Apostolul, Nr. 120 (2009)

APOSTOLUL
REVISTA CADRELOR DIDACTICE
Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]
~NGHE}AREA ANULUI {COLAR?
BAC-UL DIGITAL
in nou examenul de bacalaureat aprinde spiritele,

discu]iile pro [i contra. Motivele? Noua metodologie
privind organizarea `n detaliu a celor trei probe de
competi]ie. ~ncep`nd cu acest an [colar, examenul va
fi prefa]at de o prob\ obligatorie, numit\ testarea
competen]ei digitale. O testare a cuno[tin]elor de utilizare a unor programe simple de calculator. Pentru a
trece cu bine acest hop, liceenii trebuie s\
dovedeasc\ faptul c\ nu s`nt str\ini de calculator. C\
pot aplica cuno[tin]ele teoretice `nv\]ate la TIC
(Tehnologia Informa]iei [i Comunic\rii). Cum fiecare
laborator de liceu a fost dotat dup\ posibilit\]i, unele
din ele nu s`nt la standardele europene (mediul
rural). Mai mult, s`nt `n suferin]\. Asta `nseamn\ un calculator la
mai mul]i liceeni. {i `nc\ ceva, paradoxal: calculatoarele vechi,
venite `n 2000, erau mai bune, mai trainice dec`t astea noi, din
2008, zic informaticienii [i profii de specialitate. Normal, candida]ii
difer\ [i ei. Cei care au calculatoare de c`nd s-au n\scut s`nt a[i,
`ncep\torii, neini]ia]ii, s`nt catastrofe. De ce? Au deschis primul
calculator la [coal\. Au stat la coad\ s\ le vin\ r`ndul. {i apoi, calculatoarele se mai stric\ de at`ta folosire neprofesional\. Unele
stau `n laboratoare ca mobile, pentru impresie. P`n\ la testare
toate laboratoarele de informatic\ trebuie puse la punct. Proba
obligatorie se d\ `n liceul fiec\rui candidat.
Cum se va termina proba obligatorie? To]i candida]ii vor primi
un document care specific\ nivelul lor de competen]\ `n raport cu
standardele europene recunoscute `n domeniu. Deci, nu se pun
note, nici calificative admis/ respins. Patalamaua primit\ este un
fel de testare- atestat. O bucat\ de h`rtie `n plus, numit\
diplom\, [uguiesc b\[c\lio[ii. Un lucru e clar: nu cred c\ stric\
s\ [tii ceva despre utilizarea computerului [i organizarea
fi[ierelor, sisteme de operare, procesoare de texte, baze de
date... Cum candida]ii vor da testul `n liceele lor, `n ordine alfabetic\, trebuie f\cute anumite preg\tiri. Computerele vor trebui s\
fie conectate la internet, s\ aib\ instalate acelea[i softuri necesare sus]inerii probei [i s\ nu con]in\ alte informa]ii ajut\toare la
rezolvarea cerin]elor. S\ nu se uite c\ avem liceeni iste]i care s`nt
atra[i puternic de fructul interzis. Pe ce ne baz\m c`nd spunem
asta? Pe examenele anterioare.
Ce zic exege]ii din domeniul calculatoarelor? Multe. Spicuim
c`teva observa]ii mai substan]iale. Nu [tiu dac\ ar fi trebuit introdus\ aceast\ prob\ (testarea obligatorie). Oricum, la sf`r[itul
[colii, liceenii trebuie s\ aib\ cuno[tin]e despre sisteme de operare, calcul tabelar, acces la internet... reflectate `n note [i medii.
A[a c\, sistemul de evaluare de care facem vorbire e
neconving\tor. S\ nu uit\m c\ internetul domin\ secolul `n care
tr\im. Alt\ p\rere autorizat\? At`ta timp c`t candida]ii pot s\
ob]in\ 0 (zero) puncte [i merg mai departe la examenul de
bacalaureat, nu e nimic de capul acestei probe. Dup\ ce termin\
liceul, candida]ii pot urma oric`nd cursurile ECDL - Permisul european de conducere a calculatorului- care are o trecere mult mai
mare pe pia]\.
Nu trece]i notele
`n catalog!
u va mai fi grev\ general\

`ncep`nd de pe 15 noiembrie.
Pe 29 octombrie, la Bucure[ti,
liderii sindicali[ti au ajuns la
concluzia c\ o grev\ pe termen
nelimitat este inadecvat\ `n
acest moment, `n condi]iile `n
care nu exist\ un guvern cu
care s\ se poat\ negocia.
Gabriel Plosc\, pre[edintele
Sindicatului din ~nv\]\m`nt
Neam], a precizat c\ "avem nevoie de un
guvern cu care s\ putem discuta, cu care
s\ putem negocia". Era de a[teptat
aceast\ decizie. De altfel, chiar dac\ nu
era oficial, se [tia de c`teva zile c\ aceast\
grev\ nu va mai avea loc. ~n cadrul reuniunii de la Bucure[ti s-a discutat, `n schimb,
un alt aspect foarte important `n cadrul calendarului de proteste. A[a zisul "as din
m`nec\" al profesorilor: netrecerea notelor
`n catalog [i `n carnetele de elev. Unii profesori au transmis semnale potrivit c\rora
ei trec notele `n documentele [colare, de
teama unor sanc]iuni. "Am discutat [i

acest aspect. Legisla]ia `n vigoare spune
c\ pedagogul are obligativitatea de a
comunica notele, nu [i de a le trece `n catalog sau `n carnetul de note". Astfel `nc`t
noi men]inem recomandarea de a nu se
trece notele `n catalog", a mai spus
Gabriel Plosc\. Motivul pentru care s-a
cerut profesorilor s\ nu treac\ notele `n
catalog [i `n carnete este simplu. Notele
s`nt trecute `n caietul pedagogului, astfel
`nc`t ele nu se pierd. Numai c\, nefiind trecute `n catalog, nu poate fi `ncheiat\
situa]ia [colar\. Dac\ nu mai fac grev\
general\, profesorii iau `n calcul
`nghe]area anului [colar.
Se dau salariile
`n noiembrie [i
decembrie
Profesorii `[i vor lua salariul at`t `n luna
noiembrie c`t [i `n luna decembrie. Exist\
mari [anse ca plata d\rilor la stat (CAS,
pensii) s\ fie `nt`rziat\, `ns\ m\car se dau
asigur\ri c\ s`nt bani de salarii. Trezoreria
Sindicatele
se adun\
la Piatra Neam]
unicipiul Piatra Neam] va g\zdui, `n noiembrie,

unul dintre cele mai importante evenimente sindicale din 2009. ~n perioada 19 - 21 noiembrie, `n
municipiul re[edin]\ de jude] va fi organizat
Consiliul Na]ional al Confedera]iei Sindicale
Democratice din Romnia. "Este o confedera]ie
la care este afiliat\ [i Federa]ia Sindicatelor
Libere din ~nv\]\m`nt, din care face parte sindicatul nostru", a precizat organizatorul evenimentului, Gabriel Plosc\, pre[edintele Sindicatului
Liber din ~nv\]\m`nt. S`nt a[tepta]i `n Piatra
Neam] peste 100 de lideri de sindicat din ]ar\, la o reuniune ce
va avea loc la Grand Hotel Ceahl\u. "Pe l`ng\ faptul c\ la
Consiliul Na]ional se prezint\ raportul de activitate pe ultimul
an, strategia confedera]iei, putem spune c\ ordinea de zi abia
acum se stabile[te. Tot acum se fac [i convoc\rile, la nivel de
]ar\", a mai spus Gabriel Plosc\.
Este pentru prima dat\ c`nd Piatra Neam] g\zduie[te acest
eveniment. "S`ntem cu at`t mai m`ndri c\ organiz\m evenimentul, `n condi]iile `n care este vorba de un caracter festiv.
Confedera]ia `mpline[te 15 ani de existen]\". La lucr\rile
[edin]ei va fi prezent [i fostul premier Victor Ciorbea, pre[edintele fondator al confedera]iei. Totu[i, cum de se ]ine reuniunea
sindical\ la Piatra Neam]? "Acest lucru a fost stabilit `n cadrul
Biroului Executiv al confedera]iei, care a avut loc la `nceputul
lunii septembrie. Au fost dou\ propuneri: Ol\ne[ti [i Piatra
Neam]. Majoritatea membrilor au ales Piatra Neam]. Au fost
mai multe considerente pentru aceast\ alegere. Unul ar fi c\
aici exist\ o uniune jude]ean\ puternic\, ce poate organiza un
astfel de eveniment. De asemenea, s-a ]inut cont [i de pitorescul acestui ora[".
La reuniune vor fi prezen]i sindicali[ti din diverse ramuri: din
`nv\]\m`nt, industria cimentului, textil\, alimentar\, protec]ia
mediului, drumuri, juri[ti, administra]ie public\, cultur\.
OMAGIUL ACADEMICIENILOR NEM}ENI
Neam] a solicitat Prefecturii Neam] o informare privind necesarul de fonduri pentru

salarii. Prefectura, la r`ndul ei, a trimis
cererea c\tre ISJ Neam], care a `naintat-o
la toate unit\]ile [colare din jude], pentru a
realiza o centralizare a datelor. A fost un
moment `n care cadrele didactice au intrat
`n panic\, g`ndindu-se c\, fiind perioad\
de criz\, nu `[i vor mai primi salariile. "Noi
am f\cut aceast\ solicitare c\tre [coli pentru c\ fondul de salarii se ruleaz\ prin
bugetele locale. Nu avem de unde s\
cunoa[tem aceste sume", a explicat
Lumini]a V`rlan, inspector [colar general.
La r`ndul s\u, Gabriel Plosc\, pre[edintele
Sindicatului din ~nv\]\m`nt a f\cut
urm\toarele preciz\ri: "~n urma unei
sesiz\ri pe care am primit-o de la Colegiul
Tehnic Ion Creang\ din T`rgu Neam], am
purtat o discu]ie cu doamna Ilisei de la
Trezoreria Neam]. ~n momentul discu]iei
nu avea `nc\ o situa]ie clar\ a necesarului
de fonduri din [coli. Am primit asigur\ri c\
banii vor ajunge la timp [i c\ se vor pl\ti
salariile profesorilor. Exist\, `n schimb,
posibilitatea ca `n ultima lun\ a acestui an
s\ r\m`n\ restan]e la plata d\rilor la stat
din salarii". (M.G.)
~n noiembrie
Dumitru RUSU
n a doua jum\tate a Academiei Romne, [i Ioan

lunii iunie 2009, a Mitrea (n. 1937, la C\ciule[ti, j.
fost lansat\, la Sala Neam]), cadru universitar;
Tapiseriilor
a ambii muzeografi, arheologi, cu
Muzeului de Art\ din o bogat\ activitate [tiin]ific\
Piatra-Neam],
o materializat\ `n numeroase
carte deosebit de lucr\ri publicate `n volum [i `n
important\, fie [i presa de specialitate.
numai dac\ avem `n
Apari]ia acestei c\r]i sub
vedere c\ cititorul emblema Editurii Constantin
dornic de informa]ie Matas\ (Piatra-Neam], 2009) a
are posibilitatea s\ fost posibil\ datorit\ sprijinului
se documenteze asupra unui acordat de Consiliul Jude]ean
sector referitor la istoria culturii Neam], dup\ cum afl\m din
[i [tiin]ei romne[ti din aceast\ prefa]a semnat\ de Vasile
parte de ]ar\.
Pruteanu, el `nsu[i
Avem
`n
profesor de istorie,
vedere
cartea
pre[edintele acestei
Membrii Acadeinstitu]ii.
miei Romne din
Posibilul cititor al
Jude]ul Neam], ce
acestui volum va
poart\ semn\tura a
avea satisfac]ia de a
doi distin[i oameni
descoperi, `n primele
de cultur\ Liviu
dou\ compartimente
M\rghitan (n. 1937,
ale c\r]ii propriu-zise
la Arad), membru
(De la academia
Nicolae IONESCU
Atenei antice la
titular al Diviziei
academiile Europei
Istoria {tiin]ei a
SERIE NOU|, ANUL XI, NR. 120

octombrie 2009
[i De la Academia lui partimente, autorii realizeaz\ o

Alexandru cel
sintez\
(Membrii
Academiei Romne
Bun la Academia
din Jude]ul Neam]),
Romn\ de azi),
informa]ii
cu
din care afl\m: doi
privire la istoria
academicieni
din
institu]iilor acaNeam] istoricii
demice
la
Nicolae Ionescu [i V.
romni, din cele
A. Urechia au fost
mai vechi timpuri
membri
fondatori;
p`n\ ast\zi, istoprimul dintre acaderie prezentat\ `n
micienii n\scu]i `n
context
eurosecolul al XX-lea a
V. A. URECHIA
pean, dup\ cum
fost o femeie
se poate vedea
chimista
Eugenia
`n formularea celor dou\ titluri Soru; primul membru titular
men]ionate mai sus.
(din 1870) a fost teologulMelchisedec
Lucrarea propus\ de Liviu c\rturar
M\rghitan [i Ioan Mitrea este {tef\nescu, s\rb\torit anul
un omagiu adus celor treizeci acesta la Roman. Tot din
de personalit\]i din jude]ul aceast\ sintez\ mai afl\m c\,
Neam] care au fost membri prin preocup\rile lor cultural[tiin]ifice, academicienii din
(fondatori, coresponden]i, titu- jude]ul nostru au acoperit
lari sau de onoare) ai celui mai
`nalt for cultural-[tiin]ific din
Constantin TOM{A
Romnia.
(Continua
are `n pag. 3)
Dup\ primele dou\ com-
Marius GHEGHICI
PRIMIM DE LA ROMAN
Daruri pentru z`mbete
de copii...
rigorra[
Ioana
Florrentina, Eliza
Marrciana Chirril\,
ambele `n clasa a
XI-a la Colegiul
Na]ional RomanVod\, Ana Marria
Tihon, elev\ a
{colii Generale
Nr.1
Vasile
Alecsandri
Roman, clasa a Va, au `n comun acelea[i coordonate: talentul [i performan]ele prin care au dus
faima institu]iilor unde studiaz\ deseori peste Moldova
toat\ sau peste cele patru z\ri
cuprinse de hotarele ]\rii... {i
lista, foarte selectiv\ dealtfel,
continu\ cu al]i elevi din [colile roma[cane absolut
respectabili prin prisma performan]elor [colare sau
extra[colare dob`ndite `n ultima vreme. {i de data aceasta, chiar dac\ vremurile sunt
vitregi, s-a g\sit cineva,
`nafar\ de dasc\li,
p\rin]i sau prieteni,
s\-i
scoat\ `n fa]\
`ntru exemplu
de urmat [i
s\-i onoreze
cu Prremii de
exx celen]\
Asta, `n buna
tradi]ie deacum
a
Programului
B u r s a
Mariko pentru
elevi, care [i-a
consumat deja la
Roman cea de a IIa edi]ie
Despre meritele celor
ale[i `n final, desigur c\ nu
ajunge cerneala ! Eliza
Marciana Chiril\, de pild\,
este premiant\ cu coroni]\
de c`nd a c\lcat pragurile
[colii Apoi, pe c`nd fetele de
seama ei se jucau cu p\pu[ile
`n tihn\, ea debuta cu un
volum de poezie poate prea
matur pentru fr\gezimea
v`rstei de atunci. Asta, a[a, `n
mare Ana Maria Tihon, alt
copil minune de pe lista
celor premia]i la edi]ia 2009 a
bursei care a b\gat deja
ambi]ie `n eminen]ii [colilor
roma[cane Feti]a b\laie

precum z`nele din basmele lui
Ispirescu face practic dou\
[coli: cea obligatorie, precum
to]i cei de-o seam\ cu ea,
plus {coala de Art\, sec]ia
vioar\, peste tot vorbindu-se
despre ea doar la superlativ.
Raluca, sora mai mare, cu
toate c\ n-a prins podiumul la
Mariko `n acest an, ì face
concuren]\ `ntr-o familie cum
numai `n filmele bune de
Cinematec\ se mai poate
vedea
Ca ei, ca menestrelul b\lai, ca
mugurele de poet de la
Roman Vod\, au fost [i al]ii
ale[i, la strigarea final\
socotindu-se 16 Premii de
Exxcelen]\ [i 9 burrse care vor
fi acordate pe toat\ perioada
anului [colar `n curs.
To]i ace[ti copii minune
`ntregesc de-acum t`n\ra
familie a eminen]ilor premia]i
din averea, mai ales de suflet,
deputatului Marriuss Neculai
care mai are antecendente
de
acest fel [i cu
tinerii tenismeni
roma[cani [i
nu numai.
F\r\ nici o
umbr\ de
laud\, aici
unde faptele
au de sute
de ori greutatea vorbelor, t`n\rului
politician [i om
de
afaceri
roma[can i s-ar
cuveni dea[i[derea un
premiu, unul mare, pe m\sura
gestului care se `nzece[te
m\car `n semnifica]ie, date
fiind vremurile `n care bucuria
acestor tineri a fost posibil\.
Peste toate `ns\ vine o mijire
de speran]\ care ne `nt\re[te,
tuturor, g`ndul c\ odat\ tras
piciorul calea spre z`mbetul
de bucurie a altor tineri s-a
deschis larg pentru cei care,
probabil, p`n\ acum au crezut
c\ `n secolul XXI, aici, pe
p\m`nt, astfel de pove[ti ]in
(doar) de registrul campaniilor
electorale
Plecat ministru, uitat colegi...

top! Adic\, sstop
premieri `n acest an
de criz\, zbuciumat
peste m\sur\ [i
pentru
dasc\lii
nem]eni, chiar [i
pentru cei mai merito[i... {i asta numai
pentru c\ respectabila
doamn\
(ex)ministru
al
Ministerului
Educa]iei, Cercet\rii [i Inov\rii,
profesor universitar Eccaterinaa
Andronesscu , a omis ceva.
Prins\ pe final de mandat
mereu pe fug\, `ntre o dezbatere a pachetului de legi
privind sistemul educa]iei
na]ionale [i, din c`nd `n c`nd,
c`te o mo]iune de cenzur\,
simpatica ministres\ alintat\
de pres\ cu numele de
Abramburica a uitat `n brambureala astfel creat\ s\ dea
und\ verde pentru `ntocmirea
[i semnarea documentelor `n
baza c\rora o parte dintre confra]ii de la catedr\ [i-ar fi
decontat acum m\car un but
c`t de slab din porcul de
Cr\ciun. Ei, na, aat`taa pagub\,
o s\ exclame, poate, al]i bugetari precum cei p\stori]i de
doamna ministru de la sport,
care a premiat inclusiv femeile
de serviciu din subordine mai
ceva ca pe campionii olimpici.
Poate chiar n-ar fi fost o
at`t de mare pagub\ `n vistieria
de criz\ a ministerului r\mas

pe m`na lui Emil Boc, un alt
bresla[ r\mas, din p\cate pentru dasc\lii v\duvi]i de
drepturi, f\r\ nici o
putere. A[a stnd
]ara [i lucrurile, cei
`n
cauz\,
respectiv
dasc\lii premia]i
Diploma
cu
Gheorghe
Laz\r clasa I,
n-au dec`t s\
a[tepte p`n\ la
anu [i s\
trudeasc\ la fel
ca p`n\ acum
mai ales c\
nimeni
n-a
v\zut
`nc\
lumini]a de la
cap\tul
crizei. Uite-a[a,
nu [tiu cum se
face c\ acest corifeu al {colii
Ardelene poart\ iar ghinion
dasc\lilor moldoveni, dup\ ce
[i anul trecut, la Piatra Neam]
cel pu]in, slujitorii catedrei care
s-au remarcat prin performan]e
notabile la nivel na]ional [i
interna]ional au trecut prin acelea[i emo]ii. Banii, pentru cei
nominaliza]i (doar) pentru
Diploma Gheorghe Laz\r
clasa I, nu-s ei `ntr-at`t de mul]i
`nc`t beneficiarii s\ dea lovitura
(`ntre 10 [i 30 la sut\ din leafa,
aten]ie, nemajorat\ cu cele 50
de procente votate !), `ns\

ace[tia vin de la Guvern, iar
cum guvernele au `nv\]at pe
de rost placa cu
nu sunt bani ,
iaca [i beleaua.
Uimirea celor
astfel uita]i de
la plata meritelor
enun]ate este cu at`t mai mare
cu c`t respectabila doamn\
ministru ar fi trebuit s\ semneze un ordin `n acest scop
p`n\ pe 15 iunie 2009,
Ecaterina Andronescu amintindu-[i de merito[ii colegi abia
pe 30 septembrie 2009. Ei [i
ce, cum ar spune fata cu
p\rul de foc! P`n\ la anul c`nd,

zice-se, personalul didactic din
`nv\]\m`ntul preuniversitar de
stat aflat `n gaur\ o s\[i recupereze banii
cuveni]i, p`n\ atunci,
adic\,
doamna
Andronescu este pu]in plecat\, fortuit, dup\ cum bine
se [tie C`nd se va `ntoarce,
pentru c\ este posibil\ [i o astfel de `nt`mplare, iar nu se [tie,
cunosc`ndu-i-se calit\]ile sale
de om hot\r`t care ia decizii
f\r\ s\ [tie Vanghelie !
P`n\ una, alta, anexele, care sunt parte integrant\
a ordinului de ministru,
zac ne[tampilate (ceea
ce constituie un viciu `n
procedura de emitere a
unui act administrativ)
iar porcul de criz\
sl\be[te `n pas cu leul autohton [i tot a[a C`t despre
sup\rare, parc\ nici nu mai
este loc de a[a ceva de vreme
ce pia]a groh\itoarelor este
sistat\ `n Neam] p`n\ aproape
de Ignat, din cauza campaniei
de vaccinare antipest\, guvernul care este st\ s\ intre `n
prelungirile postelectorale, iar
sistemul, cum `l cunoa[tem de
20 de ani, urmeaz\, se vede,
prelungirile reformei ce parc\
nu se mai sf`r[e[te pe la noi
niciodat\
{coal\, [coal\, vrem... jandarmi!

urturi, de la glumele colegului repetent, p`n\ la cele
organizate de c\tre adev\ra]i profesioni[ti, loviri,
v\t\m\ri ocazionale sau cu semne pe termen lung, la
limita riscului major, amenin]\ri adresate uneori sub
strea[ina cancelariilor, alte [i alte acte de violen]\
s\v`r[ite de c\tre elevi sau cu implicarea acestora...
Toate, din p\cate, sunt consecin]a principal\ a faptului
c\, din 457 de [coli `nregistrate la nivelul jude]ului
Neam], aproape 300 nu au asigurat\ paza `n m\sur\
s\-i scuteasc\ de evenimente nepl\cute pe elevi [i,
uneori, chiar pe profesori...
Astfel, `n condi]iile `n care crizele de tot felul din ultimii ani au
produs aceast\ bre[\, `n prezent singurul lucru r\mas la
`ndem`na protagoni[tilor actului educa]ional este acela de a
num\ra victime [i, eventual, de a spera la z\pezile de alt\dat\,
mai lini[tite de bun\ seam\. {i c\ tot veni vorba, dintr-un raport
pe 2009 al Prefecturii nem]ene, valabil inclusiv pentru luna
august, rezult\ c\, `n aceast\ perioad\, `n unit\]ile de `nv\]\m`nt

p\zite de-acum de... femeile de serviciu au avut loc circa 30 de
infrac]iuni cu participarea elevilor. Acestea, dint cele declarate,
deci, [tiute, c`t despre altele care se t\inuiesc de team\, sau din
alte motive, Dumnezeu cu mila!
E mult, e pu]in, este o alt\ treab\, din nefericire doar a statisticienilor care odat\ cu t\v\lugul crizei interminabile au o pìne
bun\ de m`ncat. C\ este sau nu a[a este lesne de apreciat doar
dac\ scrut\m tabloul rezultat din acela[i raport care spune c\, din
cele 457 de unit\]i de `nv\]\m`nt, 36 sunt asigurate cu sisteme
video de supraveghere, 20 sunt prev\zute cu sisteme de alarmare, 71 cu paz\ din comunitatea local\, 31 cu paz\ fizic\, `n
vreme ce, o majoritate cople[itoare, respectiv 299 de unit\]i de
`nv\]\m`nt, nu au asigurat\ paza deloc. {i s\ nu exclami, `nnebunit de o a[a priveli[te, precum `n jocul acela din copil\rie, cu
parafrazarea adecvat\ momentului: [coal\, [coal\, vrem jandarmi!
ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
ine v-am reg\sit pe cei ce gusta]i
informa]ii legate de utilizarea computerului, cu tot ceea ce implic\ o
astfel de preocupare. Cu to]ii
recunoa[tem faptul c\ cei care am
trecut deja de o anumit\ v`rst\ (care,
implicit, nu ne-am bucurat nici m\car
la liceu de ore incluz`nd aplica]ii virtuale) nu ne este chiar la `ndem`n\
s\... zburd\m atunci c`nd lucr\m cu
computerul personal. A[a st`nd
lucrurile, chiar [i aplica]iile foarte
uzuale (doar `n aparen]\ simple) ne dau adesea
de furc\ dat\ fiind viteza cu care evolueaz\
domeniul IT la care, cum spuneam, se adaug\
re]inerile noastre de care nu de pu]ine ori fac
haz copiii no[tri care au f\cut ochi cu calculatorul la `ndem`n\ [i cu limba englez\, obligatorie, la [coal\. ~n acest context, un ghid, ca s\
spun a[a, un reper informa]ional `n m\sur\ s\
ne l\mureasc\ asupra unor detalii este binevenit, fiind de mare, mare ajutor...
Astfel de repere incluz`nd platforme de informa]ii mai mult sau mai pu]in accesibile celor la
care am f\cut din start referire pot fi `nt`lnite `n
spa]iul virtual, cu zecile, doar s\ avem timpul
Pag. 2
Educa]ie IT `n limba romn\

necesar [i, mai ales, r\bdarea de a z\bovi `n
fa]a tastaturii, Internetul fiind salvatorul nostru
de fiecare dat\. Problema `ns\ se pune atunci
c`nd vine vorba despre selecc]iaa acestor informa]ii care, cel mai adesea, sunt oferite `n limba
englez\, chiar [i `n cazul unor site-uri romne[ti,
cum ar fi www.softpedia de pild\, altfel unul dintre cele mai bune din seria la care fac referire.
Tot c\ut`nd astfel de ghizi online `n m\sur\

s\-mi ofere solu]ii la anumite probleme legate
de lucrul la calculator, recent am descoperit o
adev\rat\ comoaar\ care se remarc\ `n mod
deosebit `n peisajul platformelor online de mare
ajutor pentru nevoile noastre legate de IT. Este
vorba despre site-ul www.cnet.ro (nu are nici o
leg\tur\ cu adresa www.CNET.com!) care, pe
l`ng\ complexitatea materialelor de specialitate
expuse, mai prezint\ [i o
calitate deosebit\, respectiv aceea c\ vorbe[te
limbaa romn\. ~ntr-un fel,
f\c`nd pu]in haz, a[ putea
spune c\ am descoperit
roata, deoarece `nceputurile acestui site dateaz\
deja de oarece ani,
dovad\ `n acest sens fiind
[i volumul enorm de informa]ii care-l ofer\. Practic,
apel`nd la comoara pe
APOSTOLUL
care o administreaz\ maestrul IT, domnul Raadu

Caapaan, nu mai r\m`ne dec`t s\ fii un bun ucenic,
restul venind de la sine.
Organizat pe 17 categorii (accesibile `n
partea dreapt\ a paginii), site-ul ofer\ materiale
l\muritoare, repet, `n limba romn\, `ncep`nd de
la jocuri, p`n\ la informa]ii ce au `n vedere lucrul
cu diverse sisteme de operare, site-uri care de
care mai generoase, p`n\ la categoria prograame, de pild\, care, la momentul de fa]\
adun\ 754 de materiale ce pot fi parcurse f\r\
s\ te plictise[ti o clip\, scrise `n modul cel mai
profesionist [i accesibil cu putin]\. De asemenea, o alt\ facilitate deosebit\ const\ `n posibilitatea de abonare online la fluxul cotidian de
informa]ii care ([i aici not\ maxim\!),
s\pt\m`nal, sunt grupate `ntr-un rezumat. Altfel,
cei care au descoperit odat\ cu mine aceast\ pe
drept cuv`nt numit\ comoaar\ au posibilitatea s\
ia din urm\ tot ce s-a publicat pe site `n cei c`]iva
ani de existen]\, r\bdare doar s\ fie, pasiune [i,
obligatoriu, timp pentru navigare pe internet
Drd. Nicoleta DANCI
Pagin\ realizat\ de A. OPRI{
octombrie 2009
{COALA NEM}EAN|, LA ZI
Participare masiv\
la grev\
Din cele 158 de unit\]i [colare, doar la 10 nu a fost
grev\. Este vorba de cele 5 seminarii teologice, de
[colile din Cordun, Dolje[ti, Ion Creang\, Tazl\u [i de
Palatul Copiilor. Nu este mai pu]in adev\rat c\ la Ion
Creang\ [i la Palatul Copiilor nu avem structuri sindicale", a precizat Gabriela Grigore, consilierul Biroului
Operativ al Sindicatului din ~nv\]\m`nt.
Dar, ca s\ continu\m cu exemplele, nici la Colegiul
Tehnic Danubiana, din Roman, nu a fost grev\. E
adev\rat, protestatarii "s-au jucat", spun`nd c\ s`nt `n
grev\ japonez\.
Au fost [i cadre didactice la cealalt\ extrem\. ~n tot jude]ul au
fost profesori care nu au semnat c\ vor participa la grev\, `ns\ au
participat. Mai mult, la [coala nr. 9 Roman Mu[at, nimeni nu a
semnat c\ va participa la grev\. F\r\ semn\turi, ace[tia au
anun]at totu[i c\ particip\ la grev\.
Unde e suta de euro?

Cadrele didactice nu [i-au primit, nici p`n\ la aceast\ or\,
suta de euro pentru achizi]ia de carte [i material didactic. De altfel, se discuta `ntr-o anumit\ perioad\ despre posibilitatea
apari]iei unui act normativ care s\ anuleze acest drept al profesorilor. Au fost negocieri cu sindicatele, iar profesorilor li s-a
promis c\ vor beneficia, `n continuare, de aceast\ 100 de euro.
"Legea 315 din 2006, care prevede obliga]ia MECI de a acorda
cadrelor didactice 100 de euro pentru achizi]ionarea de c\r]i [i
programe educa]ionale este `n vigoare", a declarat Gabriela
Grigore, secretarul Sindicatului din ~nv\]\m`nt Neam]. ~n aceste
condi]ii, sindicali[tii nem]eni au transmis la ministerul de resort o
adres\, prin care solicit\ acordarea acestor bani. "Am `naintat
Ministerului Educa]iei o adres\ prin care solicit\m gr\birea punerii `n aplicare a legii privind acordarea celor 100 de euro", a mai
precizat Gabriela Grigore. De altfel, adresa respectiv\ cuprinde
dou\ puncte, deoarece sindicali[tii cer guvernan]ilor s\ se
trezeasc\ [i s\ mai fac\ ceva treab\, chiar dac\ s`nt doar interimari: "Am solicitat [i gr\birea semn\rii ordinului de ministru
privind acordarea distinc]iilor Gheorghe Laz\r [i a diplomelor de
excelen]\. Aceste distinc]ii se acord\ cadrelor didactice cu
gradul I, care au merite deosebite `n activitatea desf\[urat\. Este
vorba de profesori care `[i depun dosarul, candid`nd pentru o astfel de distinc]ie. La nivelul Inspectoratului {colar exist\ o comisie
care evalueaz\ fiecare dosar `n parte, comisie din care face parte
[i un reprezentant al sindicatului. Evalu\rile au fost realizate, iar
nominaliz\rile au fost transmise la Bucure[ti, `ns\ ministerul a
`nt`rziat `n semnarea ordinului prin care se acord\ aceste distinc]ii", a mai precizat Gabriela Grigore. Culmea, acordarea distinc]iilor nu oblig\ ministerul la nici o plat\. Se pot acorda premii
`n bani, este adev\rat, `ns\ acestea s`nt oferite de comunit\]ile
locale. Adic\ pot fi date profesorilor doar dac\ se aprob\ sumele
`n Consiliul local. ~n principiu, este vorba de acordarea a dou\
salarii. Iar acordarea distinc]iilor este a[teptat\ de 60 de cadre
didactice din Neam], profesori ale c\ror dosare au fost evaluate [i
acceptate.
Scade num\rul elevilor

Sc\derea efectivelor [colare, criza, reducerile de personal
impuse de guvern au dus la dispari]ia a 25 de [coli cu clasele I-
IV din jude] [i a 6 gr\dini]e. Este vorba de [coli [i gr\dini]e din

mediul rural, `n zone izolate, unde erau foarte pu]ini elevi care
frecventau cursurile. Astfel, micu]ii s`nt transporta]i cu
microbuzele [colare la alte unit\]i de `nv\]\m`nt din comun\. Pe
l`ng\ alte aspecte, trebuie s\ avem `n vedere c\ este spre binele
copiilor s\ `nve]e `n clase cu elevi de v`rsta lor. Dac\ la o [coal\
erau 10 - 20 de copii `n clasele I - IV, `nv\]au to]i, `ntr-o clas\
mixt\. Acum, fiecare elev are posibilitatea s\ fie al\turi de copii de
v`rsta lui. De asemenea, alte 25 de [coli cu clasele I-IV au fost
transformate `n gr\dini]e. Situa]ia `n cazul elevilor din clasele primare este aceea[i ca la [colile desfiin]ate. Pe acela[i sistem, 6
[coli din jude] cu clasele I-VIII s-au transformat `n [coli cu
`nv\]\m`nt primar, cei de la gimnaziu fiind transporta]i spre alte
unit\]i de `nv\]\m`nt. 11 SAM-uri au devenit [coli cu clasele I-VIII,
iar alte 7 s-au desfiin]at.
Aceste reduceri, modific\ri `n structura unit\]ilor de `nv\]\m`nt
se datoreaz\ [i solu]iilor pe care ISJ a trebuit s\ le g\seasc\ pentru realizarea de economii la cheltuielile de personal. ~n sistem
lucreaz\ cu 407 persoane mai pu]in dec`t `n anul [colar precedent, reducerea fiind de 4,37%. Cea mai mare reducere, de 6%,
este la personalul didactic, la personalul nedidactic [i la cel auxiliar reducerile fiind mult mai mici, de 1,7% pentru fiecare categorie. Totu[i, `n urma acestei reorganiz\ri, s-a redus num\rul
celor care vin la catedr\ f\r\ o preg\tire corespunz\toare. Astfel,
77% dintre profesori s`nt titulari, iar 20,5% s`nt suplinitori califica]i.
Doar 0,9% s`nt pensionari [i 1,6% suplinitori necalifica]i. Din
r`ndul celor necalifica]i, 0,7% s`nt cu studii superioare, dar `n alte
specializ\ri, 0,3% s`nt studen]i, iar 0,6% s`nt cu studii medii.
{i mai trebuie amintit un motiv al acestor modific\ri structurale: reducerea efectivelor [colare. Anul acesta avem cu 1374
mai pu]ini elevi dec`t `n anul [colar precedent. Adic\ s`nt [colariza]i 83936 de elevi, fa]\ de 85.310 c`]i au fost `n anul [colar
2008 - 2009.
Constructori nepl\ti]i
ISJ Neam] a anun]at c\ la acest moment exist\ lucr\ri efectuate [i neachitate `n valoare de 200 de miliarde de lei vechi. Mai
mult dec`t at`t, bugetul alocat de minister pentru `ntregul an este
de 180 de miliarde de lei. Iar din ace[ti bani s-au cheltuit deja
~NV|}|M~NTUL ARTISTIC
e 18 octombrie, `ntr-o
duminic\ ploioas\ de
toamn\, a avut loc
deschiderea oficial\ a
Clubului Artelor, la Galeria
Carmen Saeculare. Sub
`ndrumarea
pictorului
Arcadie R\ileanu, `ntr-o
atmosfer\ de atelier, s-a
`ntrunit un grup de tineri (nu
lu\m `n calcul v`rsta) pentru
a-[i completa cultura general\.
Clubul nou-`nfiin]at `[i propune s\
contribuie la ie[irea din anonimat a
tinerelor talente cu diverse orient\ri
artistice, promov`ndu-i, oferindu-le
[ansa de a fi asculta]i.
Un alt scop al `nt`lnirilor viitoare
83%. ~n aceste condi]ii, "putem aprecia c\ aceste lucr\ri nu vor fi

achitate `n acest an financiar", dup\ cum a precizat inspectorul
[colar general adjunct, Liliana Georgescu. Cu alte cuvinte... speran]e pentru la anul. "S`ntem `n an de criz\, `n care aloca]ia bugetar\ s-a situat la nivelul a 38,7% din cea pentru 2008, a mai precizat Liliana Georgescu. Iar "bomboana de pe coliva" lucr\rilor `n
infrastructura [colar\ este c\ "pentru finalizarea lucr\rilor ar fi
necesare `nc\ aproximativ 1500 de miliarde de lei vechi".
~n momentul de fa]\ s`nt `n lucru 35 de obiective de investi]ii
din Neam]: 15 [coli, 16 gr\dini]e [i 4 campusuri [colare (la LPS
Roman, Colegiul tehnic "Gheorghe Cartianu", la SAM V`n\tori [i
SAM Adjudeni-T\m\[eni). ~n acela[i timp, mai exist\ 53 de [coli
cu personalitate juridic\ (adic\ au `n subordine mai multe unit\]i
[colare) care nu s`nt autorizate sanitar. Adic\ aproape o treime
din [colile jude]ului. Situa]ia este urmarea faptului c\ unele [coli
nu au asigurat\ alimentare cu ap\, grupuri sanitare, spa]ii adecvate pentru depozitarea de[eurilor, sau... pentru c\ mai s`nt
lucr\ri de investi]ii de f\cut.
~nt`lniri cu directorii
Primarii au fost invita]i, al\turi de directori, s\ participe la
`nt`lniri cu conducerea Inspectoratului {colar al jude]ului Neam].
Lumini]a V`rlan, inspectorul [colar general a anun]at c\ dore[te
ca `nt`lnirile cu directorii unit\]ilor de `nv\]\m`nt s\ se desf\[oare
`n alt cadru dec`t p`n\ acum. Adic\ s\ nu mai existe un prezidiu
[i un auditoriu format din directori, ci s\ aib\ loc `nt`lniri gen mese
rotunde. De asemenea, nu au mai fost chema]i la Piatra Neam]
to]i directorii, reuniunile fiind zonale. Iar noutatea o reprezint\
aceast\ invita]ie adresat\ primarilor.
Este vorba de un prim gest `n stabilirea unor rela]ii coerente
cu cei care reprezint\ comunit\]ile locale, persoane alese, `n
ideea unui parteneriat. Vrem s\ `ncepem un dialog eficient cu cei
care conduc destinele comunit\]ilor [i se apleac\ cu grij\ asup[ra
problemelor care s`nt `n `nv\]\m`nt. Am considerat c\ vom reu[i
astfel s\ stabilim un dialog eficient cu factorii de decizie", a
declarat Lumini]a V`rlan. Prima `nt`lnire a avut loc pe 15
octombrie, cu directorii din zona T`rgu Neam].
Marius GHEGHICI
I N V I TA } I E L A D I A L O G
este pur educativ - realizarea unei sinteze a artelor, `ncep`nd cu artele

vizuale [i continu`nd cu muzic\, teatru,
film. Membrii [i invita]ii vor studia
curentele [i [colile din arta plastic\,
vor audia piese din diferite genuri de
muzic\, vor vizita muzee [i vor asista
la spectacole de teatru.
Idealul acestui `nc\ mic grup este
omul de cultur\ complet, cu o viziune
de ansamblu asupra artei, deci [i
`ntr-un context social.
~n fiecare duminic\, la ora 13.00,
iubitorii de art\ pot evada din cotidian,
particip`nd la un dialog interesant cu
personalit\]i din lumea artistic\ a
jude]ului Neam].
Silvia R|ILEANU
OMAGIUL ACADEMICIENILOR NEM}ENI

proape toate domeniile reflectate `n structura `naltului for
academic: agronomie (IIon Ionescu dela Brad), chimie
(Eugenia Soru, Mihail Florescu, Neculai Asandei), fizic\
(Ion Antoniu, Gheorghe Cartianu, Aurelian Stan, Horia
Scutaru-Ungureanu),
fiziologie
(Alexandru Vitzu, Vasile-Petre Jitariu),
geografie (Alexandru Ungureanu), geologie (Virgil Ianovici), istorie (Nicolae
Ionescu, V. A. Urechia , R\zvan
Teodorescu ), literatur\ (Ion Creang\,
Anton Naum, {tefan V`rgolici, Petru Misirjurist, critic literar, G. T. Kirileanu), medicin\ (Constantin Istrati-medicin\, chimie, Ioan
Enescu, Constantin Iliescu, Iuliu Ni]ulescu), muzic\
Mihail Jora, Sergiu Celibidache), petrol (Grigore
(M
Ioachim), psihologie (Adolf Manoil), teologie
(Melchisedec {tef\nescu, Nicodim Munteanu).
Dup\ aceste trei compartimente, urmeaz\ cea
mai consistent\ parte a c\r]ii (peste o sut\ cinzeci de
octombrie 2009
pagini) dedicat\ prezent\rii, `n ordinea anului de na[tere, a fiec\ruia

dintre cei treizeci de academicieni, prin intermediul unei fi[e ce
con]ine date despre familie, despre anii de studii, despre activitatea
[tiin]ific\, bibliografia operelor proprii [i de referin]e apreciative
asupra activit\]ii.
Consider\m ca deosebit de important\ aceast\ carte de referin]\
[i credem c\ ea nu ar trebui s\ lipseasc\ din nicio bibliotec\ a celor care se consider\ [i chiar fac parte din
acea categorie pe care o numim oameni de cultur\, intelectualitate.
{i `nc\ ceva. Poate c\ edilii no[tri se vor inspira din
paginile acestei c\r]i [i vor atribui numele acestora unor
str\zi. ~n prezent, dup\ [tiin]a noastr\, doar o strad\
poart\ numele unuia dintre cei treizeci de academicieni
Strada V. A. Urechia.
~n treac\t fie spus, mai este o str\du]\ care poart\
numele unuia dintre academicieni Anton Naum, numai
c\ `n fa]a numelui st\ scris cuv`ntul sergent. Nu [tiu dac\
e una [i aceea[i persoan\ cu academicianul n\scut [i
`nmorm`ntat la C`nde[ti, jude]ul Neam].
Nu este de neglijat nici bibliografia consultat\ de cei
Sergiu CELIBIDACHE
(urmare din pag. 1)
APOSTOLUL
doi autori [i pe care o fac cunoscut\ cititorilor.

O carte bine scris\, sintetic\, f\r\ s\ abuzeze de r\bdarea cititorului contemporan gr\bit s\ afle lucruri esen]iale prezentate succint, o carte util\, plin\ de informa]ii, o carte prin care distin[ii autori
Liviu M\rghitan [i Ioan Mitrea aduc un omagiu `nainta[ilor no[tri
care [i-au `nscris definitiv numele `n istoria noastr\ cultural\.
PREZEN}|
{TIIN}IFIC| NEM}EAN|
Colaborarea [tiin]ific\ cu European Mathematical Society (EMS)
a fost recent marcat\ de concitadinul nostru, profesorul universitar,
doctor `n [tiin]e matematice, Vasile Postolic\ [i prin expunerea conferin]ei intitulate Efficiency in Infinite Dimensional Ordered Vector
Spaces ( Eficien]\ `n Spa]ii Liniare Ordonate Infinit
Dimensionale ) la prestigioasa Universitate din Lodz, Polonia,
urm`nd invita]ia oficial\ adresat\ de decanul Facult\]ii de Matematic\
[i Informatic\, profesorul Ryszard Pawlak [i [eful catedrei de
Algoritmi [i Baze de Date, profesorul Marcin Studniarski. (Rep.)
Pag. 3
NIHIL SINE DEO

~ntre teologie
[i filosofie
n cele ce urmeaz\
doresc s\ supun
aten]iei dumneavoastr\ dou\ noi
apari]ii editoriale:
1. Summa theologica. Volumul I,
Toma
autor
dAquino, ap\rut\
la Editura Polirom,
Ia[i, 2009.Partea
superioar\
a
machetei Traducerea a fost
realizat\ de c\tre un colectiv

de cadre sub coordonarea lui
Alexander Baumgarten.
Acest volum cuprinde integral prima parte a operei, fiind
dedicat\ chestiunilor de teologie speculativ\, angelologie,
antropologie [i filosofie
politic\, urm`nd ca `n celelalte
trei volume s\ `nt`lnim chestiuni de teologie moral\, filosofia
dreptului [i teologia Sfintelor
Taine. ~n cele 970 de pagini,
autorul prezint\ un adev\rat
spectacol al vie]ii intelectuale
care reune[te teologia [i
filosofia, `n]eleg`nd Creatorul [i
crea]ia. Sintetiz`nd sursele
iudaice [i cre[tine al\turi de
conceptele filosofiei grece[ti,
Sf`ntul Toma dAquino ne ofer\
solu]ii pe care g`ndirea scolastic\ a vremii le-a g\sit la problematica european\.
Summa theologica poate fi
`n]eleas\ doar prin prisma circumstan]elor `n care a ap\rut,
fiind un dialog al ideilor vehiculate de c\tre c\lug\rii dominicani, franciscani [i mediul intelectual al secolului al XIII-lea
de la Universitatea din Paris.

2. Nicolae Steinhardt,
Primejdia
m\rturisirii.
Convorbirile de la Rohia,
Editura Polirom, Ia[i, 2009.
Edi]ia este `ngrijit\ de Ioan
Pintea, cel care a semnat [i
prefa]a c\r]ii.
Volumul con]ine dialogurile
desf\[urate la Rohia `ntre
autorul Jurnalului fericirii [i
Ioan Pintea, convorbiri care
puncteaz\ o serie de momente
esen]iale ale itinerarului spiritual al lui Nicolae Steinhardt. ~n
cele 280 pagini redescoperim
cultura romneasc\ din
perioadele interbelic\ [i postbelic\,
autorul
evoc`nd
numeroase personalit\]i precum Nae Ionescu, Mircea
Eliade, Constantin Noica, Geo
Bogza, Nichita St\nescu, Ioan
Alexandru
sau
Mircea
C\rt\r\scu.
Dup\ cum sublinia Ioan
Pintea, Admira]ia pentru marile spirite, pentru marile jocuri [i
juc\tori, pentru campioni o
de]in, desigur, de la el. El
numea cultura, ca [i Huizinga,
un mare joc.
Consider`nd c\ succinta
prezentare a st`rnit interesul
at`t al `mp\timi]ilor de lectur\,
Educa]ia religioas\ la pre[colari

ornind de la ideea
conform
c\reia,
copilul este prin
natura sa religios,
ne `ntrebam `n ce
masur\ putem realiza o educa]ie religioas\ `n cadrul
`nv\]\m`ntului pre[colar. Cel dintì
sentiment care este
n\scut `n om, [i
care nu lipse[te
niciodat\, ci este poate acoperit
cu o pojghi]\ de indiferen]\,
este sentimentul religios.
Copilul ne cere s\-l ducem spre
Dumnezeu, dar pentru aceasta
este nevoie s\-l cunoa[tem de
aproape. M`ntuitorul Iisus
Hristos a cunoscut cel mai bine
sufletele copiilor c`nd a afirmat:
De nu v\ ve]i `ntoarce [i nu ve]i
fi precum pruncii, nu ve]i intra `n
~mp\r\]ia
Cerurilor.(Matei
XVIII, 3).
Curiozitatea `l `mpinge pe
copil s\ cerceteze toate
lucrurile care `l `nconjoar\ [i
fenomenele ce se produc.
Astfel el este deosebit de permisiv la credin]a `n minuni, la tot
ceea ce ]ine de supranatural,
misterul divin atr\g`ndu-l s\
cunoasc\ lucrurile din afar\.
Imagina]ia este al doilea
fenomen psihic care sprijin\
procesul form\rii ideii de
Dumnezeu la copil `nainte de a
avea o judecat\ format\. Astfel
ideea de Dumnezeu se prezint\
`ntr-o form\ antropomorfic\. De
aceea, pedagogul romn
{tefan B`rs\nescu sus]inea c\
e mai bine s\ prezent\m copilului pildele sau parabolele sub

form\ de povestiri `nl\tur`nd
chestiunile complicate [i `n special cele aparent contradictorii.
Acum copilul constituie un teren
favorabil pentru primirea
`nv\]\turilor ulterioare. Prin
imita]ie, copilul va primi credin]a
p\rin]ilor lui. Exist\ o str`ns\
leg\tur\ `ntre evolu]ia g`ndirii la
copil [i tr\irea sa interioar\. Pe
baza cercet\rilor sale, psihologul elve]ian Jean Piaget
(1896 - 1980) a stabilit patru
stadii ale dezvolt\rii opera]ionale de g`ndire la copii:
1. De la na[tere p`n\ la
v`rsta de 2 ani, perioad\ `n care
cunoa[terea se realizeaz\ prin
percep]ii [i mi[c\ri, inteligen]a
av`nd caracter practic.
2. ~ntre 2 [i 7-8 ani c`nd,
g`ndirea copilului are un caracter intuitiv [i nu se poate
desprinde `nc\ de obiecte, ci
tinde s\ antropomorfizeze nu
numai ideea de Dumnezeu,
sfin]i etc, ci [i elementele,
fenomenele din lumea `nconjur\toare,
oper`nd
cu
reprezent\ri. De la v`rsta de 3
ani se l\rge[te sfera de
cuprindere spiritual\, copilul
experiment`nd diferen]a dintre
sine [i lumea `nconjur\toare.
Spiritul copilului se `nt\re[te,
g`ndirea se amplific\, diversific`ndu-se [i via]a sa afectiv\.
Predomin\ cunoa[terea de tip
intuitiv, senzorial, deci mediul
educativ al copilului trebuie s\
fie mai bogat `n stimuli cu caracter religios. Dup\ 4 ani se
dezvolt\ capacitatea analitic\,

`n mintea sa lucrurile se diferen]iaz\ `n func]ie de anumite
criterii, de anumite func]ii ce le
`ndeplinesc. Acum copilul
`ncepe s\-[i pun\ `ntreb\ri: de

ce aceasta? de unde vine? cine
a f\cut? etc. Exist\ riscul ca
Dumnezeu s\ fi g`ndit de copil
ca un om cu atribute deosebite,
s\ fie puternic antropomorfizat.
Educatorul are menirea de a
schimba total opinia copilului
mut`nd caracteristicile divinit\]ii
din zona imanen]ei `n cea a
transcenden]ei, ceea ce este o
sarcin\ foarte dificil\. La
aceast\ v`rst\ perceperea transcenden]ei se realizeaz\ prin
sublinierea atributelor nemateriale (bun\tatea, atot[tiin]a, frumuse]ea) ale lui Dumnezeu,
valori pe care copilul le
cunoa[te din lumea lui cotidian\ (bun\tatea mamei, frumuse]ea naturii etc.). Tr\irea
transcenden]ei trebuie s\ se
realizeze [i prin actele ritualice,
rug\ciuni [i povestiri scenice
precum Na[terea Domnului,
obiceiuri de Cr\ciun, Patimile,
moartea, `ngroparea [i ~nvierea
Domnului etc. Astfel acele idei
abstracte vor fi mediate de
imagini put`nd fi `n]elese mult
mai u[or.
3. De la 7-8 ani la 11 ani,
interval `n care ac]iunile se pot
interioriza, opera]iile av`nd un
caracter concret. Odat\ copilul
intrat `n [coal\, educa]ia religioas\ va c\p\ta noi forme de
insinuare, realizat\ de personalul didactic de specialitate.
4. De la 11-12 ani g`ndirea
se desprinde de obiecte [i
apare posibilitatea efectu\rii
opera]iilor propor]ionale, limbajul fiind antrenat `n mod
deosebit.
F\r\ a abandona educa]ia
religioas\ din familie [i Biseric\,
contextul `n care se realizeaz\
educa]ia [colar\ va avea un
impact mai puternic asupra personalit\]ii copilului. Biserica va
ac]iona pe linia catehiz\rii
copilului, iar [coala realizeaz\ o
educa]ie sistematic\ `n perspectiva raport\rii la transcenden]\. Educa]ia religioas\ din
[coal\ este coextensiv\ [i complementar\ celorlalte dimensiuni ale educa]iei: moral\, intelectual\, etic\, estetic\, fizic\,
tehnologica etc., realiz`nd totodat\ un echilibru `ntre concret [i
abstract.
Drd. Mihai
FLOROAIA
LA {COAL|, B|||||!
n fiecare an, `n decembrie, se

`mpline[te un num\r de ani, de
c`nd dr. Petru Groza a scos
`nv\]\m`ntul romnesc din
matca lui valoroas\, recunoscut\ pe plan mondial.
~nv\]\m`nt care i-a format pe
Coand\, Ionescu, Cioran,
Eliade, Br`ncu[i... Ce a pus `n
loc? O parodie situat\ pe
nisipuri mi[c\toare despre care
se vorbe[te cu b\[c\lie si
ast\zi. Dup\ decembrie 48, [colarii n-au
mai `nceput orele de curs cu Tat\l nostru.
L-au `nlocuit cu Interna]ionala pentru c\
lumina venea de la R\s\rit. Portretul
Regelui din clas\ a fost dat jos, `n locul lui
urc`ndu-se T\tucul. Vocabula Sta-lin!,
Sta-lin!, se striga p`n\ la satura]ie, de
diminea]a p`n\ seara. Cartea a fost legat\
de gard iar num\rul analfabe]ilor a crescut
c`t mai ales al persoanelor

interesate de problemele teologico-filosofice, recomand cu
c\ldur\ cele dou\ titluri.
Drd. Mihai
FLOROAIA
alarmant. La ora actual\ avem o [coal\

care merge din experiment `n experiment,
din reform\ `n reform\. Pe vremea comuniz\rii am admirat modelul sovietic cu
notele de la 1 la 5, ast\zi adul\m modelul
vestic. Tr\im din amintirea unei performan]e individuale si mai pu]in colective.
Am studiat `n p\trare, trimestre, semestre.
Am `nv\]at c`nd limba lui Ilici, c`nd limba lui
Voltaire. Ce [tim? Nimic. Un inginer f\cut
la puncte povestea cu m`ndrie patriotic\
muncitorilor pe care-i conducea c\ `n anii
studen]iei n-a citit nicio carte de literatur\.
I-a fentat pe to]i. Aberanta reform\ din 48
a redus liceul sco]`nd semidoc]i `n m\sur\
sa spun\: arborele genicologic `n loc de
genealogic. Elevii pretind c\ nu mai vor
s\ fie genii [i sunt dispu[i oric`nd la
grev\.
~ncotro se `ndreapt\ [coala? Greu de
r\spuns. Pe Bramburica n-o mai putem
`ntreba, c\ a p\r\sit Educa]ia. Pe Boc,

ministrul interimar al Educa]iei, nu are rost
s\-l deranj\m. E prea ocupat. Are prea
multe pe cap. Si atunci? P\i facem noi
ni[te propuneri. S\ ne `ntoarcem la Spiru
Haret. S\ demixt\m clasele. S\ pl\tim
corect d\sc\limea. S\ organiz\m examene scrise, ca pe vremuri. Bac-ul s\ se
dea la romn\, matematic\, istorie,
geografie [i o limb\ str\in\. Aten]ie, toate
obligatorii! Alte propuneri? S\ se
desfiin]eze `nv\]\m`ntul la distan]\ care
promoveaz\ analfabe]i cu diplom\ universitar\. Facult\]i de medicin\ s\ apar\ `n
centrele universitare. S\ se desfiin]eze
facult\]ile private din ora[ele aproape
anonime, cu aten]ie deosebit\ asupra
celor care v`nd diplome. {i bine`n]eles, s\
nu p\r\si]i [coala! Concluzia? La scoal\,
b\\\\!
Dumitru RUSU
up\ o inspirat\ carte de poezie (Fr`nturi din spectacolul
lumii), publicat\ la `nceputul acestui an [i lansat\ `n ziua
de 26 martie 2009, la Biblioteca din Bicaz, iat\ c\, la mai
pu]in de [ase luni, Aspazia Sandu, profesoara de
matematic\ de la liceul din ora[ul de sub barajul celei
mai mari hidrocentrale din ]ar\, ne propune o nou\
carte, tot de poeme, dar, de data aceasta, pentru copii
(chiar citim la pagina 5: Dedic aceast\ carte tuturor
elevilor mei.), iar noi ad\ug\m, pentru copiii de toate
v`rstele, de la cei care nu au descoperit `nc\ tainele
scris-cititului, p`n\ la cei ajun[i la senectute.
Cele peste [aizeci de poezii ale c\r]ii au fost distribuite `n dou\ compartimente: Bucurii de fiecare zi [i Eroii
copil\riei.
Autoarea, un `nzestrat pedagog, se dovede[te a fi nu numai un
cunosc\tor al tainelor matematicii, ci [i un fin psiholog, dotat cu o
sensibilitate aparte, acest lucru put`nd fi constatat citind cele
patruzeci [i cinci de poezii din prima parte a c\r]ii sale, care se constituie `n tot at`tea imagini sugestive desprinse din lumea
vie]uitoarelor prezente `n peisajul domestic (ra]a, g\ina, curcanul,
cìnele, pisica, oaia, calul, vaca [i celelalte), dar [i `n lumea s\lbatic\ de la noi sau de aiurea (vulpea, c\prioara, elefantul, c\mila [.
a.), toate prezentate a[a cum sunt ele v\zute prin ochiul copilului
care `ncepe s\ descopere universul din preajm\, dar cu priceperea
[i m\iestria maturului `nzestrat cu har.
Pag. 4
Cu toate c\ p\trunde, prin aceast\ colec]ie de portrete ale unor

fiin]e ce alc\tuiesc universul necuv`nt\toarleor, `ntr-un domeniu
abordat de `nainta[i celebri (de-ar fi s\-i amintim fie [i numai pe
George Top`rceanu, Emil G`rleanu, Elena Farago sau Otilia
Cazimir), Aspazia Sandu nu pasti[eaz\ pe niciunul dintre cei
Note de lector:
O CARTE PENTRU COPIII

DE TOATE VRSTELE
Edenul copil\riei
de Aspazia SANDU
(Editura Cetatea Doamnei, Piatra-N

Neam], 2009)
aminti]i, diferen]iindu-se printr-o distinct\ not\ personal\, caracterizat\ at`t prin prozodia ce-i apar]ine, c`t [i prin imaginile succinte [i
conving\toare.
Cea de-a doua parte a c\r]ii, tr\deaz\ pio[enia autoarei, dar nu
una habotnic\. Ea se inspir\ din Cartea C\r]ilor [i deschide a doua
parte a volumului Eroii copil\riei cu un elogiu adus c\r]ii, `n ge-
APOSTOLUL
neral, `n care, constat`nd dezinteresul ce se manifest\ ast\zi fa]\

de cuv`ntul scris, atrage aten]ia cititorului copil [i nu numai:
`nl\turi cartea / f\r\ s\-i desco[i ascunsul, / poate `ncercat odat\,
/ dar necunosc`ndu-i pl`nsul. // A murit, iar `nainte / de-a muri, ]i-a
dat o veste: / Dac\ ea s-a dus, b\iete, / f\r\ ea nimic nu este.
Dup\ aceast\ introducere, sunt prezentate personaje (eroi) din
Vechiul Testament, `ncep`nd cu Adam [i Eva, continu`nd cu Abel,
Noe, Avraam, Moise [. a., p`n\ la David, ale c\ror pilde de vie]uire,
mai ales `n anii copil\riei acestora, consider\ autoarea c\ trebuie
cunoscute de copiii dintotdeauna [i de ast\zi, de aceea ì [i
consider\ eroii copil\riei.
Aceast\ a doua parte a c\r]ii Aspaziei Sandu se `ncheie cu
dou\ poeme dedicate celor dou\ mari personalit\]i ale Noului
Testament, cei care au schimbat destinul oamenilor ce fac parte
ast\zi din marea familie cre[tin\: Ioan Botez\torul (`ntr-un poem
omonim) [i Isus Hristos (`n poemul intitulat Inimaginabilul erou) care
Credincios p`n\ la moarte / `n `ntreaga-I misiune / a pl\tit cu Sine
`nsu[i / pentru mine, pentru tine.
Autoarea a avut o inspira]ie deosebit\ apel`nd la c`]iva dintre
elevei s\i de la Grupul {colar din Bicaz Dr\goi Violeta [i Cojocaru
Lucian (clasa a IX-a), Neculai Alexandra [i Irina Miruna (clasa a Xa), Baltag Ioana [i Silva[ Alexandra (clasa a XI-a) care, cu ingenuitatea [i m\iestria lor, citind poeziile doamnei profesoare, au realizat peste [aizeci de desene (`n creion), care completeaz\ cartea
`n mod fericit. (Constantin TOM{A)
octombrie 2009
{COALA {I POLITICHIA
POLITICA DEPOLITIZ|RII
C`t\ competen]\
acord\ culoarea
politic\
ineva de sus a b\gat de seam\

cum c\ `nv\]\m`ntul este tare
politizat, c\ instabilitatea managerial\ este ceva de speriat, azi
e[ti mare director, mìne nu
mai e[ti, fiindc\ venir\ la putere
cei pe care-i `njura[i la revelionul trecut, c\ p`n\ [i manualele sunt alternative la interese
de grup\ri politice, `n sf`r[it [i-a
b\gat doamna Politichie coada
`n toate cotloanele didacticii [i
metodicii.
S-a `ngrijorat factorul decident privind
la degringolada competen]elor profesionale, strivite nemilos sub presiunea celor
de culoare, c`nd albastr\, c`nd portocalie,
c`nd cu cal, c`nd f\r\ cal, `n fine, nu mai
[tie omul de carier\ didactic\ directorial\
`n fa]a cui s\ fac\ plec\ciunile,
ce mìni s\ pupe [i ce clan]e s\
ling\. Ca tot romnul impar]ial,
cu toate partidele [i cu toate
guvernele, bietul de el a devenit
ceva mai r\u dec`t o giruet\, se
`nv`rte dup\ cum bate v`ntul,
p`n\ ame]e[te [i-l apuc\ fandaxiile. Iar de la fandaxie, dup\
cum bine se [tie, p`n\ la ipohondrie, nu-i dec`t un pas.
Bine s-a g`ndit cine s-a
g`ndit: s\-i red\m managerului
din sistemul de `nv\]\m`nt demnitatea, de a c\rei pierdere nu se
face el vinovat, c\ci s-a n\scut
s\ fie {EF, poate doar greaua
mo[tenire, de tip capul plecat
sabia nu-l taie, la care l-au supus veacurile
de `mpilare de la ostrogo]i la fanariho]i, de
la ciocoii vechi la ciocoii noi, autohtoni sau
cosmopoli]i. C`t\ grij\ fa]\ de om, ceva ce
nu s-a mai v\zut de pe timpul eticii [i
echit\]ii ciolanelor de taur cu care ne c\lea
stomacul R\posatul, oblig`ndu-ne s\ construim omul nou !
Consecven]i cu idealul civic, aceea[i
guvernan]i au redat [i magistra]ilor demnitatea pierdut\ `n aprigele b\t\lii cu [paga
gras\, umfl`ndu-le salariile p`n\ acolo
`nc`t s\-i fac\ surzi [i mu]i la c`ntecul hipnotic al clanurilor mafiote.
S-au `n[elat pu]in, prob`nd `n fa]a
Istoriei Nesim]irii c\ instinctul `mburghezirii
este mai puternic dec`t jur\m`ntul pe care
l-au dat cu o m`n\ pe Biblie [i alta pe
portmoneu. ~n logica guvern\rii cu c`t e[ti
mai corupt sau mai coruptibil, cu at`t trebuie s\ fii mai r\sf\]at.
Cine repar\
onoarea pierdut\
a cadrelor
didactice?
adrele didactice nu merit\ un
tratament salarial mai motivant,
ele nu au depus nici un
jur\m`nt, a[a c\ lor li se va repara onoarea pierdut\ printr-o
metod\ cu mult mai ieftin\ [i cu
mult mai profitabil\ ini]iatorilor:
prin DESCENTRALIZARE.
Despre aceasta nu se
vorbe[te de azi, ci de c`nd
lumea, dar vorba-i vorb\ iar
realitatea este cu totul altceva.
Vorba spune c\ `nv\]\m`ntul de toate
gradele este depolitizat, fiindc\ a[a
pretind Constitu]ia [i Legea ~nv\]\m`ntului, `nc\ viguroas\. Propaganda politic\ de

orice fel
este interzis\ in [coli.
Promovarea `n grade [i func]ii se face,
teoretic, numai pe criterii de competen]\.
De aceea exist\ sumedenia formelor organizatorice [i institu]iile ale c\ror directori,
inspectori, mentori, se calc\ pe b\t\turi
pentru a evalua calit\]ile umane necesare succesului pedagogic. Oric`te
aracipuri s-ar mai `nfiin]a, una dintre aceste calit\]i scap\ mereu minto[ilor evaluatori: DEMNITATEA .
Nimeni nu a g\sit p`n\ acum o unitate
de m\sur\ cu care s\-i fie evaluat\
lungimea, l\]imea [i ad`ncimea. Totu[i, s-a
identificat, ca urmare a constat\rii practice, cum se manifest\ lipsa demnit\]ii.
C`nd d\ Dumnezeu [i ajunge omule]ul

[ef, el devine biciul lui Attila cu subalternii
[i c`rp\ pentru papuci cu proprii s\i [efi.
S-a presupus c\ teama de-a nu-[i pierde
sc\unelul de [efie ì `ngroa[\ obrazul.
Odinioar\, R\posatul, - uite, domle, cum a
ajuns acesta sistem de referin]e-! avea
obiceiul rotirii cadrelor, ca nu se `ncing\
scaunul de prea stat pe el. Ast\zi rotirea
se face odat\ cu schimbarea culorilor
politice, dup\ principiul vin ai no[tri,
pleac\-ai vo[tri : scuze, dar nu putem
guverna cu un teritoriu condus de opozi]ie.
Cum se vede
descentralizarea,
privit\ de sus?
a conducerile unit\]ilor de `nv\]\m`nt,
directorii vor fi ale[i de Consiliul
de Administra]ie, format din
profesorii titulari, reprezentan]ii
prim\riei [i reprezentan]ii
p\rin]ilor, `n propor]ii egale.
Directorul nu face parte din
acest triumvirat. Toate bune
numai c\ oric`t de ales ar fi,
noul [ef nu poate fi validat f\r\
acordul primarului. Pare logic,
din moment ce prim\ria
pl\te[te toat\ must\ria.
{i dac\-i a[a pe cine va agrea domnul
Primar ? Pe unul din opozi]ie?
~n virtutea principiului descentraliz\rii,
directorul are dreptul s\-[i angajeze personalul, c\ci no]iunea de Titular al
`nv\]\m`ntului se va `nlocui cu cea de
Titular al [colii nrPe cine va agrea domnul director ? Pe cel din opozi]ie?
Ca ni[te copii naivi ce suntem, ne
`ntreb\m: c`nd vom avea, oare, [coli
pesediste, [coli liberale, pedeliste sau
peremiste ? Un oarece avantaj tot vom
avea: cl\dirile vor fi spoite `n culorile partidului care le tuteleaz\, ca la fotbal
cluburile. Iar pentru ca asem\n\rile s\ fie
complete, propunem ca [i elevii s\ poarte
uniforme `n culorile cluburilor politice.
Culmea descentraliz\rii se va atinge
abia c`nd d\sc\limea mofluz\ se va
echipa [i ea `n acela[i fel. C\ci, dac\ tot
facem o descentralizare s\ o facem ca
lumea, de[i se vor g\si unii care s\
pretind\ c\ nu le st\ bine cu portocaliu,
dar avem noi ac [i pentru cojocul lor!
Prof. dr. D. D. URSACHE
La vreme de criz\,
campanii electorale
de lux
oamn\ ad`nc\, z\p\cind meteorologii cu c\ldurile
ei, miresme de poame r\scoapte, nop]i cu
poclad\ de stele [i stoluri de p\s\ri z\lude,
nehot\r`te dac\ s\ plece sau nu `n marea
drume]ie.
Prin cur]i p`lpìe sfios sufletul cald al camforcilor, preg\tind subtila alchimie a metamorfozei
soarelui de var\ din pulpa dulce a fructelor, `n
magica licoare care dogore[te inimile [i
`nduio[eaz\ sufletele.
~n beciurile r\coroase mustul a]ipe[te molatic
[i cuminte a[tept`nd s\ renasc\. S`ngele Domnului ! - nici un
neam de pe generoasa fa]\ a P\m`ntului nu ar fi putut s\-l
dezmierde cu mai mult respect. ~n cana cu vin [i `n miezul
aburind al pìnii este mai mult\ `n]elepciune dec`t `n tomuri,
pentru c\ aici s-au concentrat energiile vitale ale celor care
s\reaz\ cu sudoare glia, `nd`rjindu-se s\ spere [i s\ lupte.
Anali[ti cu stele-n fruntea cea de[teapt\, fac calcule meschine la pre]ul nepre]uitului grù, c\ut`nd, ca `n fiecare an din
cei din urm\, alte tertipuri cu care s\-l conving\ pe plugar c\
munca lui, luat\ cu hurta, abia face doi-trei bani, fiindc\ boabele de aur n-ar avea suficient gluten, iar ciorchinele de zah\r
nu e de soi. O gloat\ de samsari, ciocoi vechi [i noi, fac ceafa
groas\, prostind lumea cu fructoz\, glucoz\, lactoz\, d`ndu-i
c`rca[ului praful de pe tob\, pentru ca, mai apoi, s\ se caine
c\-i criz\ mare [i este normal ca pìnea s\ fie scump\,
carnea, un lux, vinul aproape prohibit, intoxicat cu accize
peste accize.
Pentru Ion AlluiIon nu au existat niciodat\ ani boga]i [i
`mbel[uga]i, de[i domnii ne-au spus c\ ultimii doi au fost de
excep]ie. Totu[i nimic nu s-a ieftinit, `n afara m\rfii numit\
for]\ de munc\, din ce `n ce mai prost pl\tit\. Costul vie]ii a
crescut mai abitir ca niciodat\ `n ultimii ani, `n timp ce speran]a de via]\ s-a redus considerabil.
~ntr-o ]ar\ cu picioarele `n NATO [i cu g`tul - adic\ cu
economia - `n mìnile ru[ilor -, se tr\ie[te mai scump dec`t `n
toate celelalte.
Avem, totu[i, o compensa]ie : se moare mai repede.
E criz\. E mondial\. Numai nou\ nu ne pas\ ! Toamna-i
lung\, camforca fierbe lini[tit, iar noi ne preg\tim de un nou
bairam, alegerile preziden]iale, la care micii, berea [i c`rna]ii
vor lini[ti spiritele [i vor `nveseli atmosfera. S-a anun]at scorul
cheltuielilor pe care le vom pl\ti pentru campaniile electorale
ale distin[ilor catinda]i la Cotrob\ie[ti.
Se [tie, vor fi scumpe, dar merit\, doar am avut un an
agricol f. bun, mai ales la struguri [i derivatele sale de alambic. Pentru alte treburi, bani nu se g\sesc, dar noroc cu FMI
c\ ne scoate din pardon expresia. C\ c`nd le vom pl\ti [i
cum, pe cine import\? Oricum urm\torul mandat cade dup\
alinierea planetelor din decembrie 2012, a[a `nc`t Restul,
cum zice Marele Will, este t\cere.
Doar bine zice cine zice: `n gr\dina lui Ion toate p\s\rile
dorm
Prof. dr. D. D. URSACHE
FESTIVALUL DE TEATRU PIATRA NEAM}- edi]ia a XXIV-a; 21-30 octombrie 2009
Miercuri, 21 octombrie 2009
PREMIER|
| Oraa 20.00 Teaatrul
Tineretului
CU DRAGOSTEA NU-I DE
GLUMIT
de Alfred de Musset, regia Alexandru

Dabija
Teatrul Tineretului Piatra Neam]
Joi, 22 octombrie 2009

*) Ora 11.00 Teatrul Tineretului
O SOIRE CU ALECSANDRI
- dup\ Vasile Alecsandri, regia Diana Mihailopol

Universitatea Hyperion Bucure[ti, `n colaborare cu
Teatrul Odeon Bucure[ti
*) Ora 17.00 Biblioteca G. T. Kirileanu (sala studio)
ANTIDOT
de Nicoleta Esinencu, regia Nicoleta Esinencu

Mobile European Trailer Theatre, Chi[in\u
octombrie 2009
MRES SANS CHATTE
**) Ora 20.00Teatrul Tineretului
EXTREM
de Nicoleta Esinencu, regia Nicoleta Esinencu

Mobile European Trailer Theatre, Chi[in\u
de William Mastrosimone, regia Sorin Militaru

Teatrul Odeon Bucure[ti
**) Ora 23.00 Teatrul Tineretului (gradene)
TEROAREA {I MIZERIILE
CELUI DE-AL III-LEA REICH
Vineri, 23 octombrie 2009

de Bertolt Brecht, regia R\zvan Marinescu

UNATC Bucure[ti
ORA{UL
de Evgheni Griskove], regia S`nziana Stoican

UNATC Bucure[ti
S`mb\t\, 24 octombrie 2009
**) Ora 17.00 Club Toniqque
*) Ora 11.00 `n fa]a Teatrului Tineretului
de Vladimir Sorokin, regia Alexandru Mih\escu

Teatrul LUNI de la Green Hours, Bucure[ti
spectacol pentru toate v`rstele

Grupul de Clauni O, Chi[in\u
CONCRE}II
GHIDU{IILE CLAUNILOR
**) Ora 18.00 - Teatrul Tineretului (gradene)
PREMIER| - Ora 19.00

Teatrul Tineretului (gradene)
4:48 PSIHOZ|
de Sarah Kane, regia R\zvan Mure[an

Teatrul Na]ional Lucian Blaga Cluj
*) Ora 20.00 - Club Toniqque
APOSTOLUL
SOLDA}II
Solda]ii
de Zaln Tibor, regia Szab K. Istvn

Pag. 5
OAMENI CARE AU FOST

OLIMPIA TEODORU-OLTEA o via]\ d\ruit\ [colii (III)
Ora[ul Roman un nou
pas spre o `ndelung\
carier\ didactic\
(urmare din num\rul trecut)
n toamna anului 1908, Olimpia Teodoru-Oltea se transfer\ la Roman ora[ul copil\riei sale. Inalta societate
roma[can\ [i-a primit cu bra]ele deschise concitadina,
fericit\ s\-[i l\rgeasc\ r`ndurile cu o personalitate didactic\ [i cultural\ despre care se vorbea pretutindeni cu
mult respect. Cit\m din ,,Schi]a autobiografic\: ,,~n septembrie 1908, mi-am mutat catedra la Roman. ~nc\ din
1907, se `nfiin]ase la Roman Societatea Cultural\ ,,Miron
Costin a c\rei Vicepre[edint\ fui, pre[edinte fiind Drul
Mihaiu Burada cu studii la Paris iar compozi]iile lui
muzicale cunoscute [i c`ntate la Berlin.
La aceast\ societate, activam prin conferin]e intime,
`ntre noi membrii, c`t [i prin conferin]e publice, la teatru.
Publicam [i articole `n ziarele locale.
Societatea ajuta pe [colarii s\raci [i foarte delicat pe fra]ii
transilv\neni, refugia]i la noi, dup\ intrarea Ungariei `n r\zboiul mondial, 1914, `mpotriva <<Ententei>>.
Oper\ de asisten]\ social\, cu caracter cultural-na]ional, f\cea [i
preotul paroh de la biserica ,,Sf.Voievozi, Pr. T\n\sescu-Dobrota.
~ntre]inea pe copiii din sate elevi de liceu `ntr-un internat, `nfiin]at
[i sus]inut de preot [i so]ia sa.
Cunosc`nd, din tragedia p\rin]ilor mei, ce `nseamn\ a fi ast\zi
bogat [i mìne s\rac, f\r\ s\ mi se fi cerut, oper\ de asisten]\ social\
f\ceam [i eu. Colindam, pe jos, periferiile ora[ului, semnal`nd familiilor avute s\r\cia ori mizeria. A doua zi, un car cu lemne se oprea `n
cutare strad\, la cutare v\dan\, un [colar `mbr\cat, ajutat etc. Se
vede c\, prin aceasta, prestigiul dep\[ea cu mult modestul titlu de
institutoare. Nu rareori, afl`ndu-m\ pe c`mpul singuratic dinspre cimitir, `nt`lnindu-l pe Generalul de Divizie, m\ saluta prietenos, se cobora din tr\sur\, oferindu-mi-o: <<Lua]i tr\sura mea; eu voiu continua
pe jos!>> Alt\dat\, Primarul, pe una din stradele `ndep\rtate:
<<Urca]i-v\ `n tr\sura mea!>> ...
Timp de patru ani, c`t a profesat `n Roman, O.T.-O a fost `nconjurat\ cu mare simpatie de oficialit\]i [i protipendada ora[ului, dar
`ndeosebi de de p\rin]ii care au avut norocul s-o aib\ dasc\l al copiilor lor.
~n 1912, `nfiin]`ndu-se `n Bucure[ti, Ia[i [i Craiova c`te o [coal\
medie, de b\ie]i [i de fete, este numit\ profesoar\ ,,de partea literar\ [i directoarea uneia din Capital\. {i de ast\ dat\, de[i prins\
peste cap de treburile [colii, a g\sit timp [i a profitat de avantajele
culturale ale Bucure[tilor; reia studiul latinei [i, timp de trei ani, p`n\
la desfiin]area acestor [coli, urmeaz\ ,,facultativ , la Universitate,
cursurile de Litere [i Filozofie audiind pe Titu Maiorescu, Coco
Demetrescu, Pompiliu Eliad, Iorga, P`rvan, Mehedin]i, - mai t`rziu pe
Motru, Densu[ianu, Petrovici. ~n vacan]e audiaz\ c`teva cursuri universitare la Mnchen, Roma, Nisa [i Paris.
Odat\ cu intrarea Romniei `n r\zboi, `n august 1916, `[i ofer\
serviciile spitalului ,,Regina Maria din Bucure[ti, ca sor\ de Cruce
Ro[ie (urmase cursurile samaritene la Geneva, n.r.), apoi se evacuez\, odat\ cu spitalul, la Ia[i ora[ care devine capitala ]\rii. ,,La
Ia[i, `n casa de pe strada L\pu[neanu, v\zui pe regina Maria
pl`ng`nd. O mai v\zusem pl`ng`nd la Palatul din Bucure[ti. Era dup\
dezastrul de la Turtucaia, `n luptele mari, de la Cocargea
Dobrogea, [i-n cele tot at`t de mari de pa Valea Oltului
Transilvania. Terminasem pansamentele, `n salonul mare, de ofi]eri.
Intram `n salonul mic. Era diminea]\. ~n coridor, ca o Madon\, `n
imaculata-i hain\ alb\ de ,,Sor\, Regina m\ `nt`mpin\: <<~nchina]iv\, `nchina]i-v\ `mi spune ea. Suntem `n mare pericol>> {i dou\ boabe
mari, dou\ lacrimi, ca dou\ perle, se prelinser\ pe frumosul ei chip.
O.T.-O n-a r\mas `n Spitalul regal din Ia[i, ci a venit la un spital

din Roman pentru morm`ntul logodnicului ei, ,,dr. `n Drept de la Paris
c\zut pe c`mpul de lupt\. Spitalul ad\postea `n condi]ii inimaginabile mii de r\ni]i, care mureau cu zile din lips\ de hran\ [i de
medicamente.
~n 1918, `n cadrul unei slujbe de pomenire la Catedral\, are
onoarea ca, dup\ pimar, s\ rosteasc\ un discurs `n care aduce un
pios ,,omagiu femeilor romne, eroilor c\zu]i, cum [i armatei noastre.
Convins\ c\ ]ara va rena[te nu doar prin truda [i sudoarea celor
mul]i ci [i prin cultur\, pe care trebuia s\ [i-o `nsu[easc\ [i popula]ia
din teritoriile readuse la patria mam\, expediaz\, prin generali [i
colonei, cea mai mare parte a c\r]ilor din biblioteca proprie [colilor
din Transilvania [i Basarabia.
,, Restul c\r]ilor, ce-mi r\m\sese, l-am d\ruit Societ\]ii Culturale
,,Miron Costin, din Roman. Ora[ul fiind bombardat `n ultimul r\zboi
mondial iar cl\direa societ\]ii amenin]at\, toate aceste c\r]i au trecut `n patrimoniul liceului local de fete. Durere: din ordin, s-a pornit
,,autodafeul c\r]ilor [i ,,N.Iorga, ,,P`rvan, ,,Xenopol etc. fur\ ar[i
chiar sub ochii profesorilor.
Gesturile de generozitate `mpinse p`n\ la sacrificiu nu se opresc
~n excursie la Bayern (R`ndul de sus, penultima din dreapta) 1916
nici `n condi]iile cele mai grele. ~n 1918, la apelul lui Onisifor Ghibu,
mul]i profesori [i institutori din vechiul regat trec Carpa]ii pentru a prelua `nv\]\m`ntul de la unguri ,,[i s\-l organizeze conform spiritului [i
caracterului nostru na]ional. Printre cei care au r\spuns la apel, s-a
aflat [i institutoarea Olimpia Teodoru-Oltea. Ea se stabile[te `n
Hunedoara unde, ca nou\ directoare la un gimnaziu mixt, este
nevoit\ s\ reorganizeze `ntreaga [coal\, lu`nd ca de at`tea ori p`n\
atunci, totul de la cap\t.
Dup\ doi ani, un vechi vis se `ndepline[te: ,,~n vara 1921,
Ministrul Instruc]iei Publice organizeaz\ la Universitatea Cluj, cu
profesori universitari, cursuri pentru preg\tirea unui Corp Didactic apt
a preda `n ~nv\]\m`ntul secundar. Prin Universitatea din Cluj, am
ob]inut [i eu titlul universitar, cultura posed`nd-o din trecut. ~mi
amintesc cum la examenul de filozofie, un eminent profesor m-a
`ntrebat dac\ pot spune ceva despre ,,Monade. Cuno[team din
literatura german\ aceast\ teorie-ipotez\ a lui Gethe [i-am dezvoltat-o pe larg, surprinz`nd, oarecum, pe profesor.
Este numit\ profesoar\ de limba [i literatura romn\, curs superior, la {coala Normal\ de b\ie]i din Timi[oara dar, din lips\ de
locuin]\, se transfer\ la Lugoj. ~n 1926, a fost numit\ directoarea
Liceului de fete, ,,atunci `nfiin]at [i de mine organizat. Erau ani de
`nceput [i O.T.-O. i-a tr\it din plin: ,,Totul era de ref\cut [i aici.
Directoare, profesoar\, secretar\, pedagog\ [i chiar servitoare,
`ndeplineam toate `ndatoririle `n picioare de la 5 diminea]a, p`n\
la 1 nopatea. Uneori, abia la 7 diminea]a c`nd cea `ntì elev\
deschidea porti]a [colii eu l\sam lucrul trec`nd `n camera de baie [i

apoi `n cancelarie [i `n clas\. Profesorii, fie b\n\]eni, fie ,,reg\]eni
erau slab preg\ti]i, dizerta]iile la examenul de capacitate erau dictate
de profesori, ,,Bacalaureatul? O parodie! Ca pretutindeni pe unde a
predat, a fost `ndr\git\ de elevi, simpatizat\ de majoritatea colegilor,
apreciat\ de superiori. Au fost `ns\ [i profesori care, din invidie sau
care r`vneau la func]ia de director (`ndeosebi dintre antireg\]eni, c\
erau destui! n.r.) i-au n\scocit vinov\]ii, au reclamt-o la Ministerul
~nv\]\m`ntului, chiar [i la Ministerul de interne (sub Carol al II-lea)
pentru...atac la rege. Firesc, nici una din aceste inven]ii nu s-a confirmat.
~n 1928, `mbr\cat\ `n costum na]ional, m`ndr\ de Tricolorul care
f`lfìa peste mul]ime, primi, al\turi de oficialit\]ile Lugojului, delega]ii
participan]i la Congresul Presei Latine, afla]i `n trecere prin Lugoj, [i
rosti un discurs `nc\rcat de patriotism, `n urma c\ruia sala aplaud\
`n picioare. Primul a gratulat-o Cincinat Pavelescu: ,,Ne-ai fermecat!
P\cat c\ n-ai fost mai lung\, iar ministrul Caius Br\diceanu a
`mbr\]i[at-o, spun`ndu-i: ,,Frumos ai mai vorbit! Fericit sunt c\ te
avem aici, printre noi!.
Suflet generos, O.T.-O. continu\ actele de binefacere `n to]i
ace[ti ani. ~n 1926, c`nd Basarabia a fost lovit\ de o grea secet\,
trimite o colect\ de 4.000 lei [i 4 l\zi cu alimente [i `mbr\c\minte `n
jude]ul Tighina ; `n 1935, trimite `mbr\c\minte [i alimente orfanei
Elena Lefter din Cahul. {i lista ar putea continua cu ajutorul `n bani
pentru repararea bisericii monument istoric din Balaci Teleorman,
cu dona]ia `n obiecte de cult cu care `nzestreaz\ biserica str\bunilor
ei din Sbiere[ti, jude]ul Neam etc. etc. Notabil\ este st\ruin]a ei de a
se ridica `n Roman statuile lui Vasile Alecsandri (`n fa]a g\rii) [i Miron
Costin (pe locul unde a fost t\iat), `n 1930 trimi]`nd ca un fond de
stimulare zece mii lei. A venit r\zboiul, ora[ul a fost bombardat,
membrii societ\]ii s-au risipit, banii s-au pierdut `n cei zece ani trecu]i
[i `n care nu s-a mi[cat un deget.
~n urma mor]ii fratelui ei Traian, pleac\ grabnic din Lugoj [i se
pensioneaz\. L\sa `n urm\ o via]\ de dasc\l exemplar\, trilogia
,,Cununa tinere]ii (trei romane cu caracter social: ,,Procesul pierdut,
,,Iubire fatal\ , ,,Suprema jertf\), c`teva c\r]i de poezie, culegerea
de cuv`nt\ri patriotice cu 75 de portrete `n text ,,Din nimbul nemuririi
actuale [i ast\zi, precum [i numeroase articole r\sp`ndite `n presa
vremii, ca [i acte de binefacere care o a[eaz\ `n r`ndul marilor
milostivi ai neamului.
{i-a petrecut tot restul vie]ii `n m\n\stirile Agapia [i V\ratec.
,,Biserica, cu zilnicile-i rug\ciuni c\tre Atotputernicul, lucrul literar,
natura m\rea]\, plimbarea singuratic\, sub poalele Dealului Mare,
fream\tul cetenilor de brazi, sus, `n p\dure, murmurul p`rìa[ului
Agapia `n vale, mi-au ]inut tov\r\[ie, ajut`ndu-mi s\ `nfrunt ur`tul, singur\tatea [i pustnicia iernilor p`n\ c`nd va sosi de sus ordinul de
eliberare din c\tu[ele terestre, lu`ndu-mi zborul spre cele celeste.
Au fost printre ultimele r`nduri scrise de Olimpia Teodoru-Oltea.
(va urma)
Constantin CUCU
Fotografie f\cut\ `n Bavaria, 1913
Duminic\, 25 octombrie 2009

**) Ora 10.00 Teatrul Tineretului
(gradene)
20 DE MINUTE CU ~NGERUL
de Alexandr Vampilov, regia Vlad

Cristache
UNATC Bucure[ti
Ora 12.00 Teatrul Tineretului (rotond\)
LANSARE DE CARTE - FUNDA}IA
Mar]i, 27 octombrie 2009
JOCUL DE-A VACAN}A
(optiune 9) dup\ Mihail Sebastian, regia Radu Afrim

Teatrul Municipal Baia Mare
Luni, 26 octombrie 2009

**) Ora 17.00 - Biblioteca G. T. Kirileanu (sala studio)
281
de Paul Goma, Radu Gyr, regia Filip Odangiu [i Diana

Aldea
Universitatea Babe[ Bolyai Cluj Napoca
*) Ora 19.00 Club Toniqque
JUST PUSH PLAY
spectacol de improviza]ie
Spectacol Independent
HAMLET
Pag. 6
de William Shakespeare, regia Radu Nica

Teatrul Na]ional Radu Stanca Sibiu
CULTURAL| CAMIL PETRESCU
Mircea Morariu - Cu Ion Caramitru de la Hamlet la

Hamlet [i mai departe.
APOSTOLUL
dio)
**) Ora 17.00 - Biblioteca G. T. Kirileanu (sala stu-
NOTA DE PLAT| MECANIC|
de Matei Vi[niec, regia Anca Dogariu

Universitatea Babe[ Bolyai Cluj Napoca
CUM AM ~NV|}AT S| CONDUC

de Paula Vogel, regia M. Chris. Nedeea
Teatrul Maria Filotti Br\ila
Miercuri, 28 octombrie 2009


Dramaturgi israelieni de azi - antologie (selec]ie [i

traducere) de Ada-Maria Ichim.
Pippo Delbono - Teatrul meu, traducere de Andreea
Dumitru.
octombrie 2009
LEC}IA DE ISTORIE
EROI AU FOST EROI SUNT ~NC| (III)
(urmare din num\rul trecut)
olonelul Stelian Dragnea scria
`ntr-un articol din Revista de
Istorie Militar\ c\ atunci comandantul Ion Antonescu i s-a
adresat generalului D\sc\lescu,
cu urm\toarele cuvinte: Fiindc\
n-am alta la mine, `n acest
moment `]i dau generale Nicolae
D\sc\lescu, propria mea decora]ie. Te-ai `nvrednicit s\ o por]i.
La data de 22 septembrie 1941
regele Mihai I semneaz\ ~naltul
Decret de acordare a Ordinului
Mihai Viteazul generalului
Nicolae D\sc\lescu. Prin acest act publicat
ulterior `n Monitorul Oastei nr. 15/1941 [i
Monitorul Oficial nr. 237 din 7 octombrie 1941,
era recunoscut\ oficial decorarea generalului
de c\tre Ion Antonescu pe c`mpul de lupt\.
~n ]ar\, generalul D\sc\lescu particip\ la
parada militar\ organizat\ `n Bucure[ti la data
de 8 noiembrie 1941. Cu acest prilej, Diviziei
21 Infanterie ì este conferit un drapel de
lupt\, special decorat cu Ordinul Mihai
Viteazul de c\tre regele Mihai I. Imediat dup\
parada militar\, la 10 noiembrie generalului
D\sc\lescu ì este `ncredin]at\ comanda
Corpului 2 Armat\, cu sediul la Odessa. Va
de]ine aceast\ func]ie `n perioada noiembrie
1941- ianuarie 1945.
De[i se afl\ `n prima linie a frontului,
generalul Nicolae D\sc\lescu nu [i-a uitat
locurile sale natale. Din aceast\ perioad\ se
p\streaz\ o scrisoare a preotului Ghelasie
Vasile, parohul satului C\ciule[ti. Datat\ la 24
aprilie 1942, scrisoarea este una de mul]umire
adresat\ generalului D\sc\lescu, pentru
suma donat\ de aceast\ biseric\ din
C\ciule[ti (20000 lei), [i `ncheia cu
urm\toarele cuvinte: ~ncheind, termin
mul]umindu-v\ `n numele `ntregului sat din tot
sufletul pentru aleasa grij\ ce ne-o purta]i [i
v\ spun din tot sufletul s\ tr\i]i.
Acesta nu este singurul gest nobil f\cut
de generalul Nicolae D\sc\lescu `n acele vremuri grele. A mai trimis un ajutor de 300000 lei
Universit\]ii din Cluj care fusese mutat\ `n
acea perioad\ la Sibiu, a donat 120000 lei
pentru refugia]ii din Transilvania de Nord [i a
mai donat diverse sume de bani pentru refacerea unor biserici ortodoxe distruse de r\zboi.
La 12 iulie 1942 este `naintat la gradul de
general de corp de armat\. ~n aceast\ func]ie
este decorat de germani cu Verdienstkreuz
des Ordens von Deutschen Adler mit den
Stern und mit Schwertern (Crucea Ordinului
Vultur German).
La `nceputul anului 1943 Corpul 2 Armat\
se `ndreapt\ spre ]ar\ cu destina]ia ora[ului
Gala]i. Primea misiunea de paz\ `n zona fluvial\ [i maritim\ Gala]i, Constan]a [i frontiera
cu Bulgaria. ~n aceast\ localitate, comandantul Corpului 2 Armat\, generalul Nicolae
D\sc\lescu prime[te din parte municipalit\]ii
ora[ului Gala]i, diploma de Cet\]ean de
onoare a ora[ului pentru serviciile de seam\
aduse municipiului `n perioada 1941-1942, `n
calitate de comandant al Diviziei 21 Infanterie.
De asemenea pentru faptele de arme de
pe Frontul din Est generalul D\sc\lescu mai
este decorat cu Ordinul Steaua Romnie cu
spade `n gradul de Mare Ofi]er, cu panglic\ de

Virtute Militar\ [i cu decora]ia Cruciada
`mpotriva comunismului.
Odat\ cu trecerea Romnie de partea
Na]iunilor Unite, la 23 august 1944 diviziile
comandate de generalul Nicolae D\sc\lescu
au ac]ionat `mpotriva trupelor germane `n
prima faz\ a r\zboiului din Vest, `n Dobrogea
[i `n estul Munteniei.
Corpul 2 Armat\, condus de generalul
GENERALUL
EROU
NICOLAE
D|SC|LESCU
(1884 - 1969)
Nicolae D\sc\lescu, a intrat `n dispozitivul de

lupt\ la sud de T`rgu Mure[ pe data de 18
septembrie 1944. Una din cele mai
`nver[unate `ncle[t\ri din aceast\ perioad\, la
care au participat unit\]ile Corpului 2 Armat\,
a fost cea pentru cucerirea dealului S`ngeorgiu care constituia cheia `ntregului sistem
defensiv de pe Mure[ al trupelor inamice.
Dup\ 4 zile de atacuri ne`ntrerupte (22-26
septembrie 1944), Dealul S`ngeorgiu este
cucerit [i Armata 4 Romn\ `[i poate intensifica preg\tirile `n vederea declan[\rii ofensivei pentru eliberarea p\r]ii de nord a
Transilvaniei. Ziua de 25 octombrie 1944,
avea s\ `nsemne pentru armata romn\,
momentul c`nd ultimele localit\]i ale Romnie
erau eliberate de aceast\ brav\ armat\.
~nainte de a fi al\turi de generalul Nicolae
D\sc\lescu `n cadrul opera]iunilor militare din
Ungaria [i Cehoslovacia, merit\ a mai fi consemnat un am\nunt, care este semnificativ
pentru profilul moral al acestui general romn.
Dup\ alungarea inamicului din `nt\riturile lui
de la cota 495 a Dealului S`ngeorgiu, cu
`nsemnate pierderi, circa 300 osta[i sf`rteca]i
de gloan]e [i schije, a l\sat un general (Ion
St\nculescu) [i un locotenent-colonel (IonOan\ R\dulescu) cu misiunea ca `mpreun\

cu Compania de Asanare a Corpului 2 Armat\
[i o companie de geniu, s\ se `ngrijeasc\ de
`nmorm`ntarea cre[tineasc\ at`t a romnilor,
c`t [i a inamicilor c\zu]i `n dura `ncle[tare,
adun`nd preo]i [i locuitori din toate satele din
zon\. O cruce mare de stejar, me[terit\ de
geni[ti, vegheaz\ [i ast\zi somnul de veci al
eroilor romni de la cota 495 a Dealului
S`ngeorgiu.
Comandantul Armatei 4 Romne,
generalul Gheorghe Avramescu, `l propusese
la sf`r[itul anului 1944 pe generalul Nicolae
D\sc\lescu, comandantul Corpului 2 Armat\,
pentru decorare cu Ordinul Mihai Viteazul
clasa a III-a?a cu spade motiv`nd propunerea: . A constituit cel mai viu exemplu de
bravur\ [i curaj pentru unit\]ile de sub comanda sa . Dovedind o grij\ p\rinteasc\ pentru
to]i lupt\torii, care l-au considerat un simbol
de abnega]ie, curaj [i vitejie.
Generalul Nicolae D\sc\lescu primea
astfel, pentru a doua oar\, cea mai `nalt\ distinc]ie militar\ de r\zboi romneasc\.
~n perioada 12 ianuarie 18 februarie
1945 [i 3 martie -1 iunie 1945 generalul
Nicolae D\sc\lescu a de]inut func]ia de
comandant al Armatei 4 Romne. ~n aceast\
func]ie a condus opera]iunile militare de eliberare a Cehoslovaciei. Pentru meritele sale a
fost citat de mai multe ori prin Ordine de zi at`t
de armata sovietic\ c`t [i de armata romn\:
- I. V. Stalin, semna la 24 ianuarie 1945
Ordinul de zi Nr. 246, `n care se spunea printre altele:
Ast\zi 24 ianuarie, orele 20,00, capital\
patriei noastre Moscova salut\ `n numele
patriei str\lucitele trupe ale Frontului 2
Ucrainean, care au str\puns ap\rarea german\ [i au cucerit ora[ele Roznava [i
Iel[ava, prin 20 salbe trase de 224 tunuri
Armata 4 Romn\, care a cucerit Roznava [i
a contribuit cu dou\ divizii la luptele pentru
cucerirea zonei Iel[ava, poate avea bucuria
de a se num\ra printre str\lucitele trupe ale
Frontului 2 Ucrainean;
- Ordinul de Zi Nr. 310, semnat de
comandantul suprem al armatelor Uniunii
Sovietice, mare[alul I.V. Stalin, se spune
printre altele: Azi 26 martie 1945 ora 21, capitala patriei noastre, Moscova, salut\ vitezele
trupe ale Frontului 2 Ucrainean, precum [i trupele armatei romne de sub comanda
generalului de corp de armat\ D\sc\lescu,
care au cucerit ora[ul Banska-Bystrika, prin
12 salve de artilerie trase din 124 de tunuri
- Ordinul de Zi Nr. 10 din 3 aprilie 1945,
semnat de Ministrul de R\zboi, generalul de
divizie C. Vasiliu R\[canu, se supune: Marele
exemplu a fost dat de `nsu[i comandantul
armatei, generalul de corp de armat\
D\sc\lescu Nicolae care, de[i r\nit `n luptele
pentru cucerirea ora[ului, a r\mas mai
departe `n fruntea trupelor sale
SFATUL
MARELUI IORGA
Vine [coala bine-mi pare si analfabe]ii dispare. A[a
l\l\iau loazele din cartier `n preajma zilei de 14 septembrie. De atunci a trecut ceva ap\ pe Bistri]a [i nu
prea avem cu ce ne l\uda. Cuv`ntul `nv\]\m`nt
rimeaz\ tot mai mult cu la p\m`nt. Deja, c`rcota[ii
pretind c\ [coala seam\n\ cu o minge desumflat\,
peticit\, o minge care intr\ `n plasa tuturor guvernelor
dar nu se revitalizeaz\. La ora actual\ avem [coli care
se pot pr\bu[i oric`nd peste `nv\]\ceii [i apostolii
satelor. Unit\]i [colare f\r\: ap\ curent\, garduri,
lemne... ~n c\tunele ferite, uitate de Dumnezeu [i primari, educa]ia mileniului trei, se face ca `n Evul Mediu.
Neajunsuri financiare, criza manualelor [colare, lipsa orarelor
definitive... completeaz\ necazurile actuale. Nici pe p\rin]i nu-i
mai intereseaz\ educa]ia.
~n aceast\ conjunctur\ strada se umple de protestatari (v.
greva general\ din 5 octombrie). Printre ei [i profesorii care
strig\: Ura!, Huo! [i Ho]ii!. Toate mi[c\rile de protest sunt
conduse de liderii sindicali, nu de sindicate. A]i `n]eles
aser]iunea? C\ sunt [i dasc\li care dispre]uiesc greva, asta [ti]i.
Ace[tia nu cred `n ideea de grev\. Privesc `n urm\ f\r\ m`nie [i
constat\ c\ p`n\ acum lupta sindical\ n-a ob]inut rezultate notabile. De ce? Orice grev\ trebuie g`ndit\, preg\tit\, organizat\.
Odat\ declan[at\, mergi cu ea p`n\ `n p`nzele albe. Pui problema tran[ant: ori, ori. Cite[te ori ob]ii revendic\rile protestatarilor,
ori e[ti `nfr`nt. Cale de mijloc nu exist\. Greva presupune ni[te
riscuri. Po]i pierde bani. Po]i pierde ni[te drepturi, dar ri[ti.
Accep]i toate condi]iile. Metodele de genul: nu consemn\m
notele [i calificativele `n cataloage, par ni[te giumbu[lucuri ieftine. F\r\ finalitate. Mai mult, `ncalc\ litera legii. Explica]ii?
Cataloagele [colare au fost f\cute dintotdeauna pentru a consemna `n paginile lor notele [i absen]ele elevilor. Deci roata a fost
inventat\, nu o mai n\scocim noi o dat\. {i `nc\ ceva: evaluarea
`n orice domeniu de activitate este esen]ial\! A]i `n]eles?
Marele istoric Iorga, ajuns [i el `n jil] pufos, `n vremea crizei
cele mari din 29-33 a uitat de unde a plecat. Primind la mare o
delega]ie de profesori protestatari,i-a cam repezit: Pute]i s\ m\
`mpu[cati,nu am bani de unde s\ v\ dau! Grevi[tii au amenin]at
cu sinuciderea. Ne vom sp`nzura cu to]ii! - au spus ei. C\rturarul
a cugetat o ]`r\ [i a ajuns la concluzia c\ ar fi prea mari costurile
acestui tip de sinucidere. Ce le-a recomandat? S\ se arunce `n
mare. Dac\ [i Iorga a g`ndit a[a, e jale! Timpul judece-l! Asta
`nseamn\ ca orice mioritic ajuns politician cu [taif uit\ de unde a
plecat. Uit\ de ce a fost pus `n fruntea Guvernului! R\u!
Dumitru RUSU
Vaa urmaa
Prof Vasile CIUBOTARU

{coala Girov
*) Ora 17.00 Club Toniqque
ST| S| PLOU|
Ia[i
de Lia Bugnar, regia Florin Caracalla

Universitatea de Arte George Enescu

(gradene)
CUI I-E FRIC| DE VIRGINIA

WOOLF?
de Edward Albee, regia Mariana
C\m\r\[an [i Alexandra Penciuc

Asocia]ia Cultural\ LACUNANUMEN
Joi, 29 octombrie 2009

**) Ora 10.00 - Teatrul Tineretului (gradene)
CHINEZI
de Michael Frayn, regia lect. univ. dr. Andreea Vulpe,

drd. Raluca Rusu
UNATC Bucure[ti

Peter Brook ~mpreun\ cu Grotowski.

Teatrul e doar o form\, volum editat de George
Banu.
Jerzy Grotowski Spre un teatru s\rac,
edi]ia a II-a, traducere de George Banu [i Mirella
Nedelcu-Patureau.
Dinu Kivu, rezisten]a prin teatru - antologie
de texte critice (selec]ie) de Ionu] Kivu [i Lumini]a
Vartolomei.
**) Ora 17.00 - Biblioteca G. T. Kirileanu

(sala studio)
octombrie 2009
APOSTOLUL
TOT CE SE D|
de Ioan Peter, regia Eugen Fat

Teatrul Dramatic Fani Tardini Gala]i
LUCIA PATINEAZ|
de Laura Sintija erniauskait, regia Radu Afrim

Teatrul Andrei Mure[anu Sf`ntu Gheorghe
Vineri, 30 octombrie 2009

Ora 20.00 Teatrul Tineretului (gradene)
HERR PAUL
de Tankred Dorst, regia Radu Afrim

Legend\
**) Spectacol PLEDEZ PENTRU TINE(RI)

Selec]ioneri: Mihaela Michailov ({coli de Teatru) [i
Olti]a C`ntec (Profesioni[ti)
*) Spectacol invitat
N.R. ~ntruc`t la data trimiterii textului la tipar Festivalul
nu se `ncheiase nc\, vom reveni cu am\nunte `n num\rul
viitor. (Red.)
Pag. 7
Zig - Zag
ADEV|RUL
DE L~NG| NOI
oamna
Ana
Bondar (n. Iftimu],
M\dei-Borca) a
scris o carte de
eseuri V`nare
de v`nt al c\rui
prim
capitol
poart\ titlul de
mai sus.
Mai `ntì s\
vedem cine este
doamna
Ana
Bondar. S-a n\scut `n satul
amintit (M\dei e situat pe
Bistri]a, l`ng\ Bro[tenii din
Amintirile lui Creang\ [i
Sabasa din Baltagul lui
Sadoveanu). A `nv\]at la
M\dei, la Borca (gimnaziul [i
liceul), la Bac\u Facultatea de
Biologie. S-a `ntors `n sat [i a
`nv\]at, pe [colari, bilogia. A
f\cut un muzeu etnografic [i
scrie la ziarul nem]ean
Mesagerul.
Care este adev\rul de
l`ng\ doamna Bondar, adev\r
ce ni-l comunic\ [i nou\ [i pe
care, dac\ deschidem bine
ochii, `l putem considera c\
este [i de l`ng\ noi? Este un
adev\r trist, jalnic, dramatic. ~n
primul articol, Doamna Bondar
consider\ c\ romnii au fost un
popor de cobai pentru comunism `n care tr\darea dup\
principiul Iubesc tr\darea dar
ur\sc pe tr\d\tor, era la
ordinea zilei. Acum, rugul
inchizi]iei arde dosare [i purific\ con[tiin]ele p\tate ale unor
oameni dispera]i `n efortul lor
de a r\m`ne ag\]a]i de putere.
Din revolta cobailor au mai
r\mas doar c`]iva revolta]i.
(Revolta cobailor)
Adev\rul de l`ng\ noi este
c\ femeile `[i p\r\sesc
c\minele [i ajung `n lumi
str\ine pentru c`[tig, pentru
a-[i `ntre]ine copiii, `ndur\
umilin]ele, suferin]ele [i lipsurilor celor f\r\ de ]ar\.
~mpr\[tiate `n lume, sunt ca
ni[te furnici dintr-un mu[uroi `n
care `nfingi un b\]. B\]ul
neputin]ei, al s\r\ciei, al lipsei
de utilit\]i materiale. (Femeia
p\catului)
~n Adev\rul de l`ng\ noi se
afl\ [i adev\rul din fundul
paharului. Dup\ un preambul
despre alcool, ]igar\ [i cafea,

despre vinurile romne[ti,
amintindu-ne c\ vinul, dup\
normele UE, este un aliment,
iar Dumnezeu a f\cut vinul de
post,
Doamna
Bondar
sesizeaz\ faptul c\ banii, din
salarii, pensii, mici afaceri, se
convertesc `n b\utur\, `n special
t\rii.
Consecin]a:
Adev\rul din fundul paharului
este un adev\r trist, `nglob`nd
o via]\ ratat\, schelete umane
`mbr\cate `n piele ridat\ [i
haine ponosite. Pentru alcoolic
totul se m\soar\ `ntr-un pahar
de rachiu, hrana nu conteaz\.
Canalele de [tiri anun]\, parc\
`nc`ntate, crime, violuri, accidente datorate alcoolismului.
~n fundul paharului scrie
s\r\cie, boal\, via]\ ratat\, om
slab [i f\r\ voin]\.
Doamna Bondar este o
revoltat\ `mpotriva unor astfel
de st\ri de lucruri, numai c\
`ntr-o not\ de pe coperta a IVa ne spune: Situa]iile, faptele [i
personajele sunt imaginare.
Or, noi [tim c\ asemenea
fenomene sunt reale, sunt
adev\ruri. {i mai este ceva.
Titlul opului este dat de
titlul
articolului
dedicat
`nv\]\torului Nicolae Hanu de
la [coala din Bro[teni, [i prin
el dasc\lului, `n general.
Vorbind despre adev\rul acestuia, doamna Bondar `[i
`ncheie astfel eseul:
{i profesorul a[teapt\ o
recunoa[tere social\ care nu
va veni poate niciodat\, `ntr-o
societate `n care regulile pe
care el le [tie [i le promoveaz\
sunt `nc\lcate permanent [i
nimeni nu este pedepsit.
{i profesorul tace.
Tace pentru c\ de copacul
t\cerii at`rn\ fructul s\u,
pacea (Schopenhauer).
Tace [i munce[te mai
departe [i constat\ c\ totul e
de[ert\ciune [i v`nare de v`nt
(Eclesiast).
Aceast\ fraz\ spune mai
mult dec`t toate discursurile
ditirambice ale politicienilor
despre `nv\]\m`nt.
Emil
BUCURE{TEANU
Zig - Zag
Zig - Zag
REMEMOR|RI NEM}ENE
octombrie 1936, `n Revista Preocup\ri didactice din
Piatra-Neam], a ap\rut articolul Idei c\l\uzitoare pentru munca cultural\ la sate semnat de savantul sociolog Dimitrie Gusti, prieten cu profesorul pietrean Virgil
Dobreanu.
octombrie 1936, `n Revista Apostolul, a fost
prezentat\ elogios Revista Calendarul Osta[ului editat\ de Regimentul 15 R\zboieni din Piatra-Neam].
octombrie-decembrie 1939, `n Revista Apostolul, elevul normalist din clasa a VIII-a, pe atunci, prof.
Alexandru Iftimie, de mai t`rziu, publica un articol intitulat Limba noastr\, un rechizitoriu la adresa revizionismului maghiar.
~ntre 1 octombrie 1881 28 februarie 1882, a fost revizor
[colar de Neam] I. L. Caragiale. A locuit la Piatra-Neam].
~ntre 1 octombrie 1896 15 octombrie
1899, a ap\rut, la Piatra-Neam], Revista
Societ\]ii Corpului Didactic din Jude]ul
Neam]
4/1876, n. la Buhalni]a, D. M. C\dere,
profesor de fizic\-chimie la {coala Normal\ Vasile Lupu din Ia[i,
constructor al Cabanei Dochia.
5 octombrie, Ziua Mondial\ a Educa]iei
10/1937, n. la Borle[ti, jud. Neam], prof. de limba francez\
Gheorghe Blaga (d. 30. 04. 2006), inspector [colar, animator cultural, redactor [ef al Revistei La Tazl\u.
16/1875, n. `n com. M\lini, jud. Suceava, prof. Mihai
Stamatin, mul]i ani director al Liceului Petru Rare[ din PiatraNeam], ini]iatorul Muzeului Cozla (1920, `n localul Liceului). ~n
1924, s-a a[ezat, la intrarea principal\ a [colii pe care a condus-o,
un basorelief (al\turi de cel al lui Ion Negre) executat de sculptorul
Mihail Onofrei.
17/2009, a `ncetat din via]\ distinsa profesoar\ de limba [i
literatura romn\ Georgeta Pralea-Buzil\ (n. la Piatra-Neam], de
S`nziene, `n ziua 24 iunie 1924). A frecventat cursurile, de la
gr\dini]\ [i p`n\ la terminarea liceului, `ntre 1930 1943, `n PiatraNeam], apoi Facultatea de Litere din Bucure[ti (Sec]ia Filologie
Modern\), ob]in`nd diploma de licen]\ cu men]iunea Cum Laude.
Din toamna anului 1947, p`n\ `n 1980, f\r\ `ntrerupere, a predat
limba [i literatura romn\, `n ora[ul natal, mai `ntì la {coala
Normal\ de B\ie]i Nr. 1 (1947-1952), apoi la Liceul Petru Rare[,
unde [i tat\l s\u, avocatul Adolf Pralea, fusese elev. A fost profesor eviden]iat [i a primit grada]ia de merit. C`nd s-a pensionat, `[i
amintea adeseori distinsa profesoar\, la plecarea din [coal\, s-a

oprit, i-a privit pe cei trei `ntemeietori imortaliza]i `n altorelieful
(Calistrat Hoga[) [i basoreliefurile (Ion Negre [i Mihai Stamatin)
din fa]a liceului [i a murmurat: Mi-am f\cut datoria. V-am avut ca
model. Fo[tii elevi nu o vor uita niciodat\. Domnul s\ o aib\ `n
paz\!
19/1908, n. la Negre[ti, jud. Neam], Dumitru Alma[ (Ailinc\i)
scriitor, prof. univ. dr. la Facultatea de Istorie a Universit\]ii
Bucure[ti.
21/1906, n. la V`n\tori, com. Dumbrava Ro[ie, prof.
Haralambie Mih\ilescu (d. 09. 03. 1992), poet, publicist, organizator de cenacluri literare.
25/1932, ora 20,20, la emisiunea Universitatea Radio,
istoricul Constantin Matas\ a prezentat conferin]a Ceahl\ul,
muntele vr\jit.
26/1936, n. la Poiana, jud. Bac\u,
prof. Gheorghe Bunghez. A fost:
pre[edinte al Comitetului de Cultur\ [i
Art\ al Jud. Neam], director al Teatrului
Tineretului, director al Centrului de Libr\rii
(Actualul S. C. Bibliopolis) [i a ini]iat multe manifest\ri, ajunse `n
prezent la edi]ii de ordinul zecilor: Vacan]e Muzicale la PiatraNeam], Festivalul de Teatru, Festivalul de Art\ Plastic\ Lasc\r
Vorel, Sadoveniana, Stagiunea permanent\ a Filarmonicii
Moldova din Ia[i la Piatra-Neam], precum [i editarea seriilor a IIa [i a III-a a Revistei Asachi.
29/1996, d. la Bucure[ti, prof. Constantin Cri[an (n. la T`rguNeam], 21. 11. 1939), absolvent al Liceului Petru Rare[ din
Piatra-Neam], seria 1956, publicist, sociolog literar, estetician,
autor al mai multor volume. Ultima carte, publicat\ post-mortem,
Eminescu versus Dumnezeu sau Blestemul `n genunchi (1999).
30/1843, n. la Borle[ti, jud. Neam], {tefan V`rgolici (d. 29
iulie 1897), primul profesor de limbi str\ine al Universit\]ii din Ia[i.
30/1932, Festivitate Na]ional\, la M\n\stirea Bistri]a, de
s\rb\torire a 500 de ani de la moartea lui Alexandru cel Bun. Au
participat: Regele Carol al II-lea, membri ai Guvernului Romniei
(primul ministru Iuliu Maniu, ministrul ~nv\]\m`ntului Dimitrie Gusti),
numero[i oameni de cultur\, `ntre care Nicolae Iorga, cel care a
condus lucr\rile de deschidere a morm`ntului Marelui Voievod. A
impresionat corul elevilor pietreni condus de muzicologul George
Breazul, rectorul Conservatorului din Bucure[ti [i Gheorghe
Dimitrie, profesor la {coala Normal\ Gheorghe Asachi din PiatraNeam].
OCTOMBRIE 2009
PREMIILE BIENALEI L A S C | R V O R E L
ea de a XI-a edi]ie a
Bienalei Lasc\r
Vorel este un
proiect ini]iat [i
organizat
de
Funda]ia Vorel, `n
parteneriat
cu
Complexul Muzeal
Jude]ean Neam],
Muzeul de Art\ [i
U.A.P.
Piatra
Neam], finan]at de Consiliul
Jude]ean Neam] [i Prim\ria
Piatra Neam].
Vernisajul Bienalei a avut
loc vineri, 23 octombrie, iar
expozi]ia va fi deschis\ publicului p`n\ la 31 decembrie a.c.
Au fost trimise pentru a
participa `n concurs aproape
500 de lucr\ri (pictur\, grafic\
[i sculptur\), din care au r\mas
pe simeze 360 de lucr\ri, restul
nefiind acceptate deoarece
arti[tii nu au respectat condi]iile
impuse de organizatori (dimensiuni, num\r de lucr\ri, gen
artistic).
Juriul manifest\rii s-a constituit dintr-o echip\ de speciali[ti `n artele plasticeDumitru {erban, sculptor, prof.
univ. dr., pre[edintele U.A.P.R.
(pre[edinte) [i, membri- Liviu

Suhar, pictor, prof. univ. dr.;
Valentin Ciuc\, critic de art\;
Violeta Dinu, pictor, muzeograf,
[eful Muzeului de Art\ Piatra
Neam]; Oliv Mircea, critic de
art\- care, dintr-o suit\ de 24
nominaliz\ri au acordat
urm\toarele premii:
Premiul U.A.P. din
Romnia- Maarccel Lup[e
(Bistri]a);
Marele Premiu - Mihaai
Chiuaaru (Bac\u);
Premiul pentru pictur\ {tefaan Potop (Neam])
Premiul pentru sculptur\
- Traaiaan Moldovaan (Baia Mare);
Premiul pentru grafic\ Mihaai Voiccu (Ia[i) [i Dumitru
Bosstaan (Neam]);
Premii speciale: pictur\ Ghi]\ Leonaard; sculptur\ - Ilie
Bosstaan.
Premiul special din partea
U.A.P. Bistri]a - Daanaa Aceaa
(Timi[oara); George Romil\
(Neam]).
Dintre ceilal]i 17 arti[ti,
aprecia]i cu nominaliz\ri ce au
`ntrunit un punctaj extrem de
apropiat de cel al premian]ilor,
s`nt, din Neam], urm\torii: Doru
Gheorghe VADANA
Ulian, Dinu Huminiuc,
Gheorghe Vadana, Petre
Petrescu,
Grigore
Agache,
Constantin
Filimon.
Tuturor, aprecierea
publicului [i felicit\rile
noastre!
M.Z.
APOSTOLUL - revist\ a cadrelor didactice din jude]ul Neam], serie nou\, apare prin colaborarea
Sindicatului ~nv\]\m`nt Neam] [i Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] (martie 1999).
FONDATORI: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Av\danei (noiembrie, 1934)

rector
r fon
ndator
r,
CONSILIUL DE ADMINISTRA}IE: Gabriel PLOSC| - director general; Florin FLORESCU - dir
Iosif COVASAN - dir
rector
r econ
nom
mic
c, Constantin TOM{A - dir
rector
r exe
ecutiv, Gheorghe AMAICEI, Gabriela GRIGORE.
nct, Dumitri]a VASILCA,
CONSILIUL DE REDAC}IE: Mircea ZAHARIA - redactor [ef, {tefan CORNEANU - redactor [ef adjun
n RAD
DU - tehn
noredactare, foto.
prof. dr. D. D. URSACHE, Carmen DASC|LU (secretar), Dorian
Pag. 8
APOSTOLUL
Textele se pot trimite [i pe adresa

revista_apostolul@yahoo.com
APOSTOLUL
REVIST| EDITAT| DE
SINDICATUL
~NV|}|M~NT
NEAM}
ISSN - 1582-3
3121
Redac]ia [i administra]ia:
str. Petru Rare[ nr. 24,
tel/fax: 22.53.32, Piatra
Neam]
P re ] u l : 1 L E U
octombrie 2009

Apostolul, Nr. 120 (2009)

Diunggah oleh

Informasi Dokumen

Judul Asli

Hak Cipta

Format Tersedia

Bagikan dokumen Ini

Bagikan atau Tanam Dokumen

Opsi Berbagi

Apakah menurut Anda dokumen ini bermanfaat?

Apakah konten ini tidak pantas?

Hak Cipta:

Format Tersedia

Apostolul, Nr. 120 (2009)

Diunggah oleh

Hak Cipta:

Format Tersedia

APOSTOLUL

REVISTA CADRELOR DIDACTICE

Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

~NGHE}AREA ANULUI {COLAR?

in nou examenul de bacalaureat aprinde spiritele,

u va mai fi grev\ general\

teama unor sanc]iuni. "Am discutat [i

unicipiul Piatra Neam] va g\zdui, `n noiembrie,

OMAGIUL ACADEMICIENILOR NEM}ENI

Neam] a solicitat Prefecturii Neam] o informare privind necesarul de fonduri pentru

n a doua jum\tate a Academiei Romne, [i Ioan

SERIE NOU|, ANUL XI, NR. 120

[i De la Academia lui partimente, autorii realizeaz\ o

roma[cane Feti]a b\laie

Plecat ministru, uitat colegi...

de criz\ a ministerului r\mas

de procente votate !), `ns\

p\rul de foc! P`n\ la anul c`nd,

{coal\, [coal\, vrem... jandarmi!

august, rezult\ c\, `n aceast\ perioad\, `n unit\]ile de `nv\]\m`nt

Educa]ie IT `n limba romn\

Tot c\ut`nd astfel de ghizi online `n m\sur\

care o administreaz\ maestrul IT, domnul Raadu

Unde e suta de euro?

Scade num\rul elevilor

IV din jude] [i a 6 gr\dini]e. Este vorba de [coli [i gr\dini]e din

83%. ~n aceste condi]ii, "putem aprecia c\ aceste lucr\ri nu vor fi

este pur educativ - realizarea unei sinteze a artelor, `ncep`nd cu artele

OMAGIUL ACADEMICIENILOR NEM}ENI

pagini) dedicat\ prezent\rii, `n ordinea anului de na[tere, a fiec\ruia

(urmare din pag. 1)

doi autori [i pe care o fac cunoscut\ cititorilor.

NIHIL SINE DEO

realizat\ de c\tre un colectiv

de la Universitatea din Paris.

Educa]ia religioas\ la pre[colari

e mai bine s\ prezent\m copilului pildele sau parabolele sub

dezvolt\ capacitatea analitic\,

`ncepe s\-[i pun\ `ntreb\ri: de

n fiecare an, `n decembrie, se

c`t mai ales al persoanelor

alarmant. La ora actual\ avem o [coal\

`ntreba, c\ a p\r\sit Educa]ia. Pe Boc,

Cu toate c\ p\trunde, prin aceast\ colec]ie de portrete ale unor

O CARTE PENTRU COPIII

(Editura Cetatea Doamnei, Piatra-N

neral, `n care, constat`nd dezinteresul ce se manifest\ ast\zi fa]\

ineva de sus a b\gat de seam\

pretind Constitu]ia [i Legea ~nv\]\m`ntului, `nc\ viguroas\. Propaganda politic\ de

C`nd d\ Dumnezeu [i ajunge omule]ul

Prof. dr. D. D. URSACHE

Miercuri, 21 octombrie 2009

de Alfred de Musset, regia Alexandru

Joi, 22 octombrie 2009

- dup\ Vasile Alecsandri, regia Diana Mihailopol

de Nicoleta Esinencu, regia Nicoleta Esinencu

MRES SANS CHATTE

**) Ora 20.00Teatrul Tineretului

de Nicoleta Esinencu, regia Nicoleta Esinencu

de William Mastrosimone, regia Sorin Militaru

**) Ora 23.00 Teatrul Tineretului (gradene)

Vineri, 23 octombrie 2009

de Bertolt Brecht, regia R\zvan Marinescu