod
necesar n opoziie cu aceasta.
Potrivit definiiilor obiectiviste, apartenena la grupul
etnic impune criterii care pot fi realizate prin observaie i experien i din
exterior. Condiiile existenei ca grup etnic separat sunt particularitile
omogene ori combinaia acestora:
Astfel, criteriile obiectiviste pot fi originea i cultura comun sau
diversele forme de manifestare ale acestora (limba, trsturile fizice, religia
etc.).
n contextul subiectivist, important este auto-includerea individual,
faptul c individul are convingerea c face parte dintr-o anumit comunitate.
Organizaia Naiunilor Unite definete conceptul
de minoritate etnic ca grupul de ceteni ai unui stat, care constituie o
minoritate numeric i mprtesc caracteristici etnice, religioase sau
lingvistice care difer de cele ale majoritii populaiei, ntre acetia existnd
20

ANTROPOLOGI
E CULTURALA
PROBLEME DE
RASA SI ETNIE

un sentiment de solidaritate motivat din punct de vedere implicit de o


voin colectiv de a supravieui i al cror scop este acela de a obine
egalitatea cu majoritatea att din punct de vedere factual, ct i legal. n
context, termenul de minoritate naional se refer la un grup etnic care este
n inferioritate numeric n cadrul unui anumit stat independent.
Se face o diferentiere de nunta intre termenul de etnie,
care nu implica neaparat atingerea gradului de civilizatie si cel de popor.
Termenul popor este folosit pentru un grup de oameni cu anumite trsturi
comune (n primul rndlimb i datini) care triesc mpreun pe un areal
geografic. Acest termen este confundat uneori cu un termen mai restrns
aprut ulterior - naiunea.
Din acest termen provin o serie de expresii ca:
Popor migrator sau popor nomad.
Oameni din popor oamenii de rnd, o mulime de oameni, sau termeni
de dispre, depreciativi - plebea, gloata.
Teatrul poporului (popular), cu alte cuvinte teatrul tuturor.
Muzica sau dansurile populare ce aparin de folclor.
Termenul de popor a fost folosit i n propaganda
naionalist, rasist antisemit pentru legitimarea masacrelor ntreprinse
contra altor popoare.
In ceea ce priveste multiculturalismul, acesta este
o politic i practic cultural dezvoltat n Occident n ultimii 30 de ani, care
se refer la comunitile care conin mai multe culturi.

Multiculturalismul ca teorie politic reprezint prezen


pe teritoriul unui stat a mai mult de o comunitate cultural
21

ANTROPOLOGI
E CULTURALA
PROBLEME DE
RASA SI ETNIE
(etnic, naional,religioas) care dorete s-i protejeze identitatea, valorile
i practicile pe carele mprtec membrii si.
Ideea de melting-pot a americanilor se pare ca a dat
gres, tocmai pentru ca presupunea stergerea in cateva generatii a identitatii
culturale a imigrantilor de anumita etnie. In realitate, aceasta a continuat sa
existe si a dat nastere unor tensiuni interetnice tot mai acute. Prin contrast,
modelul canadian este mult mai de succes tocmai pentru ca nu doreste
stergerea acestei identitati ci tocmai cultivarea sa ca un element bine venit
de diversitate. La ora actuala sunt doar trei state care adopta
multiculturalismul ca doctrina politica: Suedia, Canada si Australia, dar se
presupune ca numarul lor va creste pe masura ce majoritatea etnica va
incepe sa dispara si in alte state cu un numar mare de imigranti.
Prin adoptarea doctrinei multiculturalismului se spera la
disparitia treptata a urii inter-etnice, care isi face aparitia mai pronuntata
acolo unde sunt doar doua etnii care lupta pentru majoritate si mult mai
putin simtita acolo unde sunt mai multe astfel de etnii minoritare, cum ar fi
fost cazul Banatului interbelic, de exemplu, unde ponderea romanilor,
maghiarilor, sarbilor si svabilor era aproximativ egala, urmata apoi de
minoritati semnificative cum ar fi evreii, tiganii sau slovacii.

Bibliografie:
www.wikipedia.com
www.dexonline.ro
Mein Kampf, Adolf Hitler
Antropologie culturala, Paul Mutica
www.descopera.ro
22

ANTROPOLOGI
E CULTURALA
PROBLEME DE
RASA SI ETNIE
http://terraencyclopedia.com/
http://www.ziare.com/
www.youtube.com

Intemeietor:
std. arh. Andreea Iulia Raicu
Grupa 1143, An IV

23